ALIMENTARI CU APA SI

CANALIZARI 1
APLICATII

ISPM
Anul universitar 2021-2022
Semestrul I

08.12.2021

1
CUPRINS
1 Calculul debitelor caracteristice.................................................................................................... 1-3
Centrul populat....................................................................................................................... 1-3
1.1.1 Debitele necesarului de apa............................................................................................ 1-3
1.1.2 Debitele cerintei de apa .................................................................................................. 1-5
1.1.2.1 CAPTARE DIN SURSA SUBTERANA ........................................................................... 1-5
1.1.2.2 CAPTARE DIN SURSA SUPRAFATA ............................................................................ 1-6
Platforma industriala .............................................................................................................. 1-6
1.2.1 Debitele necesarului de apa............................................................................................ 1-6
1.2.2 Debitele cerintei de apa .................................................................................................. 1-7

08.12.2021

2
Alimentari cu apa si canalizari 1

1 Calculul debitelor caracteristice

Centrul populat
1.1.1 Debitele necesarului de apa
N0 = numărul de locuitori ai centrului populat
N0 = 6500+9000 x 1 + 500 * N
N= nr de ordine student
Exemplul de calcul considera N= 30
N0= 15500+500*30= 30500 locuitori

Calculul se va efectua având în vedere perspectiva de creştere a numărului de locuitori pentru

următorii 15 ani. Astfel considerându-se o rată de creştere a populaţiei de p=1%, peste 15 ani numărul
de locuitori ai centrului populat va fi:

n= 15 ani
Nloc15ani= (1+0.01*1)15 x 30500= 35409.55 locuitori ~ 35410 locuitori

Din standarde, se stabilesc debitele specifice pentru nevoile gospodăreşti qg şi nevoile publice qp.
Debitul necesarului de apă pentru stropit, spălat străzi qss a fost determinat analitic şi este de 15 l/om,
zi în cazul populaţiei care locuieşte în clădiri (p+4) şi de 10 l/om, zi in cazul populaţie care locuieşte în
clădiri cu un nivel.
Alimentari cu apa si canalizari 1

q= qg+ qp +qss
qp+4= qg p+4+ qp p+4 +qss p+4
qp+4= 210 + 85 + 15 = 310 l/om,zi
qp= qg p+ qp p +qss p
qp= 80+30+10= 120 l/om,zi

Debitul zilnic mediu necesar

Qn zi med= (0.75 * N * 310 + 0.25 * N * 120)/1000 [m3/zi]
Qn zi med= 0.75*35410*310+0.25*35410*120= 9295.125 [m3/zi]

Debitul zilnic maxim necesar

Qn zi max= Kzi * Qn zi med
Kzi - coeficient de neuniformitate zilnica a consumului
Qn zi max= (0.75 * Np+4 * 310 * 1.15+ 0.25 * Np * 120* 1.2)/1000 [m3/zi]
Qn zi max= 10742.51 [m3/zi]

Debitul orar maxim necesar

Qn or max= Kor * Qn zi max * 1/24 [m3/h]
Kor - coeficient de neuniformitate orara a consumului
Kor se interpoleaza, in functie de nr de locuitori
Alimentari cu apa si canalizari 1

Pentru 25000 loc – Kor= 1.30

Pentru 50000 loc – Kor=1.25
Locuitori in localitate 35410 => Kor=1.25 + X
X / (1.3-1.25) = (50000-35410) / (50000-25000) => X=(1.3-1.25) * (50000-35410) / (50000-25000)
X= 0.0292

Kor=1.25+ 0.0292= 1.2792

Qn or max= 1.2792 * 10742.51 * 1/24 [m3/h]

Qn or max= 572.58 [m3/h]

1.1.2 Debitele cerintei de apa

Qs= Kp*Ks * Qn
Kp- coeficient de spor pentru compensarea pierderilor de apă din sistemul de alimentare cu apă
Kp= 1.1
Ks - coeficient de spor care ţine seama de nevoile tehnologice proprii ale sistemului de alimentare cu
apa
Ks = 1.02 - alimentare din sursa subterana, fara alte procese de tratare in afara de dezinfectie
Ks= 1.10 - alimentare din sursa care necesita procese de tratare complexe

