V. 1.

CALCULUL UNEI STATII DE EPURARE

Mai mult de 75% din apele captate pentru folosinţele casnice oraşeneşti şi
industriale se întorc în circuitul natural ca ape uzate. Anihilarea poluanţilor nu poate
fi lasată numai pe seama fenomenelor naturale de autoepurare. Astfel, după epuizarea
tuturor eforturilor de evitare sau micşorare a poluării, volumul apelor uzate rămas trebuie supus
unor tratamente prin care să se încadreze în limitele de încarcare acceptabile pentr
emisar, încât să nu stânjenească dezvoltarea vieţii noastre şi utilizările posibile ale sursei la
nivelul calităţii iniţiale.
Acesta este rolul care revine instalaţiilor tehnice de epurare. Cunoaşterea detaliată a
provenienţei şi compoziţiei apelor uzate,
simplifică tehnologiile de epurare şi reduce costul instalaţiilor. Procedeele de epurare pornesc d
la fenomene fizice, chimice sau biologice prin care se distrug sau se separă poluanţii de apă.
Suspensiile se separă datorită forţei gravitaţionale, cele grele se sedimentează, iar cele
uşoare se ridică la suprafaţa apei. Reţinerea poluanţilor nedezolvaţi constituie epurarea
mecanică.
Pentru separarea substanţelor coloidale sau pentru neutralizarea nocivităţilor de natură
chimică este necesară intervenţia unui reactor, aceasta este epurarea chimică. Fenomenu
natural de mineralizare a substanţelor oganice sub acţiunea microorganismelor, este
punctul de plecare pentru epurarea biologică.

BREVIAR DE CALCUL
Numărul locuitorilor actuali: Ui = 110.000 locuitori. Estimarea numărului de locuitori
a municipiul Dr.Tr. Severin, pentru etapele următoare de dezvoltare (n = 25 ani) s-a făcut
utilizând relaţia:
U U (1 0,01 p) n
U = numărul de locuitori pentru etapa de dezvoltare
Ui = numărul de locuitori la data întocmirii documentaţiei p = procentul mediu de creştere a
populaţiei i

n = numărul de ani.
U 110.000(1 0,011,05)25 143.000 locuitori
1. Necesarul de apă
Calculul necesarului de apă potabilă pentru populaţie s-a făcut
conform
SR 1343 – 1/95.

N  1U  q
1 1  1 U
1000 1000 2
U1 = populaţia din zona cu gospodării având instalaţii interioare de apă şi canalizare, cu
prepararea locală a apei calde
U2 = populaţia din zona cu clădiri având instalaţii interioare de apă şi canalizare, cu
prepararea centralizată a apei calde
q1 = norma de consum pentru prima zonă (q1 = 295 l/om zi)
q2 = norma de consum pentru zona 2 (q2 = 380 l/om zi)

N 1
(71.500 295  71.500 380)  48.262,5 m3 / zi
1000
2. Debitele de calcul:
a) Populaţie:
L UNEI STATII DE EPURARE
apele captate pentru folosinţele casnice oraşeneşti şi
circuitul natural ca ape uzate. Anihilarea poluanţilor nu poate
a fenomenelor naturale de autoepurare. Astfel, după epuizarea
re sau micşorare a poluării, volumul apelor uzate rămas trebuie supus
are să se încadreze în limitele de încarcare acceptabile pentru
njenească dezvoltarea vieţii noastre şi utilizările posibile ale sursei la

ne instalaţiilor tehnice de epurare. Cunoaşterea detaliată a

ei apelor uzate,
purare şi reduce costul instalaţiilor. Procedeele de epurare pornesc de
e sau biologice prin care se distrug sau se separă poluanţii de apă.
atorită forţei gravitaţionale, cele grele se sedimentează, iar cele
afaţa apei. Reţinerea poluanţilor nedezolvaţi constituie epurarea

nţelor coloidale sau pentru neutralizarea nocivităţilor de natură

ntervenţia unui reactor, aceasta este epurarea chimică. Fenomenul
a substanţelor oganice sub acţiunea microorganismelor, este
epurarea biologică.

