NP118 - 06 Normativ Privind Procesarea Namolurilor Din Statiile de Epurare

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR SI INSTALATIILOR
DE EPURARE A APELOR UZATE ORASENESTI

Partea a V-a: prelucrarea namolurilor
Indicativ NP 118-06
1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Obiectul normativului
Prezentul normativ cuprinde prescriptiile si datele necesare proiectarii constructiilor si instalatiilor de pe linia
namolului din compenenta statiilor de epurare a apelor uzate orasenesti.
Normativul contine elemente referitoare la necesitatea prelucrarii namolurilor rezultate din statiile de epurare n
vederea valorificarii sau depozitarii acestora n conditii de siguranta si eficienta, precum si aspecte teoretice,
tehnologice si contructive ale obiectelor n care se realizeaza prelucrarea namolurilor.
Prevederile normativului sunt conforme cu reglementarile privind protectia apelor din tarile Uniunii Europene
(Directiva nr. 91/271/CEE din 21 mai 1991) si din tara nostara (NTPA 011/2005 si NTPA 001/2005).
n normativ s-a tinut seama, de asemenea, de recomandarile legii 10/1995 privind calitatea n constructii,
conform careia se urmareste ca pe ntreaga durata de existenta a constructiilor sa se realizeze si sa se mentina
cerintele de calitate obligatorii (rezistenta si stabilitatea, siguranta n exploatare, igiena, sanatatea oamenilor si
protectia mediului, protectia termica, hidrofuga, economia de energie si protectia la zgomot).
Prezentul normativ nu contine prescriptiile pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor din treptele de epurare
primara (mecanica), secundara (biologica) si tertiara (avansata), care sunt continute n reglementarile NP 0321999, NP 088-03 respectiv NP 107-2004. Normativul nu contine, de asemenea, prescriptiile de proiectare
pentru statiile de epurare de capacitate mica (5<Q50 l/s) si foarte mica (Q5 l/s), pentru care exista normativul
NP 089-03.
De asemenea, normativul nu cuprinde presciptii privind instalatiile si echipamentele mecanice, electrice, de
automatizare, instalatiile sanitare, termice si de ventilatie, precum si calculele de stabilitate si de rezistenta ale
constructiilor, acestea urmnd sa fie efectuate conform standardelor si reglementarilor tehnice de specialitate
existente.
La proiectare se va avea n vedere adoptarea de solutii care sa garanteze asigurarea calitatii lucrarilor
executate att pentru ansamblul statiei de epurare, ct si pentru fiecare material si echipament n parte.
Materialele, instalatiile si utilajele utilizate n procesul de prelucrare a namolurilor trebuie sa respecte HG
822/2004, privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii.
1.2. Domeniul de aplicare
Prevederile prezentului normativ se aplica la proiectarea constructiilor si instalatiilor de prelucrare a namolurilor
retinute n statiile de epurare ale aglomeratiilor urbane si rurale, de la mici unitati industriale, turistice (hoteluri,
moteluri, cabane, tabere, sate de vacanta), unitati militare (cazarmi), grupuri de locuinte, santiere etc.
Ele se aplica att n cazul proiectarii statiilor de epurare noi, ct si n cazul retehnologizarii, extinderii sau
modernizarii statiilor de epurare existente.
1.3. Utilizatori
Prezentul normativ se adreseaza cerecetatorilor si proiectantilor care elaboreaza proiecte, caiete de sarcini ale
documentatiilor de licitatie si detalii de executie, agremente tehnice, verificatorilor de proiecte, expertilor tehnici,
universitatilor tehnice, personalului responsabil cu executia si exploatarea lucrarilor, prestatorilor de servicii n
domeniu (regii, societati comerciale), precum si organele administratiei publice centrale si locale cu atributii n
domeniu (ministere, primarii, consilii locale/judetene, etc).
1.4. Armonizarea cu normele europene

Avnd n vedere lipsa documentatiilor si lipsa de experienta a majoritatii specialistilor din tara noastra n
domeniul prelucrarii namolurilor retinute n statiile de epurare, elaborarea acestui normativ se bazeaza n mod
special pe literatura de specialitate si pe recomandarile, standardele si prevederile Uniunii Europene. Aceste
publicatii mpreuna cu normele frantuzesti si germane referitoare la prelucrarea namolurilor, constituie surse
importante de informatii pentru elaborarea acestui normativ.
Prezentul normativ are ca referinta, de asemenea, de standardele romnesti n vigoare care contin prescriptii
apropiate de prevederile Uniunii Europene, sau care au fost deja adoptate dupa standardele Uniunii Europene.
1.5. Normative si reglementari conexe
Elaborarea prezentului normativ atinut seama, n principal, de prevederile urmatoarelor normative si
reglementari conexe:
- Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti Partea I:
Treapta mecanica, Indicativ NP 032-1999, aprobat cu Ordinul M.L.P.A.T. nr. 60/N/25.08.1999;
- Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti Partea a II-a:
Treapta biologica, Indicativ NP 088-03, aprobat cu Ordinul M.T.C.T. nr. 639/ 23.10.2003.
- Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti Partea a IIIa:Statii de epurare de capacitate mica (5<Q50 l/s) si foarte mica (Q5 l/s), Indicativ NP 089-03, aprobat cu
Ordinul Ministrului M.T.C.T. nr. 640/ 23.10.2003;
- Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti-Partea a IV-a:
Treapta de epurare avansata a apelor uzate, Indicativ NP 107-04, aprobat cu Ordinul Ministrului M.T.C.T. nr.
163/15.02.2005;
1. Legea protectiei mediului nr. 137/1995, cu modificarile ulterioare;
2. Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile ulterioare;
3. Legea privind calitatea n constructii nr. 10/1995, cu modificarile ulterioare;
4. NTPA 001/2005 Norme tehnice privind colectarea,epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti (HG
nr. 352/2005);
5. NTPA 001/2005 Normativ privind stabilirea limitelor de ncarcare cu poluanti a apelor uzate industriale
si orasenesti la evacuarea n receptorii naturali (HG nr. 325/2005)
6. NTPA 002/2005 Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate n retelele de canalizare ale
localitatilor si direct n statiile de epurare (HG nr. 352/2005);
7. Normativ privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata, aprobat cu
Ordinul Ministrului M.A.P.M nr. 1146 din 10.12.2002;
8. Ordinul nr. 49 din 14.01.2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protectia mediului si n special
a solurilor, cnd se utilizeaza namoluri de epurare n agricultura;
9. Potrivit HG 622/2004 la executarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate sunt admise
echipamente, produse, procedee care au certificate de conformitate acordate de organisme notificate,
solicitate de producator sau de utilizator;
10. Dupa punerea n functiune, la intervale de doi ani este necesara inspectia tehnica de terta parte
efectuata de organisme de inspectie acreditate RENAR care sa confirme att capabilitatea
echipamentelor ct si calitatea apei pe baza unui Raport de Inspectie.
11. Raportul de Inspectie va fi solicitat de catre detinatorii de Statii de Epurare.
12. Potrivit HG 622/2004 la executarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate sunt admise
echipamente, produse, procedee care au certificate de conformitate acordate de organisme notificate,
solicitate de producator sau utilizator.
13. Dupa punerea n functiune, la intervale de doi ani este necesara inspectia tehnica de terta parte
efectuata de organisme de inspectie acreditate RENAR care sa confirme att capabilitatea
echipamentelor ct si calitatea apei pe baza unui Raport de Inspectie.
14. Raportul de Inspectie va fi solicitat de catre detinatorii de Statii de Epurare.
2. PROVENIENTA NAMOLURILOR RETINUTE SI PRELUCRATE N STATIILE DE

EPURARE ORASENESTI
2.1. Namolurile provin din apele uzate impurificate cu materii n suspensie cum sunt cele din industria miniera,
chimica, metalurgica, industrie usoara, industrie alimentara, precum si cele provenind din apele uzate aferente
canalizarii localitatilor urbane sau rurale.
2.2. Evacuarea n emisari a apelor uzate continnd materii n suspensie, respectiv a namolurilor retinute n
diversele obiecte tehnologice din statiile de epurare, este interzisa deoarece, pe lnga sporirea debitului solid al
emisarilor, produc degradarea acestora prin dezvoltarea masiva a unor bacterii caracteristice apelor uzate,
distrug flora si fauna naturala a cursurilor de apa si naspresc (iar uneori fac imposibile) conditiile de calitate
impuse de utilizarea apei emisarilor n diferite scopuri (alimentarea cu apa, irigatii, piscicultura, agrement, etc.).
2.3. Namolurile provenite din epurarea apelor uzate se pot clasifica dupa mai multe criterii:
a) Dupa criteriul compozitiei chimice, namolurile se mpart n doua grupe principale:
- namol mineral, care contine peste 50% substante minerale (exprimat n substanta uscata);
- namol organic, care contine peste 50% substante volatile (exprimat n substanta uscata);
b) Dupa criteriul treptei de epurare a statiei din care provine, se pot mparti n:
- namol primar, rezultat din treapta de epurare mecanica;
- namol secundar, rezultat din treapta de epurare biologica a apei;
- namol stabilizat anaerob (rezultat din rezervoarele de fermentare a namolurilor) sau aerob (rezultat fie din
procesul de epurare biologica avansata- respectiv nitrificare cu stabilizare, fie din stabilizatorul de namol, de pe
linia namolului).
c) Dupa criteriul provenientei apelor uzate, namolurile se pot mparti n doua mari categorii:
- namolurile din epurarea apelor uzate menajere/orasenesti;
- namolurile din epurarea apelor uzate industriale.
2.4. Cantitati specifice de namol

2.4.1. Cantitatile zilnice de namol ce rezulta din epurarea apelor uzate prezinta o plaja larga de variatie si
depind de provenienta apei si tehnologia de epurare adoptata. Aceste cantitati ce se produc n diferite trepte ale
statiei de epurare a apelor menajere sunt cunoscute si calculate n cantitati specifice raportate la om si zi.
2.4.2. Pentru a asigura capacitatile necesare manipularii cantitatilor fluctuante de namol, proiectantul va trebui
sa tina seama de urmatorii parametri:
- debitul mediu si cel maxim de namol;
- capacitatea potentiala de stocare a obiectelor tehnologice din componenta statiei de epurare care realizeaza
prelucrarea namolului.
2.4.3. Cantitatile specifice de namol retinute n statiile de epurare a apelor uzate orasenesti sunt indicate n
tabelul 2.1:
2.4.4. Pentru determinmarea cantitatilor de substanta uscata din namolurile retinute n statiile de epurare se pot
lua n considerare si ncarcarile specifice indicate n tabelul 2.2, raportate la debitul de calcul al statiei de
epurare.
n decantoarele secundare se retine biomasa rezultata n procesele de epurare biologica din obiectele
tehnologice situate n amonte de acestea. Toate aceste namoluri sunt biologice.
n normativ se propune ca namolurile provenite din procesele de epurare cu biomasa n suspensie (de exemplu
n bazinele de aerare) sa fie denumite namoluri activate, iar cele provenite din procesele de epurare cu
biomasa (pelicula) fixata (de exemplu n diversele tipuri de filtre biologice) sa fie denumite namoluri biologice.
n schemele de epurare cu biomasa fixata, namolurile biologice retinute n decantoarele secundare nu se
recircula, ele fiind n majoritate cazurilor trimise n treapta de prelucrare a namolurilor.
n schemele de epurare cu biomasa n suspensie, cea mai mare parte a namolurilor retinute n decantoarele
secundare se recircula n obiectul tehnologic din amonte. Productia suplimentara de namol, peste necesarul de
recirculare, poarta denumirea de namol activat n exces, sau simplu namol n exces.
Tabelul 2.1
Nr.
Tipul de namol
Cantitatile specifice de namol
crt.
0
Substanta uscata din

namol (g/om,zi)
Namol umed
(l/om, zi)
Namol proaspat din decantoare primare

orizontale longitudinale
25
0,5

orizontale radiale
35-40
0,7-0,8

verticale
30
0,6
Namol biologic din decantoare secundare

amplasate dupa filtre biologice
0,2
Namol biologic din decantoare secundare

amplasate dupa filtre biologice de mare
ncarcare cu epurare avansata
20
0,5
Namol n exces din decantoare secundare

amplasate dupa bazinele de aerare
20-32
2,5-4
Namol n exces concentrat
20-32
0,67-1,07
Namol fermentat din decantoarele cu etaj
30
0,3-0,6
Namol fermentat din fose septice
30-33
0,3-0,33
Deci notiunea de namol n exces apare numai n schemele prevazute cu instalatii de epurare cu biomasa n
suspensie.
n tabelul 2.2. se dau valori informative privind cantitatile de substanta uscata din namolurile biologice si din
namolul n exces pentru diverse tipuri de epurare biologica, inclusiv pentru schemele de epurare biologica,
inclusiv pentru schemele de epurare avansata cu nitrificare-denitrificare.
n normativ se dau bilanturi de substante pentru diferite scheme de prelucrare n parte, sau pentru
dimensionarea obiectelor tehnologice de pe linia namolului.
n decantoarele secundare se retine biomasa rezultata n procesele de epurare biologica din obiectele
tehnologice situate n amonte de acestea. Toate aceste namoluri sunt biologice.
n normativ se propune ca namolurile provenite din procesele de epurare cu biomasa n suspensie (de exemplu
n bazinele de aerare) sa fie denumite namoluri activate, iar cele provenite din procesele de epurare cu
biomasa (pelicula) fixata (de exemplu n diversele tipuri de filtre biologice) sa fie denumite namoluri biologice.
n schemele de epurare cu biomasa fixata, namolurile biologice retinute n decantoarele secundare nu se
recircula, ele fiind n majoritate cazurilor trimise n treapta de prelucrare a namolurilor.
n schemele de epurare cu biomasa n suspensie, cea mai mare parte a namolurilor retinute n decantoarele
secundare se recircula n obiectul tehnologic din amonte. Productia suplimentara de namol, peste necesarul de
recirculare, poarta denumirea de namol activat n exces, sau simplu namol n exces.
Deci notiunea de namol n exces apare numai n schemele prevazute cu instalatii de epurare cu biomasa n
suspensie.
n tabelul 2.2. se dau valori informative privind cantitatile de substanta uscata din namolurile biologice si din
namolul n exces pentru diverse tipuri de epurare biologica, inclusiv pentru schemele de epurare avansata cu
nitrificare-denitrificare.
Tabelul 2.2
Nr.
crt.
ncarcarea specifica cu
substanta uscata
(kg s.u./103 m3 apa uzata)
Tipul de namol
Domeniul
de variatie
Valoare
caracteristica
Namol primar
110-170
150
Namol n exces, n schemele cu BNA
70-100
80
Namol biologic rezultat de la filtrele percolatoare
60-100
70
Namol n exces, n scheme cu aerare prelungita
80-120
100a)
Namol n exces rezultat din procesul de epurare cu

lagune aerate
80-120
100a)
Namol biologic rezultat n urma procedeului epurare

biologica cu filtre biologice cu discuri
12-24
20
Namol rezultat n urma procedeului de ndepartare a

algelor
12-24
20
Namol primar rezultat n urma precipitarii chimice a

fosforului, folosind doze reduse de var (350 - 500 mg/l)
240-400
300b)
Namol primar rezultat n urma precipitarii chimice a

fosforului, folosind doze mari de var (800 - 1600 mg/l)
600-1300
800b)
10
Namol rezultat din procedeele de epurare cu biomasa n

suspensie, cu nitrificare
-c)
11
Namol rezultat din procedeele de epurare cu biomasa n

suspensie, cu denitrificare
12-30
18
12
Namol biologic de la filtrele de foarte mare ncercare
-d)
Nota:
a) Valoarea este valabila presupunnd lipsa treptei de epurare primara.
b) Se refera la nsumarea cantitatii de namol rezultata n urma precipitarii chimice cu cea rezultata din
sedimentarea normala.
c) ncarcarea specifica cu substanta uscata are valori neglijabile.
d) - Este inclusa n productia de namol biologic din treapta secundara de epurare.
n normativ se dau bilanturi de substante pentru diferite scheme de prelucrare n parte, sau pentru
dimensionarea obiectelor tehnologice de pe linia namolului.
3. CARACTERISTICILE FIZICE, CHIMICE SI BIOLOGICE ALE NAMOLURILOR
3.1. Pentru a prelucra si evacua namolurile retinute n statiile de epurare n modul cel mai eficient, este foarte
important sa se cunoasca caracteristicile acestora. Aceste caracteristici depind de: sursa de provenienta a
namolurilor, perioada de stationare n sistem, modalitatea de procesare luata n considerare, etc.
3.2. Caracteristicile namolurilor retinute n statiile de epurare a apelor uzate orasenesti pot fi grupate n:
- fizice;
- chimice;
- biologice si bacteriologice.
3.3. Caracteristicile fizice
3.3.1. Umiditatea reprezinta continutul de apa din namol, exprimat procentual si care este egala cu raportul
dintre greutatea apei din namol si greutatea acestuia, conform relatiei 3.1:
(%)
(3.1)
3.3.2. Materiile solide din namol sunt alcatuite din doua parti: materii solide minerale si materii solide organice
(volatile). Greutatea specifica a tuturor materiilor solide din componenta namolului se poate determina utiliznd
relatia de mai jos:
(3.2)
unde:
- Gs (kgf) = greutatea materiilor solide
- Gs (kgf) = greutatea materiilor solide de natura minerala;
- Go (kgf) = greutatea materiilor solide de natura organica;
- s(kgf/m3)= greutatea specifica a materiilor solide;
- m (kgf/m3)= greutatea specifica a materiilor solide de natura minerala;
- o (kgf/m3)= greutatea specifica a materiilor solide de natura organica.
3.3.3. Greutatea specifica a namolului, considerata ca amestecul dintre apa si materiile solide, reprezinta
greutatea unitatii de volum si are diferite valori functie de tipul namolului (v. tabel 3.1).
Tabelul 3.1.
Nr.
crt.
Tipul de namol
Greutatea specifica a
namolului
(kgf I m3)
1 Namol primar
1.020
2 Namol n exces de la bazinele de aerare
1.005
3 Namol biologic rezultat de la filtrele percolatoare
1.025
Namol n exces de la bazinele de aerare n scheme cu aerare

prelungita
1.015
5 Namol n exces rezultat din procesul de epurare cu lagune aerate
1.010
6 Namol biologic rezultat n urma procedeului de filtrare
1.005
7 Namol rezultat n urma procedeului de ndepartare a algelor
1.005
Namol primar rezultat n urma precipitarii chimice a fosforului,

folosind doze reduse de var (350 - 500 mg/l)
1.040
9 Namol primar rezultat n urma precipitarii chimice a fosforului,
1.050
folosind doze mari de var (800 - 1600 mg/l)

10
Namol biologic din procedeele de epurare cu biomasa n suspensie,

cu nitrificare
11
Namol biologic din procedeele de epurare cu biomasa n suspensie,

cu denitrificare
1.005
12 Namol biologic de la filtrele de foarte mare ncarcare
1.020
3.3.4. Culoarea si mirosul namolurilor variaza n functie de provenienta lor. Astfel, namolul brut este cenusiu si
cu miros neplacut; namolul fermentat devine brun spre negru si cu un aspect granular, iar namolul provenit din
epurarea mecano-chimica are aspect noroios, culoarea fiind n functie de coagulantul utilizat. Aceste doua
caracteristici, sunt indicate n detaliu, n tabelul 3.2, n functie de tipul materiilor retinute de-a lungul fluxului
tehnologic de epurare.
Tabelul 3.2
Nr.
crt.
Tipul de namol/
materii retinute
Descriere
Materii retinute
pe gratare
Includ toate tipurile de materii retinute de dimensiuni mari, de natura organica si

anorganica, care sunt retinute pe gratare. Continutul de substanta organica variaza n
functie de sistemul de sitare adoptat si de anotimp.
Nisip
Spuma/grasimi
Namol primar
Namol rezultat
din precipitarea
chimica
Namolul rezultat n urma precipitarii chimice cu ajutorul sarurilor metalice, are de

obicei culoarea neagra, desi la suprafata poate fi rosiatic, daca are un continut bogat
n fier. Namolul tratat cu var este de culoare gri-maroniu. Mirosul namolului chimic
este neplacut, dar nu la fel de neplacut ca cel al namolului primar. Namolul chimic
este oarecum noroios, dar datorita continutului n hidroxid de fier sau aluminiu,
aspectul acestuia devine gelatinos. Daca namolul stationeaza mai mult n bazin,
acesta fermenteaza anaerob la fel ca namolul primar, dar cu o intensitate mai redusa.
Prin fermentare se produc gaze care sunt eliberate n mediul lichid, iar densitatea
namolului va creste datorita timpului mare de stationare n bazin.
Namol activat
NamoluI activat are, n general un aspect de lichid maro cu continut de flocoane. O

cuIoare nchisa indica existenta unui mediu septic, iar daca namolul are o culoare mai
deschisa dect n mod obisnuit atunci aerarea este insuficienta si exista tendinta unei
sedimentari lente a biomasei. Un namol activat proaspat, de buna calitate are un
miros de pamnt. Acesta tinde sa devina septic n scurt timp, capatnd un miros
neplacut de substante aflate n putrefactie. NamoluI activat poate fermenta rapid, att
singur ct si atunci cnd este amestecat cu cel primar.
Nisipul este alcatuit, n mod normal din substante minerale care sedimenteaza n
curent cu viteze relativ ridicate. n functie de conditiile de exploatare, nisipul poate
contine, de asemenea, cantitati importante de substante organice, n special grasimi
de natura animala si vegetala.
Spuma reprezinta materiile plutitoare,ndepartate de pe suprafata libera a apei din
decantoarele primare, cele secundare, deznisipatoare si bazine de clorinare, daca
toate acestea au prevazute dispozitive speciale de raclare la suprafata. Spuma poate
contine grasimi, uleiuri vegetale si minerale, ceara, sapunuri, reziduuri alimentare, coji
de legume si fructe, par, hrtie, bumbac, resturi de tigari, materiale plastice,
prezervative, particule de nisip, etc. Greutatea specifica a spumei este mai mica de
1.000 kgf /m3, deseori avnd valori de cca. 950 kgf /m3.
Namolul provenit din procedeul de decantare primara este n mod normal gri si
noroios iar, n cele mai multe cazuri are un intens miros neplacut. Namolul primar
poate fi fermentat rapid, n conditii adecvate de exploatare a statiei de epurare;
Namol biologic
de la filtrele
percolatoare
Namol biologic de la filtrele percolatoare este maroniu, floculat si relativ inert, cnd
este proaspat. n general, sufera descompunere mai lent dect alte namoluri
nefermentate. Cnd acesta contine multi viermi, poate deveni rapid inert.
Fermenteaza relativ repede.
Namol biologic
stabilizat aerob
Namol biologic stabilizat aerob este de culoarea maro spre maro nchis si are un
aspect floculat. Mirosul acestui tip de namol nu este neplacut, si seamana cu cel al
mucegaiului. Un namol biologic bine stabilizat poate fi deshidratat cu usurinta pe
paturile de uscare.
Namol biologic
stabilizat
anaerob
(fermentat)
Namol biologic stabilizat anaerob este maro nchis spre negru si contine o mare
cantitate de biogaz. Cnd este complet fermentat, acesta este inert, cu un miros
lesinator de gudron ncins, cauciuc ars sau ceara de sigiliu. Namolul primar, cnd
este fermentat anaerob, produce de aproximativ doua ori mai mult gaz metan dect
cel activat. Cnd este trecut prin medii poroase n straturi subtiri, solidele sunt
transportate la suprafata de gazul antrenat lasnd un strat de apa curata. Prin
materiile solide n stare uscata, gazele sunt eliberate, formnd o suprafata crapata cu
un miros asemanator cu pamntul argilos de gradina.
10
Namol
compostat
Namolul compostat are, de obicei culoarea maroniu nchis spre negru, dar poate varia
daca se folosesc agenti de afnare precum compost recirculat sau aschii din lemn.
Materialul bine compostat are un miros inofensiv, asemanator cu pamntul de flori.
3.3.5. Filtrabilitatea namolului reprezinta proprietatea acestuia de a ceda apa prin filtrare si se exprima prin
doi parametri:
- rezistenta specifica la filtrare (r);
- coeficientul de compresibilitate (s).
3.3.5.1. Rezistenta specifica la filtrare - este rezistenta pe care o opune la filtrare o turta (strat) de namol
depusa pe o suprafata filtranta de 1 m2 si care contine 1 kg de substanta uscata, supusa la o diferenta de
presiune de 0,5 bar. Legea generala a procesului de filtrare pe o suprafata S, a fost exprimata de Crman, prin
ecuatia (3.3):
(3.3)
unde:- r (m/kg) = rezistenta specifica la filtrare;
- t (s) = tipul de filtrare;
- V (m3) = volumul de filtrat obtinut dupa tipul de filtrare t;
-(g/cms) = coeficientul dinamic de vscozitate a filtrului, la temperatura probei;
- C (kg/m3) = concentratia n materii n suspensie a namolului care trebuie filtrat;
- S (m2) = suprafata filtrata;
-P(Pa) = diferenta de presiune aplicata probei de namol.
Integrnd ecuatia (3.3) pentru P=const. rezulta relatia (3.4):
(3.4)
unde: - a=tg= panta dreptei din reprezentarea grafica (v.fig.3.1.)
Legea lui Crman este valabila pe tronsonul AB.

Rezistenta specifica la filtrare este direct proportionala cu continutul de substanta organica din namol. Cu ct
valoarea acestui parametru este mai mica, cu att namolul este mai usor filtrabil.
Din punct de vedere al valorii rezistentei specifice la filtrare, namolurile se clasifica n:
- namoluri greu filtrabile, avnd r = 1012 1013 cm/g ; n aceasta categorie intra namolurile urbane brute si cele
fermentate;
- namoluri cu filtrabilitate medie, cu r = 1010 1012 cm/g , aici grupndu-se de obicei namolurile industriale;
- namoluri usor filtrabile, cu r 1010 cm/g, care cuprind namolurile orasenesti conditionate chimic, precum si
unele namoluri minerale.
3.3.5.2. Pentru determinarea coeficientului de compresibilitate (s) se aplica relatia (3.5), care pune n
evidenta faptul ca, odata cu cresterea presiunii se produce o micsorare a porilor turtei de namol, care conduce
la cresterea rezistentei specifice la filtrare.
(3.5)
unde:
- ro = rezistenta specifica la filtrare a turtei de namol pentru P = 1;
- s = coeficient de compresibilitate ;
- P = presiunea aplicata probei de namol.
n functie de valoarea coeficientului de compresibilitate, namolurile se clasifica n:
- namoluri cu coeficient de compresibilitate subunitar de 0,6 - 0,9, adica namoluri orasenesti, brute si
fermentate, precum si unele namoluri industriale;
- namoluri cu coeficient de compresibilitate supraunitar, specifice unor namoluri industriale;
- namoluri incompresibile - sunt acelea pentru care: s = 0 si r = r o, ceea ce nseamna ca rezistenta specifica la
filtrare este independenta de presiune.
3.3.6. Puterea calorica a namolului (PCn) variaza n functie de continutul n substanta organica (substante
volatile) din namol si se poate determina orientativ cu ajutorul relatiei (3.6):
PCn = SV(44,4 kJ/kg s.o.)
(3.6)
unde:
- PCn (kJ/kg namol) = puterea calorica a namolului (valoarea neta) ;
- SV (kg s.o./kg namol) = continutul n substante volatile al namolului.
Namolurile primare, caracterizate de o concentratie ridicata n substante organice au o putere calorica mai
mare, n comparatie cu namolurile fermentate (v. tabel 3.3).
Tabelul 3.3.
Nr.
crt.
Tipul de namol
Continutul n
substanta
Continutul n
substante
Putere calorica
(kJ/kg namol)
uscata (%)
volatile (%)
Experimental
Calculat
1 Namol primar
7,7
63,3
17.400
16.500
2 Namol slab fermentat
4,5
52,2
13.400
13.600
3 Namol bine fermentat
9,2
40,8
11.100
10.600
Namol foarte bine

fermentat
9,6
30,6
6.800
8.000
3.4. Caracteristici chimice

3.4.1. pH-ul - este un parametru foarte important att pentru fermentarea ct si pentru procedeele aplicate
pentru reducerea umiditatii namolului atunci cnd se recurge la conditionarea chimica a acestuia. Se impune
monitorizarea permanenta a acestuia, n special la procesele de fermentare a namolului provenit din apele
uzate orasenesti ce sunt influentate de deversari masive de ape industriale.
n cazul fermentarii metanice, pH-ul trebuie sa se ncadreze n intervalul 7 - 7,5 ceea ce arata un proces slab
alcalin. Valori ale pH-ului sub 6, indica o fermentare acida. Procesul de fermentare este dereglat atunci cnd
pH-ul creste peste 8,5.
3.4.2. Materii solide totale - indicator care se determina prin uscarea n etuva a unei probe de namol la 105C
si care sunt compuse din substante minerale si volatile.
Substanta organica (volatila) din namol reprezinta 60...80% din materiile solide totale (substanta uscata) si se
determina ca diferenta dintre materiile solide totale (determinate prin uscarea la 105C) si materiile n suspensie
calcinate la temperatura de 550C.
Un criteriu dupa care namolurile pot fi clasificate si n functie de care se pot selecta procedeele de prelucrare
este valoarea indicatorului mineral/volatil (M/V). Astfel, pentru M/V < 1 namolul este organic, iar M/V > 1 indica
un namol mineral.
Pentru namoluri de natura organica, deoarece sunt putrescibile, se va avea n vedere, n primul rnd,
stabilizarea sa mai ales pe cale biologica (stabilizare aeroba sau fermentare anaeroba), pe cnd namolurile
minerale vor fi prelucrate prin procedee fizico-chimice.
3.4.3. Fermentabilitatea - reprezinta parametrul care indica cantitatea si compozitia gazului, acizilor volatili
precum si valoarea pH-ului, nregistrate n urma analizei fermentarii unei probe de namol proaspat amestecat cu
namol bine fermentat. Testul consta n crearea conditiilor de fermentare timp de 30 zile pentru un amestec de
namoluri n proportia - doua parti namol proaspat la o parte namol bine fermentat.
Continutul de substante organice din namolurile proaspete este de 60 - 80% din cantitatea totala de substanta
uscata, namolul respectiv avnd o structura poroasa cu o rezistenta specifica la filtrare ridicata. Substantele
organice sunt reprezentate predominant de catre hidrocarbonati, grasimi si proteine.
Productia de biogaz rezultat (qbg) n urma fermentarii anaerobe a substantelor organice reprezentative se poate
considera astfel:
- pentru hidrocarbonati: qbg = 0,79 Nm3 biogaz/kg s.o. redusa din care 50% CH 4 si 50% CO2 ;
- pentru grasimi: qbg = 1,25 Nm3 biogaz/kg s.o. redusa din care 68% CH 4 si 32% CO2 ;
- pentru proteine: qbg = 0,7 Nm3 biogaz/kg s.o. redusa din care 71% CH 4 si 29% CO2.
Acizii organici reprezinta, de asemenea, un indicator important al fermentarii. Concentratiile optime trebuie sa
se ncadreze n intervalul (300 - 2.000) mg/l ca acid acetic, cu o valoare optima de 500 mg/l. La valori mai mari
de 2.000 mg/l exista riscul ca fermentarea metanica sa se opreasca, astfel ca fermentarea acida va fi
dominanta, producnd gaze urt mirositoare si un namol periculos pentru mediul nconjurator.
3.4.4. Metalele grele conditioneaza utilizarea agricola a namolului. Compusi chimici pe baza de cupru, arsen,
plumb, mercur prezinta un grad ridicat de toxicitate si limiteaza utilizarea namolului ca ngrasamnt pentru
diferite culturi agricole. Namolul provenit din epurarea apelor uzate menajere are, n general, un continut redus
de metale grele, nedepasind limitele admisibile, pe cnd cel rezultat din apele uzate orasenesti prezinta
concentratii mai mari, n functie de calitatea apelor industriale deversate n reteaua publica de canalizare.
10
Valori caracteristice ale concentratiilor n principalele metale grele ntlnite n namolurile retinute n statiile de
epurare sunt prezentate n tabelul 3.4.
3.4.5. Nutrientii constituie un factor cheie pentru valorificarea namolurilor n scop agricol sau de conditionare a
solului. Continutul de azot, fosfor si potasiu (v. tabel 3.5) asigura conditii optime de dezvoltare a culturilor
agricole, substituind uneori ngrasamintele chimice produse pe scara industriala.
3.4.6. O imagine mai cuprinzatoare asupra compozitiei chimice a namolului primar proaspat, primar fermentat si
a celui activat netratat este ilustrata n tabelul 3.5.
Tabelul 3.4
Nr.
crt.
Metal
Concentratie (mg/kg s.u. din namol)

Interval
Valoare medie
Arsenic
1,1 - 230
10
Cadmiu
1 - 3.410
10
Crom
10 - 99.000
500
Cobalt
11,3 - 2.490
30
Cupru
84 -17.000
800
Fier
1.000 - 154.000
17.000
Plumb
13 -26.000
500
Mangan
32 - 9.870
260
Mercur
0,6 - 56
10
Molibden
0,1 - 214
11
Nichel
2 - 5.300
80
12
Seleniu
1,7 - 17,2
13
Staniu
2,6 - 329
14
14
Zinc
101- 49.000
1.700
3.5. Caracteristici biologice si bacteriologice

Namolurile proaspete retinute n statiile de epurare prezinta caracteristici biologice si bacteriologice similare cu
cele ale apelor uzate supuse epurarii. Aceste namoluri pot contine microorganisme patogene, oua de helminti,
etc. care se regasesc n apele uzate. Din punct de vedere epidemico-igienic, namolul proaspat este extrem de
periculos. Datorita proceselor de fermentare la care sunt supuse namolurile, bacteriile patogene vor fi distruse
dar nu ntratt nct sa poata fi utilizate n agricultura, ca ngrasamnt agricol, existnd riscul unei contaminari
bacteriologice a culturilor. De aceea, este necesara fie pasteurizarea la temperatura de 70C fie compostarea
acestora.
11
Tabelul 3.5
Namol primar proaspat
Nr.
crt.
Indicatorul de calitate
Namol primar fermentat
Namol
activat
netratat
Interval de
variatie
Valoare
caracteristica
Interval de
variatie
Valoare
caracteristica
5-9
2-5
0,8 - 1,2
60 - 80
65
30 - 60
40
59 - 88
Materii solide totale (MST), %
Materii solide volatile (% din MST)
Grasimi animale si
vegetale (% din MST):
- solubile cu eter:
- extractibile n eter:
6-30
7 -35
5 -20
-
18
-
5 -12
Proteine (% din MST)
20 - 30
25
15 - 20
18
32 - 41
Azot (N, % din MST)
1,5 - 4
2,5
1,6 - 3
2,4 - 5
Fosfor (P2O5, % din MST)
0,8-2,8
1,6
1,5 -4
2,5
2,8 -11
Potasiu (K2O, % din MST)
0-1
0,4
0-3
0,5 -0,7
Celuloza (% din MST)
8-15
10
8 -15
10
Fier (fara sulfura)
2-4
2,5
3-8
15 -20
10 - 20
5-8
6,5 -7,5
6,5 - 8
Siliciu (SiO2, % din MST)
10
pH
11
Alcalinitate (mg/l CaC03)
5001.500
600
2.500 3.500
3.000
5801.100
12
Acizi organici (mg/l)
2002.000
500
100 - 600
200
1.100 1.700
13
Capacitate energetica,
(kJ/kg MST)
23.00029.000
25.000
9.000 14.000
12.000
19.000 23.000
Nota: MST = cantitatea de materii solide obtinute n urma etuvarii unei probe de namol la temperatura de 105C.
12
Exista tipuri de namol care nu prezinta pericol din punct de vedere patogen. Din aceasta categorie fac
parte, n special, namolurile de provenienta industriala, pentru care prezenta unor metale toxice sau
valorile din domeniul acid al pH-ului, constituie un mediu de viata neprielnic.
4. NECESITATEA PRELUCRARII NAMOLURILOR

4.1. Constructiile si instalatiile care realizeaza prelucrarea namolurilor retinute n statiile de epurare se
dimensioneaza pe baza unor parametri de proiectare care difera de la un obiect tehnologic la altul, nefiind
ntotdeauna aceeasi n toate tarile.
4.2. Avnd n vedere faptul ca n tara noastra statiile de epurare reprezinta mai ntotdeauna lucrari cu
valoare de investitie ridicata, este necesara si pentru prelucrarea namolurilor elaborarea unui normativ
care sa permita:
- furnizarea pentru proiectare, ntr-un singur material, a principalilor parametri de dimensionare, a
prescriptiilor si reglementarilor fundamentale, pentru prelucrarea namolurilor;
- uniformizarea si raspndirea metodologiilor de proiectare la toate nivelurile (beneficiari pentru
ntocmirea temelor de proiectare, membrilor comisiilor de avizare, inspectie si licitatie pentru verificarea
corectitudinii prevederilor din proiecte si oferte, etc.);
- armonizarea prevederilor si prescriptiilor autohtone cu normele europene si cele la nivel mondial si
alinierea la acestea;
- punerea de acord a prescriptiilor tehnice cu tehnologiile de prelucrare moderna a namolurilor si cu
caracteristicile si performantele noilor utilaje si echipamente utilizate astazi n tarile avansate;
- actualizarea unor prescriptii tehnice care sa fie acceptate de toti factorii implicati n procurarea si
finantarea investitiilor (beneficiar, proiectant, ministerele de specialitate, agentii de protectia mediului si
unitati de gospodarirea apelor, etc.);
4.3. Necesitatea elaborarii prezentului normativ rezulta si din faptul ca vechiul normativ P 28 - 74 este
depasit fata de tehnologiile actuale de epurare utilizate n tarile avansate si n raport cu prevederile noii
legi a mediului din tara noastra, iar prescriptiile sale nu sunt aliniate la standardele europene.
4.4. Fata de multitudinea de informatii patrunse n tara noastra dupa anul 1989 n domeniu epurarii apelor
uzate, prevederile vechiului normativ sunt total insuficiente si este necesara elaborarea unor noi
prescriptii de proiectare, n pas cu noile tehnologii, utilaje si echipamente moderne.
4.5. Lipsa unui normativ actualizat care sa orienteze proiectarea pe probleme fundamentale, de principiu,
ale proiectarii treptei de prelucrare a namolurilor, a condus la utilizarea fara discernamnt de catre multi
proiectanti a unor date si informatii din manuale si prospecte straine gresit aplicate si ntelese, fapt care a
generat solutii, daca nu gresite tehnic, prohibitive din punct de vedere economic sau al aplicabilitatii lor la
ora actuala n tara noastra.
4.6. Normativul constituie o reglementare de mare importanta pentru proiectarea corecta a statiilor de
epurare dat fiind faptul ca aceste constructii si instalatii permit satisfacerea cel putin a doua exigente
esentiale de calitate impuse de Legea calitatii nr. 10/1995 si anume siguranta n exploatare si sanatatea
oamenilor si protectia mediului.
4.7. Ca obiectiv principal prezentul normativ si propune sa trateze tehnologiile de prelucrare a
namolurilor retinute n statiile de epurare si sa propuna parametri si metodologiile cele mai avantajoase
pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor respective, precum si modul de alegere a utilajelor si
echipamentelor necesare, astfel nct acestea sa fie simple ca exploatare, sigure, fiabile, cu randamente
energetice ridicate, si care sa se preteze la automatizarea proceselor de epurare.
13
5. BILANTUL DE SUBSTANTE PE LINIA NAMOLULUI