1.1.2.1 CAPTARE DIN SURSA SUBTERANA

Qs zi med= Kp*Ks * Qn zi med
Qs zi med=1.1*1.02*9295.125= 10429.13 [m3/zi]
Qs zi max=1.1*1.02*10742.51= 12053.09 [m3/zi]
Qs or max=1.1*1.02*572.58 = 642.43 [m3/h]
Alimentari cu apa si canalizari 1

1.1.2.2 CAPTARE DIN SURSA SUPRAFATA

Qs zi med= Kp*Ks * Qn zi med
Qs zi med=1.1*1.1*9295.125= 11247.10 [m3/zi]
Qs zi max=1.1*1.1*10742.51= 12998.44 [m3/zi]
Qs or max=1.1*1.1*572.58 = 692.82 [m3/h]

Platforma industriala
1.2.1 Debitele necesarului de apa
Numarul de muncitor per schimb este Nmuncitori=600+25 x N ordine
Nmuncitori = 600+25*30= 1350 muncitori/schimb

Debitul necesar pentru procesul tehnologic

Q n tehn = 500+200+50*N [m3/zi]
Q n tehn = 700+50*30= 2200 [m3/zi]

Debitul de apa necesar pentru dusul personalului se evalueaza considerand ca 75% din personal face
1 dus/schimb, iar timpul de dus este de 45 minute.
Q dus n zi med= 75% * 1350 * 40 / 1000 x 3 = 121.5 [m3/zi]
40 l/om,zi – norma de apa pentru dus
3 – numarul de schimburi/zi

Q dus n or max= Q dus n zi med /3 * 60/45= 54.0 [m3/h]

Debitul pentru nevoi igienico-sanitare + apa de baut

Q apa baut n zi med= Nmuncitori * 20/1000 * 3 [m3/zi]
20 l/om,zi – norma de apa de baut
Q apa baut n zi med= 1350 * 20/1000 * 3 = 81 [m3/zi]

Debitul pentru spatii versi si spalat strazi in incinta industriala se va calcula considerand norma de
consum de 2.5 l/m2,zi, respectiv suprafata ocupata de spatii verzi si drumuri/alei S= 8600 m 2.

Q spalat-stropit ind n zi med= 2.5*8600/1000= 21.5 [m3/zi]

Alimentari cu apa si canalizari 1

1.2.2 Debitele cerintei de apa

Debitele cerintei de apa pentru platforma industriala se vor calcula considerand aceiasi coeficienti de
spor ca pentru centrul populat.
Kp= 1.10
Ks= 1.02 – sursa subterana, 1.1 – sursa de suprafata

Centralizator debite sistem de alimentare cu apa

Nr. Categorie Numar de Norma de Q zi med Kzi Qzi max Kor Q or
Crt. consum consumatori consum [m3/zi] [m3/zi] max
[m3/h]
1 Gospodaresc 26558 210 5,577.18 1.15 6,413.76
1.2792 387.15
8852 80 708.16 1.2 849.79
2 Public 26558 85 2,257.43 1.15 2,596.04
1.2792 155.35
8852 30 265.56 1.2 318.67
3 Spalat-stropit 26558 15 398.37 1.15 458.13
1.2792 30.08
8852 10 88.52 1.2 106.22
4 Industrie 2424.00 2438.30 150.53
locala
4.1 Tehnologic - 2200.00 1.0 2200.00 1.0 91.67
4.2 Dus (ind.) 3038 40 121.50 1.0 121.50 - 54
4.3 Apa baut (ind.) 4050 20 81.00 1.15 93.15 1.0 3.88
4.4 Spalat - stropit 8600 (m2) 2.5 21.50 1.1 23.65 1.0 0.99
(ind.)
Total Qn (1+2+3+4) 11719.22 13180.92 723.11
Sursa
13148.96 1478.99 811.33
subterana
Total Qs
Sursa de
14180.26 1594891 874.97
suprafata

Calculul rezervei intangibile de incendiu

Tie= 3 ore
a= 0.7
Qs or max = 811.33 m3/h – sursa subterana
Qs or max = 874.98 m3/h – sursa de suprafata
n= 2 – numarul de incendii teoretic simultane
Qie= 10 l/s
Qsi = 0 – debitul care poate fi asigurat continuu, de la sursa, chiar si pe timpul stingerii incendiilor
Alimentari cu apa si canalizari 1

