V. 1.

CALCULUL UNEI STATII DE EPURARE

Mai mult de 75% din apele captate pentru folosinţele casnice

oraşeneşti şi industriale se întorc în circuitul natural ca ape uzate.
Anihilarea poluanţilor nu poate fi lasată numai pe seama fenomenelor
naturale de autoepurare. Astfel, după epuizarea tuturor eforturilor de
evitare sau micşorare a poluării, volumul apelor uzate rămas trebuie supus
unor tratamente prin care să se încadreze în limitele de încarcare
acceptabile pentru emisar, încât să nu stânjenească dezvoltarea vieţii
noastre şi utilizările posibile ale sursei la nivelul calităţii iniţiale.
Acesta este rolul care revine instalaţiilor tehnice de epurare.
Cunoaşterea detaliată a provenienţei şi compoziţiei apelor uzate,
simplifică tehnologiile de epurare şi reduce costul instalaţiilor. Procedeele
de epurare pornesc de la fenomene fizice, chimice sau biologice prin care
se distrug sau se separă poluanţii de apă.
Suspensiile se separă datorită forţei gravitaţionale, cele grele se
sedimentează, iar cele uşoare se ridică la suprafaţa apei. Reţinerea
poluanţilor nedezolvaţi constituie epurarea mecanică.
Pentru separarea substanţelor coloidale sau pentru neutralizarea
nocivităţilor de natură chimică este necesară intervenţia unui reactor,
aceasta este epurarea chimică. Fenomenul natural de mineralizare a
substanţelor oganice sub acţiunea microorganismelor, este punctul de
plecare pentru epurarea biologică.
 BREVIAR DE CALCUL

Numărul locuitorilor actuali: Ui = 110.000 locuitori. Estimarea

numărului de locuitori a municipiul Dr.Tr. Severin, pentru etapele
următoare de dezvoltare (n = 25 ani) s-a făcut utilizând relaţia:
U U i (1  0,01  p ) n

U = numărul de locuitori pentru etapa de dezvoltare

Ui = numărul de locuitori la data întocmirii documentaţiei
p = procentul mediu de creştere a populaţiei
n = numărul de ani.
U  110.000 (1  0,011,05) 25 143.000 locuitori

1. Necesarul de apă
Calculul necesarului de apă potabilă pentru populaţie s-a făcut
conform
SR 1343 – 1/95.

1 1
N U 1  q1  U 2  q2
1000 1000
U1 = populaţia din zona cu gospodării având instalaţii interioare de apă şi
canalizare, cu prepararea locală a apei calde
U2 = populaţia din zona cu clădiri având instalaţii interioare de apă şi
canalizare, cu prepararea centralizată a apei calde
q1 = norma de consum pentru prima zonă (q1 = 295 l/om zi)
q2 = norma de consum pentru zona 2 (q2 = 380 l/om zi)
1
N (71.500  295  71.500  380)  48.262,5 m 3 / zi
1000

2. Debitele de calcul:
a) Populaţie:
 Qzimed = Ks Kp x N
Qzimed 1,05 1,1 48.262,5  55.743,18 m3 / zi  645,17 l / s

U 1  q1 U q
Qzi max  K s K p (  K zi1  2 2  K zi 2 )
1000 1000
K zi1  1,15 conform SR1343  1/ 95

K zi 2  1,10 conform SR1343  1/ 95

71.500  295 71.500  380

Qzimed  1,05 1,1( 1,15  1,1)  62.535,59m 3 / zi  723,8 l / s
1000 1000

U 1  q1 U q
Qorar max  K s K p (  K zi1  K 01  2 2  K zi 2  K 02 )
1000 1000
K01  K02  1,26 conform SR1343  1 / 95

Qorar max  1,26  39.751,65  50.087,08 m 3 / zi  579,71 l / s

b) Industrie:
Pentru industrie, s-au estimat următoarele debite:

Qzimed  10.630,18 m 3 / zi 123,03 l / s

Qzi max 11.925,49 m 3 / zi  138,02 l / s

Qorar max 15.026,12 m 3 / zi  173,91 l / s

Debite totale rezultate:

Qzimed  55.743,18  10.630,18  66381,36 m 3 / zi  768,30 l / s

Qzi max  62.535,59 11.925,49  74.461,08 m 3 / zi  861,81 l / s

Qorar max  78.794,84  15.026,12  93.820,96 m 3 / zi  1085,89 l / s

3. Debitele de apă uzată

Quz zi med  0,8 66.381,36  53.105,08 m3 / zi  614,64 l / s

Quz zi max  0,8  74.461,08  59.568,86 m3 / zi  684,45 l / s

 Quz orar max  0,8  93.820,96  75.056,76 m3 / zi  868,71 l / s

Dimensionarea staţiei de epurare

1.1 Debitele de ape uzate menajere

Quz zi med  53.105,08 m3 / zi  614,64 l / s

Quz zi max  59.568,86 m3 / zi  684,45 l / s

Quz orar max  75.056,76 m3 / zi  868,71 l / s

1.2 Încărcarea apelor uzate:

Cantităţile totale de poluanţi intrate în staţia de epurare în

decurs de o zi sunt:
1
MTS  (70 g / loc.zi 143.000 loc ) 10.010 kg / zi
1000
1
CBO5  (60 g / loc.zi 143.000 loc )  8.580kg / zi
1000
1
N T  (11 g / loc.zi 143.000 loc )  1.573 kg / zi
1000
1
Ptot  (2,0 g / loc.zi 143.000 loc )  286 kg / zi .
1000
Concentraţiile poluanţilor în apa uzată la intrarea în staţia de
epurare sunt:
1.573 kg / zi
C MTS  1000  26.40 mg / l
59.568,86 m 3 / zi

8.580kg / zi
CCBO5  1000  144.03 mg / l
59.568,86 m 3 / zi
 C NH 4  15mg / l

1.573 kg / zi
C NT  1000  26,406 mg / l
59.568,86 m 3 / zi

286 kg / zi
C Ptot  1000  4,801mg / l
59.568,86 m 3 / zi

Condiţiile de evacuare în emisar:

CMTS  60 mg / l

CCBO5  12 mg / l

C NH 4  2 mg / l

C NT  10 mg / l

C Ptot  1 mg / l

Eficienţele de epurare:
(26,4  60)
 MTS  100  24,1 %
26,4
(144,08  12)
 CBO  100  91,6 %
5
144,08
(26,406  10)
N  100  24,25 %
T
26,406
(4,801  1)
P  100  79,1%
tot
4,801
(15  2)
 NH  100  86,6 %
4
15

1.3. TEHNOLOGIA DE EPURARE

A. Linia apei
A.1. Treapta mecanică
I. Grătare rare şi dese
Qu oararmax  75.57 m3 / zi  869 l / s

Qu zi max  59.569 m3 / zi  685 l / s

Qu orar min  12.441,6 m3 / zi  144 l / s

Alegem 2 linii compuse din grătare rare şi dese:

Grătar rar

Caracteristici UM Valori
Debit de calcul/grătar rar: QC  Qu orar min l/s 302
Debit verificare: QV  Qu orar min l/s 144
Distanţa între bare mm 20
Lăţime bară mm 4
Înălţimea apei în canal m 1,25
Lăţime canal m 0,9
Număr grătare rare buc. 2
Cantitatea de reţineri pe grătar m3/zi 1,24

Descărcarea materialelor reţinute pe cele două grătare rare se face

în containere cu capacitatea de V = 3 m3.

Grătar des:

Caracteristici UM Valori
Debit de calcul/grătar des: QC  Qu orar min l/s 302
Debit verificare: QV  Qu orar min l/s 144
Distanţa între bare mm 6
Lăţime bară mm 3
Înălţimea apei în canal m 1,25
Numărul de grătare dese buc. 2
Viteza minimă între bare m/s 1
Viteza minimă în canal m/s 0,55
Cantitatea de reţineri pe grătar m3/zi 2,34

Descărcarea materialelor reţinute de pe cele două grătare dese se

face în containere cu V = 3 m3.