5.1. Bilantul de substante pe linia namolului este calculul care trebuie realizat pentru
dimensionarea/verificarea obiectelor tehnologice utilizate n prelucrarea namolului. La baza acestui calcul
se regaseste schema tehnologica adoptata pentru prelucrarea namolurilor rezultate din epurarea primara
si secundara/avansata a apelor uzate orasenesti.
5.2. Principalele procedee de prelucrare a namolului incluse n mod normal n schemele tehnologice
obisnuite sunt enumerate n tabelul 5.1 de mai jos:
Tabelul 5.1.
Procedeu de
prelucrare
Scop
Capitol
Prelucrare
preliminara
Reducerea dimensiunii materiilor solide continute n namol

si retinerea acestora, deznisiparea
6.1
Conditionarea
chimica
mbunatatirea propietatilor namolurilor n vederea

concentrarii si/sau deshidratarii mecanice
6.2
Concentrare
Reducerea volumelor de namol
6.3
Stabilizare
Reducerea cantitatilor de namol prin ndepartarea de

substanta organica
6.4
Deshidratare
6.5
Uscare
7.1
Incinerare
7.2
Compostare
Stabilizare
7.3
Succesiunea procedeelor de prelucrare a namolurilor este n majoritatea cazurilor optiunea inginerului

tehnolog, cu urmatoarele exceptii:
a) Prelucrarea preliminara a namolurilor se face ntotdeauna n amontele fluxului de prelucrare, indiferent
care ar fi aceasta, pentru asigurarea unui namol de buna calitate si pentru mbunatatirea exploatarii
proceselor de prelucrare din aval;
b) Conditionarea chimica a namolurilor se va amplasa ntotdeauna n amontele proceselor care necesita
separarea fractiunii apa de flocoanele de namol pentru o mai facila retinere a acestora din urma prin
procedee fizice;
c) Stabilizarea anaeroba a namolurilor n rezervoarele de fermentare a namolurilor (metantancuri)
supraterane trebuie sa fie ntotdeauna precedata de o statie de pompare namol.
5.3. Principalele scheme tehnologice aplicate n prelucrarea namolurilor orasenesti, dar fara a fi limitate la
acestea, sunt prezentate mai jos. Notatiile utilizate n schemele respective sunt:
DP - decantor primar
DS - decantor secundar
PP - prelucrarea preliminara a namolului
BOE - bazin de omogenizare/egalizare
CN - concentrator de namol
SPn - statie de pompare namol
RFN - rezervor de fermentare a namolului (stabilizarea anaeroba)
RFN1 - rezervor de fermentare a namolului (stabilizarea anaeroba) - treapta 1 (primara)
RFN2 - rezervor de fermentare a namolului (stabilizarea anaeroba) - treapta 2 (secundara)
RG - rezervor de gaz
BT
- bazin tampon
DN - deshidratare namol
SPS - statie de pompare supernatant
14
SPnpe - statie de pompare namol activat de recirculare si n exces

STsf - statie de suflante
Qre (m3/zi) - debit de recirculare externa
re
- coeficient de recirculare externa
Qc (m3/zi) - debit de calcul
Np (kg s.u./zi) - cantitatea (productia) zilnica de namol primar
Wp (%) - umiditatea namolului primar
Vnp (m3/zi) - volumul zilnic de namol primar
Npc (kg s.u./zi) - cantitatea zilnica de namol primar concentrat
Ne (kg s.u./zi) - cantitatea (productia) zilnica de namol n exces
we (%) - umiditatea namolului n exces
Vne(m3/zi) - volumul zilnic de namol n exces
Nes (kg s.u./zi) - cantitatea (productia) zilnica de namol n exces stabilizat
wes (%) - umiditatea namolului n exces stabilizat
Vnes (m3/zi) - volumul zilnic de namol n exces stabilizat
Nec (kg s.u./zi) - cantitatea zilnica de namol n exces concentrat
Npe (kg s.u./zi) - cantitatea zilnica de namol primar n amestec cu cel n exces
wc(%) - reducerea de umiditate prin concentrare
Npec (kg s.u./zi) - cantitatea zilnica de namol primar n amestec cu cel n exces concentrat
wf (%) - cresterea de umiditate prin stabilizare (fermentare) anaeroba
wf1 (%) - cresterea de umiditate prin stabilizare (fermentare) anaeroba - treapta 1
wf2 (%) - scaderea de umiditate prin stabilizare (fermentare) anaeroba - treapta 2
lf (%) - limita tehnica de stabilizare (fermentare) a substantei organice
ls (%) - limita tehnica de stabilizare aeroba
(%) - procent de substanta organica din cantitatea de substanta uscata continuta n namolul influent la
stabilizare/
fermentare
Nf (kg s.u./zi) - cantitatea zilnica de namol stabilizat (fermentat) anaerob
Nf1 (kg s.u./zi - cantitatea zilnica de namol stabilizat (fermentat) anaerob efluent din treapta 1
Nf2 (kg s.u./zi)- cantitatea zilnica de namol stabilizat (fermentat) anaerob efluent din treapta 2
Ns (kg s.u./zi) - cantitatea zilnica de namol stabilizat aerob
Nsf (kg s.u./zi) - cantitatea zilnica de namol stabilizat aerob si anaerob (fermantat)
wd (%) - reducerea de umiditate prin deshidratare
Nd (kg s.u./zi) - cantitatea zilnica de namol deshidratat
s - supernatant
bg - biogaz
5.4. Scheme de prelucrare a namolurilor provenite din statiile de epurare a apelor uzate orasenesti
Functie de tipul de epurare la care apele uzate orasenesti sunt supuse, se disting mai multe tipuri de
scheme de prelucrare a namolurilor. Astfel n cazul statiilor de epurare alcatuite numai cu treapta
mecanica (incluznd decantarea primara) singurul namol ce trebuie prelucrat este cel primar (v. fig. 5.8 si
5.9). n cazul statiilor de epurare cu treapta mecano-biologica (ncluznd epurarea avansata), n afara de
namolul primar rezultat din procesul de decantare primara, mai apare necesara si prelucrarea namolui n
exces (v. fig. 5.1 la 5.5). De asemenea, functie de tipul epurarii biologice, schemele de prelucrare a
namolurilor se pot diferentia dupa tipul procesului de aerare din bazinul cu namol activat (bazinul de
aerare), respectiv cu aerare conventionala cu/fara nitrificare (v. fig. 5.1 la 5.5) sau cu nitrificare si
stabilizarea aeroba a namolului activat (v. fig. 5.6 si 5.7). n cazul proceselor de epurare biologica n care
se realizeaza si reducerea fosforului pe cale biologica sau chimica, se va lua n calcul o cantitate de
namol suplimentara la ntocmirea bilantului de substante.
n continuare se vor prezenta principalele scheme de prelucrare a namolurilor rezultate din statiile de
epurare orasenesti.
15
5.4.1. Schema de tratare a namolurilor orasenesti cu bazin de omogenizare/egalizare si stabilizare

(fermentare) anaeroba ntr-o singura treapta
Aceasta schema presupune amestecarea namolului primar (N p) si a celui activat n exces (Ne) dupa o
prelucrare preliminara (PP) a acestora ce consta fie n maruntirea materiilor solide continute, fie urmata
de sitare sau deznisipare. Amestecul de namol primar cu cel n exces este concentrat (ngrosat) ntr-un
concentrator de namol (CN) ce realizeaza reducerea umiditatii acestuia, respectiv a volumelor, prin
procedee fizice de sedimentare (v. fig. 5.1). Stabilizarea (fermentarea) anaeroba ce urmeza procesului de
concentrare se realizeaza n rezervoare de fermentare a namolului (RFN) si are ca scop reducerea
continutului de substante organice de cca. 60-80% din namolul concentrat. Acest proces va genera o
reducere semnificativa a cantitatii de namol exprimata n substanta uscata ( N f ), efluenta din rezervorul
de fermentare a namolului (RFN). Stabilizarea (fermentare) anaeroba se va realiza ntr-o singura treapta,
fara eliminare de supenatant (s), fapt ce va produce o crestere a umiditatii namolului efluent (w f ). Asa
cum va fi detaliat la capitolul 6.4 (Stabilizarea namolurilor) fermentarea anaeroba este nsotita de
producerea de biogaz (bg) ce va fi stocat ntr-un rezervor de gaz (RG) pentru o valorificare ulterioara a
acestuia (de ex.: producerea de agent termic pentru ncalzirea namolului influent sau a celui de
recirculare la temperatura de proces, precum si pentru ncalzirea cladirilor din incinta statiei de epurare;
utilizarea sa ca si agent de combustie necesar generatoarelor si cogeneratoarelor de energie electrica si
termica). Dupa stabilizarea anaeroba, namolul este stocat temporar ntr-un bazin tampon (BT) necesar
asigurarii functionarii procesului de deshidratare mecanica (DN) la un debit constant. Daca deshidratarea
namolului platforme de uscare, atunci acest bazin tampon (BT) poate lipsi din schema. Supernatantul
(apa de namol) ce rezulta din procedeele fizice la care namolul este suspus trebuie colectat ntr-o statie
de pompare de unde va fi trimis fie nainte de decantorul primar, fie n influentul statiei de epurare sau la
un proces special conceput pentru epurarea supernatantului.
5.4.2. Schema de prelucrare a namolurilor orasenesti cu concentrare individuala a namolului primar si cel
n exces si stabilizare (fermentare) anaeroba ntr-o singura treapta
Schema prezentata n fig. 5.2 este similara cu cea prezentata la sub-capitolul 5.4.1. cu deosebirea ca
namolul rezultat n urma decantarii primare este concentrat separat de cel n exces, urmnd ca cele doua
cantitati de namol sa fie pompate mpreuna la stabilizarea (fermentarea) anaeroba a namolului. n acest
caz, amestecarea celor doua tipuri de namol se face n conducta cu ajutorul unui mixer static.
5.4.3. Schema de prelucrare a namolurilor orasenesti cu bazin de omogenizare legalizare si stabilizare
(fermentare) anaeroba n doua treapte
16
stabilizarea (fermentarea) anaeroba a namolului se face n doua trepte. Treapta primara (RFN1) este
similara ca cea prezentata la sub-capitolele 5.4.1. si 5.4.2., respectiv stabilizarea (fermentarea) anaeroba
se face rara eliminare de supernatant si cu producere de biogaz, deci cu cresterea umiditatii namolului
efluent, n timp ce n treapta a 2-a (RFN2) se realizeaza doar o concentrare a namolului (deci o reducere
a umiditatii) cu eliminare de supernatant si producere de biogaz.
n exces si stabilizare (fermentare) anaeroba n doua treapte
17
stabilizarea (fermentarea) anaeroba a namolului se face n doua trepte (similar subcapitolului 5.4.3.).
Treapta primara de stabilizare (RFN1) este similara ca cea prezentata la subcapitolele 5.4.1. si 5.4.2.,
respectiv stabilizarea anaeroba se face fara eliminare de supernatant, deci cu cresterea umiditatii
namolului efluent, n timp ce treapta a 2-a (RFN2) realizeaza doar o concentrare a namolului (deci o
reducere a umiditatii) cu eliminare de supernatant si producere de biogaz.
n exces si stabilizare aeroba
Schema de prelucrare a namolurilor (v. fig. 5.5) este similara ca cea prezentata la sub-capitolul 5.4.2., cu
deosebirea ca stabilizarea namolului se face pe cale aeroba, fapt ce necesita prevederea unei statii de
suflante pentru asigurarea oxigenului necesar mediului aerob de stabilizare. n aceasta schema,
stabilizarea namolului (SN) ce urmeza procesului de concentrare se realizeaza n bazine similare
bazinelor de aerare de pe linia apei si are ca scop reducerea continutului de substante organice factor
ce va genera o reducere semnificativa a cantitatii de namol (N s exprimata n substanta uscata) efluenta
din stabilizatorul de namol (SN).
18
5.4.6. Schema de prelucrare a namolurilor orasenesti provenite din statiile de epurare cu epurare
biologica avansata (nitrificare cu stabilizare) cu stabilizarea (fermentarea) anaeroba a namolului primar
n cazul epurarii biologice avansate a apelor uzate (nitrificare si stabilizare), namolul activat n exces ce
rezulta din procesul biologic este deja stabilizat aerob, deci nu mai necesita o stabilizare ulterioara.
pentru namolul rezultat din procesul de decantare primara nsa, care are un continut important de
substanta organica, se impune o stabilizare a acestuia. astfel, dupa tratarea preliminara a acestuia din
urma, este necesara o concentrare si apoi o stabilizare (fermentare) anaeroba pentru diminuarea
continutului n substanta :organica continuta din namolul trimis la deshidratare. stabilizarea (fermentarea)
anaeroba se poate realiza fie ntr-o singura treapta fara eliminare de supernatant dar cu productie de
biogaz, fie n doua trepte (prima similara cu stabilizare anaeroba ntr-o singura treapta, iar cea de a doua
cu eliminare de supernatant si producere de biogaz). aval de stabilizarea (fermentarea) anaeroba se
impune un bazin de amestec si omogenizare pentru mixarea namolului primar stabilizat (fermentat)
anaerob cu cel stabilizat n exces, asigurndu-se astfel premizele unei alimentarii continue si omogene a
procesului de deshidratare (v. fig. 5.6).
5.4.7. Schema de prelucrare a namolurilor orasenesti provenite din statiile de epurare cu epurare
biologica avansata (nitrificare cu stabilizare) cu stabilizarea aeroba a namolului primar
schema de prelucrare a namolurilor (v.fig.5.7) este similara cu cea prezentata la sub-capitolul 5.4.6., cu
deosebirea ca stabilizarea namolului se face pe cale aeroba, fapt ce necesita prevederea unei statii de
suflante pentru asigurarea oxigenului necesar mediului aerob de stabilizare. n aceasta schema,
stabilizarea namolului (SN) ce urmeaza procesului de concentrare se realizeaz n bazine similare
bazinelor de aerare de pe liia apei si are ca scop reducerea continutului de substanta organice factor
ce va genera o reducere semnificativa a cantitatii de namol exprimata n substanta uscata (N s), efluenta
din stabilizatorul de namol (SN).
19
5.4.8. Schema de .prelucrare a namolurilor orasenesti provenite din statiile de epurare cu treapta
mecanica de epurare si stabilizare (fermentare) anaeroba ntr-o singura treapta a namolului primar
Aceasta schema (v. fig.5.8.) de prelucrare se aplica n cazul statiilor de epurare a apelor uzate orasenesti
prevazute numai cu treapta mecanica. Astfel singurul namol ce urmeaza a fi prelucrat este cel rezultat din
procesul de decantare primara, respectiv namolul primar. Datorita faptului ca acesta contine un procent
semnificativ de substanta organica (volatila), schema de prelucrare, pe lnga prelucrarea preliminara si
procesul de concentrare, trebuie sa includa si un proces de stabilizare fie anaeroba (fermentare) fie
aeroba. n cazul procesului de stabilizare (fermentare) anaeroba ntr-o singura treapta, acesta va avea
loc fara eliminare de supernatant dar cu productie de biogaz. De asemenea, stabilizarea (fermentarea)
anaeroba se poate realiza n doua trepte, caz n care, pe lnga instalatia aferenta stabilizarii (fermentarii)
ntr-o singura treapta, n treapta a 2-a are loc o concentrare a namolului simultan cu eliminarea de
supenatant si producerea de biogaz.
5.4.9. Schema de prelucrare a namolurilor orasenesti provenite din statiile de epurare cu treapta
mecanica de epurare si stabilizare aeroba a namolului primar
20
schema de prelucrare a namolurilor provenite din statiile de epurare prevazute doar cu treapta mecanica
(v. fig. 5.9), cu stabilizare aeroba a namolului este identica cu schema de prelucrare de la sub-capitolul
5.4.8. cu deosebirea ca stabilizarea se face pe cale aeroba n loc de anaeroba, fara eliminare de
supenatant si cu necesitatea asigurarii unei surse de aer necesar proceselor biologice de stabilizare
aeroba.
5.4.10. Schema de prelucrare a namolurilor orasenesti provenite din statiile de epurare, fara decantor
primar
aceasta schema (v. fig. 5.10) se aplica ori de cte ori concentratiile n substanta organica biodegradabila
sunt reduse, iar prevederea decantorului primar n schema de epurare este nejustificata din punct de
vedere tehnologic, dupa cum este indicat n normativul NP 032-1999. Se ntlneste adesea la statiile de
epurare care deservesc localitati cu un numar redus de locuitori. Namolul n exces rezultat din treapta
biologica va trebui n mod obligatoriu stabilizat (fermentat) anaerob sau aerob, n situatia n care epurarea
biologica nu include si stabilizarea acestuia.
5.5. Bilant de substante pe obiecte tehnologice

5.5.1. Prelucrarea preliminara a namolurilor are ca scop asigurarea unui namol de buna calitate pentru
procesele de prelucrare ulterioare. Cum n procesele de prelucrare preliminara a namolului, ca
21
maruntirea, sitarea sau deznisiparea, are loc doar o retinere a materiilor grosiere continute n namol, n
calculul bilantului de substanta, namolul influent nu sufera nici o transformare semnificativa pentru a fi
cuantificata, iar cantitatea de substanta uscata influenta este practic egala cu cea efluenta.
Relatii de calcul:
unde:
Ninf (kg s.u./zi) = cantitatea zilnica de namol influenta, exprimata n substanta uscata;
N ef (kg s.u./zi) = cantitatea zilnica de namol efluenta, exprimata n substanta uscata;
winf (%) = umiditatea namolului influent
wef (%) = umiditatea namolului efluent
Vnin (m3 /zi) = volumul zilnic de namol influent
Vnef (m3Izi) = volumul zilnic de namol efluent
Nota: - Namolul influent n prelucrarea preliminara poate fi unul din urmatoarele tipuri: namol primar,
namol n exces; namol primar n amestec cu cel n exces; namol biologic; namol primar n amestec cu cel
biologic.
5.5.2. Bazinul de omogenizare/egalizare are rolul de a omogeniza diversele tipuri de namoluri ce rezulta
din procesul de epurare biologica a apelor uzate n scopul de a obtine un amestec uniform, benefic
pentru procesele de prelucrare ulterioare. De asemenea, n aceste bazine se realizeaza o egalizare a
debitelor de namol n vederea asigurarii unui debit constant pentru procesele de prelucrare din aval.
Calculul efluentului bazinului de omogenizare/egalizare se face tinndu-se seama ca n acesta au loc
numai procese fizice de amestecare. Astfel, cantitatea de namol efluenta (exprimata n substanta uscata)
se va constitui din nsumarea celor doua cantitati de namol influente (exprimate n substanta uscata), iar
umiditatea namolului efluent se va calcula ca media ponderata a umiditatilor cu volumele de namol.
Relatii de calcul:
(5.4)
22
(5.5)
(5.6)
(5.7)
(5.8)
unde:
Ninf1, Ninf2 (kg s.u./zi) = cantitatea zilnica de namol influenta, exprimata n substanta uscata
Nef (kg s.u./zi) = cantitatea zilnica de namol efluenta, exprimata n substanta uscata
winf1, winf2 (%) = umiditatea namolului influent
Vn inf 1 Vn inf 2 (m3 /zi) = volumul zilnic de namol influent
Vnef (m3 / zi) = volumul zilnic de namol efluent
n inf 1, n inf 2 (kgf / m3) = greutatea specifica a namolului influent
ef (kgf / m 3) = greutatea specifica a namolului efluent
Nota: - Namolul influent n bazinul de omogenizare/egalizare poate fi unul din urmatoarele tipuri: namol
primar; namol n exces; namol biologic.
5.5.3. Concentrarea namolului are functia de a reduce umiditatea namolului, respectiv a volumelor de
namol, proces ce se realizeaza prin procedee fizice de sedimentare, flotatie, sau centrifugare, cu
producere de supernatant. Reducerea volumelor de namol este benefica proceselor de prelucrare din
aval prin faptul ca acestea se vor dimensiona la volume semnificativ mai mici de namol.
Relatii de calcul:
(5.9)
(5.10)
(5.11)
(5.12)
(5.13)
unde:
Ninf (kg s.u./zi) = cantitatea zilnica de namol influenta, exprimata n substanta uscata
23

wec = reducerea de umiditate prin concentrare
Vnin (m3 /zi) = volumul de namol influent
Vnef (m3 / zi) = volumul de namol efluent
n inf (kgf / m3) = greutatea specifica a namolului influent
nef (kgf / m 3 ) = greutatea specifica a namolului efluent
Vs (m3/zi) = volumul zilnic de supernatant
Nota: - Namolul influent la concentrare poate fi unul din urmatoarele tipuri: namol primar, namol n exces,
namol primar n amestec cu cel n exces, namol biologic, namol primar n amestefc cu cel biologic.
5.5.4. Stabilizarea (fermentarea) anaeroba a namolului ntr-o singura treapta realizeaza reducerea
(stabilizarea) substantei organice continuta n namol n absent oxigenului molecular (conditii anaerobe).
n mod obisnuit se utilizeaza la stabilizarea namolurilor concentrate, tinndu-se seama de faptul ca n
urma concentrarii rezulta volume de namol mult mai reduse, deci un necesar de capacitate la stabilizare
mai redus. Calculul caracteristicilor namolului efluent (fermentat) se face considernd ca din ntreaga
cantitate de substata uscata influenta,este substanta organica, diferenta fiind constituita din substanta
minerala. n urma procesului de fermentare, parte din substanta organica este transformata n substanta
minerala, biogaz si apa. Procentul de substanta organica transformata constituie limita tehnica de
fermentare (lf) a procesului considerata la calculul cantitatii zilnice de namol efluent (fermentat), exprimata
n substanta uscata. Cum stabilizarea (fermentarea) anaeroba are loc fara evacuare de supernatant, n
urma procesului rezulta o crestere a umiditatii cu wf.
Relatii de calcul:
(5.14)
(5.15)
(5.16)
(5.17)
(5.18)
(5.19)
(5.20)
unde:
Nm (kg s.u./zi) = cantitatea zilnica de substanta minerala continuta n namolul influent, exprimata n
substanta uscata
No (kg s.u./zi) = cantitatea zilnica de substanta organica (volatila) continuta n namolul influent, exprimata
n substanta uscata
(%) = procentul de substanta organica (volatila) din namolul influent
24
lf (%) = limita tehnica de stabilizare (fermentare)

wf (%) = cresterea de umiditate prin fermentare anaeroba (orientativ 1 - 2%)
Vnin (m3/zi) = volumul de namol influent
Vnef (m3/zi) = volumul de namol efluent
nin (kgf/m3) = greutatea specifica a namolului influent
nef (kgf/m3 ) = greutatea specifica a namolului efluent
Nota: - Namolul influent la stabilizarea (fermentarea) anaeroba poate fi unul din urmatoarele tipuri: namol
primar; namol primar concentrat; namol n exces concentrat; namol primar n amestec cu namol n exces
concentrat; namol biologic concentrat; namol primar n amestec cu cel biologic concentrat.
5.5.5. Stabilizarea (fermentarea) anaeroba a namolului n doua trepte realizeaza reducerea substantei
organice n prima treapta, fara eliminare de supernatant si cu productie de biogaz, precum si o
concentrare a namolului n cea de-a 2-a treapta prin eliminare de supernatant cu productie de biogaz n
treapta a doua. Mecanismul reducerii substantei organice din treapta nti de stabilizare (fermentare) este
identic cu cel prezentat la sub-capitolul 5.5.4. n treapta a 2-a, fara amestecare si recircularea interna a
namolului, are loc o concentrare gravitationala a namolului stabilizat (fermentat) n prima treapta cu
eliminare de supernatant si producere de biogaz.
(5.21)
(5.22)
(5.23)
(5.24)
(5.25)
(5.26)
(5.27)
(5.28)
(5.29)
(5.30)
(5.31)
unde: Ninf (kg s.u./zi) = cantitatea zilnica de namol influenta, exprimata n substanta uscata
substanta uscata
25
No (kg s.u./zi) = cantitatea zilnica de substanta organica (volatila) continuta n namolul influent, exprimata
n substanta uscata
lf (%) = limita tehnica de stabilizare (fermentare)
wef1 (%) = umiditatea namolului efluent, treapta 1
wef2 (%) = umiditate a namolului efluent, treapta 2
wf1 (%) = cresterea de umiditate prin fermentare anaeroba, treapta 1
wf2 (%) = scaderea de umiditate prin fermentare anaeroba, treapta 2
Vnin (m3Izi) = volumul zilnic de namol influent
Vnef1 (m3/zi) = volumul zilnic de namol efluent, treapta 1
Vnef2 (m3Izi) = volumul zilnic de namol efluent, treapta 2
nin (kgfIm 3) = greutatea specifica a namolului influent
nef1 (kgf /m3) = greutatea specifica a namolului efluent, treapta 1
nef2 (kgf/m3) = greutatea specifica a namolului efluent, treapta 2
Vs (m3/zi) = volumul zilnic de supernatant eliminat
Nota: - Namolul influent la stabilizarea (fermentarea) anaeroba poate fi unul din urmatoarele tipuri: namol
primar; namol primar concentrat; namol n exces concentrat; namol primar n amestec cu namol n exces
concentrat; namol biologic concentrat; namol primar n amestec cu cel biologic concentrat.
5.5.6. Stabilizarea aeroba a namolului realizeaza reducerea

(stabilizarea) substantei organice (volatile) prin procese biologice asemanatoare
procesului de epurare biologica a apelor uzate cu namol activat. Namolul este introdus n stabilizatorul de
namol unde este aerat n vederea accelerarii proceselor metabolice ale bacteriilor aerobe, respectiv n
vederea reducerii substantei organice. n aceste conditii, substanta organica este
mineralizata ntr-un anumit procent, numit limita tehnica de stabilizare (l s). Procesul are loc
cu o reducere a umiditatii, astfel nct volumele de namol efluente vor fi mai reduse .
Relatii de calcul:
(5.32)
(5.33)
(5.34)
(5.35)
(5.36)
(5.37)
26
(5.38)
unde:
substanta uscata
No (kg s.u./zi) = cantitatea de substanta organica (volatila) continuta n namolul influent, exprimata n
substanta uscata
Nef (kg s.u./zi) = cantitatea de namol efluenta, exprimata n substanta uscata
ls (%) = limita telmica de stabilizare
ws (%) = scaderea de umiditate prin stabilizare aeroba
Vninf (m3/zi) = volumul de namol influent
Vnef (m3/zi) = volumul de namol efluent
nin (kgf/m3) = greutatea specifica a namolului influent
Nota: - Namolul influent la stabilizarea aeroba poate fi unul din urmatoarele tipuri: namol primar; namol
primar concentrat; namol n exces concentrat; namol primar n amestec cu namol n exces concentrat;
namol biologic concentrat; namol primar n amestec cu cel biologic concentrat.
5.5.7. Deshidratarea este procesul prin care namolului i se reduce o mare parte din umiditate prin
procedee fizice de separare a fractiunii solide de cea lichida (supernatant). n aceste conditii, cantitatea
de substanta uscata influenta va fi egala cu cantitatea de substanta uscata efluenta, reducerea de volum
rezuItnd din separarea si eliminarea unei cantitati importante de supernatant.
Relatii de calcul:
(5.39)
(5.40)
(5.41)
(5.42)
(5.43)
unde:
27
wd (%) = reducerea de umiditate prin deshidratare
Vn inf (m3/zi) = volumul zilnic de namol influent
Vnef (m3/zi) = volumul zilnic de namol efluent
n inf (kgf/m3 ) = greutatea specifica a namolului influent
Vs (m3/zi) = volumul zilnic de supernatant eliminat
Nota: - Namolul influent la deshidratare poate fi unul din urmatoarele tipuri: namol stabilizat (fermentat)
anaerob; namol stabilizat aerob fie n treapta biologica fie n stabilizatorul de namol; orice alt tip de namol
stabilizat din punct de vedere biologic.
6. TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A NAMOLURILOR

6.1. Evacuarea namolurilor din decantoare
6.1.1. Evacuarea la timp a namolurilor din decantoare este necesara pentru asigurarea conditiilor
corespunzatoare proceselor de sedimentare, evitarea intrarii n fermentare, precum si prelucrarii
ulterioare a acestora. De asemenea, pentru a nu perturba procesul de sedimentare, este foarte important
si modul cum se realizeaza colectarea si evacuarea namolurilor din decantoare.
6.1.2. Procedeele de evacuare a namolurilor se vor aplica functie de tipul namolului, caracteristicile
acestuia, precum si de geometria unitatilor de decantare, ce vor fi echipate cu poduri racloare specifice.
6.1.3. Evacuarea namolului din decantoarele primare
6.1.3.1. Namolul produs n decantorul primar este dirijat prin intermediul lamelor de fund ale podului
raclor n basa de colectare iar ulterior, functie de configuratia profilului tehnologic, este evacuat
gravitational sau prin pompare spre instalatiile de prelucrare. El poate fi prelevat, de asemenea, prin
suctiune de pe radier, n cazul decantoarelor cu radier orizontal si evacuat prin sifonare sau pompare, la
treapta de prelucrare.
6.1.3.2. Sistemele de colectare a namolului ce echipeaza decantoarele primare orizontale longitudinale
pot fi:
- tip lant si racleta (v.fig.6.1.)
- pod raclor ce se deplaseaza pe cale de rulare (v.fig.6.2.)
Ambele sisteme de colectare permit transportul namolului n basa de colectare a acestuia amplasata n
capatul amonte al decantorului si a materiilor plutitoare spre rigola de colectare din aval.
6.1.3.3. n cazul decantoarelor primare orizontale radiale evacuarea namolului se realizeaza prin
intermediul podurilor racloare radiale sau diametrale, functie de marimea diametrului acestora. Namolul
primar va fi dirijat de catre lamele racloare inferioare catre basa centrala de colectare, de unde va fi
evacuat din decantor printr-o conducta nglobata n radierul acestuia.
6.1.3.4. Vitezele de deplasare ale podurilor racloare ce echipeaza decantoarele primare vor trebui sa se
ncadreze n intervalele recomandate, astfel:
v = 0,6 1,2 m/min - pentru decantoarele primare orizontale longitudinale;
v = 0,02 0,05 rot/min - pentru decantoarele primare orizontale radiale.
28
6.1.4. Evacuarea namolului din decantoarele secundare

6.1.4.1. Namolul activat retinut n decantoarele secundare trebuie evacuat astfel nct sa se evite
perturbarea procesului de decantare, precum si respectarea duratei recomandate de stationare a
acestuia, n vederea asigurarii unor conditii optime de viata pentru bacteriile ce realizeaza epurarea
biologica.
6.1.4.2. Evacuarea namolului activat se va realiza n cazul decantoarelor cu radier orizontal, prin
intermediul podurilor racloare cu lame de fund sau prin suctiune. Acestea pot echipa att decantoarele de
tip longitudinal ct si pe cele radiale, ambele fiind frecvent utilizate.
6.1.4.3. Podurile racloare cu suctiune cuprind:
- sistemul de colectare cu lame racloare la partea inferioara;
- compartimentul mobil de evacuare a namolului activat de pe radierul decantoarului ;
- compartimentul fix sau jgheabul de colectare a namolului activat care este racordat cu conducta de
evacuare din decantor;
- instalatia de producere a vacuumului pe conductele de aspiratie a namolului activat.
29
6.2. Prelucrarea preliminara a namolurilor

6.2.1. Sitarea namolurilor
6.2.1.1. Prin sitarea unui namol se ntelege procesul prin care se retin din acesta particule de dimensiuni
mai mari si de diverse compozitii (plastic, lemn, metal, materiale textile, cauciuc, hrtie, etc.) care pot
ngreuna procesele de prelucrare ulterioara.
6.2.1.2. Cele mai frecvente perturbari n functionarea proceselor de prelucrare a namolurilor datorate
corpurilor cu dimensiuni mai mari se refera la:
- blocarea si acelerarea uzurii rotoarelor pompelor care vehiculeaza namol;
- blocarea snecului centrifugelor, n cazul concentrarii si/sau deshidratarii;
- blocarea sistemului de distributie a namolului, a rolelor de ghidare a benzii, precum si cresterea uzurii
acesteia n cazul concentrarii si/sau deshidratarii;
- blocare sistemului de distributie a namolului, a rolelor de ghidare a benzii, precum si cresterea uzurii
acesteia n cazul concentrarii si/sau deshidratarii cu filtre banda;
- blocarea armaturilor si pieselor speciale montate pe conductele ce transporta namol.
6.2.1.3. Se vor prevedea instalatii de sitare curatite automat, cu dimensiunea deschiderilor cuprinsa ntre
3 si 6 mm.
6.2.1.4. Cele mai frecvent utilizate instalatii de sitare sunt:
- sitele pasitoare;
- instalatii montate pe conducta de transport a namolului prevazute cu sistem de presare a retinerilor;
6.2.2. Maruntirea namolurilor
6.2.2.1. Maruntirea namolurilor este un proces, n care o cantitate mare de material fibros (vscos)
continut de namol este taiat sau mpartit n particule mici astfel nct sa se previna colmatarea sau
nfasurarea n jurul echipamentelor n miscare. Un tocator tipic este prezentat n fig. 6.3.
6.2.2.2. Cteva din procesele ce trebuie precedate de tocatoare si cteva din scopurile maruntirii sunt
prezentate n tabelul 6.1.
Tocatoarele, nca de la nceput au necesitat o atentie deosebita pentru ntretinere, dar noile proiecte de
tocatori cu viteza redusa s-au dovedit mult mai durabile si mai fiabile.
Tabelul 6.1.
30
Procesul
Scopul maruntirii
Pompare
Previne colmatarea si uzarea
Centrifugare
Previne colmatarea. Centrifuga n general, poate retine multe

materii solide de mari dimensiuni si poate sa nu necesite
maruntirea namolului.
Deshidratare cu presa Previne colmatarea sistemului de distributie a namolului previne

cu banda
nfasurarea cilindrilor, reduce uzura benzilor si asigura o
deshidratare mult mai uniforma
6.2.3. Deznisiparea namolurilor
6.2.3.1. n statiile de epurare unde nu se folosesc instalatii separate pentru ndepartarea nisipului nainte
de decantoarele primare, sau acolo unde procesul nu permite, este necesar sa se ndeparteze nisipul
nainte ca namolul sa poate fi procesat. Cea mai eficienta metoda de deznisipare a namolului este
supunerea acestuia unor forte centrifuge pentru separarea particulelor de nisip de namolul organic.
Aceasta separare se obtine prin folosirea unui deznisipator tip ciclon, ce nu are parti mobile.
6.2.3.2. Eficienta deznisipatorului tip ciclon este influentata de presiunea si de concentratia de substante
organice din namol. Pentru a obtine separarea efectiva a nisipului, namolul trebuie diluat pna la 1 - 2%
substanta uscata. Din moment ce concentratia creste, marimea particulelor ce pot fi ndepartate
descreste.
6.2.3.3. Relatia generala dintre concentratia namolului si eficienta deznisiparii pentru namolul primar este
prezentata n tabelul 6.2. Eficienta se apreciaza functie de particulele de nisip cu diametrul d 0,2 mm.
Tabelul 6.2.
Concentratia namolului primar
(procentul de materii solide)
Eficienta de eliminare a
particulelor de nisip (%)
150
100
65
28-35
6.3. Conditionarea chimica a namolurilor

6.3.1. Conditionarea chimica reprezinta procedeul de prelucrare a namolurilor utilizat pentru
mbunatatirea eficientei proceselor de concentrare si deshidratare ale acestora. Adaosul de reactivi
chimici conduce la micsorarea rezistentelor specifice la filtrare a namolurilor si implicit la separarea mai
usoara a apei din namolul trimis la prelucrare.
6.3.2. Pentru conditionarea chimica a namolurilor se utilizeaza n mod frecvent doua grupe de reactivi:
- reactivi anorganici ;
- polielectroliti organici.
6.3.3. Din categoria reactivilor anorganici mai des utilizati se pot enumera: varul, clorura ferica (FeCI 3),
sulfatul feric [Fe2(S04)9H20], sulfat feros (FeS04, 7H20), clorosulfat feric (FeS04CI).
De asemenea, n anumite situatii se folosesc si saruri de aluminiu precum sulfatul de aluminiu Al2(SO4)3.
31
6.3.4. Doza optima de reactiv reprezinta cantitatea cea mai mica de substanta chimica care, n conditii
de laborator, produce un namol cu rezistenta specifica de filtrare egala cu 10 x 10 10 cm/g pentru o
diferenta de presiune aplicata n laborator P = 0,5 bar.
6.3.5. Prin doza maxima se ntelege cantitatea cea mai mare de reactiv careia i corespunde o rezistenta
specifica de filtrare minima (valoare ce nu mai poate fi redusa prin marirea dozei).
6.3.6. Varul este folosit pentru ridicarea pH-ului atunci cnd acesta are valori scazute datorita utilizarii
clorurii ferice pe post de coagulant. Pe lnga controlul pH-ului, varul mai poate reduce mirosurile produse
de sulfuri care sunt transformate n solutie, din hidrogen sulfurat n sulfura si ion bisulfura, produsi de
reactie nevolatili la un pH alcalin.
Formarea precipitatiilor de carbonat si hidroxid de calciu conduce la mbunatatirea proceselor de
deshidratare, actionnd ca un agent de nfoiere care mareste porozitatea namolului si diminueaza
rezistenta la compresiune.
Trebuie evitata dozarea n exces a varului, deoarece aceasta poate afecta procesul de stabilizare a
namolului.
n general dozele de var variaza ntre 5 si 40% din substanta uscata.