Tii= 10 minute – timpul de stingere cu instalatii interioare

Qii= 2.5 l/s – debit stingere incendiu cu instalatii interioare

VRI= 3 * [0.7* 811.33 + 3.6 * (10+10) – 3.6 * 0] + 3.6/60 * 10 * (2.5+2.5)

VRI= 1922.8 ~ 1923 m3
Timpul necesar refacerii rezervei intangibile de incendiu este de 24 h.
Debitul necesar pentru refacerea rezervei intangibile de incendiu este
TRI= 24 h
QRI= VRI/TRI
QRI= 1923 / 24 * 24 = 1923 m3/zi

Calculul debitelor caracteristice

Alimentari cu apa si canalizari 1

1.4.1 QIC Sursa subterana

QIC= 1.1 * 1.02 * (13180.92 + 1923)
QIC= 16946.59 m3/zi
QI’C= 16946.59 / 1.02 = 16614.30 m3/zi

1.4.2 QIC Sursa de suprafata

QIC= 1.1 * 1.1 * (13180.92 + 1923)
QIC= 18275.74 m3/zi
QI’C= 18275.74/ 1.1 = 16614.31 m3/zi

1.4.3 QIIC

QIIC= 1.1 * 723.11 m3/h + 1.1 *3.6* (2.5+2.5) m3/h= 815.22 m3/h

1.4.4 QIIV

QIIV= 0.7 * 1.1 * 723.11 + 3.6 * 2 * 1.1 * 10

QIIV= 635.99 m3/h
Alimentari cu apa si canalizari 1

2 Captarea apei din sursa subterana

QIC=QI’C= 16614.30 m3/zi QIIC= 815.22 m3/h

QIIV= 635.99 m3/h
Captare cu puturi

Din studiul hidrogeologic au rezultat urmatoarele informatii:

- Apa se gaseste la 13.5 m sub cota terenului;
- Grosimea acviferului este H=11+0.4*N
H=11 m
- K= 80 m/zi – coef. mediu de permeabilitate
Alimentari cu apa si canalizari 1

- Panta piezometrica i= i teren

- Curba medie de pompare este data de relatia:
s= 0.04 * q * (q+1)
- p=0.25
- D40=0.5 mm > va = 1 mm/s
Va – viteza maxima admisibila pentru evitarea innisiparii forajului

2.1.1 Calculul Sopt si Qopt

Q= A * v
A- Aria sectiunii de curgere
v - viteza de curgere
Daca A creste => v scade
Daca A scade => v creste
Diametrul forajului D= 300 mm

A= (H-s) * pi * D
Q= (H-s) * pi * D * va
Alimentari cu apa si canalizari 1

Rezolvarea se face cu metoda grafo-analitica.

Se deseneaza graficele functiilor si la punctul de intersectie (daca se intersecteaza), se afla setul de
valori q optim si s optim, solutia problemei.
Aceste valori reprezinta debitul maxim care poate fi extras din foraj, respectiv denivelarea aferenta.
In cazul in care denivelarea rezultata depaseste H/3, s optim se adopta = H/3 si se citeste din grafic
valoarea q optim aferenta.

CURBA TEORETICA
Q= (H-s) * pi * D * va
Dam valori lui s
Pentru s=H => Q= 0 l/s
Pentru s=0 => Q= (11-0)*3.14*0.3* 1 mm/s = 10.36 l/s

CURBA EXPERIMENTALA
s= 0.04 * q * (q+1)
Dam valori lui q
Pentru q= 0 => s= 0 m
Pentru q= 2 l/s=> s= 0.24 m
Pentru q= 4 l/s => s= 0.80 m
Pentru q= 8 l/s => s= 2.88 m
Pentru q= 12 l/s => s= 6.24 m

Din grafic rezulta

Qopt= 7.79 l/s
Sopt= 2.73 m
Alimentari cu apa si canalizari 1

2.1.2 Calculul Numarului de Foraje

QIC= 16946.59 m3/zi = 16946.59 *1000/24/3600= 196.14 l/s
Qopt= 7.79 l/s

nf= QIC / qopt * 1.2

nf= 196.14/ 7.79 * 1.2= 30.2 foraje
Se adopta un numar de foraje rotunjit superior la numar par.
nf= 32
Frontul de captare se va realiza cu 2 ramuri identice, simetrice, care vor colecta la mijlocul frontului
intr-un put colector/bazin tampon.
Fiecare ramura va contine 16 foraje.