1. Deznisipatoare cuplate cu separatoare de grăsimi

Alegem 2 deznisipatoare cuplate cu separatoare de grăsimi:

Caracteristici UM Valori
Debit de calcul pentru deznisipator: l/s 302
QC  Qu orar min / buc
Debit de verificare pentru deznisipator: l/s 144
QV  Qu orar min / buc
Debit de calcul pentru separator: l/s 240
QC  Qu zi max / buc
Debit de verificare pentru separator: l/s 302
QV  Qu orar max / buc
Adâncimea apei în deznisipator m 3,0
Lungimea deznisipatorului m 18
Volum bazin deznisipator m3 73,8
Volum bazin separator m3 46,4
Încărcare superficială pentru Qu orar max mm/s 11,98
Încărcare superficială pentru Qu zi max mm/s 11,11
Timpul de staţionare pentru Qu orar max min 6,63
Timpul de staţionare pentru Qu zi max min 8,34
3 3
Debitul de aer (1 m aer/m bazin )
- un bazin m3/h 240,4
- două bazine m3/h 480,8
Număr deznisipator – separator buc. 2
Cantitate de nisip reţinut pe bazin m3/zi 2,07

2. DECANTOARE PRIMARE

Qu zi max  478 l / s  1720,8 m3 / h  41299,2 m3 / zi

Normele europene (ATV 131- 91) impun o valoare de (0,5  1) h

pentru tehnologiile de epurare avansate cu nitrificare – denitrificare şi
defosforizare.

Caracteristici UM Valori
Debit de calcul: QC  Qu zi max l/s 478
Înălţime decantor: H m 2,4
Volum de decantare: Vd m3 1720,8
Timp de decantare: td h 1,0
Suprafaţa de decantare: A0 m2 717
Viteza de sedimentare: vS m/h 2,4
Nămol evacuat zilnic kg/zi 3.178
Volumul de nămol evacuat zilnic:
VNP  ( Np /  ) 
100 m3/zi 144,5
(100  98)

Decantorul existent longitudinal, nefuncţional, are următoarele

caracteristici:
L = 28,5 m
B = 30 m
H = 2,4 m.
Acest decantor va fi împărţit în 6 compartimente.
Volumul unui compartiment este:
V  28,5  5  2,4  342 m3
 Volumul disponibil total al decantorului:
Vt  6  V  2052 m 3

Timpul de decantare pentru această situaţie este de 1 h conf. ATV

131- 91.
Volumul necesar pentru decantare la un timp de decantare de 1 h
este:
Vnec  Qu zi max  t d  1720,8 m3 / h  1h  1720,8 m3 / h  2052 m3

Eficienţele preconizate după treapta mecanică sunt:

 MTS
M
 50 %

CBO
M
 25 %
5

 NM  9 %
T

 PM  8 %
tot

Concentraţiile poluanţilor în apa uzată după treapta mecanică de

epurare:
M
C MTS  C MTS  (1   MTS )  153,91 0,5  76,95 mg / l
M
CCBO5
 CCBO5  (1 CBO5 )  131,92  0,75  98,94 mg / l

CNMT  CNT  (1  NT )  24,19  0,91  22,01mg / l

CPMtot  CPtot  (1  Ptot )  4,39  0,92  4,03 mg / l

Cantitatea totală de poluanţi în apa uzată, după treapta mecanică de

epurare:
MTSM = 59.568,86 x 76,95 x 10-3 =4.583,82 kg/zi
CBO5M = 59.568,86 x 98,94 x 10-3 = 5.893,74 kg/zi
NTM = 59.568,86 x 22,01 x 10-3 = 1311.11 kg/zi
PtotM = 59.568,86x 4,03 x 10-3 = 240,06 kg/zi

A.2. Treapta biologică

I. Bazinul de activare
În timpul tratării apei uzate în treapta biologică, pentru reducerea
masei biologice, nămolul activ are nevoie de 0,05 kg azot (5% CBO5) şi
0,01 kg fosfor (1% CBO5) pe kg CBO5 redus.
CBO5 : N : P = 100 : 5 : 1
La 5.893,74 kg CBO5/zi sunt necesare 294,68 kg NT/zi şi 58,93 kg Pt/zi.
Odată cu recircularea nămolului activ o parte din azotul şi fosforul
înmagazinat în nămol se întoarce în treapta biologică.
Cantitatea de nitrat şi de fosfor care se returnează în treapta biologică
odată cu nămolul recirculat este: nitrat 12,8 % din N intrat (2,5% din CBO5)
şi fosfor 29,4 % din P la intrare (0,5 % din CBO5).
Concentraţia nămolului în bazinul cu nămol activat
- încărcarea volumică:
CN 4
I OB    0,58 kg / m3 zi
( N ex T  t N ) (0,972  7)

- încărcarea organică a nămolului activat:

I ON  0,12 kg / kg zi

- volumul bazinului de nămol activat (nitrificare – denitrificare):