6.3.7. Clorura ferica este un reactiv folosit la coagularea materiilor solide din namol, proces care
decurge n bune conditii la pH mai mare de 6. La pH sub 6, formarea flocoanelor este slaba iar
deshidratarea se realizeaza dificil. De aceea, pentru corectarea pH-ului se foloseste varul, care va
conduce la o deshidratare optima. Majoritatea namolurilor rezultate n urma epurarii apelor uzate nu pot fi
conditionate cu succes fara a asocia clorura ferica cu varul. Clorura ferica trebuie introdusa n namol
naintea varului iar punctele de injectie a celor doi reactivi trebuie sa fie seprate.
n general dozele de clorura ferica variaza ntre 2 si 10% substanta uscata.
Avnd n vedere corozivitatea prununtata a clorurii ferice, se recomanda manipularea si stocarea
corespunzatoare a acesteia.
Clorura ferica se livreaza sub forma lichida, n solutie cu o concentratie de 30-35%.
6.3.8. Polimeri organici (polielectroliti)
6.3.8.1. Polimerii organici cunoscuti si sub numele de polielectroliti, sunt substante chimice de sinteza cu
structura de lant molecular lung, solubile n apa care favorizeaza procesele de concentrare si
deshidratare ale namolurilor retinute n statiile de epurare. Acestia actioneaza asupra particulelor solide
din namol prin neutralizarea sarcinii electrice a acestora si formarea flocoanelor cu proprietati de
deshidratare mbunatatite.
6.3.8.2. Functie de sarcina electrica predominanta a acestora, polimerii pot fi:
- neionici nu prezinta sarcina electrica;
- anionici utilizati pentru conditionarea namolurilor cu continut preponderent mineral;
- cationici pentru conditionarea namolurilor de natura organica.
6.3.8.3. Poliacrilamida este cel mai utilizat polimer de tip neionic, si se formeaza prin polimerizarea
catenei monomerului acrilamida. Pentru a transporta sarcina electrica pozitiva sau negativa n solutie
apoasa, poliacrilamida trebuie combinata cu monomeri anionici sau cationici.
6.3.8.4. Valori uzuale ale dozelor de polimeri folositi pentru concentrarea (ngrosarea) namolurilor sunt
mentionate n tabelul 6.3.
Tabelul 6.3.
32
Nr.
crt.
Procedeul de
concentrare
Tipul de namol
Doza de polimer
(g/kg subst. uscata)
Concentratoare
gravitationale
namol primar
2-4
namol primar + namol n exces + namol

biologic rezultat de la filtrele percolatoare
0,8
namol n exces
2
Unitati de flotatie cu
aer dizolvat
3 Centrifuge
4
Concentratoare cu
tambur rotativ
5 Filtre banda
4,3 - 5,6
namol n exces din procedee de epurare

biologica ce utilizeaza oxigen pur
5,4
namol primar + namol n exces
0-14
namol n exces
0-3,6
namol n exces fermentat
2 -7,2
namol n exces
6,8
namol fermentat n treapta a II-a
6.3.8.5. Dozele de polimeri care se aplica n cazul deshidratarii diverselor tipuri de namol sunt prezentate
n tabelul 6.4.
Tabelul 6.4.
Nr. Procedeul de
crt. concentrare
0
Tipul de namol
Doza de polimer
(g/kg subst. uscata)
1 Filtre presa
2 Centrifuge
2-5
namol n exces
4-9
amestec fermentat de namol

primar cu namol n exces
6-10
namol primar fermentat
4-7
namol primar
2-3
namol primar + namol biologic

rezultat de la filtrele percolatoare
3-6
namol primar
0,5 -2,3
2,7 - 5
namol n exces
5 -10
namol n exces fermentat

amestec fermentat de (namol
primar + namol n exces + namol
biologic rezultat de la filtrele
percolatoare)
Filtre cu
vacuum
namol primar
1,4 - 2,7
2-7
5,4 - 6,8
1-5
namol n exces
6,8 - 14
5 - 8,6
6 - 13
33

primar cu namol n exces
4
Filtru presa
1,4 - 7,7
2 - 2,7
6.4. Concentrarea (ngrosarea) namolurilor

6.4.1. Procedeul de concentrare (ngrosare) a namolurilor consta n reducerea umiditatii acestora n
vederea prelucrarii ulterioare a unor volume mai mici. Se poate aplica tuturor namolurilor ce rezulta n
urma epurarii apelor uzate.
6.4.2. Functie de proprietatile namolului ce urmeaza a fi concentrat, se pot aplica scheme cu sau fara
conditionarea chimica sau termica a acestuia.
6.4.3. Cele mai utilizate procedee de concentrare a namolurilor provenite dintr-o statie de epurare sunt:
- concentarea gravitationala;
- concentrarea mecanica, care poate fi realizata n instalatii specifice precum:
- filtru cu vacuum ;
- filtru presa;
- filtru banda;
- unitate de flotatie cu aer dizolvat ;
- centrifuga ;
- instalatie de concentrare cu snec.
6.4.4. Concentrarea (ngrosarea) gravitationala a namolurilor
6.4.4.1. Prin concentrare gravitationala se ntelege procesul de reducere a umiditatii namolului datorita
fenomenului de separare prin decantare a fazelor lichida si solida din componenta acestuia, fiind una din
cele mai utilzate metode de ngrosare a namolurilor. Se realizeaza n bazine asemanatoare
decantoarelor, n care n loc de apa limpezita se evacueaza supernatant sau apa de namol termen sub
care mai este cunoscut lichidul provenit n urma ngrosarii.
6.4.4.2. Concentratoarele gravitationale sunt constructii, n general sub forma unor bazine circulare (v. fig.
6.4 si 6.5), folosite cu precadere pentru prelucrarea urmatoarelor tipuri de namoluri:
34
- primar sau primar conditionat cu var;

- biologic de la filtrele percolatoare ;
- fermentat anaerob.
6.4.4.3. Eficienta de reducere a umiditatii namolului variaza functie de caracteristicile acestuia si de
prezenta sau absenta conditionarii chimice. Acest parametru este evidentiat n tabelul 6.5.
Tabelul 6.5
Nr.
crt.
Tipul namolului
Umiditatea
namolului
influent la
concentrare
(%)
35
Umiditatea
namolului
concentrat
(%)
Reducerea de
umiditate la
concentrare
(%)
1.
Namol:
1.1
primar
94-98
90-95
1.2

percolatoare
96-99
94-97
1.3

biologice cu discuri
96,5-99
95-98
1-1,5
1.4
n exces de la bazinele de aerare
99,5-98,5
97-98
1,5
1.5
n exces din procedee de

epurare biologica ce utilizeaza
oxigen pur
99,5 - 98,5
97 - 98
1,5
1.6
n exces din procedee de

epurare biologica cu aerare
prelungita
99,8 - 99
97 - 98
1,8 - 2
1.7
primar fermentat, provenit din

treapta primara de fermentare
92
88
2.
Amestec de namoluri:
2.1
primar + biologic rezultat de la

filtrele percolatoare
94 - 98
91 - 95
2.2
primar + biologic rezultat de la

filtrele biologice cu discuri
94 - 98
92 - 95
2-3
2.3
primar + n exces
98,5 - 99,5
96 - 97,5
94-96
93-96
3,5 - 4,5
1,5 - 3
2.4
n exces de la bazinele de aerare

+ biologic rezultat de la filtrele
percolatoare
97,5 - 99,5
96 - 98
1,5
2.5

primar + namol n exces
96
92
3.
Namol conditionat chimic:
3.1
primar + fier
98
96
3.2
primar + var n doze mici
95
93
3.3
primar + var n doze mari
92,5
88
4,5
3.4
primar + n exces conditionat cu

fier
98,5
97
1,5
3.5
primar + n exces conditionat cu

aluminiu
99,6 - 99,8
93,5 - 95,5
4,3 - 6,1
36
3.6
primar conditionat cu fier +

percolatoare
99,4 - 99,6
91,5 - 93,5
6,1-7,9
3.7
primar conditionat cu fier + n

exces
98,2
96,4
1,8
3.8

primar + namol n exces
conditionat cu fier
96
94
4.
Namol rezultat din epurarea chimica (tertiara) :
4.1
cu var n doze mari
95,5 - 97
85 - 88
9 - 10,5
4.2
cu var n doze mici
95,5 - 97
88 - 90
7-7,5
4.3
cu fier
98,5 - 99,5
96-97
2,5
6.4.4.4. La proiectarea concentatoarelor de namol se va tine seama de urmatoarele criterii:

- numarul minim de unitati n = 2 ;
- evacuarea supernatantului sa se realizeze pe ct posibil gravitational;
- se va tine seama ca ncarcarea cu substanta uscata sa nu depaseasca limita maxim admisa.
6.4.4.5. Parametrii de proiectare ai concentratoarelor gravitationale de namol
6.4.4.5.1. Debitul de calcul al concentratoarelor de namol gravitationale este egal cu volumul zilnic de
namol influent la concentrare (ngrosare) Qc = Vn inf.
6.4.4.5.2. ncarcarea superficiala cu substanta uscata a concentratoarelor gravitationale (I su) este data de
relatia:
(kg s.u./m2zi)
(6.1)
unde:- Ninf (kg s.u./zi ) - cantitatea zilnica de substanta uscata din namolul influent la concentrare;
AoCN (m2) aria orizontala utila a concentratoarelor gravitationale de namol.
Valorile recomandate la dimensionare pentru acest parametru, depind de tipul namolului si sunt indicate
n tabelul 6.6 de mai jos:
Tabelul 6.6
Nr.
crt.
Tipul namolului
ncarcarea
superficiala cu
substanta uscata
(kg s.u./m2zi)
1. Namol:
1.1 primar
100 - 150
1.2 biologic rezultat de la filtrele percolatoare
37
40 - 50
1.3 biologic rezultat de la filtrele biologice cu discuri
35 - 50
1.4 n exces
20 - 40
1.5
n exces din procedee de epurare biologica ce utilizeaza

oxigen pur
20 - 40
1.6
n exces din procedee de epurare biologica cu aerare

prelungita
25 - 40
1.7
primar fermentat, provenit din treapta primara de

fermentare
120
2. Amestec de namoluri :
2.1 primar + biologic rezultat de la filtrele percolatoare
60 - 100
2.2 primar + biologic rezultat de la filtrele biologice cu discuri
50 - 90
2.3 primar + n exces de la bazinele de aerare
25 -70
40 - 80
2.4
n exces de la bazinele de aerare + biologic rezultat de la

filtrele percolatoare
2.5 amestec fermentat de namol primar + namol n exces
20 - 40
70
3. Namol conditionat chimic:

3.1 primar + fier
30
3.2 primar + var n doze mici
100
3.3 primar + var n doze mari
120
3.4
primar + n exces de la bazinele de aerare conditionat cu

fier
30
3.5
primar + n exces de la bazinele de aerare conditionat cu

aluminiu
60-80
3.6
primar conditionat cu fier + biologic rezultat de la filtrele

percolatoare
3.7
primar conditionat cu fier + n exces de la bazinele de

aerare
30
3.8
amestec fermentat de namol primar + namol n exces

conditionat cu fier
70
70 - 100
4. Namol rezultat din epurarea chimica (tertiara) :

4.1 cu var n doze mari
120 - 300
4.2 cu var n doze mici
50 - 150
4.3 cu fier
10 - 50
6.4.4.5.3. ncarcarea hidraulica superficiala cu namol a concentratoarelor gravitationale (I h), este data de
relatia (6.2):
(m3 namol/m2zi)
(6.2)
unde:
- Vn inf (m3/zi) - volumul zilnic de namol influent la concentrare;
- AoCN (m2) - aria orizontala utila a concentratoarelor gravitationale de namol.
38
n functie de tipul namolului ce urmeaza a fi concentrat, valorile maxim recomandate pentru acest
parametru sunt prezentate n tabelul 6.7.
Tabel 6.7
Nr.
crt.
Tipul namolului
ncarcarea hidraulica cu namol

(m3 namol/m2zi)
Namol primar
5,5 - 31
Namol n exces
4-8
Amestec de namol primar cu

namol n exces
6 - 12
Valori mai mari ale acestui parametru pot conduce la evacuarea unui supernatant cu continut ridicat n
materii solide. De asemenea, valorile mici conduc la crearea conditiilor septice, mirosurilor neplacute,
precum si aparitia namolului plutitor.
6.4.4.5.4. Timpul de concentrare a namolului (tc), este definit ca durata de stationare a namolului n
concentratorul gravitational si este parametrul care permite determinarea volumului necesar al acestuia.
Relatia de calcul este:
(h)
(6.3)
unde:- Vninf (m3/zi) - volumul zilnic de namol influent la concentrare;

VCN volumul concentratorului de namol (m3);
Din relatia (6.3) se poate determina volumul necesar al concentatorului, pentru valori ale t c = 8 ... 24 h.
6.4.5. Concentrare a (ngrosarea) mecanica a namolurilor
6.4.5.1. Reprezinta procedeul de reducere a umiditatii namolurilor cu ajutorul unor utilaje si echipamente
specializate, capabile sa realizeze performante superioare concentratoarelor gravitationale.
6.4.5.2. Atunci cnd se aplica concentrarea (ngrosarea) mecanica este obligatorie conditionarea
namolului ce urmeaza a fi prelucrat. Prin conditionare se urmareste reducerea rezistentei specifice la
filtrare r si a coeficientului de compresibilitate s.
6.4.5.3. Concentrarea mecanica a namolurilor poate fi realizata cu unul din urmatoarele utilaje:
- unitati de flotatie cu aer dizolvat ;
- centrifuge ;
- concentratoare gravitationale cu banda;
- concentratoare cu tambur rotativ.
6.4.5.4. Unitate de flotatie cu aer dizolvat
6.4.5.4.1. Aceasta instalatie functioneaza pe principiul separarii fazei solide de cea lichida, utiliznd
flotatia artificiala. Astfel particulele solide din namol sunt antrenate spre suprafata de catre bulele de aer
eliberate n mediul lichid. (fig.6.6)
39
6.4.5.4.2. Dimensiunile bulelor de aer eliberate n unitatea de flotatie pot influenta eficienta de separare.
De aceea, acestea trebuie sa aiba dimensiuni cuprinse ntre 10 si 100 m.
6.4.5.4.3. Este indicat ca unitatile de flotatie cu aer dizolvat sa fie proiectate dupa ce au fost efectuate
teste pe statii pilot, carora li se vor impune conditii similare de functionare cu situatiile reale.
6.4.5.4.4. Principalii parametrii de proiectare ai unitatilor de flotatie cu aer dizolvat sunt:
- ncarcarea hidraulica superficiala IhDAF, indica cti metri cubi de namol revine unui metru patrat de
suprafata de separare, ntr-o zi. Valori caracteristice pentru acest parametru variaza n intervalul 30....120
m3 /m2zi. Valoarea maxima nu va depasi 120 m3/m2,zi, n ipoteza n care nu se aplica conditionarea
chimica a namolului influent.
- ncarcarea superficiala cu materii solide Is, este parametrul care arata cu cte kilograme de materii
solide continute de namol se poate ncarca n timp de o ora o suprafata de flotatie de 1 m 2. Fara
conditionarea chimica a namolului acest parametru variaza n intervalul 2 - 5 kg/m 2h, rezultnd la
suprafata bazinului un strat de namol plutitor cu umiditatea de 95 - 97%. Atunci cnd namolul se
conditioneaza chimic, prin adaugarea de polimeri, ncarcarea superficiala cu materii solide poate creste
cu 50 - 100%, conducnd n acelasi timp si la o reducere a umiditatii cu 0,5 - 1 %.
Valori caracteristice ale acestui parametru sunt indicate n tabelul 6.8:
Tabelul 6.8.
Nr.
crt.
Tipul namolului
ncarcarea superficiala cu materii solide Is

(kg/m2,h)
Fara adaos de
reactivi
Cu adaos de reactivi
Namol n exces, mixat
1,2 - 3,0
pna la 10
Namol n exces, sedimentat
2,4 - 4,0
pna la 10
Namol n exces din procedeele de

epurare biologica ce utilizeaza oxigen pur
3,0-4,0
pna la 10
Namol biologic rezultat de la filtrele

percolatoare
3,0 -4,0
pna la 10
Amestec de namol primar cu namol n

exces
3,0-6,0
pna la 10
40
Amestec de namol primar cu namol

biologic rezultat de la filtrele percolatoare
4,0 -6,0
pna la 10
Namol primar
4,0 -6,0
pna la 12,5
- Raportul cantitatilor de aer/cantitate materii solide din namol r a,ms, reprezinta cel mai important factor
care influenteaza performantele unitatii de flotatie cu aer dizolvat. Pentru namolurile provenite din
procesul de epurare a apelor uzate orasenesti valori recomandate ale acestui parametru sunt cuprinse n
intervalul 0,02:1 - 0,06:1.
6.4.5.4.5. Dimensionarea instalatiei de presurizare a aerului va tine seama de mai muti factori, precum:
- ncarcarea superficiala cu materii solide Is, considerata la proiectare;
- eficienta sistemului de presurizare ;
- presiunea de functionare a sistemului;
- temperatura lichidului ;
- concentratia n materii solide a namolului ce urmeaza a fi ngrosat.
Eficientele instalatiilor de presurizare variaza de la un producator la altul si de configuratia sistemului ce a
fost adoptat, ntre 50 - peste 90%.
6.4.5.5. Centrifuga
6.4.5.5.1. Centrifugele sunt instalatii care pot realiza att concentrarea ct si deshidratarea namolurilor
provenite din procesele de epurare a apelor uzate si presupune, n ambele cazuri, separarea particulelor
solide din namol prin actiunea fortelor centrifuge.
6.4.5.5.2. Solutia concentrarii (ngrosarii) cu ajutorul centrifugelor este aplicabila acelor namoluri
provenite din treaptele biologice ale statiilor de epurare.
6.4.5.5.3. Constructiv, centrifuga este alcatuita dintr-un cilindru lung, pozitionat orizontal, n interiorul
caruia se afla montat concentric, un snec care se roteste cu o viteza diferita de cea a cilindrului.
Alimentarea cu namol a instalatiei se realizeaza n mod continuu prin interiorul snecului care are
prevazute orificii ce comunica cu zona interioara a cilindrului (v. fig. 6.7). Datorita fortelor centrifuge
generate de rotirea snecului se produce o separare accelerata a celor doua faze - solida si lichida partea solida fiind proiectata spre exterior iar supernatantul acumulndu-se n centru.
41
6.4.5.5.4. n mod normal, concentrarea namolurilor prin intermediul centrifugarii nu implica conditionarea
chimica a acestora. n cazul n care, prin efectuarea de teste, rezulta eficiente semnificativ sporite prin
adaugarea n namolul influent a polielectrolitilor, se vor stabili dozele corespunzatoare pentru care
eficienta de reducere a umiditatii este maxima. De aceea, n cea mai mare parte a situatiilor cnd n
statiile de epurare s-a prevazut concentrare cu centrifuge, exista si unitati de preparare si dozare a
polielectrolitilor. Pentru namolul n exces provenit de la bazinele de aerare, dozele de polimer variaza
ntre 0 si 4 kg/t substanta uscata.
6.4.5.5.5. Datorita costurilor ridicate privind exploatarea si consumul energetic solutia de concentrare cu
instalatii tip centrifuga este avantajoasa mai ales atunci cnd:
- debitul de namol ce trebuie prelucrat depaseste 0,2 m3/s ;
- spatiul disponibil al statiei de epurare este limitat;
- exista personal specializat de deservire ;
- procedeele de concentrare conventionale sunt ineficiente.
6.4.5.5.6. Parametrul care exprima eficienta unei centrifuge este indicele de recuperare a materiilor
solide. Acesta este dat de concentratiile n materii solide n suspensie ale namolul influent la concentrare,
ale celui concentrat si din supernatant, conform relatiei 6.4:
(6.4)
unde: - R = indicele de recuperare a materiilor solide (%) ;
- TSSP = concentratia n materii solide n suspensie a namolului concentrat (%) ;
- TSSF = concentratia n materii solide n suspensie a namolului influent la concentrare (%) ;
- TSSC = concentratia n materii solide n suspensie a supernatantului (%) ;
6.4.5.5.7. Principalele variabile operationale includ:
- caracteristici ale namolului influent la concentrare (ngrosare) precum indexul volumetric al namolului si
proprietatea de a retine apa acestuia;
- viteza de rotatie a tamburului; ncarcarea hidraulica;
- grosimea strat ului lichid din camera de centrifugare;
- viteza diferentiala a snecului transportor;
- necesitatea conditionarii chimice n vederea mbunatatirii performantelor de concentrare.
6.4.5.6. Concentrator gravitational cu banda
6.4.5.6.1. Echipamentul consta dintr-o banda filtranta tensionata actionata de un sistem de role cu viteza
variabila. Namolul introdus la concentrare este distribuit ntr-un strat uniform pe toata latimea activa a
benzii. Datorita materialului filtrant din care este realizata banda, supernatantul se separa pe cale
gravitationala si este evacuat ntr-un jgheab la partea inferioara a instalatiei. (v. fig. 6.8). Pe ntreg
parcursul traseului de deplasare a benzi, dar si pe toata latimea acesteia, n zona de concentrare,
namolul este brazdat de catre un sistem de greble. La capatul aval al benzii, namolul concentrat este
descarcat ntr-un jgheab colector. n zona inferioara de deplasare a benzii este montat un dispozitiv de
spalare a acesteia.
42
6.4.5.6.2. Concentratoarele gravitationale cu banda sunt utilizate n special pentru prelucrarea: namolului
n exces de la bazinele de aerare, namolurilor fermentate pe cale anaeroba sau aeroba precum si acelora
rezultate n urma epurarii chimice a apelor uzate.
6.4.5.6.3. Pentru toate tipurile de namol ce se vor concentra este necesara conditionarea chimica a
acestora prin adaos de polimeri. Pentru stabilirea dozei optime se vor efectua teste corespunzatoare.
6.4.5.6.4. Parametrii de proiectare ai concentratoarelor gravitationale cu banda sunt:
- ncarcarea hidraulica cu namol a benzii, cu valorile prezentate n tabelul 6.9 :
Tabelul 6.9
Nr.
crt.
Dimensiunile benzii
(latime efectiva de concentrare)
(m)
Debitul de
namol
(I/s)
1,0
6,7 - 16
1,5
9,5 - 24
2,0
12,7 - 32
3,0
18 - 47
- ncarcarea superficiala cu materii solide, variaza ntre 200 si 600 kg/m 2,h ;
- sistemul este proiectat pentru a evacua un namol concentrat cu o umiditate de 93 - 95% ;
- dozajul de polimer necesar ngrosarii namolului n exces de la bazinele de aerare variaza
- n intervalul 3 - 7 kg polimer n stare uscata/tona substanta. uscata din namol.
6.4.5.7. Concentratoare cu tambur rotativ
6.4.5.7.1. Sunt instalatii alcatuite dintr- o sita cilindrica rotativa, actionata de un electromotor avnd n
componenta att sistemul de injectare a reactivilor ct si reactorul de floculare a particulelor solide din
namol (v. fig. 6.9). n timpul functionarii tamburul se roteste cu o viteza de 5 - 20 rot/min.
43
6.5. Stabilizarea namolurilor

Procesul de stabilizare a namolului se poate realiza prin trei metode: stabilizare anaeroba (fermentare),
stabilizare aeroba si stabilizare alcalina.
Stabilizarea anaeroba (fermentare) este probabil metoda cea mai des folosita n statiile de epurare a
apelor uzate. Produce un namol relativ stabil cu costuri moderate si ca un beneficiu suplimentar, produce
biogaz n a carei componenta se gaseste preponderent gaz metan. Acest biogaz poate fi folosit pentru
ncalzirea namolului influent si a anamolului de recirculare la temperatura de proces, iar n marile statii de
epurare poate fi folosit pentru producerea de electricitate si agent termic.
n cadrul statiilor mari de epurare, unde se aplica epurarae avansata a apelor uzate, se pot prevede
rezervoare de fermentare acidogena, necesare pentru producerea sursei de carbon n procesul de
denitrificare.
Unele dezavantaje ale procesului sunt urmatoarele: costuri initiale ridicate, o cantitate nsemnata de
echipamente mecanice (n special acolo unde gazul este valorificat), un supernatant a carui concentratii
n poluanti este foarte mare la fermentarea n doua trepte, namolul trebuie ncalzit pentru a mentine
temperatura si procesele dorite si tendinta de suprancarcare a aproceselor ca rezultat al unei slabe
mixari, nevoia de control a temperaturii, prezenta metalelor grele sau a altor agenti toxici n influent.
Stabilizarea aeroba se ntlneste n statiile de epurare mici si medii. Este un proces ce necesita multa
energie (datorita energiei consumate pentru transferul oxigenului) comparat cu fermentarea anaeroba,
dar necesita costuri mai mici pentru investitie.
Stabilizarea aeroba este mai putin complexa din punct de vedere functional si uneori nu are procese
separate. Stabilizarea aeroba a namolului se poate produce fie n bazine dedicate, ca stabilizatoare de
namol (pe linia namolului), fie n bazine de aerare de pe linia apei n care se realizeaza o epurare
avansata (de exemplu nitrificare cu stabilizare, unde datorita timpilor de retentie mari, namolul activat
rezulta deja stabilizat.
Stabilizarea alcalina este stabilizarea n urma careia produsul rezultat contine putini agenti patogeni si
poate fi folosit n agricultura sau pentru mbunatatirea parametrilor unui pamnt. Un dezavantaj al
stabilizarii alcaline este acela ca masa produsului se mareste prin adaugarea de material alcalin.
44
6.5.1. Stabilizarea (fermentare) anaeroba

Scopul fermentarii anaerobe este acela de a reduce agentii patogeni, cantitatea de biomasa prin
distrugerea partiala a materiilor volatile si producerea de biogaz, respectiv de gaz metan ce poate fi
valorificat. Complexitatea fermentarii anaerobe apare din sensibilitatea procesului si din interactiunile
componentelor ce completeaza sistemul.
6.5.1.1. Teoria fermentarii anaerobe
Fermentarea anaeroba are loc, ca rezultat al unei serii complicate de reactii chimice si biochimice.
Reactiile care au loc implica multe tipuri de bacterii, fiecare tip furniznd o biotransformare unica si
indispensabila. Procesele de fermentare cuprind urmatoarele etape: hidroliza, formarea de compusi
organici solubili si acizi organici cu catene scurte si formarea de metan. n prima etapa (hidroliza),
proteinele, celuloza, lipidele, si alte materii organice complexe sunt solubilizate. n cea de-a doua etapa
(formarea acizilor), produsii primei etape sunt transformati n compusi organici solubili incluznd acizii
grasi cu catene lungi; acesti compusi organici solubili sunt apoi transformati n acizi organici cu catene
scurte (cunoscuta ca acidifiere). n cea de-a treia etapa (formarea metanului), acizii organici sunt
transformati n metan si n dioxid de carbon. Eficienta stabilizarii prin fermentare anaeroba este masurata
prin cantitatea de materii volatile (organice) reduse n timpul procesului. Deoarece fermentarea anaeroba
este realizata biologic si depinde de dezvoltarea microorganismelor, nu are loc o reducere completa a
materiilor volatile ci n proportie de 40-60% (procent numit limita tehnica de fermentare), n mod obisnuit.
Eficienta scazuta are loc atunci cnd sunt prezente substante greu biodegradabile. Un procent ridicat de
descompunere a materiilor solide se obtine atunci cnd namolul este compus din materii usor
degradabile, cum sunt carbohidratii simpli, carbohidratii compusi (celuloza), proteinele si lipidele.
(fig.6.10)
Eficienta si durata fermentarii, productia de gaz si caracteristicile gazului produs, depind de natura
materiilor solide ce urmeaza a fi fermentate.
6.5.1.2. Factorii ce influenteaza fermentarea anaeroba
Factorii cei mai importanti ce afecteaza fermentarea anaeroba sunt timpul de retentie a materiilor solide,
eficienta mixarii, timpul de retentie hidraulic, temperatura, pH-ul si prezenta substantelor toxice.
6.5.1.3. Materiile solide si timpul de retentie hidraulic
Dimensionarea rezervoare de fermentarelor anaerobe se bazeaza pe prevederea unui timp de retentie
hidraulic suficient de mare pentru a permite stabilizarea ntr-un grad ct mai mare a materiilor volatile
(organice). Criteriile de dimensionare, sunt exprimate att prin timpul de retentie a materiilor solide ct si
prin timpul de retentie hidraulic. Daca nu are loc nici o modificare a concentratiei materiilor solide din
rezervor de fermentare, timpul de retentie hidraulic este acelasi cu timpul de retentie al materiilor solide.
45
Pentru fiecare etapa de fermentare n parte (hidroliza, formarea de acizi si formarea de gaz metan) exista
un timp minim de retentie a materiilor solide, timp care daca nu este prevazut, poate duce la esuarea
procesului prin faptul ca bacteriile nu pot sa se dezvolte suficient pentru a ramne n rezervorul de
fermentare.
6.5.1.4 Temperatura
Temperatura este importanta deoarece influenteaza gradul de fermentare, viteza reactiei de hidroliza si
formarea biogazului. Temperatura de functionare stabileste timpul minim de retentie al materiilor solide
necesar obtinerii unei distrugeri suficiente a materiilor volatile. Majoritatea sistemelor de fermentare
anaerobe sunt proiectate sa functioneze la o temperatura de 30-38C, caz n care fermentarea se
numeste mezofila, iar unele rezervoare de fermentare sunt proiectate sa functioneze la o temperatura de
50-57C, caz n care fermentarea se numeste criofila (fara ncalzirea namolului si fara recirculare).
Aceasta din urma este mai rar utilizata datorita volumelor mari ale rezervoarelor de fermentare ce rezulta.
Fermentarea termofila este capabila sa reduca mai mult substantele volatile pe unitatea de volum a
rezervorului de fermentare dect fermentarea mezofila, deoarece reactiile biochimice cresc odata cu
cresterea temperaturii.
Cea mai eficienta fermentare o reprezinta fermentarea termofila, care prezinta o reducere a substantei
organice substantiala, o distrugere ntr-o proportie mai mare a agentilor patogeni si o fermentare sporita a
spumei formate. n schimb, datorita cerintei de mentinere a temperaturii la o valoare de 50-57C, necesita
costuri foarte ridicate de exploatare, respectiv de sncalzire a namolului (influent si de recirculare).
Fermentarea criofila, presupune costuri de exploatare reduse (nu necesita ncalzirea namolului influent si
nici recirculare, dar costuri de investitie foarte mari pentru rezervoarele de fermentare, deoarece
procesele se defasoara la o rata mai scazuta, necesita timp de retentie mari, respectiv volume mai mari.
Astfel, cea mai avantajoasa fermentare o constituie cea mezofila, care este varianta de compromis dintre
cele doua metode de fermentare prezentate anterior, n sensul ca presupune costuri moderate de
exploatare si investitie.
n timp ce alegerea temperaturii de functionare este un parametru important, un lucru ti mai impoartant
este mentinerea unei temperaturi constante de functionare, datorita bacteriilor ce sunt implicate n proces
si sunt sensibile la variatiile de temperatura. Variatia de temperatura, cu cresterea acestea peste 1C/zi,
poate duce la esuarea procesului. Un proiect bun evita o crestere a temperaturii mai mult de 0,5C/zi.
6.5.1.5. pH-ul
Bacteriile anaerobe, n special cele metanogene, sunt sensibile la pH.
Productia optima de gaz metan are loc la un nivel al pH-ului cuprins ntre 6,8 si 7,2.
Reducerea pH-ului n timpul fermentarii inhiba formarea de biogaz si de alcalinitate, putnd conduce n
final la esuarea proceselor de fermentare. Procedeele de epurare a rezervoarelor de fermentare,
ncalzirea si diversele moduri de alimentare a rezervorului de fermentare cu namol, pot minimiza aceste
tip de perturbare a procesului de fermentare.
6.5.1.6. Substantele toxice
Daca substantele precum amoniacul, metalele grele si sulfurile se gasesc n concentratie mare, ele pot
crea conditii instabile n interiorul rezervoarelor de fermentare. Se pot crea conditii toxice ca rezultat a
schimbarilor bruste n timpul functionarii rezervorului de fermentare, precum a socurilor de ncarcare sau
adaugarea excesiva de reactivi chimici. Tabelul 6.10 prezinta concentratiile substantelor toxice si
inhibatoare dintre substantele anorganice selectate.
Efectul comun al concentratiei n exces ale acestor substante este inhibarea formarii de gaz metan.
Acestea conduc la acumularea de substante volatile, scaderea pH-ului si reducerea fermentarii.
46
Concentratiile formelor dizolvate a unora dintre aceste substante pot fi controlate prin adaugarea de
reactivi chimici. Cel mai comun exemplu este controlarea sulfurilor prin folosirea sarurilor de fier.
Tabel 6.10
Substante
Concentratii medii
inhibitoare (mg/l)
Concentratii puternic
inhibitoare (mg/l)
3500-5500
8000
Na
2500-4500
12,000
++
2500-4500
8000
++
1000-1500
3000
Azot amoniacal (dependent

de pH)
1500-3000
3000
Sulfuri
200
200
Cupru (Cu)
0,5
50-70 (total)
Crom VI (Cr)
3.0 (solubil)
200-250 (total)
Crom III
180-420 (total)
Nichel (Ni)
2.0 (solubil)
30.0 (total)
Zinc (Zn)
1.0 (solubil)
Ca
Mg
6.5.1.7. Aplicabilitate
Fermentarea anaeroba poate fi considerata ca fiind utila procesului de stabilizare atunci cnd
concentratia substantelor volatile este mai mare sau egala cu 50% sau chiar mai mare si cnd sunt
prezente sau pot aparea substantele inhibitoare. Fermentarea namolului primar are ca rezultat o separare
a fractiunii solide de cea lichida n comparatie cu namolul activat. Combinnd cele doua tipuri de namol
amestecul va avea rezultat bun n sedimentare, mult mai bun dect namolul activat dar mai slab dect
namolul primar. Reziduurile chimice contin var, fier, aluminiu si alte substante ce pot fi fermentate cu
succes daca substantele volatile continute au un timp de retentie destul de mare pentru a suporta
reactiile biochimice si nu sunt prezente substantele inhibitoare. Daca o examinare a caracteristicilor
namolului indica o varietate mare a calitatii acestuia, fermentarea anaeroba poate sa nu fie posibila
datorita sensibilitatii sale la schimbarile calitative ale substratului.
Unul dintre avantajele fermentarii anaerobe este producerea de energie. Gazul metan continut n
biogazul produs poate fi folosit pentru a ncalzi namolul influent si cel de recirculare la temperatura de
proces, iar excesul poate fi folosit pentru ncalzirea cladirilor civile din incinta precum si pentru
producerea de energie electrica.
Dezavantajele fermentarii anaerobe sunt urmatoarele: rezervorul de fermentare poate usor refula datorita
conditiilor neasteptate si a accidentelor sau a ncarcarilor ridicate si este greu de restabilizat. Sunt
necesare rezervoare de fermentare cu volume mari datorita dezvoltarii ncete a bacteriilor metanogene si
a timpului mare de retentie necesar. Aceste lucruri duc la sporirea costurilor de investitie.
n timpul fermentarii, metalele grele sunt concentrate n namol, ele putnd restrictiona posibilitatile de
mprastiere pe pamnt a namolului fermentat. Supernatantul rezultat este trimis fie n influentul statiei de
epurare, fie n amontele decantoarelor primare, fie la o facilitate separata de epurare a supernatantului.
Operatiile de curatare sunt dificile si periculoase datorita bazinului ce este nchis. ncalzirea interioara si
echipamentul de mixare pot avea probleme semnificative datorita coroziunii, a uzurii si a conditiilor
inaccesibile. Sistemul de ncalzire exterior, de asemenea, se poate obtura si are nevoie de ntretinere
constanta.
47
Pentru personalul de exploatare, exista pericolul exploziei, ca rezultat al unei exploatari si ntretineri
necorespunzatoare, a scurgerilor si a neglijentei. Condensul pe conducta de gaz sau colmatarea pot
provoca probleme de ntretinere. Ceea ce necesita o ntretinere ridicata datorita depunerilore, a spumei si
a nisipului ce se acumuleaza.
Pe linia namolului la statiile mari si la cele unde se aplica epurarea avansata a apelor, este indicat a se
prevedea un rezervor de fermentare acidogenic necesar pentru producerea sursei de carbon n procesul
de denitrificare.
6.5.1.8. Procesele de fermentare
Trei configuratii ale procesului pentru fermentarea anaeroba sunt folosite n mod obisnuit: fermentarea de
mica ncarcare, fermentarea de mare ncarcare si fermentare n doua etape. n plus, fermentarea
anaeroba poate functiona la doua regimuri ale temperaturii: mezofila (30-38C) si termofila (50-60C).
6.5.1.9. Fermentarea anaeroba de mica ncarcare
Rezervoarele de fermentare de mica ncarcare sunt cele mai vechi sisteme de fermentare anaeroba si
mai sunt numite si rezervoare de fermentare anaerobe conventionale. Figura 6.11 prezinta un rezervor de
fermentare cu debit constant. Rezervorul de fermentare este compus dintr-un rezervor de forma cilindrica
cu panta la partea inferioara si cu un acoperis plat sau curb. Nu este prezenta amestecarea n acest
sistem.
Datorita faptului ca nu se face amestecarea la sistemele de fermentare de mica ncarcare apare

fenomenul de stratificare n interiorul rezervorului de fermentare. Biogazul acumulat la partea superioara
a rezervorului este evacuat pentru a fi stocat sau pentru a fi valorificat. Spuma se acumuleaza la partea
superioara a lichidului sau a supernatantului. Supernatantul este evacuat si recirculat nainte de decatorul
primar sau la intrarea n treapta avansata. Supernatantul contine concentratii foarte mari de azot si fosfor.
Particulele stabilizate decanteaza la partea inferioara a rezervorului pentru a fi ndepartate si apoi
prelucrate.
Fermentarea de mica ncarcare este caracterizata printr-o alimentare intermitenta, o ncarcare redusa cu
substanta organica (volatila) a rezervorului de fermentare, nu se face amestec dect prin fenomenul de
flotare a bulelor de gaz, dimensiuni mari ale rezervoarelor datorita volumului si timpului de retentie
cuprins ntre 30 si 60 de zile. Nisipul si stratul de spuma (crusta) se vor acumula la partea inferioara si
respectiv la partea superioara, n consecinta, volumul efectiv scade.
48
6.5.1.10. Fermentarea anaeroba de mare ncarcare, ntr-o singura treapta

Rezervoarele de fermentare de mare ncarcare sunt caracterizate prin mixarea si ncalzirea namolului,
debitul de alimentare este uniform si se realizeaza o concentrare a namolului nainte de a fi fermentat (v.
fig. 6.12). Ca rezultat, volumul rezervorului necesar pentru o fermentare corespunzatoare este redus si
stabilitatea procesului este mbunatatita.
ncalzirea namolului pentru fermentare are ca efect mbunatatirea dezvoltarii microorganismelor, a

eficientei de fermentare si a productiei de biogaz. Rezervoarele de fermentare anaeroba de mare
ncarcare pot functiona la temperaturi mezofile si termofile. Fermentarea termofila poate oferi cteva
avantaje suplimentare fata de fermentarea mezofila, cum ar fi raportul ridicat al reactiilor ce pot avea ca
rezultat micsorarea volumului necesar desfasurarii procesului de fermentare, cresterea distrugerii
agentilor patogeni si caracteristici de deshidratare mult mai bune. Restrictiile procesului includ o
sensibilitate extrema a microorganismelor la variatia temperaturii de proces, o energie necesara mult mai
mare (si mai departe costuri ridicate de exploatare pentru mentinerea temperaturii de proces) comparat
cu procesele de fermentare mezofila si producerea de namol fermentat cu miros mult mai puternic.
Procedeele utilizate n ncalzirea namolului sunt: injectarea de aburi, folosirea schimbatorilor de caldura
interiori si folosirea schimbatorilor de caldura exteriori. Schimbatorii de caldura exteriori sunt cei mai
utilizati datorita flexibilitatii lor si a faptului ca sunt mult mai usor de controlat la suprafata de ncalzire.
Spiralele interioare se pot colmata usor si vor trebui ntretinute periodic, sau rezervorul de fermentare va
trebui golit pentru ca acestea sa poata fi curatate. Temperatura apei de ncalzire este mentinuta la valori
cuprinse ntre 50 si 62C.
Amestecarea namolului din rezervorul de fermentare reduce stratificarea termica, disperseaza substratul
pentru un contact mai bun cu biomasa activa si reduce formarea crustei. Amestecarea diminueaza, de
asemenea, orice substanta inhibatoare sau pH nefavorabil si caracteristicile temperaturii influentului, n
consecinta creste volumul efectiv al rezervorului.
6.5.1.11. Fermentarea anaeroba de mare ncarcare n doua trepte
Fermentarea n doua etape este o extindere a tehnologiei de fermentare de mare ncarcare, ce mparte
functiile fermentarii si separarii fractiunii solide de cea lichida n doua rezervoare separate, legate n serie.
Primul rezervor este un rezervor de fermentare de mare ncarcare, n timp ce al doilea este utilizat pentru
separarea solid-lichid, cu eliminarea de supernatant si producerea de biogaz (v. fig. 6.13). Cel de-al
doilea rezervor nu are sisteme de amestecare sau de ncalzire.
49
Materiile solide fermentate anaerob pot sa nu sedimenteze bine, rezultatul observndu-se n supernatant
ce contine o concentratie mare de materii solide n suspensie ce pot fi daunatoare pentru sistemul de
epurare a supernatantului. Dezavantajele acestui sistem sunt caracteristicile slabe de concentrare prin
sedimentare ale namolului fermentat (n prima treapta), datorita bulelor de biogaz fermentate n prima
treapta care prin flotare inhiba partial procesul de concentrare a namolului.
O etapa de perspectiva o pot constitui rezervoarele de fermentare n doua trepte ce folosesc fermentarea
termofila urmata de fermentare mezofila cu avantaje operationale superioare.
6.5.1.12. Dimensionarea rezervorului de fermentare anaerob
Prima consideratie importanta de dimensionare este aceea de a se determina volumul corect al
rezervorului pentru a asigura o stabilizare eficienta a influentului si a productiei de biogaz, respectiv gaz
metan, corespunzatoare.
Datele necesare pentru dimensionare a unui rezervor de fermentare anaeroba a namolului includ
calitatea si cantitatea materiilor solide din influent ce urmeaza a fi fermentate, respectiv ale materiilor
solide produse prin sedimentarea primara, secundara sau avansata (unde este cazul). Sunt necesare
informatii suplimentare precum procentul de materii solide, procentul de materii volatile si raportul dintre
namolul primar si cel biologic ce vor alimenta rezervorul de fermentare.
6.5.1.13. Dimensionarea tehnologica a rezervoarelor de fermentare a namolului
Dimensionarea tehnologica consta din:
a) - determinarea volumului, a cantitatii, a umiditatii si a caracteristicilor namolului;
b) - determinarea volumului rezervorului de fermentare a namolului;
c) - alegerea pompelor;
d) - alegerea schimbatorilor de caldura;
e) - determinarea diametrelor conductelor de namol, a conductelor de agent termic, de gaz;
f) - determinarea volumului de gaz de fermentare, de agent termic, de supernatant etc.
g) - izolatia termica a RFN dispusa pe peretele exterior al cuvei trebuie corect aleasa, n special din punct
de vedere a calitatii si bine executata n scopul pastrarii acesteia n stare uscata.
Etapele de dimensionare prezentate mai sus, pot fi detaliate astfel:
a) Determinarea volumului, a cantitatii, a umiditatii si a caracteristicilor namolului se face pe baza
bilantului de substante pe linia namolului (v. cap. 5).
b) Volumul rezervorului de fermentare a namolului se determina pe baza urmatorilor parametri tehnologici
de dimensionare:
50
- ncarcarea organica a rezervorului:
(kg s.o./m3 RFN, zi)
(6.5)
- cantitatea de namol fermentat:

(kg s.u./zi)
(6.6)
unde: IoRFN (kg s.o./m3 RFN, zi) = ncarcarea organica a rezervorului de fermentare a namolului;
lf = 4055% - limita tehnica de fermentare;
Nf (kg s.u./zi) = cantitatea zilnica de namol fermentat, exprimata n substanta uscata;
No (kg/zi) = (60...75%)Ninf - cantitatea zilnica de substanta organica continuta n namolul influent n
rezervorul de fermentare, exprimata n substanta uscata;
Nm (kg/zi) = (25...40%)Ninf - cantitatea zilnica de substanta minerala continuta n namolul influent n
rezervorul de fermentare, exprimata n substanta uscata;
Ninf (kg s.u./zi) = cantitate a zilnica de namol influent n rezervorul de fermentare, exprimata n substanta
uscata.
-Timpul de fermentare:
Tf = 90 150 zile - pentru fermentare criofila
Tf = 15 20 zile - pentru fermentare mezofila
Tf = 8 10 zile - pentru fermentare termofila
- Volumul rezervorului de fermentare:
(6.7)
unde: Vn inf (m3/zi)= volumul de namol influent calculat la bilantul de substante pe linia namolului (v. cap.
5).
Valorile standardizate utilizate frecvent la dimensionarea rezervoarelor de fermentare a namolului sunt:
250, 500, 750, 1500, 2500,4000 si 8000 m 3.
c) Pompele pentru recircularea namolului se aleg astfel nct ntregul volum de fermentare sa fie
recirculat n 5 ... 8 h.
- Debitul de recirculare:
(m3/h)
(6.8)
- naltimea de pompare:
(m)
(6.9)
d) La alegerea schimbatorilor de caldura trebuie sa se cunoasca caldura necesara ncalzirii namolului

proaspat, caldura necesara acoperirii pierderilor prin cupola, pereti si radier.
(kcal/zi)
(kcal/zi)
(6.10)
(6.11)
51
unde:
C1 (kcal/zi)= caldura necesara ncalzirii namolului proaspat;
C2 (kcal/zi) = caldura necesara acoperirii pierderilor prin cupola, pereti si radier;
Vninf (m3/zi) = volumul zilnic de namol influent n rezervorul de fermentare;
Cn (kcal/m3, grad) = caldura specifica (cantitatea de caldura necesara cresterii temperaturii cu 1C;
Cn = 1000 Kcal/m3, grad;
(C) = temperatura namolului din interiorul rezervorului (mezofil, termofil);
1 (C) = iarna = temperatura namolului proaspat introdus n rezervor;
(6.12)
(6.13)
unde:
K (Kcal/Cm2zi) = coeficient de transfer al caldurii (functie de natura materialului);
C2cupola (kcal/zi) = caldura necesara acoperirii pierderilor prin cupola
C2pereti (kcal/zi) = caldura necesara acoperirii pierderilor prin pereti
C2radier(kcal/zi) = caldura necesara acoperirii pierderilor prin radier
A (m2) = suprafata cupolei, peretilor sau a radierului;
(C) = temperatura namolului din interiorul rezervorului (mezofil, termofil);
1 (C) = temperatura namolului proaspat introdus n rezervor;
e) Pentru dimensionarea conductelor trebule sa se cunoasca urmatoarele:
- viteza namolului n conducte trebuie sa fie cuprinse ntre 1 si 1,2 m/s iar diametrul nominal trebuie sa fie
de minim 200mm,
- viteza minima a apei trebuie sa fie de 0,7 m/s, iar diametrul nominal sa fte minim 100 mm.
- viteza biogazului rezultat n urma fennentarii trebuie sa fie cuprinsa ntre 5 si 15 m/s.
f) Volumul teoretic zilnic de biogaz se determina considernd o productie specifica q bg = 300 ... 500 l
biogaz/kg s.o. red.
(m3/zi)
QG ef =(0,8...0,85)QG
(6.14)
(m3/zi)
(6.15)
unde: QG (m3/zi) = volumul teoretic zilnic de biogaz

QG ef `(m3/zi) = volumul efectiv zilnic de biogaz;
Cnd nu se cunoaste graficul de consum al biogazului,volumul rezervorului se considera egal cu
productia de biogaz n 8 ore.
(m3)
(6.16)
6.5.1.14 Colectarea si stocarea biogazului

Biogazul produs prin fermentarea anaeroba a namolului este colectat fie pentru a fi valorificat, fie este
eliminat prin ardere. Odata ce el floteaza prin namol, biogazul este colectat deasupra suprafetei de lichid
si este evacuat. Biogazul este apoi transportat pentru a ncalzi sau pentru a furniza energie
echipamentelor (utilizare imediata), sau este stocat n rezervorul de gaz pentru a fi utilizate mai trziu, iar
gazul n exces este eliminat prin ardere.
52
Biogazul rezultat n urma fermentarii anaerobe contine aproximativ 65-70% CH 4, 25-30% CO2, si cantitati
mici de N2, H2, H2S, vapori de apa, si alte gaze. Biogazul de fermentare are o gustare specifica de
aproximativ 0,86 din greutatea specifica a aerului. Deoarece productia de biogaz este una dintre cele mai
bune metode pentru progresul fermentarii si deoarece gazul de fermentare poate fi folosit drept agent de
combustie, proiectantul trebuie sa fie familiarizat cu producerea, colectarea si valorificarea lui.
Gazul metan continut n biogaz la temperatura si presiune normala (20 oC si 1 atm), are o valoare termica
de 35.800 kJ/m3. Deoarece biogazul de fermentare contine doar 65% metan, puterea calorica a gazului
de fermentare este de 22.400 kJ/m3. Prin comparatie, gazul natural, care este un amestec de metan,
propan, si butan, are o putere calorica de 37.300 kJ/m 3.
Productia de biogaz realizata este corelata n mod direct, biochimic, cu cantitatea de substante volatile
mineralizate si este exprimata ca volumul de biogaz pe unitatea de masa a materiilor volatile distruse.
Acest indice specific al productiei de biogaz este diferit pentru fiecare substanta organica din rezervorul
de fermentare. Tabelul 6.11 ofera date despre productia de gaz a ctorva materii organice. Productia de
biogaz variaza de la la 0,7 m3 biogaz/kg materii volatile pentru proteine si carbohidrati pna la 1,2-1,6 m 3
biogaz/kg de materii volatile reduse n cazul grasimilor. Un rezervor de fermentare anaerob obisnuit
alimentat cu namol primar si namol activ n exces poate produce aproximativ 0,8 - 1 m 3 biogaz/kg de
substante volatile reduse. Cantitatea de biogaz produsa este o functie de temperatura, timpul de retentie
si de ncarcarea cu materii solide volatile (substanta organica).
Tabelul 6.11
Material
Productia specifica de gaz pe unitatea de masa

redusa
m3/kg
Continut de metan, %
Grasimi
1,2-1,6
62-72
Spuma
0,9-1,0
70-75
Fibre
0,8
45-50
Proteine
0,7
73
Biogazul rezultat la fermentare are o putere calorica cuprinsa ntre 20 si 25 MJ/m 3. O valoare medie de
25 MJ/m3 este folosita pentru proiectare.
n cazul statiilor de epurare mari, biogazul de fermentare poate fi folosit drept combustibil n vederea
producerii de energie electrica. Apa fierbinte de la boilere sau cea utilizata la racirea motoarelor cu ardere
interna poate fi folosita la ncalzirea namolului si/sau a constructiilor civile din incinta statiei de epurare.
Surplusul de energie necesar pentru functionarea statiei poate fi vndut uneori autoritatilor locale ce se
ocupa de gestionarea si furnizarea de energie electrica.
Deoarece biogazul de fermentare contine acid sulfuric, azot, particule, si vapori de apa, biogazul trebuie
sa fie epurat n epuratoare de gaze uscate sau umede nainte de a-l utiliza la motoarele cu ardere
interna. Concentratiile n exces de acid sulfuric de aproximativ 0,1 l/m 3 necesita instalatii speciale de
desulfurare.
Colectarea biogazului si sistemul de distributie trebuie mentinut la o presiune pozitiva pentru a evita
explozia n cazul n care gazul se amesteca cu aerul atmosferic. Amestecul de aer cu biogaz de
fermentare contine metan n proportie mai mica de 5%, ce poate fi exploziv. Din acest motiv toate
echipamentele mecanice si constructive trebuie sa fie etanse, iar echipamentele electrice trebuie sa fie
protejate mpotriva exploziei.
Sunt folosite doua tipuri de rezervoare de depozitare a gazului: rezervoare cu capac ce floteaza pe gazul
nmagazinat si rezervoare sub presiune.
53
Rezervoarele cu capac flotant sunt rezervoare cu presiune constanta si volum variabil.

Rezervoarele sub presiune, au de obicei forma sferica si mentin o presiune cuprinsa ntre 140 si 700
kN/m2, cu valori medii cuprinse ntre 140 si 350 kN/m 2.
Biogazul poate fi stocat att la presiune mica n rezervoarele externe de gaz care folosesc nvelisuri
mobile sau la presiune ridicata n rezervoarele de presiune, daca sunt folosite compresoare de gaz.
O descoperire recenta n cazul nvelisurilor rezervoarelor cilindrice este nvelisul de tip membrana
realizata dintr-un poliester flexibil.
n cazul rezervoarelor ovoidale, volumul disponibil pentru depozitarea gazului este mic. Pentru o utilizare
eficienta a biogazului di rezervor, este necesara o stocare externa.
Parametrii sugerati pentru dimensionarea sistemelor de amestecare ale rezervorului de fermentare includ
unitatea ce genereaza energie, gradientul de viteza, gazul ce se degaja unitar, si timpul de rencarcare a
rezervorului de fermentare.
6.5.1.15. Necesarul de reactivi chimici
Sistemele de alimentare cu reactivi chimici uneori devin necesare datorita schimbarilor calitative si
cantitative ale influentului. Schimbarile alcalinitatii, pH-ului, sulfurilor sau a concentratiei metalelor grele
poate face necesara adaugarea de reactici chimici n proces. Abilitatea de a adauga reactivi chimici
corecti, ca bicarbonatul de sodiu, clorura ferica, sulfatul feric, varul, trebuie luata n considerare nca din
faza incipienta a proiectarii.
Proiectarea rezervoarelor de fermentare se face astfel nct acestea sa fie acoperite pentru a colecta
gazul, a reduce mirosul, pentru a stabiliza temperatura interioara a rezervorului de fermentare si pentru a
mentine conditiile anaerobe. n plus, acoperisul trebuie sa suporte sistemul de amestecare si sa permita
accesul n rezervor. Tipurile de acoperisuri utilizate n proiectele rezervoarelor de fermentare anaerobe
pot fi de tip mobil sau fix.
6.5.1.16. Clasificarea rezervoarelor de fermentare dupa forma
Rezervoarele de fermentare anaerobe pot avea forma rectangulara, cilindrica sau ovoidala. Rezervoarele
rectangulare sunt folosite acolo unde disponibilitatea suprafetelor este o problema. Costurile de executie
sunt mai mici, dar sunt dificil de exploatat datorita tendintei de a se crea zone moarte, ce se dezvolta din
caracteristicile slabe de amestecare. O configuratie uzuala este un cilindru vertical cu un radier conic.
Aceste rezervoare circulare sunt construite din beton armat, cu pereti laterali verticali cu adncimi ce
variaza ntre 6 si 14 m si diametre cuprinse ntre 8 si 40 m. Un radier de forma conica, cu o panta ce
variaza ntre 1:3 si 1:6 este de preferat pentru o ntretinere usoara. Pantele mai mari 1:3, cu toate ca sunt
dorite pentru ndepartarea pietrisului, sunt dificil de construit si se ntretin greu. Radierul poate avea
inclusa o conducta de evacuare centrala sau poate fi mpartit n sectiuni, fiecare sectiune fiind echipata
cu conducte separate de evacuare.
Rezervorul de fermentare de forma cilindrica este mult mai scump de construit dect proiectele
traditionale dar poate reduce costurile de ntretinere si frecventa acestora. Acolo unde a fost necesar,
rezervoarele de fermentare cilindrice au fost izolate folosin caramida si spatiu de aer, polistiren, fibre de
sticla. O configuratie optimizata a rezervorului este rezervorul de fermentare de forma ovoidala.
Zona tronconica de la partea superioara si de la partea inferioara ajuta la eliminarea problemelor aduse
de nisip si de spuma (crusta), eliminnd sau reducnd necesitatea curatarii. Cerintele de amestecare ale
rezervorului de fermentare de forma ovoidala sunt mult mai mici dect pentru rezervoarele cilindrice
uzuale mai putin adnci. Majoritatea rezervoarelor de fermentare de forma ovoidala sunt prevazute cu
tevi ce injecteaza gaz sau jeturi hidraulice pe la partea inferioara a rezervorului de fermentare pentru a nu
facilita depunerea nisipului. Rezervoarele de fermentare de forma ovoidala pot fi construite din heton sau
din otel si sunt izolate la partea exterioara. (fig.6.14)
54
Avantajele si dezavantajelor diferitelor tipuri de rezervoare de fermentare functie de forma lor geometrica
sunt date n tabelul 6.12.
55
Tabelul 6.12
Tipul de
rezervor de
fermentare
0
Cilindric
Forma
ovoidala
Avantaje
1
Dezavantaje
2
Forma rezervorului permite un

volum relativ mare pentru depozitarea gazului
Acoperisurile rezervoarelor permit acumularea de biogaz
Pot fi aplicate tehnici conventionale de executie; costurile de
executie sunt competitive
Acumulari minime de nisip la partea inferioara a rezervorului.
Minimizarea formarii crustei
Eficienta sporita de amestec
Este obtinuta o biomasa mult mai omogena
Costuri de functionare si ntretinere scazute; frecventa spalarii
este redusa semnificativ
Suprafata necesara mica
56
Ineficienta amestecarii si formarea de zone moarte

Rezultate scazute n amestecarea
acumularilor de nisip si ml
Creeaza conditii pentru acumularea de
spuma si formarea de crusta
Este necesara curatarea pentru ndepartarea acumularilor
de nisip si de spuma; poate fi ceruta scoaterea din
functiune pentru revizie
Prezinta un volum de depozitare a gazului foarte mic.
Structura supraterana nalta si complexa
Acces dificil la echipamentul montat la
partea superioara, necesitand scari nalte de acces sau
un lift
Este necesar un proiect de fundare mare si considerente
seismice de luat n calcul
Formarea crustei la rezervoarele de
fermentare mixate cu gaz poate fi o problema n
colectarea gazului
Costuri ridicate pentru executie
Necesita executanti de specialitate
Din acest motiv, se impune o conditionare chimica a namolului fermentat pentru mbunatatirea
proprietatilor namolului, respectiv separarea fractiunii solide de cea lichida, nainte de deshidratare.
6.5.2. Stabilizarea aeroba

Stabilizarea aeroba are loc prin oxidarea substantelor organice biodegradabile si reducerea organismelor
patogene prin mecanisme biologice, aerobe. Procesul de stabilizare aeroba este un proces de epurare
biologica cu pelicula n suspensie si este bazat pe teoriile biologice similare cu cele ale aerarii prelungite
ale namolului activat.
Obiectivele proceselor de stabilizare aeroba, care pot fi comparate cu cele ale proceselor de fermentare
anaerobe, includ producerea de namol stabil prin oxidarea substantelor organice biodegradabile,
reducerea masei si a volumului, reducerea organismelor patogene si conditionarea pentru prelucrarea
ulterioara. Avantajele acestor procese aerobe comparate cu fermentarea anaeroba sunt:
- Producerea de namol inofensiv, stabil din punct de vedere biologic;
- Costuri totale mai scazute;
- Functionare mai simpla n reducerea concentratiei substantelor volatile dect la procesele de
fermentare anaerobe;
- Functionare sigura fara pericolul exploziei si probleme reduse ale degajarii mirosului; si
- Un namol stabilizat cu o concentratie n CB05 mai mica dect cea obtinuta prin procesele anaerobe.
Primul dezavantaj atribuit procesului de stabilizare aeroba sunt costuri mari pentru energie asociate cu
energia necesara pentru transferul oxigenului. Dezvoltarile recente n cadrul proceselor de stabilizare
aeroba, cum sunt: eficienta ridicata a echipamentului de transfer a oxigenului si studiile n functionarea la
temperaturi ridicate, pot reduce aceasta problema. Alte dezavantaje includ limitarea aplicabilitatii la statiile
de epurare mici si medii, eficienta redusa a proceselor n timpul perioadelor reci, incapacitatea de a
produce un produs secundar folositor, cum este gazul metan din procesele anaerobe si rezultate variate
obtinute n timpul deshidratarii mecanice a namolului stabilizat anaerob.
6.5.2.1. Teoria stabilizarii aerobe
Stabilizarea aeroba se bazeaza pe principiul biologic al respiratiei endogene. Respiratia endogena are loc
atunci cnd nu se mai face aprovizionare cu hrana si microorganismele ncep sa consume propria lor
protoplasma pentru a obtine energia necesara mentinerii reactiilor din interiorul celulei.
n timpul proceselor de stabilizare, tesutul celular este oxidat aerob n dioxid de carbon, apa si amoniac
sau nitrati. Deoarece procesele de oxidare aeroba sunt exoterme, n timpul reactiilor are loc o eliberare
de caldura. Desi procesele de stabilizare teoretic ar trebui realizate n totalitate, de fapt doar 75-80% din
tesutul celular este oxidat. Ce ramne, n proportie de 20-25%, este compus din componente inerte si
componente organice ce nu sunt biodegradabile.
Procesul de stabilizare aerob, de fapt, implica doi pasi: oxidarea directa a materiei biodegradabile si
oxidarea materialului celular. Aceste procese sunt descrise de ecuatiile de mai jos:
Substante organice + NH4+ + O2 material celular + CO2 + H20
(6.17)
Material celular + O2 namol fermentat + CO2 + H2O + NO3-
(6.18)
Reactia din cea de-a doua ecuatie este n mod normal un proces de respiratie endogena si este reactia
predominanta ce are loc n sistemul de stabilizare aerob.
Datorita necesitatii mentinerii procesului n faza de respiratie endogena, namolul activat n exces se
stabilizeaza. Includerea namolurilor primare n proces poate influenta reactia totala, deoarece ele contin
putin material celular. Majoritatea materialului organic din namolul primar constituie o sursa de hrana
externa pentru biomasa activa continuta n namolul biologic. De aceea, este necesar un timp de retentie
57
ct mai mare pentru a se acomoda metabolismul si dezvoltarea celulara ce trebuie sa se petreaca

naintea de atingerea conditiilor de respiratie endogena.
6.5.2.2. Dimensionarea stabilizarii aerobe
Numeroase variabile guverneaza dimensionarea unui sistem de stabilizare aerob conventional - aceste
sisteme functioneaza la o temperatura cuprinsa ntre 20 si 30C si folosesc aerul ca sursa de oxigen
pentru activitatea biologica. (fig.6.15)
Dimensionarea tehnologica consta din:

1. Determinarea volumului, calitatii, umiditatii si caracteristicile namolului se face pe baza bilantului de
substante pe linia namolului (vezi cap.5).
2. Volumul stabilizatorului de namol se determina pe baza urmatorilor parametri tehnologici de
dimensionare:
- ncarcarea organica a bazinului:
(kg s.o./m3SN,zi)
(6.19)
- Cantitatea de namol stabilizat:

(kg s.u./zi)
(6.20)
unde: IoSN (kg s.o./m3 SN,zi) = ncarcarea organica a stabilizatorului de namol;

ls = 35 50 % - limita tehnica de stabilizare;
Ns (kg s.u./zi) = cantitatea zilnica de namol stabilizat, exprimata n substanta uscata;
No (kg/zi) = (60 ... 75%)N inf - cantitatea zilnica de substanta organica continuta n namolul influent n
stabilizatorul de namol, exprimata n substanta uscata;
Nm (kg/zi) = (25 ... 40%)N inf - cantitatea zilnica de substanta minerala continuta n namolul influent n
stabilizatorul de namol exprimata n substanta uscata;
Ninf (kg s.u./zi) = cantitatea zilnica de namol influent n stabilizatorul de namol, exprimata n substanta
uscata ;
- Timpul de stabilizare:
(6.21)
58
-Volumul stabilizatorului de namol:

(m3/zi)
(6.22)
unde: Vn inf = volumul de namol influent n stabilizatorul de namol calculat n bilantul de substante pe linia
namolului (v. cap. 5).
- Cantitatea de oxigen necesara procesului de stabilizare aeroba din formula:
(kgO2/zi)
(6.23)
(kgO2/kg s.o.)
(6.24)
unde: iOn (kgO2/kg s.o.)=consumul de oxigen n faza endogena;

- Capacitatea de oxigenare necesara:
(kgO2/zi)
(6.25)
(6.26)
unde: - co'
(g O2/Nm3 aer, m adncime insuflare) = capacitatea specifica de oxigenare;
= debitul de aer necesar n conditii standard;
- Alegerea suflantelor necesare procesului se aleg n functie de debitul necesar de aer n conditii normale
si naltimea de insuflare, tinndu-se cont de pierderile de sarcina:
(6.27)
unde: Hi (m) adncimea de insuflare;
hri (m) suma pierderilor de sarcina liniare si locale;
6.5.2.3. Reducerea substantelor volatile
Reducerea substantelor volatile (organice) variaza ntre 35 si 50% (procent numit limita tehnica de
stabilizare) din cantitate a materiilor solide n suspensie ce sunt obtinute n timpul procesului de
stabilizare aeroba.
Temperatura de functionare a sistemului de stabilizare aeroba este un parametru critic din cadrul
procesului. Un dezavantaj frecvent al procesului aerob este variatia n eficienta procesului rezultata din
schimbarile temperaturii de functionare. Schimbarile temperaturii de functionare sunt apropiate de
temperatura mediului ambiant, deoarece majoritatea sistemelor de stabilizare aeroba folosesc rezervoare
deschise.
Reactiile biologice ce au loc n timpul procesului de stabilizare aeroba necesita oxigen pentru respiratia
materialului celular din biomasa activa iar n cazul amestecului cu namol primar, oxigenul necesar
transformarii materialul organic n material celular. n plus, functionarea corespunzatoare a sistemului
necesita un amestec adecvat al continutului pentru a asigura un contact corespunzator al oxigenului,
materialul celular si materialul organic ce constituie sursa de hrana
59
Volumul necesar sistemului de stabilizare aeroba este guvernat de timpul de retentie necesar pentru
reducerea dorita a substantelor volatile (organice). Timpul de retentie necesar pentru a reduce
35-50% din substantele volatile (organice), variaza ntre 10 si 12 zile la o temperatura

de functionare de aproximativ 20C. Timpul de retentie total necesar este dependent de
temperatura si de biodegrabilitatea namolului, putnd creste pna la 15 - 16 zile cnd
temperatura scade sub 20C.
6.5.2.4. Alte metode de stabilizare aeroba
Mai multe sisteme de stabilizare aerobe mezofile standard, cu aerare, au fost cercetate n ultimii ani.
Dintre acestea se remarca aerarea cu oxigen pur, stabilizarea termofila autoterma si stabilizarea la
temperatura criofila.
6.5.2.5. Aerarea cu oxigen pur
Aceste modificari ale proceselor de stabilizare aeroba nlocuiesc aerul cu oxigen pur. Sistemele cu oxigen
pur sunt insensibile la schimbarile temperaturii mediului ambiant datorita activitatii microbiene crescute si
naturii exoterme a procesului.
n timp ce o varianta a acestei modificari foloseste rezervoarele deschise, stabilizarea aeroba ce
foloseste oxigenul dur se face n rezervoare nchise, similare cu acelea folosite n procesele namolului
activat cu oxigen pur. Folosirea sistemului de stabilizare aeroba cu oxigen pur, n rezervoare nchise, va
avea ca rezultat temperaturi mari pentru functionare, datorita naturii exoterme a procesului de stabilizare.
Dezavantajul principal acestei stabilizari este costul ridicat pentru generarea oxigenului pur.
6.5.3. Stabilizarea alcalina

Varul este unul dintre cele mai folosite si mai scazute ca pret dintre substantele alcaline disponibile pentru
apele uzate industriale. Varul este folosit pentru a reduce mirosul, pentru cresterea pH-ului n rezervoare
de fermentarele etanse, pentru ndepartarea fosforului n treapta de epurare avansata, si pentru
conditionare nainte si dupa deshidratare mecanica.
Scopul stabilizarii alcaline poate include urmatoarele: reduce semnificativ numarului de agenti patogeni
inhibnd cresterea acestora si reduce mirosul produs de organisme. n consecinta, previne mbolnavirea
oamenilor, creaza un produs stabil ce poate fi depozitat si reduce pe termen scurt percolarea metalelor ce
nu se gasesc n mod natural n sol.
Procesul de stabilizare alcalina este un proces simplu. Un reactiv chimic alcalin, este adaugat pentru a
creste pH-ul influentului si prin asigurarea unui timp de contact suficient. La pH = 12, sau mai mare, cu un
timp de contact suficient si cu un amestec omogen al varului cu influentul, agentii patogeni si
microorganismele sunt aduse n stare inactiva sau chiar distruse. Caracteristicile fizice si chimice ale
materiilor solide produse sunt, de asemenea, modificate de reactiile ce au loc cu substantele alcaline.
Chimismul procesului nu este nca bine nteles, desi se crede ca unii compusi moleculari sunt influentati
de reactie, cum este hidroliza si saponificarea.
Att statiile de epurare mici ct si statiile de epurare mari folosesc stabilizarea cu var ca un prim proces
de stabilizare. Oricum, stabilizarea cu var este mai des folosita pentru statiile mici. Este mult mai ieftin
dect n cazul stabilizarii cu alte tipuri de reactivi. Unele statii de epurare mari au folosit stabilizarea cu
var ca un proces interimar cnd procesul de stabilizare primara (ca fermentarea aeroba sau anaeroba)
este temporar nefunctionala. Stabilizarea cu var este, de asemenea, folosita pentru a suplimenta
procesul de stabilizare primara n timpul perioadelor de producere a namolului.
6.5.3.1. Teoria stabilizarli alcaline
Stabilizarea cu var depinde de mentinerea unui pH la un nivel destul de ridicat pentru o perioada
suficienta de timp pentru a face inactiva populatia de microorganisme a namolului. Aceasta stagnare sau
60
ntrziere substantiala a reactiilor microbiene poate duce pe de alta parte la producerea mirosului si
atractia mustelor, tntarilor etc. Procesul poate face ca virusii, bacteriile si alte microorganisme sa devina
inactive.
Procesul de stabilizare cu var implica o gama larga de reactii chimice ce transforma compozitia chimica a
namolului. Urmatoarele ecuatii, simplificate pentru exemplificare, indica tipurile de reactii care au loc:
Reactiile cu constituentii anorganici includ:
Calciu:
(6.28)
Fosfor:
(6.29)
Dioxid de carbon:
Reactiile cu constituentii organici includ:
Acizi: RCOOH + CaO RCOOCaOH
Grasimi: Grasimi+CaOAcizi grasi
(6.30)
(6.31)
(6.32)
Initial, adaugarea de var creste pH-ul namolului. Apoi, au loc reactii ca cele mai sus mentionate. Daca
este adaugat prea putin var, pH-ul scade si aceste reactii au loc. De aceea, este nevoie de var n exces.
Activitatea biologica produce compusi ca dioxidul de carbon si acizi organici care rectioneaza cu varul.
Daca activitatea biologica din namolul ce urmeaza a fi stabilizat nu este nhibata suficient, vor fi produse
aceste componente, reducnd pH-ul si rezultnd o stabilizare inadecvata.
Dnd suficiente informatii exacte despre namol, teoretic, este posibil sa se calculeze varul necesar a fi
adaugat pentru a creste pH-ul la o valoare data.
Daca este adaugat var stins la namol, n reactiile initiale cu apa formeaza varul hidratat. Acesta reactie
este exoterma si elibereaza aproximativ 15.300 cal/g,mol. Reactia dintre varul stins si dioxidul de carbon
este, de asemenea, exoterma, elibernd aproximativ 43.300 cal/g,mol.
Aceste reactii pot avea ca rezultat o crestere substantiala a temperaturii, n special la turtele de namol cu
un amestec scazut al continutului; iar n unele cazuri, aceste temperaturi pot fi suficiente pentru a
contribui la reducerea agentilor patogeni din timpul stabilizarii cu var.
6.5.3.2. Stabilizarea cu var lichid
Stabilizarea cu var lichid implica adaugarea de var pasta n namolul lichid pentru a atinge stabilizarea
necesara. Pentru statiile de epurare care practica dispunerea pe pamnt a namolului lichid, cum este
injectarea subterana, sau aplicarea n agricultura, varul este adaugat pentru a ngrosa (concentra)
materiile solide. Aceasta practica a fost limitata la statiile de epurare mici si acolo unde distantele pentru a
fi depozitat sunt mici. Materiile solide conditionate cu var nainte de a fi deshidratate fac parte din cea dea doua metoda pentru stabilizare. Varul este combinat cu alti reactivi de conditionare, cum sunt sarurile
de aluminiu sau de fier, pentru a realiza o deshidratare mai buna. Aceste metode au fost folosite pentru
prima data la filtrele cu vacuum si la filtrele presa. Stabilizarea este complementara n aceste situatii
deoarece doza de var pentru conditionare depaseste doza necesara pentru stabilizare. Tabelul 6.13
indica dozele necesare pentru stabilizarea cu var, necesare pentru a mentine pH-ul 12 pentru o perioada
de 30 minute.
Tabelul 6.13
Tipul de namol
Concentratia de
61
Doza de var, n
pH
materii solide (%)
substanta uscata
kg var/ kg s.u.
Initial
Final
Namol primar
4,3
0,12
6,7
12,7
Namol n exces
1,3
0,30
7,1
12,6
Namol fermentat
anaerob combinat
5,5
0,19
7,2
12,4
6.5.3.3. Stabilizarea cu var uscat

Varul uscat sau post stabilizarea cu var implica adaugarea de var uscat sau var hidratat la turtele de
namol ce rezulta n urma deshidratarii. Varul este amestecat cu turtele folosind o morisca, un malaxor, un
mixer cu palete, un transportor cu snec sau un alt dispozitiv asemanator.
Varul stins, varul hidratat sau alte substante alcaline uscate, pot fi folosite pentru stabilizarea cu var, desi
folosirea varului hidratat se limiteaza la instalatiile de mici dimensiuni. Varul stins este mai putin scump si
mai usor de manevrat dect varul hidratat. n plus, caldura degajata n urma reactiei de hidroliza n care
este implicat varul stins poate ajuta la distrugerea agentilor patogeni prezenti n turtele de namol.
6.6. Deshidratarea namolurilor
6.6.1. Procesul de deshidratare a namolurilor retinute n statiile de epurare reprezinta una din cele mai
importante etape de prelucrare a acestora tinnd seama de problemele cu care se confrunta majoritatea
operatorilor n ceea ce priveste manipularea si transportul unor volume semnificative de namoluri.
6.6.2. Prin deshidratere se ntelege procedeul prin care namolul si reduce umiditatea astfel nct sa
poata fi manipulat cu usurinta, Iara a se lipi de uneltele terasire.
6.6.3. n prezent, n tara noastra, la statiile de epurare existente se practica doua tipuri de procedee de
deshidratare:
- naturala;
- mecanica.
6.6.4. Deshidratarea naturala
6.6.4.1. Prin deshidratare naturala, materiile solide continute n namol sunt separate de faza lichida
(supernatant) prin procedee fizice precum filtrarea (drenarea) si evaporatia. Deshidratarea naturala se
realizeaza, de regula pe platforme (paturi) de uscare.
6.6.4.2. Din punct de vedere constructiv platformele de uscare se clasifica n:
- platforme de uscare conventionale, cu pat de nisip;
- platforme de uscare cu radier pavat ;
- platforme de uscare cu radier din materiale artificiale ;
- platforme de uscare cu vacuum are ;
- platforme de uscare cu energie solara;
6.6.4.3. Parametrii de dimensionare ai platformelor de uscare sunt:
- ncarcarea anuala cu substanta uscata a platformelor de uscate (I su), reprezinta cantitatea de materii
solide din namol care ncarca o suprafata de 1 m2 de platforma, n timp de un an, conform relatiei:
(kg s.u./m2, an)
(6.33)
62
unde:
Ninf (kg s.u./zi) = cantitatea zilnica de namol influent la deshidratare, exprimat n substanta uscata
(m2)= aria orizontala a platformelor de uscare;
Valori ale acestui parametru sunt date n functie de tipul namolului ce trebuie deshidratat n tabelul 6.14:
Tabelul 6.14
Nr.
crt.
Tip de namol
Suprafata (m2/loc)
ncarcarea anuala cu
substanta uscata
(kg s.u./m2,an)
0,1
120-150
Namol primar fermentat
Amestec fermentat de namol primar cu

namol biologic de la filtrele percolatoare
0,12-0,16
90-120

namol n exces
0,16-0,23
60-100

namol rezultat n urma precipitarii
chimice
0,19-0,23
100-160
6.6.5. Deshidratarea mecanica

La deshidratarea mecanica se folosesc diferite utilaje special proiectate pentru a separa partea solida de
partea lichida a namolului, ntr-o perioada mult mai mica dect n cazul deshidratarii naturale. Procesele
fizice ce au loc n timpul deshidratarii mecanice sunt filtrarea, stoarcerea, actiunea capilara, separarea
prin centrifugare si compactarea. Utilajele folosite n general la deshidratarea mecanica sunt: centrifugele,
filtrele cu banda clasice, filtrele presa, filtrele cu vacuum, filtru presa cu snec sau surub), etc.
6.6.5.1. Deshidratarea prin centrifugare
6.6.5.1.1. O prezentare mai detaliata a centrifugelor a fost facuta la punctul 6.4.5.5.3.
6.6.5.1.2. Separarea solid-lichid n timpul deshidratarii prin centrifugare este analoga proceselor de
separare din concentratoarele gravitationale. n centrifuge, fortele aplicate pot fi de la 500 pna la 3000
de ori forta gravitationala. Rezultatele separarii prin fortele centrifuge conduc la migrarea materiilor solide
n suspensie prin lichid spre sau n afara axei de rotatie a centrifugei, migrare ce depinde de diferenta de
densitate dintre faza lichida si cea solida.
Eficientele de ndepartare a materiilor solide pentru diferite tipuri de namol a centrifugelor folosite n
procesul de deshidratare sunt prezentate n tabelul 6.15.
Tabelul 6.15
Tipul de nmol
Materiile solide din

turta de nmol (%)
63
Eficienta de ndeprtare a
materiilor solide %
Fr reactivi
chimici
Cu reactivi
chimici
Netratat
Primar
25-35
75-90
95+
Primar si biologic rezultat

de la filtrele percolatoare
20-25
60-80
95+
Primar si activat
12-20
55-65
92+
Nmol n exces
Rezultat de la filtrele
percolatoare
10-20
60-80
92+
Rezultat din procese

biologice cu nmol
activat ce utilizeaz aer
5-15
60-80
92+
Rezultat din procese

biologice cu nmol
activat ce utilizeaz
oxigen
10-20
60-80
92+
Fermentat pe cala anaerob

Primar
25-35
65-80
92+
Primar si biologic rezultat

de la filtrele percolatoare
18-25
60-75
90+
Primar si activat
15-20
50-65
90+
60-75
90+
Stabilizat pe cala anaerob

n exces
8-10
6.6.5.2. Deshidratarea cu filtre banda

6.6.5.2.1. Filtrele cu banda sunt utilaje des folosite n toata lumea, datorita costurilor de exploatare
scazute si a fiabilitatii ridicate.
6.6.5.2.2. Namolul este deshidratat treptat, n procesele filtrelor cu banda, urmarind cei trei pasi de
functionare: conditionarea chimica, drenarea gravitationala pna la atingerea unei consistente mai mari si
compactarea n zona de presare. Figura 6.10 prezinta schematic un filtru cu banda.
6.6.5.2.3. Conditionarea chimica cu ajutorul polimerilor organici este metoda cea mai des utilizata, pentru
deshidratarea gravitationala si deshidratarea sub presiune de catre filtrele cu banda. Polimerul este
adaugat ntr-un bazin separat, localizat n amonte de presa sau este injectat direct n conducta de
alimentare. Amestecarea corespunzatoare a namolului influent cu polimerul este esentiala n functionarea
filtrelor cu banda.
64
6.6.5.2.4. Exercitarea fortelor de presiune si comprimare se petrece ntre doua benzi filtrante. Multe
variabile influenteaza eficienta filtrelor cu banda, incluznd caracteristicile namolului, metoda si tipul
conditionarii chimice, presiunea desfasurata, configuratia utilajelor, incluznd drenarea gravitationala si
viteza benzilor.
6.6.5.2.5. Desi rezultatele eficientei presarii cu filtre cu banda indica variatii semnificative n capacitatea
de deshidratare a diferitelor tipuri de namoluri, presarea, n mod normal, este capabila sa produca
deshidratarea turtelor la un continut al materiilor solide de 18-25% pentru amestecul de namol primar cu
cel biologic. n tabelul 6.12 sunt indicate performantele unui filtru cu banda. (fig.6.16)
6.6.5.2.6. Metoda cea mai buna pentru evaluarea eficientei filtrului cu banda pe un anumit tip de namol
este folosirea unei unitati pilot. Datele colectate, ce fac parte din testele pilot, includ ncarcarea hidraulica
si ncarcarea cu materii solide, tipul polimerului si consumul, procentul de materii solide si retinerea
materiilor solide.
Dozarea polimerului si regimul de alimentare trebuie sa fie optime procesului. Testele rezistentei specifice
si a timpului de suctiune capilara pot fi folosite pentru a compara caracteristicile filtrarii a diferitelor tipuri
de namol si pentru a determina optimul necesar n coagulare.
Tabelul 6.16
Tipul de namol
Materii
solide
(%)
ncarcarea pe m de latime
de banda
(l/s, m)
(kg/h, m)
Polimer
uscat/materii
solide din
namol (g/kg)
Materii solide (%)

n mod
uzual
Domeniul
de variatie
Primar brut
3-7
1.8 - 3.2
360 - 550
1-4
28
26 - 32
Activat n exces
1-4
0.7 - 2.5
45 - 180
3 - 10
15
12 - 20
Primar + Activat n exces