2.1.3 Calculul Lungimii Frontului de Captare

QIC= 16946.59 m3/zi
i piezometrica = i teren
ΔH= 152.5-150=2.5 m
D= d *20000
D= 38 * 20000= 760 m
i teren= 2.5/760= 0.00329
L= QIC/ (H*K*i)
L= 16946.59 / (11*80*0.00329)
L= 5853.34 m

2.1.4 Calculul distantei dintre foraje

a= L / nf
a= 5853 / 32 = 182.9 m => a= 183 m
In cazul in care a calculat este mai mic de 50 m, a se adopta 50 m si se recalculeaza lungimea L.

L efectiva= (nf-1) * a
L efectiva = (32-1) * 183 = 5673 m

Din cele 32 de foraje propuse, 16/ ramura, in exploatarea curenta se vor utiliza 16/1.2= 13 foraje.
Debitul efectiv asigurat de forajele active va fi
q efectiv = QIC/ (2*13)
q efectiv= 16946.59/ 26 = 7.54 l/s < q opt= 7.79 l/s OK
Alimentari cu apa si canalizari 1

2.1.5 Determinarea distantei de protectie sanitara

Se determină pentru conditia îndeplinirii unui timp normat de filtratie T prin strat, a cărui valoare este
T = 20 zile pentru zona cu regim sever.
În cazul unui puţ singular alimentat din toate părtile si functionând la debit maxim, în timpul T =20 zile,
putul trebuie să scoată toată apa continută în cilindrul de rază D1 si grosime H.
7.54∗20∗24∗3600/1000
√ 2.57 = 41.33 m
0.25∗3.14 (11− )
2

p=0.25
q= 7.54 l/s
s= 0.04*q*(q+1)
s= 0.04*7.54*(7.54+1)= 2.57 m
D1/a= 41.33/183 = 0.23
Din grafic citim
Dam/a=Dav/a= 0.32
Dlat/a=0.24
Dam=Dav= 0.32*183= 58.6 m
Dlat= 0.24 * 183 = 43.9 m
Alimentari cu apa si canalizari 1

2.1.6 Sistemul cu electropompe submersibile

2.1.7 Sistemul cu Sifonare clasică

Pentru sistemele de colectare a apei din puţuri sifonare clasică şi sifonare cu cap autoamorsant se va
considera:
- colectarea apei se va face într-un puţ colector amplasat la mijlocul captării;
- acvifer cu nivel liber; nivelul hidrostatic se găseşte la (-3,00 m) adâncime sub cota medie a
terenului din zona puţului colector (restul datelor din studiul hidrogeologic rămân valabile);
- apa se va colecta prin sifon are clasică pe ramura ascendentă a frontului de captare care va
avea o pantă medie de 1 -3 %0 şi prin sifon are cu cap autoamorsant pe ramura descendentă a
captării
- puţurile se vor grupa câte 4 sau 5 pentru a permite în exploatare scoaterea din funcţiune a unor
tronsoane scurte de conducte de aspiraţie, conducta principală rămânând în funcţiune;
- a= 60 m;
- q efectiv= q efectiv calculat anterior pentru solutia cu pompe submersibile.
SIFONARE CLASICA
Conducta de sifonare trebuie să urce cu panta 1 -3 %0 către puţul colector pentru a înlesni
evacuarea aerului.
Punctul cel mai înalt al conductei nu trebuie să depăşească cu mai mult de 5 -7 m nivelul cel
mai scăzut din puţul colector pentru a nu se dezamorsa prin ruperea coloanei de apă.
Amorsarea se va face cu instalaţie de vacuum.
Colectorul se va executa din oţel (k =83) şi se va calcula la o viteză economică v =0,4 - 0,6m/s.
Alimentari cu apa si canalizari 1

Cota terenului în zona puţului P1 este CT P1 = 150,95 m iar cota terenului în zona puţului
colector este CT PC = 152,00.
i teren P1-PC=(152-150.95)/(nf/2*60)
i teren P1-PC=(152-150.95)/(16*60)
i teren P1-PC=0.00109
Propunem panta colectorului egala cu panta terenului i colector=1.1 %0.

NHS= CT PC-3.0
NHS=152-3=149 m
Denivelarea este egala cu denivelarea calculata la aplicatia cu pompe sumbersibile.

