Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a acestuia.
Prin aceste documente se elaboreaza: - solutiile tehnico-constructive - solutiile tehnologice - calcule economice necesare realizarii si functionarii produsului
- Partea (documentatia) tehnica defineste constructia, compunerea si caracteristicile produsului, furnizeaza datele proprii fazelor tehnice ale acestuia; - Partea (documentatia) economica evidentiaza structura costurilor, permite stabilirea preturilor si evalueaza implicatiile economice ale proiectului.
Produse din ramura constructiilor de masini - Aparat - Masina - Utilaj Obiective de investitii sau diviziuni ale acestora (intra in sfera constructiilor cu instalatiile aferente)
Acestor tipuri le corespund norme legale distincte referitoare la continut si redactare pentru DTE. HG 28/2008 - privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii
Fiecare faza (categorie) DTE contine: - Piese (documente) scrise - Piese (documente) desenate
-
Fiecare faza se elaboreaza, avizeaza si se aproba de catre organele precizate in norme si legislatie.
Elaborarea DTE implica relatii intre: - Beneficiarul obiectivului (agentul economic care comanda lucrarea) - Proiectant (agentul economic specializat in activitatea de cercetare stiintifica, inginerie tehnologica si de proiectare) - Executant (agentul economic specializat in profilul respectiv sau unitatea proprie de executie a beneficiarului) - Furnizori de materiale, aparate, echipamente, utilaje sau linii tehnologice, din tara sau strainatate - Alte organe competente (ministere, banci, prefecturi, primarii etc.)
Pentru proiectele lucrarilor de investitii, se prevad, conform Art. 5 din HG28/2008, urmatoarele faze in redactarea Documentatiei Tehnice: studiu de prefezabilitate (optional) SPF; studiu de fezabilitate SF; proiect tehnic PT si caiet de sarcini CS; detalii de executie
SPF documentatie tehnico-economica prin care se fundamenteaza necesitatea si operturnitatea investitiei pe baza de date statistice si economice; SF - documentatie tehnico-economica prin care se stabilesc principalii indicatori tehnico-economici aferent obiectivului de investitii si care cuprinde solutii functionale, tehnologice, constructive si economice si care urmeaza a fi supuse aprobarii; PT detaliaza tehnic, aprofundeaza si concretizeaza elementele din SF; DE pentru obiecte detaliaza tehnic si economic solutiile din PT; DDE detalii si desene de executie.
Posturi de transformare Linii electrice de JT si MT Statii de transformare Racord la SEN DTE DT DE SF + PT Deviz general Deviz de obiect DE (DDE) Deviz pe categorii de lucrari Articol de lucrari
1. Tema 2. Studiul de fezabilitate (SF) 2.1. Studii si cercetari 2.2. Memoriu tehnic (MT) 3. Proiectul tehnic (PT) 3.1. Memoriul general al obiectivului (MG) 3.2. Grafice, avize, acorduri 3.3. Proiectul de organizare a santierului (POS) 3.4. Devizul general (DG) 4. Documentatia de executie DE (DDE) 4.1. Memoriu tehnic (MT) 4.2. Breviar de calcul 5. Documentatia economica DEc 5.1. Documente componente 5.2. 5.3. 5.4. 5.5. 5.6. 5.7. 5.8. 5.9.
1. Tema
Sta la baza inceperii activitatii de elaborare si avizare a documentatiei tehnico-economice; Stabileste caractersticile obiectivului, care trebuie urmarite in timpul elaborarii documentatiei; Elementele specificate in tema sunt: - capacitatile de productie, in unitati fizice; - profilul pe sortimente sau grupe de produse; - localitatea de amplasare, zona industriala; - beneficiar.
- valoarea totala a investitiei, din care constructii-montaj; - investitia specifica; - numarul de personal total, din care muncitori, conformitate cu normele de munca legale; -valoarea acumularilor anuale, din care beneficiu, rentabilitate; - investitia specifica; - numarul de personal total, din care muncitori, conformitate cu normele de munca legale; -valoarea acumularilor anuale, din care beneficiu, rentabilitate; -productia de marfa si neta; -durata de realizare a investitiei pana la punerea in functiune; -principalele etape de realizare a investitiei; - durata de recuperare a investitiei;
3.1. Memoriul general al obiectivului - utilitati necesare (utilitatile necesare desfasurarii normale a
4.2. Breviarul de calcul BC Reprezinta un extras din notele de calcul ale proiectantului continand principalele rezultate ale dimensionarilor, verificarilor si ipotezelor de calcul, prezentate intr-o succesiune logica. Notele de calcul se pastreaza in arhiva unitatii de proiectare.