(50:50)
3-6
1.3 - 3.2
180 - 320
2-8
23
20 - 28
Primar + n exces (40:60)
3-6
1.3 - 3.2
180 - 320
2 - 10
20
18 - 25
Primar + namol de la filtrele

percolatoare
3-6
1.3 - 3.2
180 - 320
2-8
25
23 - 30
Fermentat anaerob:
65
Primar
3-7
1.3 - 3.2
360 - 550
2-5
28
24-30
Activat n exces
3-4
0.7 - 2.5
45 - 135
4 - 10
15
12-20
Primar + Activat n exces
3-6
1.3 - 3.2
180 - 320
3-8
22
20-25
Fermentat aerob:
Primar + Activat n
exces,neconcentrat
1-3
0.7 - 3.2
135 - 225
2-8
16
12-20
Primar + Activat n
exces, concentrat
4-8
0.7 - 3.2
135 - 225
2-8
18
12-25
Namol activat n exces cu

insuflare de oxigen
1-3
0.7 - 2.5
90 - 180
4 - 10
18
15-23
6.6.5.2.7. Cnd se evalueaza performantele filtrelor cu banda, ca la oricare alte procese de deshidratare,
trebuiesc luate n considerare cantitatea si calitatea filtratului si a apei de filtrare si efectele lor asupra
sistemului de epurare a apelor uzate.
Cantitatea de namol ce trebuie trecuta prin filtrele cu banda este un prim criteriu de dimensionare a
utilajelor de deshidratare.
6.6.5.3. Deshidratarea cu filtre presa
6.6.5.3.1. Principalul avantaj al sistemului cu filtru presa este acela ca adesea produce turte care sunt
mult mai bine deshidratate dect cele produse cu alte sisteme de deshidratare. Filtrele presa produc turte
de namol cu un continut al materiilor solide de peste 35%. Filtrele presa sunt asaptabile la caracteristicile
variate ale materiilor solide. au o fmbilitate acceptabila, necesar de energie comparabil cu filtrele cu
vacuum si calitatea ridicata de filtrare care micsoreaza cerintele de epurare a debitului de recirculare.
Principalele dezavantaje ale filtrelor presa sunt costurile de investitie ridicate, cantitatile subsecvente de
reactiv de conditionare sau de material filtrant (pnza) ce sunt necesare, capacitatea de aderenta a
turtelor de namol pe filtru, ceea ce implica ndepartarea manuala si costurile relativ ridicate de functionare
si ntretinere. Sistemele cu filtre presa ramn unele dintre cele mai scumpe sisteme de deshidratare;
oricum, cnd cerintele de dispunere dicteaza uscarea turtelor, costurile efective au fost recuperate
datorita costurilor scazute de dispunere asociata cu uscarea turtelor. Filtrele presa s-au dovedit a fi
eficiente din punct de vedere al costurilor cnd turtele trebuiesc incinerate. Adesea, continutul crescut de
particule uscate a turtelor rezultate de la filtrele presa sunt combustibile la incinerare, acestea reducind
necesarul de combustibili precum gazul natural sau pacura.
Un filtru presa contine un numar de panouri fixate pe un cadru ce asigura aliniamentul si sunt presate
ntre capatul fix si cel mobil (v. fig. 6.17). Un dispozitiv preseaza si mentine nchise panourile, n timp ce
influentul este pompat n interiorul presei printr-un orificiu de admisie la o presiune cuprinsa ntre 700 si
2.100 kPa.
66
Conditionarea materiilor solide necesara n general pentru producerea unor turte cu umiditate scazuta,
implica adaugarea de var si clorura ferica, polimer sau polimer combinat cu componente anorganice,
nainte de filtrare. Folosirea doar a polimerului pentru conditionarea materiilor solide reduce performanta,
dar aceasta reduce costurile pentru reactivii chimici, reduce mirosul de azot si reduce surplusul de volum
a turtelor produse. Una dintre problemele folosirii unui singur polimer este ndepartarea turtelor de pe
material n timpul ciclului de descarcare si clorura ferici poate fi folosita pentru a usura ndepartarea
turtelor de pe material.
Un dezavantaj al folosirii clorurii ferice cu polimer este coroziunea pronuntata asupra conductelor si
presei. Acest lucru nu se ntmpla n cazul conditionarii cu var si clorura ferica deoarece varul
neutralizeaza actiunea coroziva a clorurii ferice.
(fig. 6.18)
6.7. Pomparea namolurilor

Namolurile rezultate n urma epurarii apelor uzate, n lipsa curgerii gravitationale, trebuie transportate
dintr-un anumit punct al statiei n altul, n functie de operatiunile tehnologice alese. Acest transport se
realizeaza prin pompare, cu diferite tipuri de pompe, iar pentru alegerea lor trebuie sa se tina seama att
de caracteristicile lor ct si de cele ale namolurilor pompate.
67
Pomparea namolului se poate face pentru o varietate de tipuri de namoluri cum ar fi: namol primar, namol
activat de recirculare si n exces, namol biologic, namol activat de recirculare n amestec cu cel n exces,
namol primar n amestec cu cel biologic, namol concentrat, namol fermentat.
Desi alegerea unui singur tip de pompa care sa satisfaca transportul tuturor tipurilor de namol rezultate
poate parea avantajoasa, diversele conditii impuse pentru functionarea lor depasesc capabilitatea unui
singur tip de pompa. Din fericire sunt disponibile o varietate larga de pompe, din care proiectantul le
poate alege pe cele optime att din punct de vedere tehnologic ct si economic.
6.7.1. Statiile de pompare
6.7.1.1. Statia de pompare este formata din casa pompelor, conductele si unitatile de pompare propriuzise dar si facilitatile pentru ntretinere si exploatare de catre personalul deservent.
6.7.1.2. Proiectarea statiei de pompare implica dimensionarea structurii care poate fi simpla din punct de
vedere arhitectural sau complexa si a echipamentelor astfel nct sa asigure o functionare si o ntretinere
ct mai eficienta.
6.7.1.3. Pentru o dimensionare ct mai eficienta o importanta mare o are si alegerea amplasamentului
statiei la care se tine seama de sursa de energie, drumurile de acces, protectia mpotriva inundarii dar si
consideratiile n ceea ce priveste impactul lor asupra mediului nconjurator.
6.7.1.4. Statiile de pompare necesita o cantitate importanta de energie pentru ca pompele sa functioneze;
de aceea trebuie prevazuta si o a doua sursa de energie ce trebuie sa fie total independenta de prima, un
generator tip diesel de exemplu, care sa asigure o sursa de energie continua n caz de avarie.
6.7.1.5. Mirosurile prezente n statiile de pompare sunt o mare problema mai ales n cazul n care statia
de pompare este pozitionata n locuri publice, de aceea sistemele de control a mirosului precum aerarea
corespunzatoare, clorinarea sau tratarea cu apa oxigenata sau sistemele de epurare a aerului si a
gazelor emanate, trebuie sa fie unele din facilitatile cu care se pot echipa si sistemele.
6.7.1.6. Statiile de pompare pot fi clasificate dupa pozitionarea echipamentului de pompare ca fiind statii
de pompare cu camera umeda sau statii de pompare cu camera uscata. n statiile de pompare cu camera
uscata, pompele sunt localizate ntr-un spatiu nchis, separat de camera de aspiratie, asa cum e indicat n
figura 6.19. Selectarea statiei de pompare cu camera uscata sau a celei cu camera umeda se bazeaza
de obicei pe conditiile specifice aplicatiei si pe alegerea echipamentului de pompare. De exemplu,
pompele submersibile si cele verticale necesita o structura cu camera umeda, n timp ce pompele
orizontale necesita o structura cu camera uscata.
68
6.7.2. Considerente de proiectare a instalatiilor de pompare

6.7.2.1. Problemele care se ridica la alegerea pompelor sunt:
- cunoasterea caracteristicilor namolului precum, consistenta. vscozitatea, tipul de namol.
- cunoasterea debitelor ce trebuiesc vehiculate precum si a naltimilor de pompare, tinnd seama de
pierderile de sarcina pe conducte.
6.7.2.2. Conductele de namol, de regula, au pierderi de sarcina cu 50 100 % mai mari dect conductele
ce transporta apa uzata. Riscul de subestimare a pierderilor de sarcina creste odata cu cresterea lungimii
de pompare si cu cresterea concentratiei n materii solide.
6.7.2.3. n statiile de epurare namolul nu trebuie sa circule pe conducte mai mici de 150 mm, dar nici nu
necesita conducte mai mari de 200 mm, ci doar n cazul n care se depaseste viteza de 1,5 1,8 m/s. n
acest caz conductele se dimensioneaza astfel nct sa suporte vitezele recomandate.
Conductele de evacuare gravitationala a namolului nu trebuie sa fie mai mici de 200 mm n diametru si sa
aibe o panta minima de 3%.
6.7.2.4. Viteza namolului n conducte trebuie sa fie de cca. 1 m/s. Vitezele mai mari duc la marirea
pierderilor de sarcina, iar vitezele mai mici la depuneri si colmatari.
6.7.2.5. Conductele de namol trebuie prevazute cu posibilitatea de spalare pentru a se curata blocajele
de pe conducte. Grasimile au tendinta de a se lipi pe conductele de transport a namolului sau a grasimilor
iar efectul care apare este micsorarea diametrului si deci cresterea presiunii pe conducta.
6.7.2.6. n proiectarea conductelor lungi, trebuie avut n vedere:
(1) prevederea a doua conducte n loc de una, pentru ca una sa poata fi nchisa timp de cateva zile fara
probleme pentru ntretinere;
(2) protectia mpotriva eroziunii externe;
(3) prevederea de apa de spalare sub presiune;
(4) prevederea injectarii de aburi fierbinti pentru eliminarea depunerilor de grasimi n zonele cu climat
rece sau n statiile unde n apa uzata se gasesc mari cantitati de grasimi;
(5) prevederea de piese de curatire.
69
6.7.2.7. Proiectarea corespunzatoare a bazinului de aspiratie implica consideratii de amplasare a sorbului

raportata la suprafata apei, peretii bazinului si celelalte pompe. Asigurarea n permanenta a unei naltimi
de apa de 0,60 - 0,80 m deasupra sorbului poate evita producerea de vrtejuri si antrenarea aerului. De
asemenea, trebuie prevazut un spatiu suficient si pentru adaugarea ulterioara a altor pompe, bazinul de
aspiratie trebuie mpartit n doua sau mai multe sectiuni prin stavile de izolare ce ajuta la o mai buna
ntretinere, trebuie evitata formarea de zone moarte n care materiile solide se pot depune.
6.7.2.8. Datorita degajarii de gaze inflamabile din canalele colectoare, toate echipemantele si instalatiile
din camera umeda trebuiesc protejate mpotriva exploziei,
6.7.3. Tipuri de pompe utilizate n vehicularea diverselor tipuri de namoluri
Namolurile pot fi clasificate ca fiind de doua tipuri: namol diluat si namol ngrosat.
Din categoria namolurilor diluate fac parte namolul primar, namolul n exces si namolul activat de
recirculare, amestecul dintre namolul primar si namolul n exces, namolul biologic, namolul primar n
amestec cu namolul biologic. Aceste namoluri cu o concentrate foarte scazuta n materii solide sunt fluide
si se comporta asemanator cu apa. La o viteza scazuta, curgerea devine laminara si pierderile de sarcina
vor creste. Prin urmare, sistemele de pompare pentru namolul diluat trebuiesc proiectate astfel nct sa
mentina o viteza ce poate asigura curgerea turbulenta prin conducte.
Concentratia la care namolul poate fi considerat ngrosat variaza cu fiecare tip de namol si tipul
proceselor de epurare premergatoare.
Pompele cele mai utilizate pentru transportul namolurilor sunt pompele centrifuge, pompele cu piston,
pompele cu rotor elicoidal, pompele cu diafragmaj, pompe cu lobi rotativi. Mai sunt folosite cu succes si
pompele cu tocator sau pompele cu furtun.
6.7.3.1. Pompele centrifuge (v. fig.6.20.a) traditionale sunt utilizate pentru transportul namolului activat
de recirculare datorita debitului mare pe care l pot transporta si al eficientei excelente. Pompele
centrifuge nu sunt recomandate pentru transportul namolului primar, a spumei rezultate de la decantorul
primar sau a namolului concentrat.
6.7.3.2. Pompele cu diafragma (v. fig.6.20.b) folosesc o membrana flexibila ce se contracta sau se
dilata. Debitul este trimis prin camera formata de membrana flexibila prin intermediul unei vane ce poate
fi cu bila sau de tip fluture. Capacitatea pompelor este functie de lungimea cursei diafragmei sau n
functie de numarul de curse pe minut. Pulsatiile debitelor se pot aplatiza daca se prevad doua camere si
se combina cursele de la cele doua diafragme. Pompele cu diafragma sunt de mica capacitate si dezvolta
naltimi mici de pompare. Sunt adesea folosite pentru pomparea namolului primar si a namolului
concentrat gravitational. Acest tip de pompa permite transportul namolului cu un continut ridicat de nisip
fara ca pompa sa fie puternic uzata.
6.7.3.3. Pompele centrifuge cu cupla (v. fig. 6.20.c) sunt destul de bune pentru transportul namolului
primar. Conditiile de functionare ale acestor pompe trebuiesc atent evaluate, deoarece ele pot functiona
doar la naltimi de pompare ce nu variaza prea mult la o viteza data.
6.7.3.4. Pompele cu piston de nalta presiune (v. fig. 6.20.d) se folosesc n aplicatii cu presiuni ridicate
ele putnd furniza o naltime de pompare mai mare de 70 m. Avantajul acestor pompe este acela ca pot
transporta namoluri a caror concentratii n materii solide este mare (mai mare de 15-20%).
70
6.7.3.5. Pompele cu rotor elicoidal (v. fig. 6.21.f) cnd sunt folosite n aplicatii similare cu pompele cu
piston, evacueaza un debit mult mai uniform si pot transporta un debit mai mare n ciuda schimbarilor ce
apar n presiunea de pe refulare. O alegere sau o proiectare improprie a acestor pompe poate duce la
probleme si costuri mari pentru ntretinere. Pentru evitarea defectarii pompei se vor lua toate masurile
pentru a mentine n permanenta camera pompei plina cu namol. Pompa este alcatuita dintr-un rotor
metalic elicoidal ce se roteste n interiorul unui stator flexibil din elastomer. Aceste pompe nu trebuiesc
folosite pentru transportul nisipului deoarece are loc uzarea statorului. Avantajul acestor pompe este
faptul ca statorul tinde sa se comporte ca un clapet de retinere, prevenind curgerea inversa a namolului
prin pompa. Prevederea unei vane de izolare att pe conducta de aspiratie ct si pe conducta de refulare
este importanta, deoarece ele permit ndepartarea usoara a pompei pentru eventualele reparatii.
6.7.3.6. Pompele air-lift (v. fig.6.21.g) sunt utilizate frecvent pentru recircularea namolului activat.
Capacitatea de pompare a unei pompe air-lift poate varia prin cresterea debitului de aer comprimat
introdus. Sunt folosite cu succes pentru vehicularea unor cantitati nsemnate de namol si naltimi mici de
pompare. Principalul avantaj este absenta partilor mobile, simplitatea construirii si a utilizarii. Reglarea
debitului de aer de alimentare, guverneaza capacitatea de transport a materiilor solide.
6.7.3.7. Pompele cu snec (v. fig. 6.21.h) sunt folosite ocazional pentru recircularea namolului activat.
71
Pompele cu snec si regleaza singure debitul pe evacuare functie de adncimea apei din camera de
admisie. Aceasta caracteristica dau pompelor cu surub posibilitatea sa-si regleze singure debitul fara a fi
nevoie de un motor care sa-si regleze turatia. Principalul dezavantaj al pompelor cu snec l reprezinta
spatiul mare necesar pentru amplasare. Un alt dezavantaj l reprezinta necesitatea ntretinerii lagarelor, a
snecului.
72
6.7.3.8. Pompele cu furtun (v. fig. 6.22.j), cu toate ca au o mare aplicabilitate n sectorul industrial, ele
au fost folosite cu succes si n transportul namolului rezultat n urma epurarii apelor uzate. Ele
functioneaza prin alternarea comprimarii urmata de decomprimarea unui furtun. Se foloseste un lubrifiant
pentru a se reduce ncalzirea si uzarea furtunului. Pompele sunt disponibile la debite cuprinse ntre 36 si
1250 l/min si o naltime de pompare de aproximativ 152 m. Aceste pompe sunt dispozitive relativ simple
de exploatat, ntretinut si reparat.
6.7.3.9. Pompele cu tocator sunt alcatuite cu rotoare special prevazute cu cutite la extremitatile rotorului.
n acest fel toate obiectele ce patrund n pompe sunt maruntite, evitndu-se n acest fel colmatarea sau
blocarea pompei. Ele pot fi folosite la recircularea namolului fermentat.
Alte echipamente folosite pentru vehicularea namolurilor ntr-o statie de epurare, folosite mai ales pentru
transportul namolurilor a caror concentratie este foarte mare si nu pot fi pompate sunt transportoarele.
Acestea pot fi transportoare cu banda, transportoare pneumatice, elevatoare cu cupe, transportoare cu
snee, etc.
n tabelul 6.17 sunt prezentate aplicatiile pompelor n functie de tipul de namol vehiculat.
73
Tabelul 6.17
Tipuri de namol
sau de materii
solide
Pompa adecvata
Nisip sitat
Trebuie evitata pomparea

materialului ce rezulta n urma
sitarii
Nisip provenit de
la
deznisipatoare
Pompe centrifuge cu cupla
Caracterul abraziv al nisipului si prezenta crpe lorfac nisipul greu de manevrat.

Pompele trebuie prevazute cu carcasa dura si un rotor la fel. Pot fi folosite, de
asemenea si ejectoare pneumatice.
Spuma
Pompe cu piston plonjor, pompe

cu rotor elicoidal, pompe cu
diafragma, pompe centrifuge si
pompe cu tocator
Spuma este adesea pompata cu pompe de namol, aceasta realizndu-se prin

manipularea vanelor de pe conductele de namol si spuma. n statiile mari de
epurare se folosesc pompe separate pentru spuma si pompe separate pentru
namol. Adesea, se folosesc mixere de spuma pentru a se asigura omogenitatea
nainte de pompare. Pot fi folosite si ejectoare pneumatice.
Pompe cu piston cu plonjor,

pompe centrifuge, pompe
centrifuge cu cupla, pompe cu
diafragma, pompe cu rotor
elicoidal, pompe cu tocator,
pompe cu lobi rotativi, pompe
cu furtun
n majoritatea cazurilor este necesara obtinerea unui namol ct mai concentrat

din decantarea primara, de obicei prin colectarea namolului n base de namol si
pomparea lui intermitenta, permitnd materiilor solide sa se aglomereze si sa se
concentreze ntre perioadele de pompare. Caracterul namolului primar
neprelucrat va varia considerabil, depinznd de caracteristicile materiilor solide
din namol, de tipul unitatilor de tratare si de eficienta lor. Acolo unde urmeaza
epurarea biologica cantitatea de materii solide din (1) namolul activ n exces, (2)
namolul tip humus de la decantoare, urmnd filtrelor biologice (3) surplusul de la
rezervoarele de fermentare, (4) supernatantul recirculat de la deshidratare, va
avea, de asemenea, efecte asupra caracteristicilor namolului. n multe cazuri,
tipul de namol nu este potrivit pentru folosirea pompelor centrifuge traditionale.
Acolo unde namolul contine
crpe, se pot folosi pompe cu tocator.
Namol primar
Comentarii
Pot fi folosite ejectoare pneumatice
74
Namolul ce
provine de la
precipitarea
chimica
Poate contine cantitati mari de constituenti anorganici, depinznd de tipul si

cantitatea reactivilor chimici folositi.
La fel ca namolul primar
Namolul ce
provine
de la filtrele
percolatoare
Pompe centrifuge; pompe cu

rotor elicoidal, pompe cu piston
plonjor, pompe cu diafragma
Namol activat de
recirculare si n
exces
Pompe centrifugale cu cupla,

pompe cu rotor elicoidal, pompe
cu piston plonjor, pompe cu
diafragma
Namolul este diluat si contine doar materii solide fine. Pentru aceste pompe,
sunt recomandate viteze mici pentru a se minimiza distrugerea flocoanelor din
namol
Namol
concentrat
(ngrosat)

cu rotor elicoidal, pompe cu
diafragma, pompe cu piston de
nalta presiune, pompe cu
furtun, pompe cu lobi rotativi
Pompele volumetrice sunt cele mai utilizate pentru namolul concentrat datorita
proprietatiilor de a genera miscarea masei de namol. Pompele cu cupla se pot
folosi, dar necesita echipament de dilutie si spalare a namolului
Namol fermentat

centrifuge cu cupla, pompe cu
rotor elicoidal, pompe cu
diafragma, pompe cu piston de
nalta presiune, pompe cu lobi
rotativi
Biosolidele bine fermentate sunt omogene, contin 5-8% materii solide si o

cantitate de bule de gaz, dar pot atinge chiar mai mult de 12% materii solide.
Biosolidele slab fermentate sunt greu de manipulat. Daca este prevazuta o
sitare corespunzatoare si ndepartarea nisipului,
pompele centrifugale pot fi luate n considerare
Humusul are de obicei un caracter omogen si poate fi usor pompat.
n tabelul 6.18 sunt prezentate avantajele si dezavantajele utilizarii diferitelor tipuri de pompe.
75
Tabelul 6.18
Tipul pompei
Avantaje
Dezavantaje
Pompele cu
piston plonjor
(fig.6.6.2.e)
Pot transporta namoluri cu concentratii mari n materii solide (mai mari de 15%).
Pompele autoamorsante pot suporta naltimi de aspiratie mai mari de 3 m. Pompe
cu capacitati reglabile fara a tine seama de varianta eficienta din punct de vedere
economic alese pentru debite de pna la 30 l/s si naltimi de pompare de pna la
60 m.
Actiune pulsatorie pentru pompele simple, duble, uneori ajuta la concentrarea
namolului n basele amonte de pompe si repun n suspensie materiile solide n
conducte cnd pomparea se realizeaza la viteze mici. Suporta presiuni mari.
Eficienta scazuta.
Necesita ntretinere sporita daca functioneaza continuu.
Depinznd de procesele din aval, debitul pulsatoriu poate
sa nu fie acceptat.
Pompele cu
rotor elicoidal
(fig. 6.6.2.f)
Asigura un debit relativ constant Pompele cu debite mai mari de 3 I/s pot manipula
materii solide de aproximativ de 20 mm.
Debitul este usor controlabil. Pulsatii minime.
Relativ usor de exploatat.
Statorul/rotorul tinde sa actioneze ca un clapet de retinere, acesta prevenind
curgerea n sens invers prin pompa. Este posibil ca un clapet de retinere exterior
sa nu fie necesar.
Statorul se poate arde daca pompa functioneaza uscat;

are nevoie de un sistem de protectie mpotriva
functionarii n uscat.
Pompele mai mici au nevoie de un echipament de
maruntire pentru prevenirea colmatarii.
Costurile pentru energie cresc n cazul manipularii unui
namol mai concentrat.
Nisipul din namol poate provoca uzura excesiva a
statorului. Necesita etansari si etansare mpotriva apei.
Pompele cu
diafragma
(fig. 6.6.2.a)
Pompe
centrifuge cu
cupla (cu debit
mixat)
Actiunea pulsatorie poate ajuta la concentrarea namolului n basele din amonte de

pompe si repun n suspensie materiile solide n conducte cnd se pompeaza la
viteze mici.
Pompele autoamorsante pot suporta naltimi de aspiratie de pna la 3 m.
Pot pompa nisip, cu o uzura relativ minima. Sunt simplu de utilizat.
Au un volum mare si o eficienta excelenta pentru aplicatiile de la sistemele
pompare namol activ.
Costuri relativ mici.
76

sa nu fie acceptat.
Necesita o sursa de aer comprimat.
n timpul functionarii produc mult zgomot.
naltimi de pompare si eficiente scazute
ntretinere frecventa daca functioneaza n mod continuu.
Nu sunt recomandate pentru pomparea altor namoluri
deoarece se pot colmata cu crpe si particule grosiere.
Datorita tipului de rotor, pompa poate pompa materii solide mai mari si nisip.
Poate pompa namol fermentat cu o umiditate de 96%.
Eficienta scazuta - aproximativ 520% mai mici dect

pompele standard fara colmatare.
Se limiteaza la pomparea namolului brut a carui
concentratie n materii solide mai mica sau egala cu
2,5%. Rotoarele rezistente la abraziune nu pot fi
modificate pentru schimbarea caracteristicilor pompei.
Reduc colmatarea pe aspiratia pompei. Poate elimina nevoia unui maruntitor sau
a unui cominutor.
Poate transporta namol cu concentratia n materii solide mare, mai bine dect
pompele fara colmatare.
Eficienta relativ scazuta ce variaza ntre 40 si 60%.

Necesita nevoie de ntretinere asemanatoare cu
echipamentele de maruntire.
Asigura un debit constant.

Nu necesita un clapet de retinere, n majoritatea cazurilor cu naltimi statice de
descarcare moderate.
Poate functiona uscat pentru o perioada scurta fara pagube majore.
Viteze mici si nu necesita ntretineri frecvente.
Datorita unei tolerante mici ntre lobii rotativi, nisipul va

cauza o uzura mare, aceasta facnd ca eficienta pompei
sa fie redusa.
Fluidul pompat trebuie sa se comporte ca un lubrifiant.
Costurile pentru pompare cresc odata cu volumul de
pompat.
Are capabilitati auto-amorsante Este capabila sa-si masoare debitul. Sunt relativ
simplu de ntretinut
Pot transporta namol cu nisip abraziv.

sa nu fie acceptabil
Cuplu de pornire ridicat (de doua sau de trei ori cuplul
necesar n timpul functionarii)
Furtunele de rezerva pot fi scumpe.
Pot fi folosite pentru a pompa namol concentrat pe distante mari.

Pot pompa debite de 30 l/s la o presiune de pna la 13,800 kPa
Poate functiona uscat Iara pagube majore. Pot vehicula materii solide mari Iara a
se colmata.
Cost ridicat.
Necesita personal de ntretinere specializat.
Pompe cu rotor
crestat
Pompele cu
tocator
Pompe cu lobi
rotativi (fig.
6.6.2.i)
Pompe cu
furtun
(fig. 6.6.2.j)
Pompe cu
pistoane de
nalta presiune
(fig.6.6.2.d)
77
Dimensiunile si numarul de unitati de pompare pentru marile statii trebuiesc selectate astfel nct variatiile
debitului influent sa nu duca la opriri si porniri frecvente ale pompelor, dar sa se si evite prevederea unor
capacitati mari de depozitare.
Pompele pot fi conectate n serie sau n paralel. La functionarea n paralel, pentru o naltime de pompare
data, efluentul total rezulta prin nsumarea debitelor. La functionarea n serie, naltimea de pompare totala
rezulta prin nsumarea tuturor naltimilor de pompare, iar debitul vehiculat ramne constant.
7. TEHNOLOGII DE PRELUCRARE AVANSATA A NAMOLURILOR

7.1. Uscarea namolurilor
7.1.1. Uscarea namolului implica aplicarea caldurii pentru evaporarea apei si reducerea n continuare a
umiditatii namolului continuta dect aceea obtinuta prin metodele de deshidratare mecanice
conventionale. Comparata cu aceste metode, avantajele uscarii namolului includ reducerea costurilor de
transport si de depozitare prin micsorarea volumului de namol, distrugerea agentilor patogeni, si
posibilitatea comercializarii lui (concentratia n metale grele este scazuta).
7.1.2. Turtele uscate de namol pot fi usor comercializate ca material fertilizator sau pentru mbunatatirea
calitatii solului, pentru depozitarea prin mprastierea pe pamnt sau pentru incinerare.
7.1.3. Eficienta uscarii namolului depinde de mecanismele interne precum debitul de lichid si de
mecanismele externe ale evaporarii. n timpul procesului de uscare, gradientul de temperatura se extinde
de la suprafata ncalzita la interior, provoaca migrarea umezelii din interiorul namolului umed la suprafata
lui prin unele mecanisme ca difuzia, curgerea capilara si presiunea interna generata de contractia ce se
petrece n timpul uscarii
7.1.4. Transferul caldurii de la agentul termic la namolul umed, are ca efect cresterea temperaturii
namolului si evaporarea apei de la suprafata materiilor solide. Conditiile externe afecteaza transferul
caldurii sau procesul de uscare, acestea incluznd temperatura, umiditatea, valoarea si directia debitului
de gaz, suprafata expusa, proprietatile fizice ale namolului, amestecarea si timpul de uscare. ntelegerea
acestor conditii externe si a efectelor lor este necesara cnd se cerceteaza caracteristicile de uscare ale
namolului, pentru alegerea corecta a utilajului si determinarea conditiilor optime de functionare.
Desi mecanismele interne si externe se petrec simultan, oricare dintre mecanisme poate limita eficienta
de uscare.
7.1.5. Fazele procesului
7.1.5.1. Cele trei faze importante ale deshidratarii termice includ faza de ncalzire, o faza constanta si una
de descrestere. n timpul fazei de ncalzire, temperatura namolului si eficienta uscarii cresc pna la
conditiile stationare ale fazei constante. Faza de ncalzire n mod normal este scurta, si are ca rezultat o
uscare redusa. n timpul fazei constante, umiditatea interioara se nlocuieste cu umiditatea exterioara
deoarece se evapora de la suprafata saturata a namolului. Transferul caldurii la suprafata de evaporare
controleaza eficienta de uscare similar cu evaporarea apei dintr-un lac. Faza constanta care n general
este faza cu perioada de desfasurare cea mai lunga, este faza cea mai importanta din procesul de
uscare.
7.1.5.2. Eficienta de uscare, independenta de mecanismul intern precum debitul de lichid, depinde de
urmatorii trei factori externi: coeficientul de transfer al caldurii sau transferul de masa, suprafata expusa
mediului de uscare, diferentele de temperatura si de umiditate dintre mediul uscat si suprafata umeda a
namolului. n final, n timpul fazei de descrestere, umiditatea externa se evapora rapid si este nlocuita de
umiditatea interna. Ca rezumat, suprafata expusa nu mai este saturata, caldura latenta nu este
transferata la fel de repede ca si caldura sensibila ce vine de la suprafata de ncalzire, temperatura
78
namolului creste si eficienta uscarii scade. Punctul de trecere de la faza constanta la cea de descrestere
este numit umiditate critica.
7.1.6. Teoria uscarii namolului
Clasificarea utilajelor de uscare este bazata pe o metoda predominanta de transfer a caldurii la materiile
solide umede. Aceste metode sunt: convectia, conductia, radierea sau o combinatie a acestora.
7.1.6.1. n sistemele de uscare prin convectie (uscare directa), namolul umed intra n contact direct cu
mecanisme de transfer a caldurii, de obicei gaze fierbinti. Transferul caldurii de convectie este exprimat
matematic ca:
(7.1)
unde:
qconv (kJ/h) = transferul de caldura de convectie
hc (kJ/m2h/C) = coeficientul de transfer al caldurii de convectie,
A (m2) = suprafata umeda expusa gazului,
Tg (C) = temperatura gazului,
Ts (C) = temperatura la interfata namol-gaz.
Coeficientul de transfer al caldurii de convectie poate fi obtinut de la fabricantul utilajului de uscare sau
din studii pe statii pilot.
7.1.6.2. n sistemele de uscare prin conductie (uscare indirecta), peretele ce retine materiile solide separa
namolul umed de suprafata de transfer a caldurii, n mod normal aburi sau un fluid fierbinte. Expresia
matematica pentru transferul caldurii prin conductie este:
(7.2)
unde: qconv (kJ/h) = transferul de caldura prin conductie,
hcond (kJ/m2h/C) = coeficientul de transfer al caldurii conductive,
A (m2) = suprafata de transfer a caldurii,
Tm (C) = temperatura mediului de uscare a namolului,
Ts (C) = temperatura la interfata namol-gaz.
Coeficientul se poate obtine de la fabricantul utilajului de uscare sau din studii pe statii pilot.
7.1.6.3. n sistemele de uscare prin radiere, sistemele cu lampi cu infrarosu, sistemele cu rezistente
electrice sau energia radianta de alimentare a refractorilor ncalziti cu gaz ce se transfera la namolul
umed si evapora umezeala. Transferul caldurii prin radiere este exprimata ca:
(7.3)
unde: q rad (kJ/h) = transferul de caldura prin radiere,
Cs = puterea de emisie a suprafetei uscate,
A (m2) = suprafata de namol expusa sursei de radiere,
s = (4.88 X 10-8 kcal/ m2h/K) constanta Stefan-Boltzman,
Tr (K(R)) = temperatura absoluta a sursei de radiere, si
Ts (K(R)) = temperatura absoluta a suprafetei de uscare a namolului
Puterea de emisie a suprafetei de uscare poate fi obtinuta de la fabricantul utilajului sau din studii pe statii
pilot.
79
7.1.7. Principalele sisteme de uscare a namolului

Utilajele de uscarea namolului sunt grupate n patru categorii: directe, indirecte, combinate si cu infrarosu.
7.1.7.1. Utilaje directe
Utilajele directe (prin convectie) ce au fost folosite cu succes n deshidratarea namolului rezultat de la
epurarea apelor uzate, includ utilaje de uscare prin pulverizare, utilaje de uscare rotative, utilaje de
uscare cu pat fluidizat.
Utilajele cu pat fluidizat, sau utilajele cu transportor pneumatic se compun dintr-un cuptor de ardere,
mixer, dezintegrator, separator tip ciclon, ventilator pentru mprastierea vaporilor. Mixerul are rolul de a
amesteca namolul umed cu turtele uscate pentru a realiza un amestec de alimentare cu 40-50%
umiditate.
Uscatoarele rotative (v. fig. 7.1) sunt folosite pentru uscarea namolului primar, a namolului n exces si a
namolului fermentat.
Un utilaj de uscare rotativ este alcatuit dintr-o carcasa din otel ce se roteste pe un lagar si este montat n
mod normal cu axa nclinata usor fata de orizontala. Namolul influent este amestecat mpreuna cu turtele
de namol deshidratate ntr-un malaxor localizat la un capat al utilajului de uscare rotativ. Amestecul are o
umiditate de aproximativ 65%, ceea ce l face capabil sa se miste fara sa se lipeasca de utilaj. Produsul,
amestecat continuu, intra pe la capatul superior al utilajului de uscare, mpreuna cu gazul, la o
temperatura ce variaza ntre 260 si 482 C. Amestecul si gazele fierbinti sunt transportate spre capatul de
evacuare al utilajului. n timpul transportului, trecerea axiala mpreuna cu rotirea usoara a peretelui
interior a utilajului evacueaza namolul n exterior. Aceasta creaza un strat subtire de particule tasate, ce
iau contact direct cu gazele fierbinti si se usuca rapid. Gazele evacuate ies din utilaj la temperaturi ce
variaza ntre 66 si 105C si trec printr-un echipament de control, pentru ndepartarea mirosului si a
particulelor n suspensie. Produsul rezultat n urma uscarii are un continut n materii solide cuprins ntre
90 si 95% si este usor de manipulat de depozitat si de valorificat ca fertilizator sau ca material de
mbunatatire calitativa a solului.
Utilajul de uscare cu pat fluidizat (v. fig. 7.3) contine o camera verticala fixa, perforata la partea inferioara
prin care sunt fortate sa treaca gazele fierbinti de catre un grup de suflante. Uscatorul produce un namol
granulat similar cu cel obtinut n sistemele de uscare rotative. n interiorul patului fluidizat se mentine o
temperatura de aproximativ 120C.
n fig. 7.2 se prezinta o schema clasica a unui sistem de uscare cu pat fluidizat. Un transportor cu snec
alimenteaza namolul umed printr-o nchidere pneumatica. n utilaj, gazul ncalzit face ca namolul sa
devina fluid sau l transforma n namol n suspensie odata cu patul de nisip. Gazele ncalzite de la
sistemul de ardere intra n camera de refulare si o placa perforata asezata la baza distribuie uniform
gazele prin utilaj. Aceasta produce un amestec la nivel ridicat si un contact intim ntre particulele solide si
gazul fierbinte avnd ca rezultat un transfer de caldura ntre faza solida si cea gazoasa. Turtele uscate
ies din utilaj prin deversare printr-o conducta sau peste un prag ajustabil cu nchidere pneumatica.
80
Orificiile de evacuare insufla gazele ntr-un separator tip ciclon sau la alte echipamente de control al
aerului poluat.
7.1.7.2. Utilajele de uscare indirecte

Utilajele de uscare indirecte sunt echipamente pozitionate vertical sau orizontal. Ele includ utilajele de
deshidratare cu palete (raclete), utilajele de uscare cu discuri si utilajele tip evaporator cu efect multiplu.
Utilajele cu raclete si cele cu discuri sunt constituite dintr-un rezervor orizontal fix, cu o carcasa prin care
circula caldura. Rezervorul sau jgheabul contine un ansamblu de agitatoare (discuri, palete) montate pe
un arbore rotational. Rotorul si agitatoarele permit transferul caldurii si circulatia agentului termic prin
partea centrala. Pot fi folositi si alti agenti termici ca apa fierbinte sau ulei. Agitatoarele nu au rol doar de
transport a namolului prin unitate, ci si rol de transfer a caldurii la suprafata de contact cu namolul.
Discurile sunt fabricate din otel sau din inox iar unele utilaje sunt furnizate cu o combinatie de cele doua
tipuri de materiale. Unitatile pot fi de asemenea, construite din diferite aliaje speciale daca sunt prezente
medii puternic corozive. O schema de principiu este prezentata n figura 7.4. Concentratii de materii
solide din namolul uscat variaza ntre 65 si 95% n functie de utilizarea sau dispunerea finala.
7.1.7.3. Utilaje de uscare combinate
Utilajul de uscare combinat, este alcatuit dintr-un rezervor sau un jgheab captusit ce foloseste un volum
mare de gaze ncalzite ca mediu de ncalzire sau care face trecerea gazului apoi la utilajul indirect. Acest
mod de functionare reduce punctul de fierbere a substantelor volatile si are efect de fluidizare, acestea
mbunatatind coeficientul de transfer al caldurii dintre namol si suprafata ncalzita. Alt avantaj al acestei
81
metode de functionare este acela ca ncalzirea directa sau indirecta poate varia pentru a minimiza
consumul de energie si pentru a mari eficienta de uscare.
7.1.7.4. Utilaje de deshidratare cu radiatii infrarosii.