Calculul se va realiza pentru un grup de 4 foraje, amplasate langa putul colector.

NHS=149.00 m
Sopt=2.57 m
Q ef=7.54 l/s
NHD=149-2.57= 146.43 m
N apei in PC= NHD – Suma hr
N apei PC= 146.43 – 0.33
N a PC= 146.10 m
Cax cond= NHS +0.5 + 1.1%0*210
Cax cond= 149+0.5+0.0011*210
Cax cond=149.73 m
Hvacuum= Cax cond – N a PC
H vacuum= 149.73-146.10
H vacuum=3.63 m < 7 m OK
Alimentari cu apa si canalizari 1

Tronson L [m] Q (l/s) Dn (mm) v (m/s) i hr (m)

P1
60 7.54 150 0.45 0.00220 0.13
P2
P2
60 15.08 200 0.48 0.00175 0.11
P3
P3
60 22.62 250 0.46 0.00120 0.07
P4
P4
30 30.16 300 0.43 0.00078 0.02
PC
Alimentari cu apa si canalizari 1

2.1.8 Sifonare cu cap autoamorsant

Q=A*C*√𝑅 ∗ 𝑖
R=Au/Pu
Au=pi * D2/4 – pentru sectiune circulara plina
R= pi * D2/4 / (pi * D)= D/4 – pentru sectiune circulara plina

Sistemul de colectare a apei din puţuri sifon are cu cap autoamorsant se va executa pe ramura
descendentă către puţul colector a frontului de captare.
Colectorul se pozează în pantă către puţul colector cu i radier= i teren asigurând înălţimi de îngropare
mai reduse (se va îngropa 0,80 m faţă de generatoarea superioară a conductei).
CT PC= 152.00 m
CT P1= 152.95 m
Pentru 4 foraje amplasate la 60 m distanta interax rezulta ca distanta de la P1 la PC= 3*60+60/2=210
m.
i teren in lungul frontului= (152.95-152)/210= 0.0045

Colectorul funcţionează cu grad de umplere a ~ 0.8, cu o viteza economica v=0.8…1.2 m/s

L
Tr. Q (l/s) i ter= irad Dn (mm) Q pl (l/s) V pl (m/s) α= Q/Qpl β= Vef/Vpl a= h/D Vef= β * Vpl hr (m)
[m]
P1
60 7.54 0.0045 150 11 0.62 0.69 1.08 0.6 0.67 0.27
P2
P2
60 15.08 0.0045 200 25 0.77 0.60 1.04 0.54 0.80 0.27
P3
P3
60 22.62 0.0045 225 33 0.8 0.69 1.08 0.6 0.86 0.27
P4
P4
30 30.16 0.0045 225 33 0.8 0.91 1.13 0.75 0.90 0.14
PC
Alimentari cu apa si canalizari 1

Captarea apei cu dren longitudinal de coastă

Captarea apei se aplică în cazul unor strate freatice de grosime mică (2 ... 5 m) aflate la adâncimi reduse
(8 ... 10 m).
Drenul longitudinal se va amplasa în lunca râului, infiltrarea apei realizându-se pe o singură parte.
Datele studiului hidrogeologic în cazul captării cu dren longitudinal sunt:
- coeficientul mediu de permeabilitate k = 105 m/zi;
- strat acvifer cu nivel liber situat la 3,00 m adâncime faţă de teren;
- grosimea medie a stratului acvifer H = 2.8 + 0.1 N; (N -numărul de ordine al studentului);
Alimentari cu apa si canalizari 1

2.2.1 Calculul Lungimii Drenului

QIC= 16946.59 m3/zi
i piezometrica = i teren
L= QIC/ (H*K*i)

ΔH= 155-152.5=2.5 m
D= 38 * 20000= 256 m
i teren= 2.5/256= 0.00977
L= QIC/ (H*K*i)
L= 16946.59 / (2.8*105*0.00977)
L= 5899.84 ~ 5900 m

2.2.2 Calculul debitului specific al drenului

q sp= H*K*i = 2.8 * 105/24/3600 * 0.00977= 0.332 * 10-4 m3/s, m dren = 0.033 l/s, m dren

2.2.3 Calculul sectiunii transversale a drenului şi a lungimilor aferente

Drenul se va executa din tuburi de beton (k = 74) cu două ramuri, cu o pantă longitudinală către putul
colector i dren= 0.002.
Diametrul minim al drenului se adoptă Dmin = 30 cm.
Gradul de umplere maxim este a max = 0,5.
Viteza efectivă a apei trebuie să fie vef > 0,7 m/s pentru evitarea depunerilor.