BREVIAR DE CALCUL
uali: Ui = 110.000 locuitori. Estimarea numărului de locuitori
erin, pentru etapele următoare de dezvoltare (n = 25 ani) s-a făcut

entru etapa de dezvoltare

data întocmirii documentaţiei p = procentul mediu de creştere a

43.000 locuitori

apă potabilă pentru populaţie s-a făcut

q 2

gospodării având instalaţii interioare de apă şi canalizare, cu

alde
cu clădiri având instalaţii interioare de apă şi canalizare, cu
apei calde
ntru prima zonă (q1 = 295 l/om zi)
ntru zona 2 (q2 = 380 l/om zi)

500 380)  48.262,5 m3 / zi

 Q =K K xN
zimed s p
Q
zimed 1,051,1 48.262,5  55.743,18 m3 / zi  645,17 l / s

Q
zi max  K K (U  q  K
s
1 1
U q K
2 2 zi2
)
zi1
p
1000 1000
K 1,15 conform SR1343 1/ 95
zi1

K 1,10 conform SR1343 1/ 95

zi2

Q  1,051,1( 71.500 295 1,15  71.500 380 1,1)  62.535,59m3 / zi  723,8 l / s

zimed
1000 1000
Q
orarmax KK s U  q K
( 1 1 K 01 U q
2 2 K
zi1 zi2
p
1000 1000
K  K  1,26 conform
01 02 SR1343 1/ 95
Q
orarmax  1,26 39.751,65 50.087,08m3 / zi  579,71 l / s
b) Industrie:
Pentru industrie, s-au estimat următoarele debite:
Q  10.630,18m3 / zi 123,03 l / s
zimed
Q
zi max 11.925,49 m3 / zi  138,02 l / s
Q 15.026,12 m3 / zi  173,91 l / s
orarmax
Debite totale rezultate:
Q  55.743,18 10.630,18  66381,36 m3 / zi 768,30 l / s
zimed
Q
zi max  62.535,59 11.925,49  74.461,08 m3 / zi  861,81 l / s
Q  78.794,84 15.026,12  93.820,96 m3 / zi  1085,89l / s
orarmax

3. Debitele de apă uzată

Q
uz zimed  0,866.381,36  53.105,08 m3 / zi 614,64 l / s
Q
uz zi max 0,874.461,08 59.568,86 m3 / zi  684,45 l / s

Q
uzorarmax 0,893.820,9675.056,76m3 / zi  868,71 l / s
  645,17 l / s

 62.535,59m3 / zi  723,8 l / s
000
K )02

79,71 l / s

rele debite:

8,30 l / s

1,08 m3 / zi  861,81 l / s
0,96 m3 / zi  1085,89l / s

m3 / zi 614,64 l / s
m3 / zi  684,45 l / s

m3 / zi  868,71 l / s
 Dimensionarea staţiei de epurare
1.1 Debitele de ape uzate menajere
Q
uz zimed  53.105,08 m3 / zi 614,64 l / s
Q
uz zi max  59.568,86 m3 / zi  684,45 l / s
Q 75.056,76m3 / zi  868,71 l / s

uzorarmax

1.2 Încărcarea apelor uzate:

Cantităţile totale de poluanţi intrate în staţia de epurare în
decurs de o zi sunt:
MTS  (70 g / loc.zi 143.000loc) 1 10.010 kg / zi
1000
CBO  (60 g / loc.zi143.000 loc)
5 1
1000
N  (11g / loc.zi 143.000 loc)
T 1  1.573kg / zi
1000
P
tot (2,0 g / loc.zi143.000 loc) 1  286 kg / zi .
1000
Concentraţiile poluanţilor în apa uzată la intrarea în staţia de
epurare sunt:
C
MTS  1.573kg / zi 1000  26.40 mg / l
C 59.568,86 m3 / zi 1000  144.03mg / l
 8.580kg / zi