Aplicatiile de uscare a namolului provenit de la epurarea apelor uzate orasenesti cu radiatii infrarosii n
mod normal implica combustia (un cuptor de uscare cu infrarosu sau multiple cuptoare de uscare).
Caracteristicile namolului uscat depind de natura namolului influent, de tipul proceselor din amonte, de
suprafata expusa procesului de uscare. Granulele de namol vor varia ntre 6 si 8 mm. Pentru
comercializare, granulele trebuie sa aibe dimensiuni cuprinse ntre 3 si 5 mrn si pentru aceasta se va
proceda la o sitare a acestuia.
7.2. Incinerarea namolurilor
Incinerarea namolului este o transformare partiala sau totala a substantelor organice n produsi oxidati
(dioxid de carbon, apa si cenusa) sau oxidare partiala si volatilizarea substantelor organice prin arderea
n prezenta oxigenului. Primul obiectiv al reducerii termice este acela de a reduce cantitatea de materii
solide necesara cerintelor de depozitare. Termenul de incinerare se refera la reducerea substantei
organice la temperatura ridicata n prezenta excesului de aer. Turtele deshidratate ce contin materii solide
n proportie de 20-30 %, pot fi incinerate cu combustibili auxiliari. Turtele uscate cu materii solide n
proportie de 30-50 % sau chiar mai mult pot ntretine arderea.
7.2.1. Elementele ce intra n componenta carbohidratilor, a acizilor si a proteinelor continute n namol sunt
substante precum carbonul, oxigenul, hidrogenul si azotul. Procentul n care se gaseste fiecare element
n parte se determina n laborator pe baza de analize.
Cantitatea de oxigen necesara ntretinerii fenomenului de oxidare se determina pe baza cantitatilor de C,
O, N si H continute n namol si a relatiei:
(7.4)
iar cantitatea teoretica de aer va fi de 4,35 ori mai mare dect cea a oxigenului necesar, deoarece aerul
contine 23% oxigen. Pentru a se asigura procesul de incinerare, cantitatea de aer va fi suplimentata cu
aproximativ 50%.
7.2.2. Procesul de combustie sau de incinerare, reprezinta o combinatie rapida a oxigenului cu
combustibilul rezultat din eliberarea caldurii. Elementele combustibile ale namolului n exces precum
carbonul, hidrogenul, sulful, apar combinate chimic n namolul organic sub forma de grasimi, carbohidrati
si proteine. Partea combustibila a namolului are un continut energetic aproximativ egal cu cel al lignitului.
82
Produsii arderii complete sunt dioxidul de carbon, vaporii de apa, dioxidul de sulf si cenusa. O incinerare
corespunzatoare necesita o dozare corespunzatoare si o amestecare bine facuta a combustibilului cu
aerul, aprinderea si mentinerea procesului de ardere a amestecului.
7.2.3. Gazul rezultat din incinerarea substantelor organice umede contine gaze de combustie umede, aer
n exces si vapori de apa proveniti din amestec si oxidarea hidrogenului. Puterea calorica a gazului de
combustie rezulta prin nsumarea puterilor calorice a fiecarui gaz constituent la temperatura de evacuare.
Daca se foloseste combustibil suplimentar, volumele si capacitatile calorice ale gazelor rezultate din
incinerarea combustibilului si a namolului trebuie calculate separat.
7.2.4. Puterea calorica a namolului
Compozitia si cantitatea de combustibil ce urmeaza a fi incinerat, sunt elemente de baza nca din faza de
proiectare a oricarui sistem de incinerare. Compozitia determina valoarea calorica a combustibilului iar
cantitatea de combustibil determina dimensiunile necesare ale unitatii.
Valoarea puterii calorice a namolului influent reprezinta cantitatea de caldura ce poate fi utilizata pe
unitatea de masa a materiilor solide. Valoarea puterii calorice, primul indicator al potentialului de ardere,
depinde de procentul n care se gasesc hidrogenul, carbonul, oxigenul si sulful. Carbonul transformat n
dioxid de carbon are o putere calorica de 3,4 x 10 4 kJ/kg s.u., hidrogenul are o putere calorica mai mare
de 14,4 x 104 kJ/kg s.u., iar sulful are o putere calorica de 1,0 x 10 4 kJ/kg s.u. Orice schimbare n
continutul de carbon, hidrogen sau sulf din combustibil va creste sau va scadea puterea calorica a
namolului. Tabelul 7.1 prezinta puteri calorice ale reziduurilor reprezentative rezultate n urma epurarii
apelor uzate.
Valorile cele mai ridicate ale puterii calorice se ntlnesc n cazul grasimilor si a spumei.
Namolul fermentat are o putere calorica foarte mica.
7.2.5. Procese de incinerare
Exista cinci tipuri diferite de procese de incinerare ce folosesc urmatoarele tipuri de echipamente (utilaje):
cuptoare cu vetre multiple, incineratoare cu pat fluidizat, conditionarea termica cu unde infrarosii, o
combinatie de incineratoare cu vetre multiple si incineratoare cu pat fluidizat si proces de zgurificare.
Tabelul 7.1
Material
Combustibili
(%)
Puterea maxima calorica a

substantelor uscate
(kg/kg s.u.)
Grasimi si spuma
88
16.700,0
Materii solide neprelucrate
74
10.300,0
Material rezultat n urma sitarii
86
9.000,0
Gunoi menajer
85
8.200,0
Namol fermentat
60
5.300,0
Materii solide precipitate

chimic
57
7.500,0
Nisip
33
4.000,0
7.2.6. Cuptoare cu vetre multiple

Cuptoarele cu vetre multiple sunt folosite pentru transformarea turtelor de namol deshidratat n cenusa.
Acest tip de utilaj se foloseste de obicei doar n statiile de epurare foarte mari, datorita complexitatii
83
procesului si a costului de investitie ridicat. Acest tip de utilaj poate fi folosit, de asemenea, doar pentru
uscarea namolului.
O sectiune transversala a unui furnal cu multiple vetre este reprezentata n figura 7.5. Un furnal cu
multiple vetre este pozitionat vertical, este de forma cilindrica, din otel refractar si contine o serie de rafturi
orizontale sau vetre. Un arbore central se roteste n interiorul vetrei. Bratele metalice sunt atasate pe
arborele central iar prin ele va trece aer pentru ventilare. Fiecare brat este dotat cu o serie de dinti ce pot
fi nclinati n directia de rotatie sau invers directiei de rotatie. Bratele inverse sporesc timpul de retentie al
namolului si mbunatatesc uscarea. Aerul de combustie intra pe la partea inferioara a vetrei si circula
ascendent prin duzele vetrei n contracurent cu namolul. Aerul este evacuat pe la partea superioara a
vetrei, la un schimbator de caldura si apoi la un echipament de control al aerului poluat.
n general, curgerea materiilor solide se face descendent prin furnal. Cursul radial, este cauzat de actiune
a formei nclinate a racloarelor metalice, pozitionate pe bratele montate de pe arborele central.
Miscarea are loc ntr-o serie de pasi discreti fiecarui dintre revenindu-i cte o parte de materii solide.
Materiile solide sunt mpinse radial de cteva ori, n fiecare vatra n care au o perioada de stationare.
Procesul are ca efect brazdarea si rasucirea namolului astfel nct acesta sa fie ct mai bine expus
procesului de uscare. Suprafata efectiva pentru uscare se estimeaza a fi 130% din suprafata plana a
vetrei. Cenusa uscata se evacueaza pe la partea inferioara a furnalului si este retinuta fie sub forma
umeda fie sub forma uscata.
Cuptorul cu vetre multiple, are trei zone: zona de uscare, zona de incinenare zona de racire.
Majoritatea apei din namol se evapora n zona vatrei superioare sau n zona de uscare. Temperatura
creste n zona de uscare de la 430 la 760C. Produsul uscat este apoi incinerat la temperaturi cuprinse
ntre 760 si 930C n zona centrala a vetrei, numita si zona de incinerare. Materiile volatile si materiile
solide sunt incinerate n vatra superioara si n cea de mijloc. Aerul insuflat raceste cenusa pna la o
84
temperatura cuprinsa n intervalul 90-200C n vatra inferioara si o evacueaza pe la partea inferioara a

cuptorului.
Namolul influent trebuie sa contina mai mult de 15% materii solide datorita limitei maxime de evaporare a
echipamentului. Este nevoie sa se adauge combustibil suplimentar atunci cnd continutul de materii
solide al influentului este cuprins ntre 15 si 30%.
Cantitatea medie de namol influenta este de aproximativ 40 kg/m 2h.
Cuptorul cu vetre multiple a fost folosit cu succes pentru distrugerea termica a diferitelor tipuri de
namoluri. Avantajele furnalului cu mai multe vetre sunt: spatiul necesar mic, fiabilitatea mare, usurinta n
exploatare, eficienta ridicata, reducerea mare a volumului de namol si evacuarea de cenusa sterila.
Dezavantajele includ ntretinerea sporita, necesita efort ridicat, consun mare de energie, probleme de
poluare a aerului, probleme de miros, costuri ridicate ale investitiei si complexitatea sistemului.
7.2.7. Incinerator cu pat fluidizat
Incineratorul cu pat fluidizat (v. fig. 7.6) este un echipament de forma cilindrica, ce contine un pat de nisip
de aproximativ 0,8 m grosime si duze pentru admisia aerului la o presiune de 20 - 35 kPa si pentru
mentinerea patului de nisip n suspensie. Namolul se amesteca repede cu patul fluidizat prin miscarea
turbulenta a nisipului. Temperatura minima a nisipului nainte de introducerea namolului trebuie sa fie de
aproximativ 700C si trebuie mentinuta mai apoi la valori cuprinse ntre 760 si 820C. Evaporarea apei si
incinerarea au loc rapid, iar cenusa si gazele rezultate n urma arderii sunt evacuate pe la partea
superioara a utilajului.
ntr-un incinerator cu pat fluidizat materiile solide din namol au o miscare fluida ntr-un spatiu nchis, prin
trecerea aerului de combustie prin zona patului fluidizat.
n aceasta faza materiile solide sunt separate unele de altele cu ajutorul aerului introdus pentru
fluidizarea patului prezentnd o suprafata mai mare de contact gaz-solid. Datorita suprafetei mari de
contact, eficienta termica este mare n majoritatea incineratoarelor cu pat fluidizat.
Dispersia gazului prin patul fluidizat se face prin duze special proiectate sa asigure mixarea completa a
amestecului de nisip cu namol. Variatiile de temperatura ale patului fluidizat dintr-o anumita zona n alta a
incineratorului nu trebuie sa depateasca 6-8C.
7.2.8. Proiectarea sistemului de incinerare a namolului
Selectarea si proiectarea sistemului de incinerare a namolului este o sarcina complexa, tehnica, ce
necesita specializare. Procedura de proiectare include metode empirice care se bazeaza pe datele
85
furnizate de statiile pilot. Asemenea informatii sunt n general recomandate ca fiind corespunzatoare si
pot fi brevetate de catre fabrici care vor dezvolta calculele de proiectare dupa ce introduc date, conditii si
specificatii pentru operare.
Un incinerator cu vetre multiple trebuie sa fie capabil sa incinereze turtele deshidratate, sa mentina o
temperatura de ardere cuprinsa ntre 430 si 760C, si sa evacueze o cenusa sterila care sa nu contina
mai mult de 5% substanta combustibila. lncinerarea se va face eficient, daca sunt limitate emisiile de
gaze, la o opacitate care sa nu depaseasca 20% si o temperatura a gazelor evacuate mai mica de 67 C
cu un continut de 6 si 10% oxigen.
n mod normal, un incinerator cu pat fluidizat este mult mai economic dect un incinerator cu multiple
vetre, deoarece acesta necesita temperaturi de ardere mult mai mari.
7.2.9. Controlul emisiilor
Proiectarea sau exploatarea inadecvata a procesului pentru prelucrarea namolurilor pot avea o
contributie semnificativa la poluarea aerului. Doua probleme importante asociate cu procesul de
incinerare sunt mirosul si emisiile rezultate n urma arderii.
Cantitatea si calitatea emisiilor rezultate n urma arderii depind de metoda folosita pentru incinerare, de
compozitia namolului si de compozitia carburantului auxiliar.
7.3. Compostarea namolurilor mpreuna cu deseurile menajere
7.3.1. Compostarea este o metoda biochimica a stabilizarii ce prelucreaza reziduurile apei uzate pentru a
putea fi folosite ca agenti de mbunatatire a calitatii soIurilor. Este un proces autoterm (50 - 70C), ce
reduce agentii patogeni si produce un material similar cu pamntul natural. Un produs bine stabilizat prin
compostare poate fi depozitat si are un miros aproape nesesizabil chiar daca este reumezit.
Compostarea este potrivita pentru o varietate larga de utilizari finale a produsului. El poate fi folosit n
agricultura, pentru controlul eroziunii solului, pentru mbunatatirea proprietatilor pamntului si pentru
recultivarea pamntului si aceste obiective sunt atinse doar dupa ce se realizeaza reducerea agentilor
patogeni, maturarea si uscarea materialului compostat. Aproximativ 20 - 30% din materii volatile sunt
transformate n dioxid de carbon si apa.
7.3.2. Fenomenul de compostare se poate desfasura att n medii aerate ct si n medii neaerate.
Compostarea aeroba accelereaza descompunerea materialului avnd ca rezultat cresterea temperaturii
necesare distrugerii agentilor patogeni. Compostarea aeroba micsoreaza cantitatea de gaze urt
mirositoare ce rezulta n timpul procesului.
7.3.3. Pot fi compostate materiile solide brute, fermentate, sau stabilizate pe cale chimica.
Namolurile ce au fost stabilizate prin fermentare aeroba sau anaeroba nainte de a fi compostate, pot
duce la scaderea suprafetei de compostare cu aproximativ 40%.
7.3.4. Compostarea este un proces simplu care poate fi adaptat pentru majoritatea climatelor.
Atunci cnd se doreste o crestere a eficientei de functionare a procesului, de control a mirosului si de
reducere a costurilor de functionare, multe obiecte sunt construite subteran, n cladiri complet nchise,
sau cu mecanizare completa.
7.3.5. Factorii care stabilesc alegerea procesului de compostare sunt: - productia zilnica de namol;
- suprafata necesara desfasurarii procesului;
- proprietatile namolului si tipul proceselor si echipamentelor de prelucrare a namolului utilizate n
amonte.
7.3.6. Procesul de compostare este format din mai multe etape:
86
1-amestecul namolului cu materialul de umplutura.;

2-descompunerea, aerarea amestecului prin mijloace mecanice, prin insuflare de aer sau ambele;
3-recuperarea materialului de umplutura;
4-maturarea si depozitarea ce va permite mai departe fenomenul de stabilizare a namolului si racirea
compostului;
5-post procesarea (sitarea pentru ndepartarea materialului nebiodegradabil, precum obiecte din plastic,
din metal sau maruntirea acestora);
6-valorificarea.
O parte din produsul final este recirculat pentru o conditionare mai buna a amestecului format din namol
si materialul de umplutura.
7.3.7. Teoria compostarii
Procesul de compostare implica distrugerea complexa a substantelor organice cu formarea de acid humic
si compost.
Microorganismele implicate n procesul de compostare sunt bacteriile, actinomycetes si ciupercile.
Bacteriile sunt responsabile pentru distrugerea unei parti semnificative de material organic. Initial, la
temperaturi mezofile (mai mici de 40C), ele metabolizeaza carbohidratii, zaharidele si proteinele. La
temperaturi termofile (mai mari de 40C), bacteriile descompun proteinele, lipidele, si fractiunile de
semiceluloza. n plus, ele sunt responsabile pentru marea majoritate a energiei produsa pentru ncalzire.
Ciupercile sunt prezente att la temperatura mezofila ct si la temperatura termofila. Activitatea lor este
asemanatoare cu cea a actinomycetes. Ambele se gasesc pe partile exterioare ale gramezilor
compostate. (fig.7.7)
n timpul procesului de compostare, au loc trei etape de activitate asociate cu temperatura: activitate la
temperatura mezofila, la temperatura termofila si la temperatura scazuta (de racire). n activitatea
mezofila, temperatura creste de la temperatura mediului ambiant pna la 40C, cu aparitia de ciuperci si
bacterii. n timpul activitatii termofile temperatura creste pna la 70C, iar microorganismele existente
sunt nlocuite cu bacterii termofile, actinomycetes si ciuperci termofile. La temperatura termofila are loc
reducere semnificativa a substantelor organice. Etapa de racire este caracterizata prin reducerea
activitatii microorganismelor si nlocuirea organismelor termofile cu cele mezofile. n aceasta etapa are
loc evaporarea apei din materialul compostat, stabilizarea pH-ului si formarea acizilor humici.
7.3.8. Balanta energetica
Caldura este generata de transformarea carbonului organic n dioxid de carbon si vapori de apa.
Combustibilul provine din partea de substante volatile degradata rapid.
Caldura este disipata n timpul aerarii si mixarii materialului de compostat. Temperatura procesului nu va
creste daca pierderile de caldura depasesc temperatura generata de proces. Daca raportul dintre
cantitatea de apa evaporata si cantitatea de substante volatile reduse este mai mic de 8 10, trebuie sa
fie disponibila suficienta energie pentru ncalzire si evaporare. Daca raportul depaseste 10, amestecul va
87
ramne rece si umed. Aceasta generalizare se bazeaza pe caldura de evaporare si nu se ia n

considerare efectul mediului ambiant asupra evaporarii si a suprafetei de racire.
7.3.9. Raportul carbon/azot
Microorganismele folosesc carbon si azot n proportii fixate de catre compozitia biomasei microbiene.
Raportul ideal de carbon la azot variaza ntre 25:1 si 35:1. Daca raportul carbon/azot este mai mic de
25:1, excesul de azot va fi transformat n amoniac, avnd ca rezultat pierderea de nutrient si emisia de
miros amoniacal. Daca raportul depaseste 35: 1, materialul organic se va degrada din ce n ce mai ncet
si va ramne activ n etapa de tratare.
Materialul de umplutura ajusteaza continutul de materii solide al amestecului, asigura o sursa
suplimentara de carbon pentru a ajusta raportul carbon/azot si balanta energetica, si asigura integritatea
structurala pentru a mentine porozitatea amestecului. Materialul de umplutura poate fi constituit din resturi
vegetale din agricultura (tulpini de floarea soarelui, coceni de porumb, paie etc.), deseuri menajere
orasenesti, deseuri animale, materiale rezultate de la prelucrarea lemnului etc.
Procesul cu gramada statica aerata si unele procese ce au loc n bazine special amenajate necesita
amestecuri cu o porozitate mare, pentru a putea fi aerate de catre suflante la presiune mica.
Datorita materialului de umplutura, volumul produsului compostat este egal sau mai mare dect volumul
turtelor deshidratate. Pentru un volum dat de materii solide, volumul de material ce trebuie compostat
creste odata cu descresterea procentuala a materiilor solide datorita volumului mai mare de amestec.
7.3.10. Controlul temperaturii si aerarea
Aerarea scade temperatura si vaporii de apa si aprovizioneaza cu oxigen microorganismele. n timp ce
debitul de aer insuflat este crescut ntr-un sistem de aerare fortat, temperatura ce se acumuleaza scade
si debitul de vapori de apa evacuati creste. Amestecare rapida elibereaza caldura si vapori de apa, si
sporeste de asemenea aerarea prin mbunatatirea porozitatii. Fara o aerare suficienta, temperatura ce se
acumuleaza poate depasi 70C, ceea ce este n detrimentul activitatii microbiene. Temperatura optima
pentru degradarea substantelor volatile variaza ntre 40 si 50C. n plus, temperatura de 40 - 50C este
temperatura optima pentru ndepartarea vaporilor de apa, deoarece debitul ridicat de aer insuflat este
necesar pentru a mentine temperaturi scazute pentru un proces cu activitate ridicata. Pentru a asigura
reducerea agentilor patogeni, temperatura trebuie sa fie mai mare de 55C pentru un timp specificat
(adesea de aproximativ 2 saptamni), functie de tipul procesului de compostare.
7.3.11. Reducerea agentilor patogeni
Organismele patogene ce se gasesc n apele uzate se mpart n cinci grupe: bacteriile, virusii, protozoa
cystis, viermii parazitari si ciuperci. Primele patru grupe sunt adesea denumite organisme patogene
primare, deoarece ele pot imbolnavi persoanele sanatoase si pot genera diferite boli. Ultimul grup,
ciupercile, sunt organisme patogene secundare deoarece ele doar infecteaza persoanele si pot crea
probleme de respiratie sau a sistemului imunitar.
Temperatura ridicata este una dintre metodele de distrugere a agentilor patogeni. Temperatura din
interiorul gramezii de compostat poate sa nu fie uniforma datorita variatiilor pierderilor de caldura,
caracteristicilor de mixare si a debitului de aer. Compostarea n cazul n care temperatura atinge pe cea
termofila, trebuie sa elimine practic toate organismele patogene virale, bacteriene si parazitare. Oricum,
unele ciuperci precum Aspergillus fumigatus sunt termo-tolerante si supravietuiesc procesului de
compostare.
7.3.12. Maturarea
Termenul de maturare se refera la transformarea componentelor rapid biodegradabile, a materialului
organic si a materialului de umplutura n substante similare cu cele ale solului. Materialul compostat ce a
fost insuficient maturat va genera miros n timpul depozitarii si dupa umezire. Va mpiedica germinare a
prin generarea de acizi organici.
88
Termenul de stabilizare n compostare se refera la raportul de degradare microbiana a componentelor

biodegradabile din amestec.
7.3.13. Uscarea
Vaporii de apa sunt ndepartati n timpul compostarii avnd loc o crestere a continutului de materii solide
din amestec de la 40% la 55%. Uscarea este critica n procesele care includ sitarea deoarece sitele nu
functioneaza bine cnd materialul compostat are un continut de materii solide mai mic de 50 - 55%.
Uscarea are loc prin prevederea unei aerari suficiente si a unei agitari care sa ndeparteze majoritatea
vaporilor de apa.
Post procesarea este adesea utilizata pentru a face materialul compostat comerciabil.
Dimensiunile particulelor din produsul final variaza ntre 6 si 25 mm.
7.3.14. Consideratii de proiectare a sistemelor de compostare
7.3.14.1. Pentru a proiecta un sistem de compostare trebuie avuti n vedere mai multi factori precum:
-volumul total de material;
-greutatea totala a materiilor n stare umeda;
-continutul de materii solide;
- continutul de materii volatile din namol;
-continutul de materii volatile din materialul pentru compostat; umiditatea;
-cantitatea de material de umplutura necesara amestecului etc.
Procentul de materii solide din materialul pentru compostat trebuie sa fie de aproximativ 40% pentru o
compostare eficienta.
Tabelul 7.2 prezinta consideratiile cele mai importante de proiectare pentru procesele de compostare
aeroba.
7.3.14.2. pentru compostarea namolului exista trei optiuni: asezarea sub forma de gramezi statice aerate
(v. fig. 7.8), asezarea n brazde (ntoarse si aerate) si compostarea mecanica. (fig.7.9)
7.3.14.3. Composlarea prin dispunerea sub forma de gramezi aerate statice se realizeaza prin asezarea
amestecului format din namol si material de umplutura sub forma de gramezi de cca. 2 - 2,5 m pe gratare
alcatuite din conducte perforate. Un strat de material compostat si sitat cu rol de izolare, este adaugat
peste movila cu material pentru compostare. Amestecul este compostat pentru o perioada de 21 - 28 zile,
dupa care urmeaza maturarea timp de 30 zile.
89
Tabelul 7.2.
Parametri
Comentarii
Tipul de namol
Pot fi compostate cu succes att namolurile neprelucrate ct si

namolurile fermentate. Namoluri le neprelucrate emana gaze urt mirositoare. Namolul
neprelucrat are o putere energetica mai mare, se degradeaza mult mai usor si necesita mai mult
oxigen.
Materialul de
umplutura
Caracteristicile materialului de umplutura au efecte semnificative asupra procesului si asupra

calitatii produsului rezultat.
Raportul
carbon/azot
Raportul carbon/azot trebuie sa varieze n intervaluI20:1- 35:1. La raport scazut are loc
evacuarea de amoniac. Sursa de carbon trebuie verificata daca este rapid biodegradabila.
Substantele volatile ale amestecului pentru compostat trebuie sa fie mai mare de 30% din
continutul total de materii solide.
Substante volatile
Namolul deshidratat necesita de obicei adaugarea de material de umplutura pentru reglarea
continutului de materii solide.
Necesarul de aer
Aerul ce contine cel putin 50% oxigen ramas trebuie sa atinga toate partile materii ului de
compostat pentru obtinerea unor rezultate optime, n special n cazul sistemelor mecanice.
Umiditatea
Umiditatea amestecului nu trebuie sa fie mai mare de 60% pentru gramezile statice sau cele
amestecate si mai mica de 65% pentru compostarea n bazine nchise.
Controlul pH-ului
pH-ul trebuie sa varieze ntre 6 si 9. Pentru o descompunere aeroba optima pH-ul trebuie sa
aibe valori cuprinse ntre 7 si 7,5.
Temperatura
Temperatura trebuie sa ia valori cuprinse ntre 50 si 55C pentru primele zile si 55 - 60C pe
restul perioadei de comp o stare. Daca temperatura creste peste 65C pentru o perioada mai
mare de timp, activitatea biologica va fi redusa.
Daca procesul se desfasoara corespunzator, e posibil sa poata fi distrusi toti agentii patogeni.
Controlul agentilor
Pentru aceasta trebuie mentinuta o temperatura cuprinsa ntre 60 si 70C pentru o perioada de
patogeni
24 h.
90
Amestecarea
Materilul de compostat trebuie amestecat dupa un program stabilit n prealabil sau dupa nevoi.
Frecventa de amestecare va depinde de tipul compostarii.
Metalele grele
Trebuie monitorizat continutul de metale grele att din materialul de compostat ct si din
materialul compostat pentru a se aprecia modul final de aplicare a compostului.
Problema
amplasamentului
Factorii ce trebuie analizati pentru alegerea amplasamentului includ disponibilitatea zonei,

conditiile climatice, disponibilitatea zonelor de tranzitare etc.
7.3.14.4. Cea de-a doua metoda de compostare o constituie dispunerea materialului sub forma de brazde
de 1 - 2 m naltime si o latime la baza de 2 - 4,5 m. Brazdele sunt rasturnate si amestecate periodic n
timpul procesului de compostare n vederea aerarii mecanice. n plus se poate folosi si aerarea
mecanica. Perioada de compostare este de 21-28 zile, iar n aceasta perioada brazda cu materialul de
compostare este rasturnata de cel putin 5 ori n timp ce temperatura este mentinuta la 55C. n timpul
compostarii conditiile aerobe sunt greu de mentinut. Activitatea microbiana poate fi aeroba, anaeroba sau
combinata, depinznd de ct de des sunt rasturnate si amestecate gramezile. Rasturnarile sunt nsotite
de emanarea de mirosuri neplacute datorita conditiilor anaerobe. Uneori aceasta compostare se face n
spatii acoperite sau chiar nchise.
7.3.14.5. Compostarea mecanica n bazine sau containere nchise este nsotita de sisteme mecanice de
control a mirosului, a temperaturii si a concentratiei de oxigen. Aceste sisteme sunt mai eficiente,
controleaza mult mai bine mirosurile ce se degaja n timpul procesului de compostare, iar echipamentele
necesita un spatiu mult mai redus.
8. DEPOZITAREA SI VALORIFICAREA NAMOLURILOR

8.1. Depozitarea namolurilor
8.1.1. Depozitul de namol este o parte importanta a oricarei statii de epurare a apelor uzate.
Depozitarea namolului are urmatoarele functii: egalizarea debitelor, uniformizarea caracteristicilor
namolului n vederea mbunatatirii proceselor de tratare din aval, ca stabilizarea, concentrarea, si
deshidratarea, permit alimentarea mult mai uniforma pentru intensificarea operatiilor de concentrare si
deshidratare si permit flexiblitatea si optimizarea proceselor pentru concentrare si deshidratare.
8.1.2. Namolul poate fi depozitat n constructii (spatii) special concepute din interiorul statiei de epurare,
(rezervoare de stocare a namolului, bazine de omogenizare, paturi de uscare, lagune), sau n interiorul
obiectelor tehnologice ale statiei de epurare (n basa de colectare a namolului din interiorul decantorului
primar sau a decantorului secundar, n bazinele de fermentare a namolului, n concentratoarele
gravitationale, n bazinele de aerare, n decantoarele tip Imhoff) sau n afara statiei de epurare n depozite
controlate, santuri, gropi, pe suprafata pamntului, etc.
8.1.3. Depozitarea se poate face pe o perioada scurta de timp de exemplu n bazinele de decantare sau
n rezervoarele de concentrare a namolului. Astfel de depozite sunt folosite n mod limitat si sunt folosite
de obicei la statiile de epurare mici unde timpul de depozitare poate varia de la cteva ore pna la 24 ore.
Depozitarea pe termen lung a materiilor solide poate fi realizata n procesele de stabilizare cu perioade
lungi de retentie, de exemplu n cazul fermentarii aerobe sau anaerobe sau n bazine separate, proiectate
special pentru acest scop. n instalatiile mici, namolul este de obicei depozitat n decantoare si n bazinele
de fermentare.
n cazurile n care depozitarea namolului are loc n bazine nchise, ar trebui asigurata ventilatia mpreuna
cu tehnologiile de control corespunzator a mirosului precum si prevederea de sisteme de filtrare a
gazelor.
8.1.4. mprastierea namolului pe/n sol
91
mprastierea namolurilor si a altor tipuri de reziduuri ce provin de la epurarea apelor uzate orasenesti este
un proces des folosit.
mprastierea namolului n sol poate fi definita ca o infiltrare planificata a namolurilor, mpreuna cu
retinerile rezultate de la gratare, a nisipurilor rezultate de la deznisipatoare si a materiilor solide
decantabile sau a cenusii. Astfel, materiile solide sunt amplasate ntr-o zona special amenajata si apoi
acoperite cu un strat de pamnt.
8.1.5. Metode de mprastiere a namolului n sol
Cele mai uzuale metode sunt:
(1) umplerea de santuri sau gropi controlate si
(2) umplerea unor suprafete ( sub forma de movile, straturi si sub forma de diguri).
8.1.5.1. Umplerea de santuri nguste sau late. Namolul stabilizat si cel nestabilizat este plasat n santuri
cu o latime variabila si apoi acoperite cu sol. Latimea santului este determinata de continutul n materii
solide a namolului, de capabilitatea lor de a fi acoperite, de echipamentele si de utilajele de manipulare a
namolului. Trebuie mentinuta o naltime de 0,6-1,5 m ntre nivelul apei subterane si partea cea mai joasa
a santului sau a gropii (0,6 pentru argila si 1,5 m pentru nisip) sau de colectare a lixiviatului si sisteme de
epurare a acestuia. Pot fi necesare instalatii de control a gazului daca se gasesc constructii rezidentiale
n apropriere.
Planificarea, proiectarea si exploatarea acestor terenuri necesita investigatii. n cazul unor investigatii
necorespunzatoare, exista pericolul contaminarii apei de suprafata sau a apei subterane, ca si cea a
migrarii gazelor explozibile la constructiile din apropriere, n special daca acestea sunt nsotite de o
proiectare deficitara. Pentru o planificare, o proiectare si o exploatare corespunzatoare a terenurilor
umplute cu namol, trebuie luati n considerare urmatorii factori:
1-Regulamentarile n vigoare si autorizatii
2-Caracteristicile namolului
3-Alegerea amplasamentului
4-Metode de umplere a terenului cu namol
5-Consideratii de proiectare
6-Functionarea si ntretinerea
7-Monitorizarea si realizarea umplerii terenurilor
Alegerea zonei si consideratiile de proiectare necesita o distanta minima de depozitare fata de zona
populata, o protectie mpotriva contaminarii apei subterane a apelor de suprafata sau a aerului, controlul
mpotriva alunecarii si a eroziunii solului (pante de minim 1 % si maxim 2(%) si protectie mpotriva
miscarii gazelor.
n cazul santurilor nguste namolul depozitat are o concentratie n materii solide cuprinsa ntre 3% si 28%,
iar cantitatea de namol depozitat poate varia ntre 2.200 si 10.600 m 3/ha. Materialul excavat este de
obicei imediat aplicat peste namolul din alte santuri nvecinate. Grosimea stratului de pamnt aplicat
peste namol este de cca. 1,3 m grosime.
Santurile cu latimea mai mare de 3 m sunt potrivite pentru namolul a carui concentratie n materii solide
este mai mare de 20%. Cantitatea de namol aplicata variaza de obicei ntre 6.000 si 27.400 m 3/ha.
Materialul excavat este depozitat lnga santuri pentru folosirea lui ulterioara ca material de acoperire.
Grosimea stratului de pamnt aplicat dupa umplerea gropilor variaza n functie de concentratia namolului
n materii solide. Daca namolul nu este capabil sa suporte greutatea utilajelor de acoperire, atunci
acoperirea se face cu un utilaj asezat pe marginea santului.
8.1.5.2. Acoperirea unui teren este o alta metoda de depozitare a namolului; namolul este plasat
deasupra suprafetei pamntului si acoperit secvential cu pamnt. Atingerea stabilitatii si a capacitatii de
rezistenta se face prin amestecarea namolului cu un material de umplutura, de obicei pamnt uscat.
Aceasta metoda necesita cantitati mari de pamnt dar avantajul mare este acela ca se poate aplica n
92
zone unde pnza freatica este foarte ridicata daca se face o impermeabilizare a suprafetei cu un sistem
corespunzator de control al lixiviatului.
Depozitarea namolului prin acoperirea unei suprafete de teren se poate face sub mai multe forme, ca de
exemplu depozitarea sub forma de movile (pentru namolul cu un continut mai mare de 20% n materii
solide), acoperirea sub forma unui strat de namol (pentru namolul cu un continut mai mic de 15% n
materii solide) sau sub forma de diguri (un continut mai mare de 20%).
8.1.5.3. Pentru namolurile ce nu se preteaza la valorificare sau pentru cele ce nu au create nca conditii
de valorificare, se pune problema unei depozitari finale, n conditii corespunzatoare protectiei mediului
nconjurator. n acest scop se pot folosi iazuri de namol, haIde speciale de depozitare, amplasamente
localizate n subteran (mine si galerii parasite) etc.
Iazurile de namol se realizeaza n depresiuni sau prin ndiguirea terenurilor destinate depozitarii unde
namolul stationeaza un timp ndelungat. Adncimea iazurilor nu trebuie sa fie mai mica de 2 m.
Haldele de depozitare se utilizeaza pentru materialul deshidratat, uscat sau cenusa de incinerare.
Amplasarea acestor haIde se face la o distanta mai mare de 2 km de centrele populate, dimensionarea
lor viznd perioade de depozitare de 10 - 15 ani.
8.2. Valorificarea namolurilor
Cantitatile mari de namol rezultate n urma epurarii apelor uzate au condus la aprofundarea studiilor n
ceea ce priveste valorificarea namolurilor.
Aplicarea pe teren a namolurilor ce provin din statiile de epurare a apelor uzate a fost practicata, de
secole n multe tari. Interesul pentru aceasta practica a crescut n ultimii ani datorita cresterii costurilor
pentru alte alternative de dispunere a namolului. Micile localitati tind sa foloseasca aceasta aplicare pe
teren mai mult dect marile localitati. Se estimeaza faptul ca, cantitatea de namol comercializata sau
distribuita gratis pe terenuri poate atinge 40% din productia totala de materii solide.
8.2.1. Optiunile de aplicare pe teren a materiilor solide includ:
- Utilizarea n agricultura ca ngrasamnt;
- Aplicarea n paduri pentru a spori productia forestiera;
- Utilizarea pentru mbunatatirea terenurilor pentru revegetare;
- mprastierea pe terenuri cu sau rara vegetatie. Este exclusa umplerea terenurilor.
Pot fi folosite combinatii de doua sau mai multe din variantele prezentate mai sus. Localitatile mici
transporta namolul lichid cu cisternele, pe cnd marile localitati pompeaza namolul. Namolul deshidratat
poate fi dispus prin mprastiere pe terenurile agricole si apoi arat dupa ce s-a uscat.
Namolul umed se poate introduce direct n teren prin injectare. Aceaste metode trebuie aplicate cu
respectarea stricta a conditiilor de calitate impuse namolurilor ce pot fi valorificate, n vederea evitarii
aparitiei efectelor negative asupra sanatatii umane si a poluarii mediului nconjurator.
Fiecare optiune de mprastiere a namolului pe teren necesita o anumita calitate si cantitate de namol ce
trebuie folosit pe o zona analizata n prealabil.
8.2.2. ntruct namolurile primare si namolurile biologice rezultate ntr-o statie de epurare a apelor uzate
menajere sunt constituite n cea mai mare parte din substante organice usor degradabile si cu o umiditate
mare, utilizarea lor n stare proaspata este neindicata att din punct de vedere economic (volume mari de
vehiculat) ct si igienico-sanitar, genernd mirosuri neplacute si constituind n acelasi timp focare de
infectii pentru diverse boli.
Ca urmare a acestui fapt, nainte de utilizare, namolurile trebuie stabilizate att pentru reducerea
volumului acestora ct si pentru distrugerea n cea mai mare parte a germenilor patogeni continuti.
93
8.2.3. Alegerea corespunzatoare a zonei este probabil cel mai important factor pentru stabilirea modului
de aplicare pe teren (folosirea n agricultura, n paduri, mbunatatirea terenurilor). n plus, alegerea
corespunzatoare a zonei va reduce problemele ce pot aparea asupra mediului nconjurator, cerintele de
monitorizare si reactia populatiei. Factorii care trebuie avuti n considerare la alegerea zonei de
amplasare a namolului sunt destul de complecsi.
8.2.4. Un namol este considerat curat daca concentratia anumitor poluanti nu este depasita. Informatiile
sigure despre compozitia namolului sunt necesare pentru a selecta si a proiecta modul de aplicare a
namolului pe teren. Multi factori influenteaza compozitia namolului. Organismele patogene precum
bacteriile, virusii, protozoarele, viermii parazitari sunt prezenti n apele de canalizare brute. Procesele de
stabilizare a namolului distrug marea majoritate a acestora. Cu toate acestea, majoritatea namolui
stabilizat va contine n continuare unii dintre agentii patogeni si e nevoie de dispozitive de siguranta
pentru protejarea mpotriva contaminarii personalului de exploatare. Marea majoritatea a agentilor
patogeni mor dupa ce namolul este aplicat pe teren.
Namolul se poate utiliza n agricultura daca, de la depunerea lui pe sol pna la recoltarea culturilor va
trece o anumita perioada de timp.
8.2.5. mprastierea namolului menajer pe terenurile agricole nu prezinta pericol pentru sanatatea
oamenilor daca acestea sunt cultivate cu cereale, plante radacinoase sau fructe. Se poate considera ca
namolul menajer fermentat mai contine nca germeni patogeni, fapt pentru care utilizarea lui n agricultura
n stare umeda sau dupa deshidratare, trebuie sa se faca cu grija si numai pe terenuri cultivate cu
anumite plante care nu prezinta pericol pentru sanatatea oamenilor.
Namolul proaspat sau fermentat contine n anumite proportii substante nutritive ca azot si fosfor, foarte
utile solurilor pentru culturile agricole.
Namolul fermentat compostat poate fi folosit pentru fertilizarea si conditionarea solului.
8.2.6. Nutrientii precum N, P si K sunt substante ce nu se ndeparteaza cu totul n timpul proceselor de
prelucrare a namolului, dar sunt preluate de plante dupa mprastierea acestuia pe sol.
Azotul prezinta o problema la aplicarea sa pe teren, deoarece poate contamina apa subterana cu nitrat.
Cnd se foloseste ca fertilizator, compostul sau namolul fermentat are un rol minor, deoarece contine
azot si fosfor n cantitati de 5 - 10 ori mai mici dect cel mai slab fertilizator chimic, necesitnd deci
vehicularea unor cantitati de 5 - 10 ori mai mari.
8.2.7. Cantitatile de N, P si K disponibile trebuie comparate cu necesarul de substante fertilizatoare a
plantelor pentru a se atinge productia dorita. Daca comparatia indica ca unul sau mai multi nutrienti sunt
n cantitati mai mici dect cele necesare, trebuie adaugati fertilizatori din comert. Celelalte cerinte sunt
pH-ul, concentratia de P si K din pamnt, nitratul din apa subterana, cadmiu din culturi.
Cnd se folosesc pentru conditionarea solurilor, substantele organice din namol, mbunatatesc
capacitatea de mentinere a apei n sol, acesta pierzndu-si calitatea de a se marunti, permitnd miscarea
apei si a aerului n sol, precum si cresterea radacinilor plantelor.
Principalul metal ce ridica probleme serioase este cadmiul care se acumuleaza n plante, la un nivel care
nu este toxic pentru plante, dar toxic pentru oameni si animale.
8.2.8. Aplicatiile namolului pe terenuri forestiere este o alta metoda de valorificare a acestuia.
Doar trei categorii de terenuri forestiere sunt disponibile pentru valorificarea namolului:
-terenul eliberat recent pe care urmeaza sa se planteze;
-o plantatie recent stabilizata (de 3-10 ani);
-paduri stabile.
94
Aplicarea namolului pe pamnturile forestiere, n mod normal, variaza ntre 10 si 220 tone/ha,an, functie
de sol, speciile de copaci si calitatea namolului. Aplicarea namolului se poate face odata la ctiva ani.
Impactul negativ asupra vegetatiei, a suprafetei terenului, a apei subterane si asupra sanatatii oamenilor
poate fi evitat printr-o selectare corespunzatoare a namolului si a cantitati lor aplicate.
Namolurile rezultate n urma uscarii pot fi folosite ca pamnt de flori, ca strat suport pentru drumuri,
platforme, alei, agregate pentru unele materiale de constructii (de exemplu pentru confectionarea
pavelelor folosite la realizarea drumurilor si aleilor), ca material de umplutura, etc.
8.2.9. Valorile maxime admisibile de metale grele din sol si din namolul folosit la valorificare, prezentate n
Ordinul nr. 49/2004, publicat n M. Of. nr. 66 din 27.01.2004 sunt date n urmatoarele tabele.
Tabelul 8.1 prezinta valorile maxime admisibile pentru concentratiile de metale grele n soIurile pe care se
aplica namoluri (mg/kg pe materie uscata ntr-o proba reprezentativa de sol cu un pH mai mare de 6,5).
Tabelul 8.1.
Parametrul
Valoarea limita
(mg/k.g s.u.)
Cadmiu
Cupru
100
Nichel
50
Plumb
50
Zinc
300
Mercur
Crom
100
Tabelul 8.2 prezinta concentratiile maxime admisibile de metale grele din namolurile destinate pentru
utilizarea n agricultura (mg/kg de materie uscata).
Tabelul 8.2.
Parametrul
Valoarea
limita
(mg/kg s.u.)
Cadmiu
10
Cupru
500
Nichel
100
Plumb
300
Zinc
2000
Mercur
95
Crom
500
Cobalt
50
Arsen
10
AOX (suma compusilor organohalogenati )
500
PAH (hidrocarburi aromatice policiclice)