CBO5 5.893,74
VNA    6965,06 m 3
I OB 0,58

- volumul de denitrificare:
VD
VD   N NA  0,3  6965,06  2.089,52 m 3
VNA

- volumul de nitrificare:
VN = VNA - VD = 4.875,53 m3
- oxigen specific necesar pentru oxidarea compuşilor de carbon:
QC  (0,144  t N  F ) /(1  t N  0,08  F )  0,05  1,146  1,6 kg O2 / kg CBO5

- debitul de nămol recirculat:

 QR = 0,8 x Q = 0,8 x 479 = 383,2 l/s
- oxigenul specific necesar pentru oxidarea compuşilor de azot se
determină cu:
QN = [4,6 x (NO3 – Ne) + 1,7 x (NO3 – ND)]/CBO5M
unde:
NO3 – Ne = 6 g/l
NO3 – ND = CD x CBO5M x 1000/QC = 0,1 x5.893,74 x 1000/59.568,86
= 9,89 g/l
QN = [4,6 x 6 + 1,7 x 9,89 ]/98,48 = 0,45 kg O2/kg CBO5
- oxigenul care trebuie introdus în bazinele cu nămol activ se
determină cu relaţia:
QB = [CS/(CS – CX)] x (QC x fC + QN x fN) x CBO5M
unde:
fC = 1,15
fN = 2,0
CS = 10,3
CX = 2
10,3
QB'  [  (1,146 1,15  0,45  2,0)  2,75 kg O2 / kg CBO5
(10,3  2)

CBO5M 5.893,74
OB  OB '   2,75   469,58 kg O2 / h
24 24

Echipamentele de aerare
- Cantitatea de oxigen care trebuie introdusă în bazinul de aerare:
CO = OB/
unde:  = 0,7 (coeficient de furtune ACON)
469,58
C0  = 670,83 kg O2/h
0,7

- debitul de aer:
 C0 10 3
Qaer 
C  (ha  0,15)

unde:
C = capacitatea specifică de oxigenare
C = 20 g O2/ m3 x m
ha = adâncimea apei în bazinul cu nămol activ
ha = 4,5 m
670,87 10 3
Qaer   7.711,15 m3 / h
20  (4,5  0,15)
- debitul specific de aer pe un furtun
Qaer = 3 m3/h
- lungimea de furtun necesară:
M = 7.711,15/3 = 2571 m
- distribuţia furtunelor în panouri cu lungimea de 10 m cu 4 furtune pe
panou
- numărul de panouri:
np = M/(9,5 x 4) = 67,6  68 panouri
- suflante 2 bucăţi (1 + 1)
Q = 7750 m3/h; DP = 500 mbar; Pinst = 160 kW
- echipamente pentru bazinele cu nămol activ
- mixere pentru bazinele de denitrificare
Puterea pentru mixare: 3 W/m3 de bazin
Pmix = Vden x 3 W/ m3 = 2100 x 3 = 6300 W
Propunem 3 bucăţi mixere cu puterea de 2,25 kW
- mixere pentru bazinul de nitrificare
Puterea pentru mixare = 3 W/m3 de bazin
Pmix = Vnit x 3 W/ m3 = 4900 x 3 = 14700 W
Propunem 5 buc. mixere cu puterea de 3 kW
I. Decantoare secundare

Caracteristici UM Valori
Debit de calcul: QC = Qu zi max l/s 479
Concentraţia nămolului în decantor
secundar: CD 
1000 kg/m3 15,2
I SV  ti1 / 3
ISV – indice de nămol ml/g 80
ti - timpul de îngroşare ore 1,8
Concentraţia nămolului recirculat CR =
kg/m3 9,1
0,6 x CD la colectare cu sucţiune
Coeficient de recirculare R = CN/ (CR – % 0,78
CN)
Suprafaţa decantorului secundar A0 = m2 1379
QC x CN x ISV/QN
Adâncimea decantorului
h = h1 + h2 + h3 + h4 m 3,9
unde:
h1 = zona liniştire m 0,5
h2 = 0,5 x uSC x (1 + R)/ (1 – RSC/1000) m 1,63
unde:
uSC = QN/CN x ISV m/h 1,25
RSV = CN x ISV l/m3 320
h3 = zona stocare
h3 = 0,45 x QN( 1 + R)/500 m 0,6
h4 = zona de îngroşare şi colectare
h4 = QN (1 + R) x ti/C m 1,2