CBO5
59.568,86 m3 / zi
area staţiei de epurare
enajere
64 l / s
45 l / s
1l/s

:
ate în staţia de epurare în

10.010 kg / zi

 8.580kg / zi

 1.573kg / zi

 286 kg / zi .

uzată la intrarea în staţia de

 26.40 mg / l
 144.03mg / l
 C 4 15mg / l
NH

C  1.573kg / zi
N
T

C 59.568,86 m3 / zi
P

 286 kg / zi
tot

59.568,86 m3 / zi

Condiţiile de evacuare în emisar:

C  60 mg / l
MTS

 12 mg / l
C
CBO
5

C 4 2 mg / l
NH

CN  10 mg / l
T

C  1 mg / l
tot
P

Eficienţele de epurare:
MTS
 (26,4  60) 100  24,1 %
CBO 5

26,4
 (144,08 12) 100  91,6 %

 144,08

NT
 (26,406 10) 100  24,25 % 26,406
 NH
P
tot
4
 (4,8011) 100  79,1% 4,801
 (15  2) 100  86,6 %
 15

1.3. TEHNOLOGIA DE EPURARE

A. Linia apei
A.1. Treapta mecanică
I. Grătare rare şi dese
 1000  26,406 mg / l
1000  4,801mg / l

vacuare în emisar:

epurare:
100  24,1 %

12) 100  91,6 %

100  24,25 % 26,406

00  79,1% 4,801
0  86,6 %

A DE EPURARE

ică
se
 Q
uoararmax  75.57 m3 / zi 869 l / s
Q
u zi max  59.569m3 / zi  685 l / s
Q 12.441,6m3 / zi 144l / s
uorarmin

Alegem 2 linii compuse din grătare rare şi dese:

Grătar rar
Caracteristici UM Valori
Debit de calcul/grătar rar: Q  Q C u orar minl/s 302
Debit verificare: Q  Q V u orar min l/s 144
Distanţa între bare mm 20
Lăţime bară mm 4
Înălţimea apei în canal m 1.25
Lăţime canal m 0.9
Număr grătare rare buc. 2
Cantitatea de reţineri pe grătar m3/zi 1.24
Descărcarea materialelor reţinute pe cele două grătare rare se face
în containere cu capacitatea de V = 3 m3.
Grătar des:
Caracteristici UM
Debit de calcul/grătar des: Q  Q C u orar min l/s
Debit verificare: Q  Q V u orar min l/s
Distanţa între bare mm
Lăţime bară mm
Înălţimea apei în canal m
Numărul de grătare dese buc.
Viteza minimă între bare m/s
Viteza minimă în canal m/s
Cantitatea de reţineri pe grătar m3/zi
 Valori
302
144
20
4
1.25
0.9
2
1.24
are se face

Valori
302
144
6
3
1.25
2
1
0.55
2.34
 Descărcarea materialelor reţinute de pe cele două grătare dese se
face în containere cu V = 3 m3.

1.Deznisipatoare cuplate cu separatoare de grăsimi

Alegem 2 deznisipatoare cuplate cu separatoare de grăsimi:
Caracteristici UM
Debit de calcul pentru deznisipator: l/s
Q Q / buc
C u orar min

Debit de verificare pentru deznisipator: l/s

Q Q / buc
V uorar min

Debit de calcul pentru separator: l/s

Q Q
C u zi max / buc
Debit de verificare pentru separator: l/s
Q Q / buc
V u orarmax

Adâncimea apei în deznisipator m

Lungimea deznisipatorului m
Volum bazin deznisipator m3

Volum bazin separator m3

Încărcare superficială pentru Q u orarmax mm/s

Încărcare superficială pentru Q u zi max mm/s
Timpul de staţionare pentru Q u orarmax min
Timpul de staţionare pentru Q u zi max min
Debitul de aer (1 m3 aer/m3 bazin ) m3/h
- un bazin m3/h
- două bazine
Număr deznisipator – separator buc.
Cantitate de nisip reţinut pe bazin m3/zi
ă grătare dese se

de grăsimi
răsimi:
Valori
302

144

240

302

3.0
18
73.8
46.4
11.98
11.11
6.63
8.34

240,4
480,8

2
2.07
 2. DECANTOARE PRIMARE
Q
u zi max  478 l / s 1720,8m3 / h  41299,2m3 / zi
Normele europene (ATV 131- 91) impun o valoare de (0,5  1) h pentru tehnologiile de
epurare avansate cu nitrificare – denitrificare şi
defosforizare.