- suma urmatoarelor substante: antracen,
benzoantracen, benzofluoranten,bezoperilen, benzopiren,
chirisen, fluorantren, indeno (1,2,3) piren, naftalina, fenantren,
piren
PCB (bifenili policlorurati) suma compusilor cu numerele 28,

52, 101, 118,138, 153, 180, conform Ordinului Ministerului
Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, publicat n Monitorul
Oficial al Romniei Partea I nr.303 bis din 6 noiembrie 1997, cu
modificarile ulterioare
0,8
Tabelul 8.3 prezinta valorile limita pentru cantitatile anuale de metale grele care pot fi introduse pe
terenurile agricole pe baza unei medii de 10 ani (kg/ha/an).
Tabel 8.3.
Parametrul
Valoarea limita
Cadmiu
0,15
Cupru
12
Nichel
Plumb
15
Zinc
30
Mercur
0,1
Crom
12
8.2.10. Conform ordinului nr. 49/2004, obligatiile producatorilor sunt urmatoarele:

1-Sa anunte autoritatea teritoriala de mediu si utilizatorii de namol pentru eventualii poluanti existenti n
namol;
2-Sa identifice utilizatorul de namol si suprafetele agricole (inclusiv pe cele sensibile) care ntrunesc
conditiile necesare utilizarii namolului, pe baza studiilor pedologice ntocmite la cererea producatorului de
catre autoritatile teritoriale de studii pedologice si agrochimice (OSPA);
3- Sa contacteze utilizatorul de namol si sa evalueze sensibilitatile de utilizare a namolului
Pentru a obtine permisul de aplicare n baza autorizatiei de functionare a statiei de epurare, producatorul
de namol trebuie sa trimita autoritatii teritoriale competente, cu cel putin o luna nainte de perioada de
mprastiere, date cu privire la:
a-cantitatea de namoluri generate si cantitatile de namoluri fumizate pentru utilizarea n agricultura;
b-compozitia si caracteristicile namolurilor;
c-tipul de prelucrare efectuata asupra namolului;
d-datele de identificare a utilizatorilor de namoluri;
e-date despre localizarea suprafetei agricole pe care urmeaza sa se aplice namol;
f-perioada probabila de mprastiere;
g- tipul culturii.
Sa se asigure transportul si mprastierea namolului;
96
Sa anunte autoritatea teritoriala de mediu n cazul nerespectarii conditiilor initiale de eliberare a

permisului de mprastiere, la schimbarea terenului, n cazul n care utilizatorul de namol refuza ulterior
namolul;
Sa aleaga solutia de eliminare a namolului (incinerare, depozitare) n cazul neobtinerii autorizatiei de
mprastiere a namolului sau n cazul n care nu gasesc loc de mprastiere;
7. Sa mentina la zi registrele cu:
a-cantitatea de namoluri produse si cantitatea de namoluri furnizate pentru agricultura;
b-compozitia si caracteristicile namolurilor;
c-tipul de prelucrare efectuata;
d-numele si adresele destinatarilor de namoluri si locurile de utilizare a namolurilor;
Sa comunice la cererea autoritatilor competente informatiile care se gasesc n registrele de evidenta;
Sa realizeze studiul agrochimic special de control si monitoring al solului pe care s-a aplicat namolul.
n responsabilitatea producatorului de namol intra tot ceea ce priveste calitatea, cantitatea, transportul,
mprastierea namolului pe suprafetele agricole, precum si efectele acestuia asupra mediului si sanatatii
omului dupa utilizare.
Conform aceluiasi ordin, producatorii de namoluri sunt obligati:
a-sa anunte autoritatile competente si utilizatorul de namol despre rotatia culturii;
b-sa realizeze ncorporarea namolurilor n sol n aceeasi zi n care s-a aplicat namolul;
c-sa anunte producatorul de namol daca s-au razgndit n privinta utilizarii namolului nainte de a se
realiza transportul acestuia.
n zonele de utilizare a namolurilor se organizeaza sistemul de monitorizare al factorilor de mediu (sol,
apa, plante) n completarea sistemului national.
ANEXA 1
LISTA DOCUMENTATIILOR NORMATIVE DE REFERINTA
Nr.crt.
Indicativul documentatiei
Titlul documentatiei
STAS 10898-85
Alimentari cu apa si canalizari. Terminologie.
STAS 4162/1-89
Decantoare primare. Prescriptii de proiectare.
STAS 4162/2-89
Decantoare secundare. Prescriptii de proiectare.
STAS 4273-83
Constructii hidrotehnice. ncadrarea n clase de importanta.
97
STAS 12264-91
Separatoare de uleiuri si grasimi la statiile de epurare orasenesti.
STAS 11566-91
Bazine cu namol activat. Prescriptii generale de proiectare.
STAS 12607-88
Namoluri rezultate de la tratarea apelor de suprafata si epurarea

apelor uzate. Determinarea continutului de substante.
STAS 12678-88

apelor uzate. Determinarea continutului de sodiu si de potasiu.
STAS 12594-87
Statii de pompare. Prescriptii generale de proiectare.
10
STAS 10178
11
STAS 10686/76
Bazine pentru uniformizarea debitelor si calitatii apelor uzate

industriale. Prescriptii de proiectare.
12
STAS 12278/96
Rezervoare de fermentare a namolurilor din statiile de epurare.

Prescriptii generale de proiectare
13
STAS 11565/90
Platforme pentru uscarea namolului fermentat din statiile de epurare

orasenesti. Prescriptii de proiectare.
14
STAS 13117-92

apelor uzate. Determinarea continutului de crom.
15
STAS 12200-85

apelor uzate. Determinarea continutului de azot
16
STAS 12205-84

apelor uzate. Determinarea continutului de fosfor.
17
STAS 12780-89

apelor uzate. Determinarea rezistentei specifice la filtrare sub vid.
18
STAS 12586-87

apelor uzate. Determinarea umiditatii, a substantei uscate, a
pierderilor de calcinare (substante volatile) si a substantelor
minerale.
19
STAS 12526-87

apelor uzate. Luarea si conservarea probelor.
20
STAS 12607-88

apelor uzate. Determinarea continutului de substante extractibile n
eter de petrol.
21
STAS 12678-88

apelor uzate. Determinarea continutului de sodiu si de potasiu
22
STAS 12833-90

apelor uzate. Determinarea continutului de magneziu
23
STAS 12834-90

apelor uzate. Determinarea continutului de calciu.
24
STAS 12875-90
Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea continutului de
Gazometre la statiile de epurare orasenesti. Prescriptii de proiectare.
98
acetona.
25
STAS 12876-90

apelor uzate. Determinarea continutului de cadmiu.
26
STAS 13094-92

apelor uzate. Determinarea continutului de nichel.
27
STAS 13116-92

apelor uzate. Determinarea coeficientului de compresibilitate.
28
SR EN 12255-7:2002
Statii de epurare. Partea 7: Reactoare biologice cu pelicula fixata.
29
SR EN 12255-8:2002
Statii de epurare. Partea 8: Depozitare si tratare namoluri.
30
SR EN 12255-9:2002
Statii de epurare. Partea 9: Control mirosuri si ventilatie.
31
SR EN 1225510:2002
Statii de epurare. Partea 10: Prescriptii de securitate.
32
SR EN 1225511:2002
Statii de epurare. Partea 11: Date generale cerute.
33
SR EN 12566-1
Statii mici de epurare a apelor uzate cu pna la 50 LE - Partea 1:

Fose septice prefabricate
34
SR EN 12566-3
Statii mici de epurare a apelor uzate cu pna la 50 LE - Partea 3:

Statii de epurare a apelor uzate menajere compacte si / sau
asamblate pe loc
35
SR EN 1085-2000
36
SR 12702: 1997

apelor uzate. Vocabular
37
SR 13161: 1993

apelor uzate. Determinarea timpului de crapare a turtei de namol
38
SR 13179:1994

apelor uzate. Determinarea continutului de cupru.
39
SR 13179:1994

apelor uzate. Determinarea continutului de zinc.
40
SR 13225: 1995

apelor uzate. Determinarea continutului de plumb. Metoda
spectrometrica de absorbtie atomica.
41
SR 12176:2000
Caracterizarea namolurilor. Determinarea valorii pH-ului
42
SR EN 12832:2002
Caracterizarea namolurilor. Valorificarea si

eliminarea namolurilor. Vocabular.
43
SR EN 12879:2002
Caracterizarea namolurilor.
Determinarea pierderii la calcinare a substantei uscate
Epurarea apelor uzate. Vocabular
99
44
SR EN ISO 5667-13:2000
Calitatea apei. Prelevare. Partea 13: Ghid general pentru prelevarea

probelor de namol din canalizari si instalatii de tratare
45
SR EN ISO 9509:2000
Calitatea apei. Metoda pentru evaluarea efectului inhibitor al

produselor chimice si al apelor uzate asupra procesului de nitrificare
realizat de microorganismele din namolul activ
46
SR EN 752-6:1999
Retele de canalizare n exteriorul cladirilor. Parte 6. Instalatii de

pompare.
47
SR EN 1085:2000
Epurarea apelor uzate. Terminologie.
48
SR EN 122551 :2002
49
SR EN 12255-4:2002
Statii de epurare. Partea 4: Decantare primara.
50
SR EN 12255-5:2002
Statii de epurare. Partea 5: Procedeu cu lagune.
51
SR EN 12255-6:2002
Statii de epurare. Partea 6: Procedee cu namoluri activate.
52
SR EN 12880:2002
Caracterizarea namolurilor. Determinarea

reziduului uscat si continutului de apa.
53
SR EN 13342:2002
Caracterizarea namolurilor. Determinarea azotului Kieldahl.
54
SR EN 13346:2002
Caracterizarea namolurilor. Determinarea elementelor n urme si a

fosforului. Metode de extractie n apa regala.
55
SR-CR 13097:2002
Caracterizarea namolurilor. Buna practica pentru utilizarea n

agricultura.
56
SR CR 13846:2002
Recomandari pentru pastrarea si extinderea utilizarii namolurilor si

caile de eliminare.
57
SR CR 13714:2002
Caracterizarea namolurilor. Managementul namolurilor n vederea

utilizarii sau a eliminarii lor.
58
SR-CR 13767:2002
Caracterizarea namolurilor. Buna practica pentru incinerarea

namolurilor cu si fara grasimi si ecranari
59
SR-CR 13768:2002
Caracterizarea namolurilor. Buna practica pentru incinerarea

combinata a namolurilor si a deseurilor menajere.
60
prEN 12255 - 13
Statii de epurare Partea 13: Tratare chimica
61
prEN 12255 - 15
Statii de epurare Partea 15: Masurarea tranferului de oxigen n apa

curata din bazin ele cu namol activat.
62
prEN 14671
63
prEN 14701-1
64
prEN 15170
Statii de epurare. Partea 1 : Principii generale de constructie.
Caracterizarea namolurilor Pretratare pentru determinarea

amoniacului extractibil, folosind clorura de potasiu 2 mol/I.
Caracterizarea namolurilor - Proprietatile de filtrare - Partea 1: timpul
de suctiune capilara.
Caracterizarea namolurilor - Puterea calorica (determinarea puterii
100
calorice brute si cea neta).
65
prEN 14702-1
Caracterizarea namolurilor - Proprietatile de sedimentare - Partea 1:

determinarea proprietatii de sedimentare (Determinarea procentului
din volumul de namol si indicele volumului de namol).
66
prEN 14701-2
Caracterizarea namolurilor - Proprietatea de filtrare - Partea 2:

Determinarea rezistentei specifice la filtrare.
67
prEN 14701-3
Caracterizarea namolurilor - Proprietatile la filtrare - Partea 3:

Determinarea compresibilitatii.
68
prEN 15171
69
prEN 14702-2
70
prCEN/TR 14742
Caracterizarea namolurilor - Procedura de conditionare n laborator

cu reactivi chimici
71
prCEN/TR 15175
Caracterizarea namolurilor - Protocolul de conducere n laborator a

proceselor pentru conditionarea chimica a namolului, a proceselor
microbiologice si a analizelor fizice
72
CR 13097
73
***
Caracterizarea namolurilor
Caracterizarea namolurilor - Proprietatile de
sedimentare - Partea 2: Determinarea capacitatii de ngrosare
Caracteristicile namolului
Managementul calitatii si asigurarea calitatii - Colectia de standarde
(9000, 10011, 45000); Editura Tehnica - 1998.
ANEXA 2
LISTA DOCUMENTELOR NORMATIVE CONEXE
Nr.
crt.
Indicativul
documentatiei
Titlul documentatiei
C 12-95
Instructiuni tehnice ISCIR.
C 193-79
Instructiuni tehnice pentru executarea zidariei din piatra bruta.
C 210-94
Norme tehnice privind protectia anticoroziva a bazinelor din beton armat

pentru neutralizarea si epurarea apelor industriale.
101
Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii

lucrarilor de constructii si instalatiile aferente acestora.
C 300-94
GE 035-99
Ghid si program de calcul pentru responsabilul cu urmarirea n exploatare

a constructiilor.
GP 036-99
Ghid de proiectare, executie si exploatare privind protectia anticoroziva a

bazinelor din beton armat si beton precomprimat, destinate neutralizarii si
epurarii apelor industriale.
GP 043/99
Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare

cu apa si canalizare utiliznd conducte din PVC, polietilena si
polipropilena.
GP 062 -02
Ghid de proiectare si executie pentru constructiile de tratare a apei pentru

localitati mici si obiective izolate, n vederea asigurarii sanatatii populatiei
si protectiei mediului.
GP 106-04
Ghid de proiectare, executie si exploatare a lucrarilor de alimentare cu apa

si canalizare n mediu rural
10
I 22-99
Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aductiune si a

retelelor de alimentare cu apa si canalizare ale localitatilor.
11
I 30-75
Instructiuni tehnice pentru calculul loviturii de berbec si stabilirea masurilor

pentru prevenirea efectelor negative ale acesteia la instalatiile hidraulice
sub presiune.
12
NTPA 001/2005
Normativ privind stabilirea limitelor de ncarcare cu poluanti a apelor uzate

industriale si orasenesti la evacuarea n receptorii naturali - aprobat prin
H.G. nr. 352/21.04.2005, care modifica H.G. 188/2002.
13
NTPA 002/2005
Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate n retelele de

canalizare ale localitatilor si direct n statiile de epurare-aprobat prin H.G.
nr. 352/21.04.2005, care modifica H.G. 188/ 2002
14
NTPA 003/1997
Norme privind metodologia de conducere si control al procesului de

epurare biologica cu namol epres n statiile de epurare a apelor uzate
orasenesti, industriale si zootehnice.
15
NTPA 011/2002
Norme tehnice privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate

orasenesti - aprobate prin H.G. nr. 188 /28.02.2002, modificat si completat
cu H.G. nr. 352/2005
16
NTPA 013- 02
Norme de calitate pe care trebuie sa le ndeplineasca apele de suprafata

utilizate pentru potabilizare; aprobat cu HG 100/02, cu modificarile
ulterioare.
17
NTPA 014-02
Normativ privind metodele de masurare si frecventa de prelevare a

probelor din apele de suprafata destinate producerii de apa potabilaaprobat prin HG 100/02, cu modificarile ulterioare.
18
NTRQ 01-84
Norma tehnica republicana privind masurarea debitelor de apa.

Determinarea debitelor de apa n sistemele de curgere cu nivel liber.
19
NP 003-97
Normativ pentru proiectarea si exploatarea instalatiilor tehnico-sanitare si

tehnologice cu tevi din PP.
102
20
NP 032/1999
Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a

apelor uzate orasenesti. Partea 1: Treapta mecanica.
21
NP 036-99
Normativ de reabilitare a lucrarilor hidroedilitare din localitati urbane.

Buletinul Constructiilor nr. 5/2000.
22
NP 072-02
Normativ pentru exploatarea sistemelor si instalatiilor de stingere a

incendiilor cu substante.
23
NP 084-03
Normativ privind proiectarea,executarea si exploatarea instalatiilor sanitare

si a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, utiliznd conducte din
mase plastice.
24
NP-088-03

apelor uzate orasenesti - Partea a II-a: Treapta biologica.
25
NP-089-03

apelor uzate orasenesti - Partea a III-a: Statii de epurare de capacitate
mica (5<Q50 l/s) si foarte mica (Q5 l/s)
26
NP 091-03
Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de dezinfectare a

apei.
27
NP 107-2004
Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurarea a

apelor uzate orasenesti - Partea a IV-a. Treapta de epurare avansata a
apelor uzate.
28
NP 032-1999

apelor uzate orasenesti - Partea 1: Treapta mecanica. Indicativ aprobat cu
Ordinul Ministrului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, nr. 60/ N /
25.08.1999.
29
P 66-2001
Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de alimentare cu apa

si canalizare a localitatilor din mediul rural. Buletinul Constructiilor, 2001.
30
P 73-78
Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea recipientelor din

beton armat si beton precomprimat pentru lichide.
31
P 96-96
Ghid pentru proiectarea si executarea instalatiilor de canalizare a apelor

meteorice din cladiri civile, social-culturale si industriale; Buletinul
Constructiilor nr. 13/1997.
32
P 100-92
Normativ privind proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte,

social culturale, agrozootehnice si industriale.
33
P 110-99
Normativ privind comportarea n timp a constructiilor.
34
P 130/99
Normativ privind urmarirea comportarii n timp a constructiilor; Buletinul

Constructiilor nr. 1/2000.
35
P 135-99
Ghid privind coeficientii de uzura fizica normala la mijloacele fixe din grupa
1- Constructii; Bul. Constructiilor 2/2000.
36
P 28-84
Normativ pentru proiectarea tehnologica a statiilor de epurare a apelor

uzate orasenesti, treptele de epurare mecanica si biologica si linia de
prelucrare si valorificare a namolurilor.
103
37
P 28-64
Normativ pentru proiectarea statiilor de epurare mecanica a apelor uzate

orasenesti
38
O 49-04
Norme tehnice privind protectia mediului si n special a solurilor, cnd se

utilizeaza namoluri de epurare n agricultura. Ordin al Ministrului Sanatatii.
39
O 88-01
Ordinul Ministrului de Interne pentru aprobarea Dispozitiilor generale

privind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor si platformelor
amenajate cu mijloace tehnice de PSI.
40
O 699-99
Ordin al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, pentru

aprobarea Procedurii si competentelor de emitere a avizelor si
autorizatiilor de gospodarire a apelor.
41
O 1618-00
Ordin al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, pentru

aprobarea sectiunilor reprezentative din cadrul Sistemului National de
supraveghere a calitatii apelor.
***
Normativ de continut al documentatiilor tehnice necesare obtinerii avizului

de gospodarire a apelor si a autorizatiei de gospodarire a apelor, aprobat
prin Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 277/
11.04.1997
43
***
Normativ de continut al documentatiilor tehnice necesare obtinerii avizului

de gospodarire a apelor si a autorizatiei de gospodarire a apelor aprobat
prin Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr.
720/1996.
44
***
Ordinul 1141 /06.12.2002 - pentru aprobarea "Procedurii si a

competentelor de emitere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a
apelor".
45
***

apelor uzate orasenesti-Partea a II-a: Treapta biologica, redactarea a II-a,
Bucuresti, Noiembrie 2002.
46
***
Normativ pentru proiectarea tehnologica a statiilor de epurare a apelor

uzate orasenesti. Treapta de epurare tertiara. Indicativ P28/2-88.
47
***
Tehnologii pentru retinerea azotului si fosforului din apele uzate si

necesitatea dezinfectarii apelor epurate. Editura MATRIX ROM, Bucuresti,
Aprilie 2000.
***
Metodologie - cadru de elaborare a planurilor de prevenire si combatere a

poluarilor accidentale la folosintele de apa potential poluatoare - aprobata
cu Ordinul nr. 278/ 11.04.1997 publicat n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr. 100 bis.
49
***
Norme metodologice privind instituirea regimului de supraveghere

speciala n caz de nerespectare a masurilor stabilite pentru asigurarea
conditiilor nscrise n autorizatia de gospodarire a apelor - aprobate cu
Ordinul nr. 275/ 11.04.1997 publicat n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea 1, nr. 100 bis.
50
***
Norme metodologice privind avizul de amplasament- aprobate cu Ordinul

nr. 279 / 11.04.1997 publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea 1, nr.
100 bis.
42
48
104
51
***
Normativ privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor

de suprafata, aprobat prin Ordinul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului
nr. 1.146 din 10 Decembrie 2002.
52
***
Norme de igiena si recomandari privind mediul de viata al populatiei,

aprobate de Ministrul Sanatatii prin Ordinul Nr. 1935/13.09.1996.
53
***
CP m.Bucuresti; Norme specifice de protectia muncii; Ed. Medicala 1975
54
***
Ghid pentru reabilitarea retelelor publice de alimentare cu apa si

canalizare. Pr. 673 PROED/ MLPTL 1998
55
***
Ordin MLPAT 83/N/05.07; Specificatii tehnice privind proiectarea si

executarea constructiilor si instalatiilor aferente filtrelor rapide de nisip, cu
nivel liber
56
***
HG 273/94 Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii;

colectia Legi si Alte acte normative.
57
***
HG 766/97; Regulament privind conducerea si asigurarea calitatii n

constructii- Colectia de legi si HG.
58
***
HG 273; Norme de ntocmire a cartii tehnice a constructiei; Col. Legi si HG

.
59
***
Regulament privind conducerea si asigurarea calitatii n constructiiColectia de legi si HG.
60
***
Norme specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate de

la populatie si din procesele tehnologice, MMPS-2001, brosura 19
61
***
Legea 98/94 si Ordonanta GR 108/1999; Lege privind stabilirea si

sanctionarea contraventiilor la Normele legale de igiena si sanatate
publica. MO aug. 1999
62
***
Lege pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 34/2002

privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii publicata n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.901/12.12.2002
63
***
Legea Apelor, nr. 107/25.09.1996 publicata n Monitorul Oficial al

Romniei, Partea I, nr. 244/ 08.10.1996, cu modificarile ulterioare
64
***
Legea nr. 1371995 privind protectia mediului, republicata n Monitorul

Oficial al Romniei, Partea I, nr. 70/ 17.02.2000, cu modificarile ulterioare.
65
***
Legea nr. 10/18 ianuarie 1995, privind calitatea n Constructii. Publicata n

Monitorul Oficial al Romniei, nr. 12 din 24 ianuarie 1995, cu modificarile
ulterioare.
66
***
Legea nr. 137 din 29 decembrie 1995, Legea Protectiei Mediului, publicata
n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 304 din 30 decembrie 1995.
67
***
Ghid de executie, exploatare si postutilizare a constructiilor de captare din

apa subterana pentru asigurarea parametrilor functionali; Contr.
0092/2001 PROED/MLPTL>
68
***
Norma tehnica republicana privind masurarea debitelor de apa N.T.R.Q 0-
105
1-84. Determinarea debitelor de apa n sisteme de curgere cu nivel liber.

Metoda modificarii locale a sectiunii de curgere. Canale de masurare.
Prescriptii generale. Bucuresti, 1985
69
***
Masuri de protectie a calitatii resurselor de apa, aprobate prin hotarrea

de Guvern nr. 472/ 09.06.2000
70
***
Norme tehnice privind protectia mediului si n special a solurilor, cnd se

utilizeaza namoluri de epurare n agricultura, aprobate prin Ordinul nr. 49
al M.A.P.A.M. din 14.01.2004, publicat n M.O. nr. 66 din 27.01.2004
71
***
Legea 106/96 Legea protectiei civile publicata n Monitorul Oficial din

03.10.1996
72
***
H.G. 351/2005 Programul de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si

pierderilor de substante prioritar periculoase. (Anuleaza HG 118/2002).
ANEXA 3-A
GLOSARUL DE TERMENI SPECIFICI DOMENIULUI REGLEMENTAT
A. NOTATII PRIVIND PRINCIPALII PARAMETRI UTILIZATI
N CALCULELE DE DIMENSIONARE
Ao - aria orizontala a platformelor de uscare" pe care se realizeaza deshidratarea ( m 2);
- aria orizontala utila a .concentratoarelor gravitationale de namol (m 2);
- aria orizontala a platformelor de uscare (m 2);
C - concentratia n materii n suspensie a namolului care trebuie filtrate (kg/m 3)
CT - caldura necesara totala (kcal/zi)
C1 - caldura necesara ncalzirii namolului proaspat (kcal/zi)
C2 - caldura necesara acoperirii pierderilor prin cupola, pereti si radier (kcal/zi);
C2 cupola - pierderile de caldura prin cupola (kcal/zi);
C2 pereti - pierderile de caldura prin pereti (kcal/zi);
C2 radier - pierderile de caldura prin radier (kcal/zi);
Cn - caldura specifica (cantitatea de caldura necesara cresterii temperaturii cu 1C) (kcal/m 3)
- capacitatea de oxigenare necesara (kgO 2/zi);
co - capacitatea specifica de oxigenare
(g O2/N m3 aer,m adncime de insuflare)
es - eficienta decantorului primar privind retinerea materiilor solide n suspensie (%);
eN - eficienta decantorului primar privind retinerea azotului total (%);
eP - eficienta decantorului primar privind retinerea fosforului total (%);
- procentul de substanta organica (volatila) din namolul influent (%);
Gs - greutatea materiilor solide (kgf);
Gs - greutatea materiilor solide de natura minerala (kgf);
Go - greutatea materiilor solide de natura organica (kgf);
s- greutatea specifica a materiilor solide (kgf/m3);
m - greutatea specifica a materiilor solide de natura minerala (kgf/m 3);
o - greutatea specifica a materiilor solide de natura organica (kgf/m 3);
H - naltimea totala de pompare (m);
Hg - naltimea geodezica de pompare (m);
106
hr - suma pierderilor sarcinilor locale si distribuite (m);

Ht - presiunea pe refularea suflantelor (m col. H2O);
Hi - adncimea de insuflare (m col. H2O);
hri - suma pierderilor sarcinilor locale si distribuite pe conducta de refulare (m);
iOn - indicele oxigenului necesar (kgO2/kg s.o.)
Isu - ncarcarea cu substanta uscata a concentratoarelor gravitationale (kg s.u./m 2zi);
Ih - ncarcarea hidraulica cu namol a concentratoarelor gravitationale sau a platformelor de uscare (m 3
namol/m2zi);
IoRFN - ncarcarea organica a rezervorului de fermentare a namolului (kg s.o./m 3 RFN, zi)
IoSN - ncarcarea organica a stabilizatorului de namol (kg s.o./m 3SN,zi);
K - coeficient de transfer al caldurii (Kcal/m 2,C, zi);
lf - limita tehnica de stabilizare (fermentare) anaeroba a namolului (%);
ls - limita tehnica de tsabilizare aeroba a namolului (%);
M/V - raportul mineral/volatil;
MST - materii solide totale;
Nd - cantitatea zilnica de namol deshidratat, exprimata n substanta uscata (kg s.u./zi);
Ne - cantitatea zilnica de namol n exces, exprimata n substanta uscata (kg s.u./zi);
Nec - cantitatea zilnica de namol n exces concentrat, exprimata n substanta uscata (kg s.u./zi);
Nes - cantitatea (productia) zilnica de namol n exces stabilizat, exprimata n substanta uscata (kg s.u./zi);
Nf - cantitatea zilnica de namol stabilizat (fermentat) anaerob, exprimata n substanta uscata (kg s.u./zi);
Nf1 - cantitatea zilnica de namol stabilizat (fermentat anaerob), exprimata n substanta uscata din treapta 1
(kg s.u./zi);
Nf2 - cantitatea zilnica de namol stabilizat (fermentat anaerob), exprimata n substanta uscata din treapta
2 (kg s.u./zi);
Ninf - cantitatea zilnica de namol influent, exprimata n substanta uscata (kg s.u./zi);
Nm - cantitatea zilnica de substanta minerala continuta n namolul influent, exprimata n substanta uscata
(kg s.u./zi);
No - cantitatea zilnica de substanta organica (volatila) continuta n namolul influent, exprimata n
substanta uscat (kg s.u./zi);
No red - cantitatea zilnica de substanta organica (volatila) redusa n rezervorul de fermentare a namolului,
exprimata n substanta uscata ( kg s.u./zi);
Np - cantitatea (productia) zilnica de namol primar, exprimata n substanta uscata (kg s.u./zi);
Npe - cantitatea zilnica de namol primar n amestec cu cel n exces, exprimata n substanta uscata (kg
s.u./zi);
Npec - cantitatea zilnica de namol primar n amestec cu cel n exces concentrat, exprimata n substanta
uscata (kg s.u./zi);
Ns - cantitatea zilnica de namol stabilizat, exprimata n substanta uscata (kg s.u./zi);
Nsf - cantitatea zilnica de stabilizat aerob si stabilizat (fermentat) anaerob, exprimata n susbtanta uscata
(kg s.u./zi);
qbg - productia specifica de biogaz (m3 gaz/kg s.o. redusa);
ON - cantitatea de oxigen necesara (kgO2/zi);
P - presiunea aplicata probei de namol (Pa);
PCn - puterea calorica (kJ/kg);
P - diferenta de presiune aplicata probei de namol (Pa);
qbg - productia de biogaz (m3 gaz/kg s.o. redusa);
Qc - debitul de calcul (m3/zi)
QR - debitul de recirculare la rezervorul de fermentare a namolului (m 3/h);
QG - volumul teoretic zilnic de biogaz (m3/zi);
QG ef - volumul efectiv zilnic de biogaz (m3/zi);
- debitul de aer necesar n conditii standard (Nm 3/h);
r - rezistenta specifica la filtrare (m/kg);
ro - rezistenta specifica la filtrare a turtei de namol pentru P=1 (m/kg);
107
R - indicele de recuperare a materiilor solide (%);

s - coeficient de compresibilitate;
S - suprafata filtranta (m2);
t - timpul de filtrare (s);
tc - timpul de concentrare a namolului (h);
ts - timpul de stabilizare a namolului (zile);
Tf - timpul de fermentare a namolului (zile);
TSSC - concentratia n materii solide n suspensie a supernatantului (%);
TSSF - concentratia n materii solide n suspensie a namoluli influent la concentrare (%);
TSSP - concentratia n materii solide n suspensie a namolului concentrat (%);
9; - temperatura namolului (C);
1- temperatura medie anuala a aerului (C);
iarna - temperatura medie a aerului atmosferic pe timp de iarna (C);
V - volumul de filtrat obtinut dupa timpul de filtrare t (m 3);
VCN - volumul concentratorului de namol (m3);
VRFN - volumul rezezrvorului de fermentare a namolului (m 3);
VRG - volumul rezervorului de gaz (m3);
VSN - volumul stabilizatorului de namol (m3);
Vnp - volumul de namol zilnic retinut n decantorul primar (namol primar) (m 3/zi);
Vne - volumul de namol n exces evacuat zilnic din decantorul secundar, notat si Q ne (m3/zi);
Vnef - volumul zilnic de namol efluent (m3/zi);
Vnpe - volumul zilnic al amestecului de namol primar si namol n exces (m 3/zi);
Vnc - volumul zilnic de namol concentrat (ngrosat) evacuat din con (m 3/zi);
Vnf - volumul zilnic de namol fermentat anaerob evacuat spre deshidratare (m 3/zi);
Vn inf - volumul zilnic de namol influent (m3/zi);
Vns - volumul zilnic de namol fermentat aerob evacuat spre deshidratare (m 3/zi);
Vnd - volumul zilnic de namol deshidratat evacuat din statia de epurare (m 3/zi);
Vs - volumul zilnic de supernatant (m3/zi);
w - umiditatea namolului (%);
wp - umiditatea namolului primar (%);
we - umiditatea namolului n exces (%);
wef - umiditatea namolului efluent (%);
wes - umiditatea namolului n exces stabilizat (%);
wpe - umiditatea amestecului de namol primar si n exces (%);
wnc - umiditatae namolului concentrat (ngrosat) (%);
wf - umiditatea namolului fermentat anaerob (%);
ws - umiditatea namolului fermentat (stabilizat) aerob (%);
wc- scaderea de umiditate prin concentrare (%);
wf- cresterea de umiditate prin fermentare anaeroba (%);
wf1- cresterea de umiditate prin fermentare anaeroba, treapta 1 (%);
wf2- scaderea de umiditate prin fermentare anaeroba, treapta 2 (%);
wd - scaderea de umiditate prin deshidratare (%).
ANEXA 3-B
B. NOTATII UTILIZATE N SCHEMELE SI FIGURILE PREZENTATE
108
N CADRUL NORMATIVULUI
Notatia
Semnificatia
CN
-concentrator de namol
BOE
-bazin de omogenizare/egalizare
BT
-bazin tampon
DN
-deshidratare namol
DP
-decantor primar
DS
-decantor secundar
RFN
-rezervor de fermentare a namolului (stabilizare anaeroba)
RFN1
-rezervor de fermentare a namolului (stabilizare anaeroba)- treapta 1 (primara)
RFN2
-rezervor de fermentare a namolului (stabilizare anaeroba)- treapta 2 (secundara)
RG
-rezervor de gaz
SPnpe
-statie de pompare namol activat de recirculare si n exces
SPs
-statie de pompare supernatant
ANEXA 3C
C. NOTAII UTILIZATE N CADRUL NORMATIVELOR PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCIILOR I
INSTALAIILOR DE EPURARE A APELOR UZATE ORENETI (ROMN/ENGLEZ/GERMAN )
Simbol
Denumire
U.M.
Englez
ADS
AST
ANB
a
Ci
a
Bd,BOD
a
Bd,BSB5
3
m2
kg/d
Cx
Bd,XXX
Bd,XXX
kg/d
Iob
Ixb
Ion
Ixn
b
B1
L
BR,BOD
BR,XXX
BSS,BSB
BSS,XXX
b
WST
LST
BR,BSB
BR,XXX
BTS,BSB
BTS,BSB
b
bNB
bSR
kg/(m3d)
kg/(m3d)
kg/(kgd)
kg/(kgd)
d-1
m
m
Os sau cs
Cs
Cs
mg/l
c0
Cx
Cx
mg/l
Romn
German
2
Romn
4
Aria suprafeelor decantoarelor secundare
Numrul paletelor racloare n DS circulare
ncrcarea (cantitatea) zilnic de CBO5 la intrarea n SE
ncrcarea (cantitatea) zilnic pentru ali parametrii la
intrarea n SE
ncrcarea organic (volumetric) a bazinului n CBO 5
ncrcarea volumetric cu ali parametrii
ncrcarea organic a nmolului n CBO5
ncrcarea nmolului cu ali parametrii
Coeficientul Decay
Limea decantoarelor secundare rectangulare
Lungimea DS rectangulare
Concentraia oxigenului dizolvat de saturaie ce depinde
de temperatur i presiunea parial
Concentraia oxigenului dizolvat n bazinele de aerare DO
109
DST
DST
DNB
PTXXX
PTXXX
EWXXX
fC
fN
fC
fN
fC
fN
fSR
fSR
fSR
FT
h1
FT
h1
FT
h1
h2
h2
h2
h3
h3
h3
h4
h4
h4
hln
hln
he
htot
hSR
IVN
htot
hSR
SVI
hges
hSR
ISV
m
m
l/kg
LFS
LFS
lB
LRW
LRW
lNB
LSR
LSR
Iw
LSL
LSL
ISR
Na
MSS,AT
MTS,BB
kg
OC
OC
OC
kg/h
OC
OC
OC
kg/h
CSOC
OUC,BOD
OVC,BSB
kg/kg
OUd,C
OVd,C
kg/d
OUd,D
OVd,D
kg/d
OUd,N
OVd,N
kg/d
Q
Qsc
OUh
Q
QSort
OVh
Q
QK
m3/h
m3/h
m3/h
Qmax,h
Qww,h
Qm
m3/h
QSR
QSR
QSR
m3/h
Qri
QIR
QRZ
m3/h
QRT
QRC
QRF
m3/h
Qr
Qu zi max
Qu or max
Qne
QRS
QDW,d
QDW,h
QWS,d
QRS
Qd
Qt
QS,d
m3/h
m3/d
m3/h
m3/h
Diametrul decantoarelor secundare