Alegem 2 decantoare circulare având:

D = 35 m cu h = 3,5 m
Volumul decantorului:
  35 2
VDEC = 2 x  3,5  6.734,8
4
Timpul de decantare:
td = Vdec / Qc = 6 734,8 / 1724,4 = 3,90 h
B. Linia nămolului
Prelucrarea nămolului se va face astfel:
-nămolul primar de (4-5% SU) se trimite prin pompare într-un bazin de
omogenizare
-nămolul in exces cu 0,7% SU se îngroaşă într-o instalaţie de îngroşare
până la 5-6 % SU şi se pompează în bazinul de omogenizare
- nămolul omogenizat este pompat în metantanc
- nămolul fermentat este deshidratat într-o presă mecanică cu şnec

B.1. Concentrarea nămolului primar

Qc = 479 litri/s = 1 724,4 m3 /h = 41 385,6 m3 /zi

Np = 41 385,6 x 153,91 x (1-0,5) = 3 184,82 kg/zi
VNP = Np / γp x 1000 / (100 - W) = (3 184,82 / 1100) x [100 /(100-98)] =
144,5 m3 /zi
- Încărcarea masică: Im = 2,5 kg/ m2 x h = 60 kg/ m2
- Suprafaţa orizontală necesară:
Snec = Np / Im = 3 184,82 / 60 = 53,08 m2
- Suprafaţa efectivă a îngroşătorului
Δ = 8m → Sef = (π x Δ2)/4 = 50,26 m2
- Încărcarea masică efectivă în substanţă uscată
Imef = V / Sef x 24 = 3 184,82 / 50,26 x 24 = 2,64 kg/ m2 h
- Încărcarea hidraulică limită
Ih = VNP / Sc x 24 = 144,5 / 50,26 x 24 = 0,119 m3 / m2 h
- Volumul util al concentratorului:
VU = 150,8 m3
- Timpul de concentrare
TE = VU / VNP = 150,8 / 144,5 = 1,04 zile = 25 h
- Volumul nămolului concentrat la 4% SU
 VNC = Np / γ x 100 / (100 - We) = 72,38 m3 /zi = 3 m3 /h
- Volumul nămolului concentrat la 5% SU
VNC = Np / γ x 100 / (100 - We) = 57,9 m3 /zi = 2,4 m3 /h

B.2. Îngroşarea nămolului în exces

Caracteristici UM Valori
Nămol in exces Nex = 0,972 x 4 094,7 Kg/zi 3 980
Volumul Nex cu 0,7% SU = 3 980/1000 x m3/zi 568
100/(100-99,3) m3/h 23 la 24 ore
Număr de maşini de îngroşat buc. 1
Debit maşina de îngroşat: Q m3 /h 25
Volum Nex îngroşat la 6% SU m3 /zi 66,3
m3/h 2,7 la 24 ore
Volum VNP îngroş + VN ex îngroş m3 /zi 138,6
m3 /h 5,7 la 24 ore
Concentraţia nămolului in amestec % SU 4,6

B.3. Calculul metantancurilor

Caracteristici UM Valori
Nămol total: NT = NP + Nex Kg/zi 7 164,8
Volumul nămolului total: VT m3 /zi 138,6
Cantitatea de substanţă volatilă: CSS = Kg/zi 5 015,3
0,7 x NT
Încărcarea volumică IOB Kg SU/ m3 zi 2,0
Volumul necesar: Vnec = CSS / IOB m3 2 507,6
Cantitatea propusă Buc x m3 2x1500
Timp de fermentare Zile 21,6
Încărcarea organică efectivă Kg SU/ m3 zi 1,8
Limita de fermentare Lf % 47
Cantitatea de SU din nămol fermentat Kg/zi 4 807,5
Umiditate nămol fermentat fără % 3,43
eliminare supernatant

B.4. Deshidratare nămol fermentat

Debitul nămolului fermentat

QNf = 138,6 m3 /zi = 5,8 m3 /h
Propunem o instalaţie de deshidratare nămol

B.5. Gazometre

Caracteristici UM Valori
Cantitate substanţă volatilă eliminată m3 /zi 2 507,6
Producţia efectivă de biogaz m3 /h 2 131,5
Volumul de gazometru necesar Vnec m3 533 – 853
(0,25 – 0,4)
Volumul de gazometre propus m3 1 000