Parti de obiect Ansamblu / subansamblu Deviz pe categorii de lucrari Antemasuratoare Lista utilajelor tehnologice si functionale care necestia montaj Extrasul de resurse Nomenclatoare specifice partii de obiect Element Articol de lucrari (norma de deviz si pret unitar pe articol de deviz) -cu caracter republican - propunere norma noua (PNN) - norme si preturi locale (NL) Indicatoare, cataloage, norme noi sau locale
Clasificare si codificare
Lista claselor de obiecte din CUPS si a nomenclatoarelor partilor de obiect (Bul. Constr. Vol. 5/1977)
5.1. Documente componente - cataloage de preturi unitare: C constructii industriale, locuinte, social-culturale si agrozootehnice; E instalatii electrice in constructii; W1 statii, posturi de transformare si linii de inalta tensiune; W2 retele de distributie a energiei electrice, iluminat public si bransament; W3 linii electrice de contact, semnalizare, centralizari feroviare; L2 linii tramvai, troleibuze; Tc telecomunicatii; RpE reparatii la instalatiile electrice la constructii; RpA reparatii la ascensoare; At automatizari.
5.2. Antemasuratoarea Este o piesa scrisa prin care se determina cantitatile de lucrari din fiecare articol de lucrari necesare a se executa la o categorie de lucrari din cadrul unui obiect. Antemasuratoarea precizeaza: - Nominalizarea variantelor articolelor de lucrari; - Stabilirea unor diferente si elemente de calcul la cheltuieli de transport si manipulare; - Sporuri la manopera si utilaje.
Se intocmeste pe parti de obiect ansambluri si subansambluri. Fiecarui obiect i se atribuie un numar curent si un cod, stabilite prin nomenclatoare specifice pe parti de obiect ale grupelor principale de obiecte.
1. CCPDC Normativ privind modul de intocmire al devizelor pe categorii de lucrari si pe obiecte pentru lucrari de constructii montaj, P91 83 (Bul. Constr. Vol. 2/1983) 2. IGSDCPEC Normativ privind modul de incadrare in devize a utilajelor, echipamentelor (ordinul IGSDCPEC nr. 29/1973 din Bul. Constr. nr. 1/1974) 3. Min. constructiilor Instructiuni privind modul de recalculare a devizelor pe categorii de lucrari urmare a HG nr. 449/27 din aprilie 1990
Documentatia trebuie sa cuprinda atat desene cu specific mecanic(hidraulic, pneumatic) cat si desene cu specific electric. Destinatia unei documentatii desenate(SF, DDE) determina (alaturi de felul produsului) numarul, caracterul si continutul tuturor desenelor componente. Identificarea elementelor trebuie facuta: - grafic (simboluri) - in scris (pentru a permite referirea la elemente in documente scrise)
Pentru identificarea in scris, se definesc simboluri numite identificatoare, organizate in blocuri. = + Bloc1 Bloc2 Bloc3
Bloc 1 identificator de nivel functional inalt Bloc 2 identificator de amplasare Bloc 3 identificator de element B3 baza oricarei identificari prima litera indica apartenenta elementului la un anumit sortiment de produse (anexa E, SR EN 61346-1) Detaliat, blocul 3 se poate exprima sub forma
3A-litera de cod a grupei elementului 3B-numar in ordinea de numerotare in proiect 3C-identificator functional Ex: H11 lampa 11 H11v lampa 11 verde
Blocul 2 identificatorul de amplasare este necesar pentru a se stabili pozitia fizica a elementului in cadrul unui ansamblu. Ex. +T5-X1 conectorul 1 din tabloul T5 +B3F6-C1 amplasarea pe cablajul imprimat 6 din sertarul F aflat in compartimentul 3 al dulapului B Blocul 1 identificatorul de nivel inalt codul atribuit de catre proiectant unei diviziuni a unei instalatii complexe dupa criterii functionale, tehnologice sau organizatorice Ex. =SP1+T5-X1 conectorul 1 din tabloul 5 al statiei de transformare 1
Marcarea si identificarea bornelor si terminalelor Piesele sau partile conductoare ale elementelor de circuit destinate racordarii acestora la circuitele exterioare = borne/terminale (echipamente electronice). Identificarea bornelor necesita marcarea alfanumerica chiar daca, uneori, pentru cazuri simple exista simboluri sau coduri de culori. Pentru o serie de produse (motoare) marcarea bornelor cu litere specifice este definita in cataloagele de fabricatie (foarte des utilizata). Ex. L1(R) faza 1 U,V,W bornele motoarelor 3f L2(S) faza 2 AX transformator primar L3(T) faza 3 ax transformator secundar N nul PE impamantare CC-borna echipot.