Numrul total de locuitori i locuitori echivaleni referitori la
parametrii XXX ex: BOD5, COD, etc.
Factorul maxim pentru respiraia pe baz de C
Factorul maxim pentru oxidarea amoniului
Factorul de ndeprtare a nmolului, depinznd de tipul de
raclet de nmol
Factorul de temperatur pentru respiraia endogen
Adncimea zonei de ap limpezit n DS
Adncimea zonei de separare/zona debitului de recirculare
n DS
Adncimea zonei de stocare n DS
Adncimea (grosimea) zonei de ngroare a nmolului i a
zonei de ndeprtare (eliminare) a acestuia n DS
Adncimea la centru a structurii de admisie (situat sub
suprafaa liber a apei) din DS
Adncimea total a apei n DS
nlimea paletelor racloare sau a agrinzii racloare
Indicele volumetric al nmolului (indexul lui Mohlmann)
Lungimea rampei (scrii) racloare n bazinul rectangular
(LFSLST)
Lungimea de rulare a podului raclor n DS rectangulare
Lama raclorului sau lungimea podului raclor n DS
rectangulare
Lungimea stratului de nmol deplasat de paletele racloare
n ds
Masa (cantitatea) de suspensii solide n reactorul
biologic/bazinul de aerare
Transferul de oxigen pentru o dispozitiv de aerare n apa
curat cu cx=0, T=20C i presiunea aerului p=1013 hPa
Transferul de oxigen n amestecul ap uzat-nmol activat
din bazinul de aerare pentru un dispozitiv de aerare cu
cx=0, T=20C i presiunea aerului p=1013 hPa
Cantitatea specific (necesarul specific) de oxigen pentru
nlturarea carbonului, referitoare la CBO5
Capacitatea (cantitatea) zilnic necesar de oxigen pentru
nlturarea carbonului
Capacitatea (cantitatea) zilnic necesar de oxigen pentru
nlturarea carbonului care este furnizat prin denitrificare
Capacitatea (cantitatea) zilnic necesar de oxigenare
pentru nitrificare
Capacitatea (cantitatea) de oxigenare orar (de vrf)
Debitul influent
Debit de nmol scurt circuitat n DS
Debitul de dimensionare maxim orar pe vreme umed de
la procedeele de canalizare unitare i mixte
Debit de nmol ndeprtat din DS
Debit de recirculare intern la zona pre-anoxic a
procesului de denitrificare
Debitul de recirculare total
la zona preanoxic a procesului de denitrificare
Debit de nmol activat recirculat
Debit zilnic influent de ap uzat pe vreme uscat
Debitul orar de ap uzat pe vreme uscat
Debit zilnic de nmol n exces
110
qd
qA
qA
m/h
IVS
qSV
qSV
l/(m2h)
rT
RC
RF
Debitul specific deversat n rigola de colectare a apei

limpezite (decantat) din DS
ncrcarea volumetric superficial n nmol, a DS
Raportul de recirculare total la zona pre-anoxic a
procesului de denitrificare
Coeficientul de recirculare extern
re
RS
RV
FS
T
SF
T
SF
T
TER
TER
TBem
Tdim
Tdim
TW
Ti
TW
TW
ti
tD
tN
tTh
tD
tN
tE
tD
tN
h
h,d
h,d
tR
tR
tR
h,d
tSR
tSR
tSR
ts
tT
ts
tT
tSS
ts
tT
tTS
tSS,dim
tS,aerob
TSS,aerob,di
TTS,Bem
tTS,aerob
h
h
d
d
d
TTS,aerob,Bem
Tn,aerob
Tn,dim
Tn,aerob
Tn,aerob,dim
cnae
SSEAT
TSAB
kg/m3
cna
SSAT
TSBB
kg/m3
cna,sf
SSAT,Step
TSBB,Kask
kg/m3
cnds
SSBS
TSBS
kg/m3
cnr
SSRS
TSRS
kg/m3
cne
SSWS
TSS
kg/m3
SC,BSB
kg/kg
Nes,C
SSC,BOD
5
Ne
SPd
Sd
kg/d
Ne,C
Ne,P
V
VN
VD
Vsel
VAN
Vd
DSV
SPd,C
SPd,P
VAT
VN
VD
Vsel
VBioP
VST
DSV
Sd,C
Sd,P
VBB
VN
VD
Vsel
VBiop
VNB
VSV
kg/d
kg/d
m3
m3
m3
m3
m3
m3
l/ m3
vret
vSR
vret
vSR
vRck
vSR
m/h
m/h
(
)
Factor de siguran pentru nitrificare
Temperatura n reactorul biologic/bazin de aerare
Temperatura n reactorul biologic la carea trebuie
ndeplinite cerinele pentru azotul efluent
Temperatura n reactorul biologic/bazin de aerare pe care
se bazeaz dimensionare
Temperatura n reactorul biologic pe perioada de iarn,
Ti<TDIM
Timpul de ngroare a nmolului n DS
Durata fazei de dentrificare cu proces intermitent
Durata fazei de nitrificare cu proces intermitent
Perioada de retenie (ex.
Intervalul de nlturare a nmolului (Perioada de timp
pentru un ciclu de raclare)
Timpul pentru ridicarea i coborrea paletelor racloare
Ciclul de timp cu procese intermitente
Vrsta nmolului referitoare la VAT
Vrsta nmolului pentru care se face dimensionare
Vrsta nmolului aerob referitoare la VN
Vrsta nmolului aerob pentru care se face dimensionarea
procesului de nitrificare
Concentraia suspensiilor solide n efluentul reactorului
biologic/ bazin de aerare (n mod uzual cnae=cna)
Concentraia materii de suspensii solide n reactorul
biologic/bazinul de aerare (MLSS)
Concentraia medie de suspensii solide n reactorul
biologic n procesul de denitrificare step-feed (can,sf>cnae)
Concentraia n MSS a nmolului depus pe radierul DS
Concentraia suspensiilor solide din nmolul activat
recirculat
Concentraia suspensiilor solide din nmolul activat n
exces
Producia specific de nmol n exces de la nlturarea
materiilor organice pe baz de carbon (cu referire la CBO 5)
Producia zilnic de nmol activat n exces provenit din
eliminarea C i P
Producia zilnic de nmol n exces de la nlturarea C
Producia zilnic de nmol de la nlturarea de P
Volumul reactorului biologic/bazin de aerare
Volumul reactorului biologic folosit pentru nitrificare
Volumul reactorului biologic folosit pentru denitrificare
Volumul selectorului aerob
Volumul bazinului de amestec pentru reducerea fosforului
Volumul decantorului secundar
Volumul de nmol diluat, la 30 minute de decantare
(trebuie determinat, dac DSV este mai mare de 250 l/m 3,
ceea ce este n cazul general). DSV=cnaeIVN
Viteza podului raclor, cu bazine circulare la periferie
Viteza podului raclor, cu bazine circulare la periferie
111
mg/mg
CXXX
SXXX
CXXX
SXXX
CXXX
SXXX
mg/l
mg/l
XXXX
X5 uz
SCBO
XXXX
CBOD
SBOD
XXXX
CBSB
SBSB
mg/l
mg/l
mg/l
XCCO
SCCO
CCOD
SCOD
CCSB
SCSB
mg/l
mg/l
SCCO,deg
SCCO,inert
SCCO,ext
SCOD,deg
SCOD,inert
SCOD,ext
SCSB,abb
SCSB,inert
SCSB,Dos
mg/l
mg/l
mg/l
CN
CTKN
CN
CTKN
CN
CTKN
mg/l
CorgN
SinorgN
CorgN
SinorgN
CorgN
SanorgN
mg/l
mg/l
Concentraia azotului organic n probe omogenizate

Concentraia azotului inorganic
SNH4
SNO3
SNO2
SNH4
SNO3
SNO2
SNO3,D
SNH4
SNO3
SNO2
SNO3,D
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
Concentraia zotului din amoniu n probe filtrate

Concentraia azotului din nitrat n probe filtrate
Concentraia azotului din nitrit n probe filtrate
Concentraia azotului din nitratul ce trebuie denitrificat
SNO3,D,Ext
SNO3,D,Ext
mg/l
SNH4,N
CP
cPO4
SALK
XCCO,BM
SNH4,N
CP
SPO4
SALK
XCOD,BM
SNH4,N
CP
SPO4
SKS
XCSB,BM
mg/l
mg/l
mg/l
mmol/l
mg/l
XCCO,deg
XCOD,deg
XCSB,abb
mg/l
XCCO,inert
XCOD,iner
XCSB,inert
mg/l
XorgN,BM
XorgN,BM
mg/l
cP,BM
XP,BM
XP,BM
mg/l
cP,prec
XP,Prec
XP,Fll
mg/l
cP,bio ex
XP,BioP
XP,BioP
mg/l
cuz
XSS
XTS
mg/l
corg,SS
XorgSS
XorgTS
mg/l
canorg,SS
XinorgSS
XanorgTS
mg/l
BR
IAT
ZB
EBR
EAT
AB
EBD
EDT
AB
mg/l
Factorul de eficien (randamentul), (mg biomas COD/mg

COD biodegradabil)
Coeficientul transferului de oxigen n nmolul activat i n
apa curat
Concentraia parametrilor XXX n probe omogenizate
Concentraia parametrilor XXX n probe filtrate (0,45 m
porii membranei filtrante)
Concentraia reziduului filtrant (solid), XXXX=CXXX-SXXX
Concentraia BOD5 n probe omogenizate
Concentraia BOD5 n probe filtrate 0,45 m
Concentraie COD n probe omogenizate
Concentraie COD n probe filtrate 0,45 m
Concentraia substanelor dizolvate, COD biodegradabil
Concentraia substanelor dizolvate, COD inert
Concentraie COD dizolvat adugat ca surs de carbon
extern (suplimentar) pentru mbuntirea procesului de
nitrificare
Concentraia azotului total n probe omogenizate ca N
Concentraia TKN total n probe omogenizate ca
Concentraia azotului din nitratul ce va fi denitrificat cu

carbon extern
Concentraia azotului din amoniu ce va fi nitrificat
Concentraia fosfotului total n probe omogenizate
Concentraia fosforului din fosfai (P dizolvat)
Alcalinitate
Concentraia n CCO a biomasei
Concentraia n particule biodegradabile, exprimat prin
CCO
Concentraia n particule biodegradabile, exprimat prin
CCO
Concentraia azotului organic nglobat n biomas
Concentraia fosforului organic nglobat n biomas
Concentraia fosforului redus (ndeprtat) prin precipitare
simultan
Concentraia fosforului ndeprtat n procesul de eliminare
a fosforului biologic n exces
Concentraia materiilor solide n suspensie n apa uzat
(0,45 m porii membranei filtrante dup uscarea la 105C
Concentraia materiilor solide n suspensie din apa uzat
Concentraia materiilor organice solide anorganice din apa
uzat
Prob din influent ctre staia de epurare
Prob din influentul reactorului biologic dac se refer la
influentul bazinului de amestec anoxic, ex. CCCO,BR
Probe din efluentul reactorului biologic ex:
Probe din efluentul bazinului de denitrificare, ex:
112
EBN
ENT
NB
EDS
NE
NR
CE
EST
WS
RS
ER
AN
S
RS
W
Simbol
Romn
0
Englez
1
German
2
ADS
AST
ANB
Ci
Cx
Iob
Ixb
Ion
Ixn
b
B1
L
Os sau cs
Bd,BOD
Bd,XXX
BR,BOD
BR,XXX
BSS,BSB
BSS,XXX
b
WST
LST
Cs
a
aSR
Bd,BSB5
Bd,XXX
BR,BSB
BR,XXX
BTS,BSB
BTS,BSB
b
bNB
bSR
Cs
c0
DST
PTXXX
Cx
DST
PTXXX
Cx
DNB
EWXXX
mg/l
m
fC
fN
fC
fN
fC
fN
fSR
fSR
fSR
FT
FT
FT
h1
h1
h1
h2
h2
h2
h3
h3
h3
h4
h4
h4
hln
hln
he
htot
hSR
IVN
LFS
htot
hSR
SVI
LFS
hges
hSR
ISV
lB
m
m
l/kg
m
LRW
LRW
lNB
LSR
LSR
Iw
LSL
LSL
ISR
U.M.
3
m2
m
kg/d
kg/d
kg/(m3d)
kg/(m3d)
kg/(kgd)
kg/(kgd)
d-1
m
m
mg/l
Probe din efluentul bazinului de nitrificare ex:

Probe din efluentul decantorului secundar, ex: CCBO,EDS
Prob de la nmolul (activat n exces)
Prob de la nmolul (activat) recirculat
Cerinele efluentului cu procedura de probe definit.
Denumire
Englez
4
Surface area of secondary settling tanks
Number of scraper blades in circular settling tanks
Daily BOD5 load
Daily load for another parameter
BOD5 volume loading rate
Volume loading rate with another parameter
BOD5 sludge loading rate
Sludge loading rate with another parameter
Decay coefficient
Width of rectangular secondary settling tanks
Length of rectangular secondary settling tanks
Dissolved oxygen saturation concentration dependent
on the temperature and partial pressure
Dissolved oxygen concentration in aeration tanks (DO)
Diameter of secondary settling tanks
Total number of inhabitants and population equivalents
referred to the parameters XXX, e.g. BOD5, COD
Peak factor for carbon respiration
Peak factor for ammonium oxidation
Sludge removal factor, dependent on the type of sludge
scraper
Temperature factor for endogenous respiration
Depth of the clean water zone in secondary settling
tanks
Depth of the separation zone/return flow zone in
secondary settling tanks
Depth of the density flow and storage zone in secondary
settling tanks
Depth of the sludge tickening and removal zone in
Depth of the centre of the inlet aperture (below water
surface) of secondary settling tanks
Total water depth in the secondary settling tank
Heigh of a scraper blade or a screaper beam
Sludge volum index
Length of flight scraper in a rectangular tank LFSLST
Length of the runaway of a scraper bridge in a
rectangular settling tanks LRWLST
Scraper blade or scraper beam length in rectangular
Length of the sludge layer moved by a scraper blade in
a rectangular settling tanks
113
Na
MSS,AT
MTS,BB
kg
OC
OC
OC
kg/h
OC
OC
OC
kg/h
CSOC
OUC,BOD
OVC,BSB
kg/kg
OUd,C
OVd,C
kg/d
OUd,D
OVd,D
kg/d
OUd,N
OVd,N
kg/d
Q
Qsc
OUh
Q
QSort
OVh
Q
QK
m3/h
m3/h
m3/h
Qmax,h
Qww,h
Qm
m3/h
QSR
QSR
QSR
m3/h
Qri
QIR
QRZ
m3/h
QRT
QRC
QRF
m3/h
Qr
Qu zi max
Qu or max
Qne
qd
QRS
QDW,d
QDW,h
QWS,d
qA
QRS
Qd
Qt
QS,d
qA
m3/h
m3/d
m3/h
m3/h
m/h
IVS
qSV
qSV
l/(m2h)
rT
RC
RF
re
RS
RV
FS
T
SF
T
SF
T
TER
TER
TBem
Tdim
Tdim
TW
Ti
TW
TW
ti
tTh
tE
tD
tD
tD
h,d
tN
tN
tN
h,d
tR
tR
tR
h,d
tSR
tSR
tSR
ts
tT
Tn,aerob
Tn,dim
Tn,aerob
Tn,aerob,dim
ts
tT
tSS
tSS,dim
tS,aerob
TSS,aerob,dim
ts
tT
tTS
TTS,Bem
tTS,aerob
TTS,aerob,Bem
h
h
d
d
d
d
Mass of suspend solids in the biological reactor/aeration

tank
Oxygen transfer of an aeration facility in clean water with
Cx=0, T=20C and air presure p=1013kPa
Oxygen transfer of an aeration facility in activated sludge
with Cx=0, T=20C and air presure p=1013kPa
Daily oxygen uptake for carbon removal, referred to
BOD5
Daily oxygen uptake for carbon removal
Daily oxygen uptake for carbon removal which is
covered by denitrification
Daily oxygen uptake for nitrification
Oxygen uptake rate (hourly)
Flow rate, infloe rate, throughflow rate
Short circuit sludge flow rate in secondary settling tanks
Dimensioning peak flow rate with wet weather from
combined and separate sewer systems
Sludge removal flow rate
Internal recirculation flow rate at pre-anoxic zone
denitrification process
Total recirculation flow rate at pre-anoxic zone
denitrification process (QRS+QIR)
Return (activated) sludge flow rate
Daily waste water inflow with dry weather
Hourly dry weather flow rate as 2th mean
Daily waste (activated) sludge flow rate
Surface overflow rate of secondary settling tanks
Sludge volume surface loading rate of secondary settling
tanks
Total recirculation ratio at pre-anoxic zone denitrification
process (
Return
)
sludge
ratio
Safety factor for nitrification

Temperature in the biological reactor/aeration tank
Temperature in the biological reactor at which the
effluent requirements for nitrogen have to be met
Temperature in the biological reactor/aeration tank upon
which dimensioning is based
Temperature in the biological reactor in winter
Tickening time of the sludge in the secondary settling
tank
Duration of the denitrification phase with intermittent
process
Duration of the nitrification phase with intermittent
process
Retention period
Sludge removal interval (Period of time for one loop of a
scraper)
Time for raising and lowering the scraper blade
Cycle time with intermittent process (
)
Sludge age reffered to VAT
Sludge age upon which dimensioning is based
Aerobic sludge age referred to VN
Aerobic sludge age upon which dimensioning for
114
cnae
SSEAT
TSAB
kg/m3
cna
SSAT
TSBB
kg/m3
cna,sf
SSAT,Step
TSBB,Kask
kg/m3
3
nitrification is based
Suspended solids concentration in the effluent of the
biological reactor/aeration tank (usually )
Suspended solids concentration in the biological
rector/aeration tank
Average suspended solids concentration in the biological
reactor with step-feed denitrification
Suspended solids concentration in the bottom sludge of
Suspended solids concentration of the return (activated)
sludge
Suspended solids concentration of the waste (activated)
sludge
Sludge production from carbon removal reffered to BOD5
Daily waste activated sludge production (solids)
Daily sludge production from carbon removal
Daily sludge production from phosphorus removal
Volume of the biological reactor/aeration tank
Volume of the biological reactor used for nitrification
Volume of the biological reactor used for denitrification
Volume of an aerobic selector
Volume of anaerobic mixing tank for biological
phosphorus removal
Volume of secondary settling tank
Diluted sludge volume, 30 minutes settled (to be
determined, if SV 30 is higher than 250 L/mc, what
generally is the case)
Return velocity of the scraper bridge
Scraper bridge velocity (with circular tank at the
periphery)
Yield factor (mg formed biomass (COD) per mg
biodegradable COD)
Quetient of oxygen transfer in activated sludge and in
clean water
Concentartion of the parameter XXX in the homogenized
sample
Concentration of the parameter XXX in the filetered
sample (0,45 m membrane filter)
Concentration
of
filter
residue
(solids),
cnds
SSBS
TSBS
kg/m
cnr
SSRS
TSRS
kg/m3
cne
SSWS
TSS
kg/m3
Nes,C
Ne
Ne,C
Ne,P
V
VN
VD
Vsel
VAN
SSC,BOD5
SPd
SPd,C
SPd,P
VAT
VN
VD
Vsel
VBioP
SC,BSB
Sd
Sd,C
Sd,P
VBB
VN
VD
Vsel
VBiop
kg/kg
kg/d
kg/d
kg/d
m3
m3
m3
m3
m3
Vd
VST
VNB
m3
DSV
DSV
VSV
l/ m3
vret
vSR
vret
vSR
vRck
vSR
m/h
m/h
mg/mg
CXXX
CXXX
CXXX
mg/l
SXXX
SXXX
SXXX
mg/l
XXXX
XXXX
XXXX
mg/l
X5 uz
SCBO
CBOD
SBOD
CBSB
SBSB
mg/l
mg/l
XCCO
SCCO
CCOD
SCOD
CCSB
SCSB
mg/l
mg/l
SCCO,deg
SCCO,inert
SCCO,ext
SCOD,deg
SCOD,inert
SCOD,ext
SCSB,abb
SCSB,inert
SCSB,Dos
mg/l
mg/l
mg/l
CN
CN
CN
mg/l
CTKN
CTKN
CTKN
CorgN
CorgN
CorgN
mg/l
sample
Concentration
SinorgN
SinorgN
SanorgN
mg/l
homogenised sample
Concentration
of
mg/l
Concentration of BOD5 in the homogenised sample

Concentration of BOD5 in the 0,45 m filtered sample
Concentration of COD in the homogenised sample
Concentration of COD in the 0,45 m filtered sample
Concentration of dissolved, biodegradable COD
Concentration of dissolved, inert COD
Concentration of dissolved COD added as external
carbon for the improvement of denitrification
Concentration of total nitrogen in the homogenized
sample as N
Concentration of Kjeldahl nitrogen in the homogenized
115
of
the
organic
the
nitrogen
inorganic
in
the
nitrogen
SNH4
SNH4
SNH4
mg/l
SNO3
SNO3
SNO3
mg/l
SNO2
SNO2
SNO2
mg/l
SNO3,D
SNO3,D
mg/l
SNO3,D,Ext
SNO3,D,Ext
mg/l
SNH4,N
SNH4,N
SNH4,N
mg/l
CP
CP
CP
mg/l
cPO4
SALK
XCCO,BM
XCCO,deg
0
XCCO,inert
SPO4
SALK
XCOD,BM
XCOD,deg
1
XCOD,iner
SPO4
SKS
XCSB,BM
XCSB,abb
2
XCSB,inert
mg/l
mmol/l
mg/l
mg/l
3
mg/l
XorgN,BM
XorgN,BM
mg/l
cP,BM
XP,BM
XP,BM
mg/l
cP,prec
XP,Prec
XP,Fll
mg/l
cP,bio ex
XP,BioP
XP,BioP
mg/l
cuz
XSS
XTS
mg/l
corg,SS
XorgSS
XorgTS
mg/l
canorg,SS
XinorgSS
XanorgTS
mg/l
BR
IAT
ZB
EBR
EAT
AB
EBD
EDT
AB
EBN
ENT
NB
EDS
EST
AN
NE
NR
CE
WS
RS
ER
S
RS
W
Simbol
Romn
0
Englez
1
German
2
ADS
AST
AND
a
aSR
U.M.
3
m2
m
Concentration of ammonium nitrogen in the filtered

sample as N
Concentration of nitrate nitrogen in the filtered sample as
N
Concentration of nitrite nitrogen in the filtered sample as
N
Concentration of nitrate nitrogen to be denitrified
Concentration of nitrate nitrogen to be denitrified with
external carbon
Concentration of ammonium nitrogen to be nitrified
Concentration of phosphorus in the homogenized
sample as P
Concentration of phosphate as P (dissolved)
Alkalinity
Concentration of COD of the biomass
Concentration of particulate, biodegradable COD
4
Concentration of particulate, inert COD
Concentration of organic nitrogen embedded in the
biomass
Concentration of phosphorus embedded in the biomass
Concentration of phosphorus removed by simultaneous
precipitation
Concentration of phosphorus removed with biological
excess phosporus removal process
Concentration of suspended solid of wastewater (0,45
m membrane filters after drying at 105C)
Concentration of organic suspended solid of wastewater
Concentration of inorganic suspended solid of
wastewater
Sample from influent to the wastewater treatment plant
Sample from the influent to the biological reactor, if
applicable of the influent to the anorexic mixing tank,
e.g. CCOD,IAT
Sample from the effluent of the biological reactor, e.g.
SNO3,EAT
Sample from the effluent of the denitrification tank, e.g.
SNO3,EDT
Sample from the effluent of the nitrification tank, e.g.
SNH4,ENT
Sample from the effluent of the secondary settling tank,
e.g. CBOD,EST, XSS,EST
Sample from the waste (activated) sludge
Sample from the return (activated) sludge
Effluent requirement with a defined sampling procedure
Denumire
German
4
Oberflche der Nachklrung
Anzahl der Rumerarme
Rumbalkenabstand von Bandrumern
116
Ci
Cx
Iob
Ixb
Ion
Ixn
b
B1
L
Bd,BOD
Bd,XXX
BR,BOD
BR,XXX
BSS,BSB
BSS,XXX
b
WST
LST
Bd,BSB5
Bd,XXX
BR,BSB
BR,XXX
BTS,BSB
BTS,BSB
b
bNB
bSR
kg/d
kg/d
kg/(m3d)
kg/(m3d)
kg/(kgd)
kg/(kgd)
d-1
m
m
Os sau cs
Cs
Cs
mg/l
c0
DST
PTXXX
Cx
DST
PTXXX
Cx
DNB
EWXXX
mg/l
m
e
fc
fN
fSR
FT
h1
h2
h3
fc
fN
fSR
FT
h1
h2
h3
fc
fN
fSR
FT
h1
h2
h3
m
m
m
h4
hln
htot
hSR
IVN
LFS
LRW
LSR
LSL
h4
hln
htot
hSR
SVI
LFS
LRW
LSR
LSL
h4
hln
htot
hSR
ISV
lB
lNB
Iw
ISR
m
m
m
m
l/kg
m
m
m
m
Na
OC
MSS,AT
OC
MTS,BB
OC
kg
kg/h
OC
OC
OC
kg/h
CSOC
OUC,BOD
OVC,BSB
kg/kg
OUd,C
OVd,C
kg/d
OUd,D
OVd,D
kg/d
OUd,N
OVd,N
kg/d
Tglicher Sauerstoffverbrauch fr die C-Elimination, der

durch die Denitrifikation gedeckt wird
Tglicher Sauerstoffverbrauch fr Nitrifikation
OUh
OVh
kg/h
Stndlicher Sauerstoffverbrauch
Q
Qsc
Qmax,h
Q
QSort
Qww,h
Q
QK
Qm
m /h
m3/h
m3/h
QSR
Qri
QRT
QSR
QIR
QRC
QSR
QRZ
QRF
m3/h
m3/h
m3/h
Qr
Qu zi max
QRS
QDW,d
QRS
Qd
m3/h
m3/h
Tgliche BSB5-Fracht
Tgliche Fracht fr einen anderen Parameter
BSB5 Raumbelastung
Raumbelastung mit einem anderen Parameter
BSB5 Schlammbelastung
Schlammbelastung mit einem anderen Parameter
Zerfallskoeffizient
Breite von rechteckigen Nachklrbecken
Rumschild oder Rumbalkenlnge in rechteckigen
Nachklrbecken
Sauerstoff Sttingungskonzentration, abhngig von der
Temperatur und dem Partialdruck
Sauerstoffkonzentration im Belebungsbecken
Durchmesser von Nachklrbecken
Einwohnerwert bezogen auf den Parameter XXX,
z.B.BSB5, CSB usw.
Stossfaktor fr die Kohlenstoffatmung
Stossfaktor fr die Ammoniumoxidation
Rumfaktor, abhnging von der Art des Schlammrumers
Temperaturfaktor fr endogene Veratmung
Tiefe der Klarwassrzone im Nachklrbecken
Tiefe der Trennzone/Rckstrmzone im Nachklrbecken
Tiefe der Dichtestrom- und Speicherzone im
Nachklrbecken
Tiefe der Eindick und Rumzone im Nachklrbecken
Tiefe des Einlaufs
Wassertiefe im Nachklrbecken
Rumschild-oder Rumbalkenhhe
Schlammindex
Lnge des Rumbandes von Bandrumern (lBlNB)
Lnge rechteckiger Nachklrbecken
Fahrstrecke des Rumwagens (lWlNB)
Abstand
des
Rumschildes
von
dem
Schlammabzugspunkt
beim
Einsetzen
des
Schlammrckflusses (lSR)
Masse der Feststoffe im Belenbungsbecken
Sauerstoffzufuhr
einer
Belftungseinrichtung
in
Reinwasse bei Cx=0, T=20C und Luftdruck p=1013 hPa
Sauerstoffzufuhr einer Belftungseinrichtung in belebtem
Schlamm bei Cx=0, T=20C und Luftdruck p=1013 hPa
Sauerstoffverbrauch fr Kohlenstoffelimination, bezogen
auf BSB5
Tglicher Sauerstoffverbrauch fr C-Elimination
Zufluss, Durchfluss, Volumenstrom

Kurzschlumssschlammstrom in Nachklrbecken
Bemessungszufluss bei Regenwetter aus Misch oder
Trennsystemen
Rumvolumenstrom
Interne Rezirkulation bei vorgeschalteter Denitrifikation
Rckfhrfluss
bei
vorgeschalteter
Denitrifikation
Rcklaufschammstrom
Tglicher Abwasserzufluss bei Trockenwetter
117
Qu or max
QDW,h
Qt
m3/h
Qne
qd
IVS
rT
re
Q
qA
qSV
RC
RS
QS,d
qA
qSV
RF
RV
m3/h
m/h
l/(m2h)
-
FS
T
TER
SF
T
TER
SF
T
TBem
C
C
Tdim
Tdim
TW
Ti
TW
TW
ti
tTh
tE
tD
tD
tD
tN
tN
tN
tR
tSR
ts
tT
Tn,aerob
tR
tSR
ts
tT
tSS
tR
tSR
ts
tT
tTS
Tn,dim
tSS,dim
TTS,Bem
Tn,aerob
tS,aerob
tTS,aerob
Tn,aerob,dim
TSS,aerob,di
TTS,aerob,Bem
cnae
cna
SSEAT
SSAT
TSAB
TSBB
cna,sf
SSAT,Step
TSBB,Kask
C
C
h
h,d
h,d
h,d
h
h
h
d
d
d
d
kg/m3
kg/m3
kg/m3
kg/m3
cnds
SSBS
TSBS
cnr
cne
SSRS
SSWS
TSRS
TSS
Nes,C
SSC,BOD5
SC,BSB
Ne
SPd
Sd
Ne,C
SPd,C
Sd,C
Ne,P
SPd,P
Sd,P
kg/d
V
VN
VAT
VN
VBB
VN
m3
m3
VD
VD
VD
m3
Vsel
VAN
Vsel
VBioP
Vsel
VBiop
m3
m3
Vd
DSV
vret
vSR
VST
DSV
vret
vSR
VNB
VSV
vRck
vSR
m3
l/ m3
m/h
m/h
kg/m3
kg/m3
kg/kg
kg/d
kg/d
Maximaler Trockenwetterzufluss als 2-h-Mittel bei

Trockenwetter
Tglicher berschussschlammabzug
Flchenbeschickung der Nachklrung
Schlammvolumenbeschickung, bezogen auf ANB
Rckfhrverhltnis bei vorgeschalteter Denitrifikation
Rcklaufverhltnis
Sicherheitsfaktor fr Nitrifikation
Temperatur im Belebungsbecken
Temperatur im Belebungsbecken, die der Bemessung zu
Grunde gelegt wird
Abwassertemperatur, bei der die berwachhungwerte fr
Stickstoff eingelhalten werden mssen
Abwassertemperatur im Winter,
Erforderliche Eindickzeit des Schlammes in der
Nachklrung
Dauer der Denitrifikationsphase bei intermittierenden
Verfahren
Dauer der Nitrifikationsphase bei intermittierenden
Verfahren
Durchflusszeit z.B.
Rummintervall
Zeit fr Heben und Senken des Rumschildes
Tautdauer bei intermittierenden Verfahren
Schlammalter, bezogen auf VBB
Schlammalter, das der Bemessung zu Grunde gelegt
wird
Aerobes Schlammalter, bezogen auf VN
Aerobes Schlammalter, das der Bemessung fr
Nitrifikation zu Grunde gelegt wird
Trockensubstanzgrhalt im Ablauf des Belebungsbeckens
Trockensubstanzgrhalt im Belebungsbeckens
Mittlerer Trockensubstanzgehalt in Belebungsbecken mit
Kaskadendenitrifikation
Trockensubstanzgehalt
im
Bodenschlamm
der
Nachklrbecken
Trockensubstanzgehalt der Rcklaufschlammes
Trockensubstanzgehalt der berschusschlammes
Schlammproduktion aus der Kohlenstoffelimination,
bezogen auf BSB5
Tgliche Schlammproduktion (Feststoffe)
Tgliche
Schlammproduktion
aus
der
Kohlenstoffelimination
Tgliche
Schlammproduktion
aus
der
Phosphorelimination
Volumen des Belebungsbeckens
Fr
Nitrifikation
genutztes
Volumen
des
Belebungsbeckens
Fr
Denitrifikation
genutztes
Volumen
des
Belebungsbeckens
Volumen eines aeroben Selektors
Volumen eines aeroben Mischbeckens zur biologischen
P-Elimination
Volumen der Nachklrung
Vergleichsschlammvolumen (VSV=TSBBISV)
Rckfahrgeschwindigkeit des Rumwagwens
Rumgeschwindigkeit (bei Rundbecken an der
118
Peripherie)
Ertragsfaktor (mg gebildete Biomasse (CSB) pro mg
abbaurem CSB)
Quotient von Sauerstoffzufuhr in belebtem Schlamm und
in Reinwasser
Konzentration des Parameters XXX, in der
homogenisierten Probe
Konzentration des Parameters XXX, in der filtrierten
Probe (0,45m Membranfilter)
Konzentration des Filterrckstandes, XXXX=CXXX-SXXX
Konzentration des BSB5 in der homogenisierten Probe
Konzentration des BSB5 in der mit 0,45 m filtrierten
Probe
Konzentration des CSB in der homogenisierten Probe
Konzentration des CSB in der mit 0,45 m filtrierten
Probe
Gelster, abbaubarer CSB
Konzentration der Aufstockung des gelsten CSB durch
externen Kohlenstoff zur Verbesserung der Denitrifikation
mg/mg
CXXX
CXXX
CXXX
mg/l
SXXX
SXXX
SXXX
mg/l
XXXX
X5 uz
SCBO
XXXX
CBOD
SBOD
XXXX
CBSB
SBSB
mg/l
mg/l
mg/l
XCCO
SCCO
CCOD
SCOD
CCSB
SCSB
mg/l
mg/l
SCCO,deg
SCCO,inert
SCOD,deg
SCOD,inert
SCSB,abb
SCSB,inert
mg/l
mg/l
SCCO,ext
CN
SCOD,ext
CN
SCSB,Dos
CN
mg/l
mg/l
CTKN
CTKN
CTKN
CorgN
SinorgN
CorgN
SinorgN
CorgN
SanorgN
mg/l
mg/l
SNH4
SNH4
SNH4
mg/l
SNO3
SNO3
SNO3
mg/l
SNO2
SNO2
SNO2
mg/l
SNO3,D
SNO3,D
mg/l
Konzentration des anorganischen Strickstoffs,

SanorgN=SNH4+SNO3+SNO2
Konzentration des Ammoniumstickstoffs in der filtrierten
Probe als N
Konzentration des Nitratstickstoffs in der filtrierten Probe
als N
Konzentration des Nitritstickstoffs in der filtrierten Probe
als N
Zu denitrifizierender Nitratstickstoffs
SNO3,D,Ext
SNO3,D,Ext
mg/l
Mit externem C zu denitrifizierender Nitratstickstoff
SNH4,N
CP
SNH4,N
CP
SNH4,N
CP
mg/l
cPO4
SALK
XCCO,BM
XCCO,deg
XCCO,inert
SPO4
SALK
XCOD,BM
XCOD,deg
XCOD,iner
XorgN,BM
SPO4
SKS
XCSB,BM
XCSB,abb
XCSB,inert
XorgN,BM
cP,BM
cP,prec
cP,bio ex
XP,BM
XP,Prec
XP,BioP
XP,BM
XP,Fll
XP,BioP
mg/l
mmol/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
Zu nitrifizierender Ammoniumstickstoffs
Konzentration des Phosphors in der homogenisierten
Probe als P
Konzentration des Phosphates als P (glost)
Surekapazitt
CSB der Biomasse
Partikulrer, abbaubarer CSB
Partikulrer, inerter CSB
In die Biomasse eingebauter orgabischer Stickstoffs
cuz
XSS
XTS
corg,SS
canorg,SS
I
BR
XorgSS
XinorgSS
I
IAT
XorgTS
XanorgTS
Z
mg/l
mg/l
mg/l
ZB
AB
EBR
EAT
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
Konzentration des Gesamtstickstoffs in der

homogenisierten Probe als N
Konzentration des Kjeldahlstickstoffs in der
homogenisierten Probe (CTKN=CorgN+SNH4)
In die Biomasse eingebauter Phosphor

Durch Fllung eliminierter Phosphor
Bei der biologischen P-Elimination biologisch
gebundener Phosphor
Konzentration der mit 0,45m Membranfilter
abfiltrierbaren Stoffe nach Trocknung bei 105C.
Konzentration der abfiltrierbaren organischen Stoffe
Konzentration der abfiltrierbaren anorganischen Stoffe
Probe vom Zulauf zur Klranlage, z.B. CBSB,Z, XTS,Z
Probe vom Zulauf zum Belebungsbecken, ggf. vom
Zulauf anaeroben Mischbecken, z.B. CCSB, ZB, auch
Zulauf zum biologischen Reaktor
Probe vom Ablauf zum Belebungsbeckens, z.B.SNO3,AB,
119
EBD
EBN
EDS
NE
NR
CE
EDT
ENT
EST
WS
RS
ER
AB
NB
AN
S
RS
W
auch Ablauf vom biologischen Reaktor

Probe vom Ablauf des Denitrifikationsbeckens, z.B.SNO3,DB
Probe vom Ablauf des Nitrifikationsbeckens, z.B.S NH4,DB
Probe vom Ablauf des Nachklrung, z.B. CBSB,AN,XTS,AN
Probe vom berschussschlamm
Probe vom Rcklaufschlamm
berwachungswert
120

NP118 - 06 Normativ Privind Procesarea Namolurilor Din Statiile de Epurare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NP118 - 06 Normativ Privind Procesarea Namolurilor Din Statiile de Epurare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR SI INSTALATIILOR

DE EPURARE A APELOR UZATE ORASENESTI

1.4. Armonizarea cu normele europene

2. PROVENIENTA NAMOLURILOR RETINUTE SI PRELUCRATE N STATIILE DE

2.4. Cantitati specifice de namol

Cantitatile specifice de namol

Substanta uscata din

Namol proaspat din decantoare primare

Namol proaspat din decantoare primare

Namol proaspat din decantoare primare

Namol biologic din decantoare secundare

Namol biologic din decantoare secundare

Namol n exces din decantoare secundare

Namol n exces concentrat

Namol fermentat din decantoarele cu etaj

Namol fermentat din fose septice

Namol n exces, n schemele cu BNA

Namol biologic rezultat de la filtrele percolatoare

Namol n exces, n scheme cu aerare prelungita

Namol n exces rezultat din procesul de epurare cu

Namol biologic rezultat n urma procedeului epurare

Namol rezultat n urma procedeului de ndepartare a

Namol primar rezultat n urma precipitarii chimice a

Namol primar rezultat n urma precipitarii chimice a

Namol rezultat din procedeele de epurare cu biomasa n

Namol rezultat din procedeele de epurare cu biomasa n

Namol biologic de la filtrele de foarte mare ncercare

3. CARACTERISTICILE FIZICE, CHIMICE SI BIOLOGICE ALE NAMOLURILOR

2 Namol n exces de la bazinele de aerare

3 Namol biologic rezultat de la filtrele percolatoare

Namol n exces de la bazinele de aerare n scheme cu aerare

5 Namol n exces rezultat din procesul de epurare cu lagune aerate

6 Namol biologic rezultat n urma procedeului de filtrare

7 Namol rezultat n urma procedeului de ndepartare a algelor

Namol primar rezultat n urma precipitarii chimice a fosforului,

9 Namol primar rezultat n urma precipitarii chimice a fosforului,

folosind doze mari de var (800 - 1600 mg/l)

Namol biologic din procedeele de epurare cu biomasa n suspensie,

Namol biologic din procedeele de epurare cu biomasa n suspensie,

12 Namol biologic de la filtrele de foarte mare ncarcare

Includ toate tipurile de materii retinute de dimensiuni mari, de natura organica si

Namolul rezultat n urma precipitarii chimice cu ajutorul sarurilor metalice, are de

NamoluI activat are, n general un aspect de lichid maro cu continut de flocoane. O

Legea lui Crman este valabila pe tronsonul AB.

2 Namol slab fermentat

3 Namol bine fermentat

Namol foarte bine

3.4. Caracteristici chimice

Concentratie (mg/kg s.u. din namol)

3.5. Caracteristici biologice si bacteriologice

Namol primar fermentat

Materii solide totale (MST), %

Materii solide volatile (% din MST)

Proteine (% din MST)

Azot (N, % din MST)

Fosfor (P2O5, % din MST)

Potasiu (K2O, % din MST)

Celuloza (% din MST)

Fier (fara sulfura)

Siliciu (SiO2, % din MST)

Alcalinitate (mg/l CaC03)

Acizi organici (mg/l)

4. NECESITATEA PRELUCRARII NAMOLURILOR