Caracteristici UM
Debit de calcul: Q  Q C u zi max l/s
Înălţime decantor: H m
Volum de decantare: Vd m3

Timp de decantare: td h
Suprafaţa de decantare: A0 m2

Viteza de sedimentare: vS m/h

Nămol evacuat zilnic kg/zi
Volumul de nămol evacuat zilnic:
V  (Np /  )  100 m3/zi
NP
(100  98)

Decantorul existent longitudinal, nefuncţional, are următoarele

caracteristici:
L = 28,5 m B = 30 m H = 2,4 m.
Acest decantor va fi împărţit în 6 compartimente.
Volumul unui compartiment este:
V  28,55 2,4  342m3

Volumul disponibil total al decantorului:

zi
aloare de (0,5  1) h pentru tehnologiile de
şi

Valori
478
2.4
1720.8
1.0
717
2.4
3,178

144.5

nal, are următoarele

 V t 6 V  2052 m3
Timpul de decantare pentru această situaţie este de 1 h conf. ATV
131- 91.
Volumul necesar pentru decantare la un timp de decantare de 1 h

este:
V
nec Q
u zi max t
d 1720,8m3 / h  1h 1720,8m3 / h  2052m3

Eficienţele preconizate după treapta mecanică sunt:

MMTS
M CBO5  50 %
 25%

M
MN T
 9%
 8%
P
tot


Concentraţiile poluanţilor în apa uzată după treapta mecanică de
epurare:
M MTS
C C
MTS  (1 MTS )  153,91 0,5  76,95mg / l
M CBO5  C
C CBO
5
(1 CBO5

CMT N  C T N (1N )  24,190,91  22,01mg / l

T

CM
P
tot  C (1
P P
tot )  4,390,92  4,03mg / l
tot

Cantitatea totală de poluanţi în apa uzată, după treapta mecanică de

epurare:
MTSM = 59.568,86 x 76,95 x 10-3 =4.583,82 kg/zi
CBO M = 59.568,86 x 98,94 x 10-3 = 5.893,74 kg/zi
N M = 59.568,86 x 22,01 x 10-3 = 1311.11 kg/zi
PtotM = 59.568,86x
5 4,03 x 10-3 = 240,06 kg/zi
T

A.2. Treapta biologică

I. Bazinul de activare
În timpul tratării apei uzate în treapta biologică, pentru reducerea masei biologice,
nămolul activ are nevoie de 0,05 kg azot (5% CBO5) şi 0,01 kg fosfor (1% CBO5) pe kg
CBO5 redus.
CBO5 : N : P = 100 : 5 : 1
La 5.893,74 kg CBO5/zi sunt necesare 294,68 kg NT/zi şi 58,93 kg Pt/zi.
Odată cu recircularea nămolului activ o parte din azotul şi fosforul înmagazinat în nămol
se întoarce în treapta biologică.
Cantitatea de nitrat şi de fosfor care se returnează în treapta biologică odată cu nămolul
recirculat este: nitrat 12,8 % din N intrat (2,5% din CBO5) şi fosfor 29,4 % din P la intrare (0,5 %
din CBO5).
Concentraţia nămolului în bazinul cu nămol activat
- încărcarea volumică:
 3

pentru această situaţie este de 1 h conf. ATV

tru decantare la un timp de decantare de 1 h

1720,8m3 / h  1h 1720,8m3 / h  2052m3

nizate după treapta mecanică sunt:

ilor în apa uzată după treapta mecanică de

)  153,91 0,5  76,95mg / l

) 131,920,75  98,94mg / l
)  24,190,91  22,01mg / l

)  4,390,92  4,03mg / l

luanţi în apa uzată, după treapta mecanică de

6,95 x 10-3 =4.583,82 kg/zi

8,94 x 10-3 = 5.893,74 kg/zi
01 x 10-3 = 1311.11 kg/zi
x 10-3 = 240,06 kg/zi

ogică
 uzate în treapta biologică, pentru reducerea masei biologice,
voie de 0,05 kg azot (5% CBO5) şi 0,01 kg fosfor (1% CBO5) pe kg

1
i sunt necesare 294,68 kg NT/zi şi 58,93 kg Pt/zi.
nămolului activ o parte din azotul şi fosforul înmagazinat în nămol
biologică.
de fosfor care se returnează în treapta biologică odată cu nămolul
2,8 % din N intrat (2,5% din CBO5) şi fosfor 29,4 % din P la intrare (0,5 %

i în bazinul cu nămol activat

 I
OB  C N  4
(N t ) exT N (0,972 7)
- încărcarea organică a nămolului activat:
I  0,12 kg / kg zi
ON

- volumul bazinului de nămol activat (nitrificare – denitrificare):

V  CBO  5.893,74  6965,06 m3

5

NA
OB I 0.58
- volumul de denitrificare:
V V N D
NA  0,3 6965,06  2.089,52 m3
D V
NA

- volumul de nitrificare:
VN = VNA - VD = 4.875,53 m3
- oxigen specific necesar pentru oxidarea compuşilor de carbon:
Q  (0,144t  F) /(1 t  0,08 F)  0,05 1,146 1,6kg O / kgCBO
C N N 2 5

- debitul de nămol recirculat:

QR = 0,8 x Q = 0,8 x 479 = 383,2 l/s

- oxigenul specific necesar pentru oxidarea compuşilor de azot se determină cu:
QN = [4,6 x (NO3 – Ne) + 1,7 x (NO3 – ND)]/CBO M
unde:
NO3 – Ne = 6 g/l
NO3 – ND = CD x CBO M x 1000/QC = 0,1 x5.893,74 x 1000/59.568,86
= 9,89 g/l
QN = [4,6 x 6 + 1,7 x 9,89 ]/98,48 = 0,45 kg O2/kg CBO5
- oxigenul care trebuie introdus în bazinele cu nămol activ se determină cu relaţia:
QB = [CS/(CS – CX)] x (QC x fC + Q5 N x fN) x CBO M
unde:
fC = 1,15
fN = 2,0
CS = 10,3
CX = 2
  0,58kg / m3 zi

ămolului activat:

mol activat (nitrificare – denitrificare):

6 m3

:
6965,06  2.089,52 m3

pentru oxidarea compuşilor de carbon:

 F)  0,05 1,146 1,6kg O / kgCBO
2 5

ulat:

3,2 l/s
ar pentru oxidarea compuşilor de azot se determină cu:
(NO3 – ND)]/CBO M

5
0/QC = 0,1 x5.893,74 x 1000/59.568,86

,48 = 0,45 kg O2/kg CBO5

ntrodus în bazinele cu nămol activ se determină cu relaţia:
QN x fN) x CBO M

5
 '
[ 10,3  (1,1461,15  0,45 2,0)  2,75kgO2
QB
(10,3  2)
O O CBOM 5.893,74  469,58kg O2 / h
B B'
  
5
2,75 24
24

Echipamentele de aerare
- Cantitatea de oxigen care trebuie introdusă în bazinul de aerare:
CO = OB/
unde:  = 0,7 (coeficient de furtune ACON)

C  469,58 = 670,83 kg O2/h

0,70
- debitul de aer:
C 103
 / kgCBO5

g O2 / h

n bazinul de aerare:
 Q  0

aer
C (h  0,15)
a
unde:

C = capacitatea specifică de oxigenare

C = 20 g O2/ m3 x m
ha = adâncimea apei în bazinul cu nămol activ
ha = 4,5 m
670,87103

Q
aer 
20 (4,5  0,15)
- debitul specific de aer pe un furtun Qaer = 3 m3/h
- lungimea de furtun necesară:
M = 7.711,15/3 = 2571 m
- distribuţia furtunelor în panouri cu lungimea de 10 m cu 4 furtune pe panou
- numărul de panouri:
np = M/(9,5 x 4) = 67,6  68 panouri
- suflante 2 bucăţi (1 + 1)
Q = 7750 m3/h; DP = 500 mbar; Pinst = 160 kW
- echipamente pentru bazinele cu nămol activ
- mixere pentru bazinele de denitrificare Puterea pentru mixare: 3 W/m3 de bazin Pmix = Vden x 3
W/ m3 = 2100 x 3 = 6300 W
Propunem 3 bucăţi mixere cu puterea de 2,25 kW
- mixere pentru bazinul de nitrificare Puterea pentru mixare = 3 W/m3 de bazin Pmix = Vnit x 3 W/
m3 = 4900 x 3 = 14700 W Propunem 5 buc. mixere cu puterea de 3 kW

I. Decantoare secundare
 5)

ea specifică de oxigenare
m3 x m
a apei în bazinul cu nămol activ

 7.711,15m3 / h

c de aer pe un furtun Qaer = 3 m3/h

urtun necesară:
2571 m
unelor în panouri cu lungimea de 10 m cu 4 furtune pe panou
ouri:
67,6  68 panouri
căţi (1 + 1)
DP = 500 mbar; Pinst = 160 kW
entru bazinele cu nămol activ
azinele de denitrificare Puterea pentru mixare: 3 W/m3 de bazin Pmix = Vden x 3
= 6300 W
ăţi mixere cu puterea de 2,25 kW
bazinul de nitrificare Puterea pentru mixare = 3 W/m3 de bazin Pmix = Vnit x 3 W/
14700 W Propunem 5 buc. mixere cu puterea de 3 kW

oare secundare
 Caracteristici UM
Debit de calcul: QC = Qu zi max l/s
Concentraţia nămolului în decantor kg/m3
secundar: C  1000
D

I  t1 / 3
SV i

ISV – indice de nămol ml/g

ti - timpul de îngroşare ore
Concentraţia nămolului recirculat CR = 0,6 x kg/m3
CD la colectare cu sucţiune
Coeficient de recirculare R = CN/ (CR – %
CN)
Suprafaţa decantorului secundar A0 = QC x CN m2
x ISV/QN
Adâncimea decantorului
h = h1 + h2 + h3 + h4 m
unde:
h1 = zona liniştire m
h2 = 0,5 x uSC x (1 + R)/ (1 – RSC/1000) m
unde:
uSC = QN/CN x ISV m/h
R =C xI
SV N SV l/m3
h3 = zona stocare
h3 = 0,45 x QN( 1 + R)/500 m
h4 = zona de îngroşare şi colectare
h4 = QN (1 + R) x ti/C m
Alegem 2 decantoare circulare având: D = 35 m cu h = 3,5 m
Volumul decantorului:

V
DEC =2x   352
 
3,5 6.734,8
4

Timpul de decantare:
td = Vdec / Qc = 6 734,8 / 1724,4 = 3,90 h
B. Linia nămolului
Prelucrarea nămolului se va face astfel:
-nămolul primar de (4-5% SU) se trimite prin pompare într-un bazin de omogenizare
-nămolul in exces cu 0,7% SU se îngroaşă într-o instalaţie de îngroşare până la 5-6 % SU şi se
pompează în bazinul de omogenizare
- nămolul omogenizat este pompat în metantanc
- nămolul fermentat este deshidratat într-o presă mecanică cu şnec