L 1 ramura= L dren/ 2= 5900 / 2 = 2950 m

Alimentari cu apa si canalizari 1

Fiecare ramură se va împărţi în tronsoane de lungimi egale (100 ... 400 m).
Propunem ca nr de tronsoane sa fie 10 => L 1 tronson= 2950/10= 295 m.
In funcţie de diametrul drenului se prevăd cămine de vizitare la următoarele distanţe:

a=
Dn Vef= β *
Trons q sp L Q pl V pl α= β= h/D
Q (l/s) irad (mm Vpl
on (l/s,m) [m] (l/s) (m/s) Q/Qpl Vef/Vpl max
) min 0.7
0.5
1 0.0332 295 300 50 0.68 0.20
9.79 0.0020 0.77 0.30 0.52
2 0.0332 295 300 50 0.68 0.39
19.59 0.0020 0.97 0.45 0.66
3 0.0332 295 350 60 0.71 0.49
29.38 0.0020 0.99 0.49 0.70
4 0.0332 295 400 105 0.81 0.37
39.18 0.0020 0.94 0.42 0.76
5 0.0332 295 400 105 0.81 0.47
48.97 0.0020 0.96 0.48 0.78
6 0.0332 295 450 145 0.88 0.41
58.76 0.0020 0.99 0.44 0.87
7 0.0332 295 450 145 0.88 0.47
68.56 0.0020 0.96 0.48 0.84
8 0.0332 295 500 180 0.92 0.44
78.35 0.0020 0.97 0.47 0.89
9 0.0332 295 500 180 0.92 0.49
88.15 0.0020 0.99 0.49 0.91
10 0.0332 295 550 230 0.98 0.43
97.94 0.0020 1.00 0.45 0.98
Alimentari cu apa si canalizari 1

3 Captarea apei din sursa de suprafata – captare cu crib

Nivelul apei în albia râului este de -1 m fată de cota terenului pentru asigurarea de 1% şi de -3 m fată
de suprafata terenului pentru asigurarea de 95%.
Profilul transversal al albiei râului în zona captării este dat în tabelul următor:

Dimensionarea conductei de aspiratie

Se va considera că lungimea conductei de aspiratie este de 25m (conducta de legătură între crib şi
statia de pompare):
L asp = 25 m
Pentru sigurantă se vor prevedea două criburi, fiecare cu propria conctuctă de aspiratie.
Dimensionarea aductiunii se va face la Q/2 iar verificare Q/0.75 (dacă apare o defectiune pe 1 fir
celălalt va trebui să asigure 75% dindebitul necesar).
QIC= 18275.74 m3/zi

Q calcul 1 crib= QIC/ 2= 18275.74/ 2= 9137.87 m3/zi = 9137.87/24 *1000/3600 l/s= 105.76 l/s
V dimensionare= 1.0 ... 1.2 m/s
Q=A*v
A=pi*D2/4
D2=4*A/pi
A=Q/v
D2=4* Q/(v*pi)
D= (4*105.76/1000/(1*3.14))1/2
D=0.367 m => D asp = 400 mm
Vefectiva= 105.76/1000 / (pi*0.42/4)= 0.842 m/s

Verificarea functionarii cu 1 singur crib Vefectiva maxim 1.5 m/s

Q verificare 1 crib=0.75* QIC= 0.75*(2*105.76)= 158.64 l/s
Vefectiva= Q/A
Vefectiva=158.64/1000 / (pi*0.42/4)= 1.26 m/s OK
Alimentari cu apa si canalizari 1
Alimentari cu apa si canalizari 1