De obicei, pentru o borna a unui aparat, la identificatorul complet se adauga prefixul : Ex. -K3:R borna R a contactorului K3
Marcarea se face conform STAS 10636-83
Marcarea conductelor electrice In schemele de conexiuni exterioare in care se utilizeaza cabluri se poate utiliza identificatorul de element al conductei, sub forma:
Extremitatile conductelor multifilare: se identifica prin coduri de culori, simbluri grafice si alfanumerice, ca si in cazul identificarii bornelor.
Clasificarea desenelor electrotehnice E1) Dupa dispunerea realativa pe desene a semnelov conventionale: - reprezentare functionala plasarea invecinata a semnelor conventionale pentru elemente legate functional fara a reda amplasarea fizica - relativa sau la scara - reprezentare topografica pozitiile semnelor convetionale ale elementelor respecta cel putin dispunerea fizica relativa
Clasificarea desenelor electrotehnice Reprezentarea functionala poate fi: - reprezentare desfasurata cand parti ale aceluiasi element sunt reprezentate separat, pe criteriul functional al circuitului este reprezentarea cea mai explicita si deci foarte utilizata in circuitele de comanda - reprezentare semiasamblata asemanatoare celei desfasurate dar la care alinierea pe orizontala a semnelor se face dupa apartenenta la acelasi aparat ex: legatura dintre bobina si contactele unui releu - reprezentarea asamblata elementele aceluiasi aparat sunt reprezentate alaturat (permite delimitarea grafica a unui produs circuite simple), ex: contactor trifazat cu bobina de comanda
Continutul desenelor electrotehnice Pentru intocmirea partii desenate este necesar a fi respectate o serie de prescriptii generale si speciale referitoare la: - semne conventionale reprezentarea conductoarelor (multifilar, monofilar) - amplasarea elementelor din circuit (prin metoda grila) pentru identificarea lor in plan
Tipuri de desene utilizate: 1. schema tehnologica cu automatizari prezinta elementele instalatiei autmatizate cu legaturile lor functionale la care sunt asociate elementele si circuitele de automatizare <- schema pentru intelegerea instalatiei tehnologice 2. schema bloc pentru clarificarea principiului de functionare (elementele sunt reprezentate prin figuri geometrice simple blocuri functionale) 3. schema de alimentare/schema de distributie/ schema monofilara- utilizata pentru circuite de putere simple prin care se reda explicit si direct (simplu) modul de alimentare cu energie electrica a obiectului alimentat Specific: - redarea elementelor primare(+ legaturi) reprezentate monofilar - elementele secundare (circ. de comanda, masura) se evita a se trece iar daca se trec, nu se reprezinta legaturile dintre ele
Tipuri de desene utilizate: 4. schema desfasurata schema explicativa de circuite(de putere sau de comanda) destinata intelegerii in detaliu a functionarii obiectului documentatiei. Elementele sunt redate prin semne conventionale corespunzator reprezentarii desfasurate. Legaturile dintre elemente se reprezinta intr-o ordine functionala si logica pentru intelegere. Scop: prezentarea conceptiei de realizare tehnologica, prin delimitarea subansamblurilor, aparatura de conectica. Din aceasta rezulta: - scheme de conexiuni interioare - scheme de conexiuni exterioare - fisa de conexuni interioara
Tipuri de desene utilizate: 5. scheme si tabele de conexiuni - rol principal in executia instalatiei, ulterior in depanarea ei si este adesata presonalului de executie - scheme de conexiuni interrioare aferente unui singur echipament - scheme de conexiuni exterioare aferente legaturilor dintre mai multe echipamente sta la baza intocmirii jurnalului de cabluri 6. planuri de amplasare servesc informarii si executiei fizice Pentru un echipament se reda amplsarea reala a pieselor (plan de montare ex: executia unui tablou electric). Pentru o instalatie se reda situatia in teren cu toate infirmatiile: - delimitarea proprietatilor - traversari - amplasari Se reprezinta la scara de 1:50 sau 1:100.