B.1. Concentrarea nămolului primar

Qc = 479 litri/s = 1 724,4 m3 /h = 41 385,6 m3 /zi
Np = 41 385,6 x 153,91 x (1-0,5) = 3 184,82 kg/zi
VNP = Np / γp x 1000 / (100 - W) = (3 184,82 / 1100) x [100 /(100-98)] =
144,5 m3 /zi
- Încărcarea masică: Im = 2,5 kg/ m2 x h = 60 kg/ m2
- Suprafaţa orizontală necesară:
Snec = Np / Im = 3 184,82 / 60 = 53,08 m2
- Suprafaţa efectivă a îngroşătorului
Δ = 8m → Sef = (π x Δ2)/4 = 50,26 m2
- Încărcarea masică efectivă în substanţă uscată
Imef = V / Sef x 24 = 3 184,82 / 50,26 x 24 = 2,64 kg/ m2 h
- Încărcarea hidraulică limită
Ih = VNP / Sc x 24 = 144,5 / 50,26 x 24 = 0,119 m3 / m2 h
- Volumul util al concentratorului: VU = 150,8 m3
- Timpul de concentrare
TE = VU / VNP = 150,8 / 144,5 = 1,04 zile = 25 h
- Volumul nămolului concentrat la 4% SU
 Valori
479
15.2

80
1.8
9.1

0.78

1379

3.9

0.5
1.63

1.25
320

0.6

1.2
cu h = 3,5 m

  352
3,5 6.734,8
4
mpare într-un bazin de omogenizare
o instalaţie de îngroşare până la 5-6 % SU şi se

c
ă mecanică cu şnec

i
0) x [100 /(100-98)] =

g/ m2

ă
g/ m2 h

/ m2 h
 VNC = Np / γ x 100 / (100 - We) = 72,38 m3 /zi = 3 m3 /h
- Volumul nămolului concentrat la 5% SU
VNC = Np / γ x 100 / (100 - We) = 57,9 m3 /zi = 2,4 m3 /h

B.2. Îngroşarea nămolului în exces

Caracteristici UM
Nămol in exces Nex = 0,972 x 4 094,7 Kg/zi
Volumul Nex cu 0,7% SU = 3 980/1000 x m /zi m3/h
3

100/(100-99,3)
Număr de maşini de îngroşat buc.
Debit maşina de îngroşat: Q m3 /h
Volum Nex îngroşat la 6% SU m3 /zi m3/h

Volum V
NP îngroş
+V
N ex îngroş m3 /zi m3 /h

Concentraţia nămolului in amestec % SU

B.3. Calculul metantancurilor
Caracteristici UM
Nămol total: NT = NP + Nex Kg/zi
Volumul nămolului total: VT m3 /zi
Cantitatea de substanţă volatilă: CSS = 0,7 x NT Kg/zi

Încărcarea volumică IOB Kg SU/ m3 zi

Volumul necesar: Vnec = CSS / IOB m3

Cantitatea propusă Buc x m3

Timp de fermentare Zile
Încărcarea organică efectivă Kg SU/ m3 zi
Limita de fermentare Lf %
Cantitatea de SU din nămol fermentat Kg/zi
Umiditate nămol fermentat fără %
eliminare supernatant
B.4. Deshidratare nămol fermentat
Debitul nămolului fermentat
QNf = 138,6 m3 /zi = 5,8 m3 /h
Propunem o instalaţie de deshidratare nămol
 Valori
3 980
568
23 la 24 ore
1
25
66,3
2,7 la 24 ore
138,6
5,7 la 24 ore
4.6

Valori
7 164,8
138.6
5 015,3

2.0
2 507,6
2x1500
21.6
1.8
47
4 807,5
3.43
 B.5. Gazometre
Caracteristici UM
Cantitate substanţă volatilă eliminată m3 /zi
Producţia efectivă de biogaz m3 /h
Volumul de gazometru necesar Vnec (0,25 – 0,4) m3

Volumul de gazometre propus m3

 Valori
2 507,6
2 131,5
533 – 853

1 000