Dimensionarea gratarului cribului

Accesul apei în cribse va face prin intermediul a două ferestre laterale prevăzute cu gratare pentru a
impiedica accesul corpurilor mari în interiorul cribului.
Viteza apei printre barele grătarului va fi mai mică de vg= 0.2 m/s.
Anec gratar= Q verificare 1 crib / vg
Anec= 158.64/1000 /0.2= 0.79 m2
Pentru realizarea grătarului se vor folosi bare de φ 18 amplasate la 90 mm între ele.
Dimensiunile gratarului vor fi:
- h=0.5 m – inaltimea ferestrei
A=2*l fereastra * h
l fereastra= 0.79/(2*0.5)= 0.79 m
Pentru asigurarea unei lungimi efective de admisie de 0.79 m este nevoie de o lungime a ferestrei
Lfereastra=intreg(l fereastra/ s)*( φ+s)
Lfereastra=intreg(0.79/ 0.09)*( 0.018+0.09)
Lfereastra=9*0.108= 0.97 m ~ 1.0 m
Numarul de bare necesar= 9 bare
Alimentari cu apa si canalizari 1

DETALIU CRIB

Determinarea nivelului apei in putul colector

Alimentari cu apa si canalizari 1

Dasp=400 m
Conducta este din otel cu k=1/n=83
|R=Au/Pu= D/4
C= 83 * (0.4/4)1/6= 56.55
λ=8*9.81/56.552= 0.0245

hr=1.262/(2*9.81) * (1.02 + 5.7 + 0.0245 * 25 / 0.4)= 0.667 m

Cota nivel apa in putul colector Capa= -3.00-0.67= -3.67 m
Alimentari cu apa si canalizari 1

4 DETERMINAREA DIAMETRULUI TEHNICO-ECONOMIC AL

CONDUCTEI DE ADUCTIUNE

Stabiliti diametrul tehnico-economic pentru conducta de aductiune avand urmatoarele caracteristici:

L= 2800 m– lungimea conductei, conform plan de situatie
Q= 100 [l/s] – debitul transportat = QIC – sursa subterana (drenul)
HG= 25 [m] - Diferenta de cota geodezica, conform plan de situatie

Costul unitar global pentru realizarea aductiunii, este indicat in tabelul urmator.
DN Cost unitar c DN Cost unitar c
[mm] [Euro/m] [mm] [Euro/m]
200 90 600 480
250 120 700 630
300 140 800 810
400 210 900 1,090
500 320 1000 1,240

Q=A*V
Q=ct=> pentru A majorata, viteza scade
Diametrul tehnic-economic reprezinta DN pentru care rezulta valoarea minima a costului anual total
(energie + amortizare).

Costuri cu energia
HP=hra+HG+hrr
hra=pierdere de sarcina hidraulica pe conducta de aspiratie. Se adopta 1.0 m
HG= 25 m
hrr= pierdere de sarcina hidraulica pe conducta de refulare
hrr= i * L

P = ρ * g * Q * HP / η
ρ= 1000 kg/m3
g= 9.81 m/s2
Q= 100 l/s
η=75%
Alimentari cu apa si canalizari 1

E= P * t [kWh] – energia consumata intr-un an

t=24 * 365= 8760 ore/an
CE= E*ce [Euro/an] – costul energiei consumate intr-un an
ce= 0.20 [Euro/kWh]

Considerand perioada de amortizare a investitie T=20 ani, rezulta rata anuala de amortizare
a= 1/20
Costul anual de amortizare a investitiei
CI=a*I
I=c * L

DN hrr HP P E CE c I CI=a*I CE+CI

[mm] [m] [m] [kW] [kWh/an] [Euro/an] [Euro/m] [Euro] [Euro/an] [Euro/an]
200 238 264.0 345 3,024,933 604,987 90 252,000 12,600 617,587
250 81.2 107.2 140 1,228,306 245,661 120 336,000 16,800 262,461
300 25.2 51.2 67 586,654 117,331 140 392,000 19,600 136,931
400 5.0 31.0 41 355,659 71,132 210 588,000 29,400 100,532
500 1.7 27.7 36 316,839 63,368 320 896,000 44,800 108,168
600 0.6 26.6 35 305,289 61,058 480 1,344,000 67,200 128,258
700 - 630 1,764,000 88,200
800 - 810 2,268,000 113,400
900 - 1,090 3,052,000 152,600
1000 - 1,240 3,472,000 173,600
Pierdere de
Consumul Cost unitar
Diametru sarcina pe Inaltimea de Puterea Costuri anuale Cost anual de Suma costuri
annual de executie Cost investitie
nominal cond. pompare pompei cu energia amortizare anuale
energie conducta
Refulare
Alimentari cu apa si canalizari 1
Alimentari cu apa si canalizari 1