STATIA DE EPURARE BUHUSI

Anexa A2

1
DATE INITIALE DE CALCUL
Capacitatea statiei =
32481 LE
1.1.
Tabel 1. Debite de calcul

Parametrii de
calcul
Debit maxim zilnic de calcul
Debit maxim orar pe timp uscat

Simbol
Q.max.zi
Q. orar med.
Q. orar max.

Debit maxim orar pe timp de

ploaie

Q.max.ploaie

Debit minim orar

Q.minim orar

1.2.

Unitati de
masura

Valori pentru 100%

Q.zi.max (situatia 1 )

Valori pentru
90% Q.zi.max
(situatia 2 )

m3/zi
m3/h
m3/h
l/s

6291,0
262,1
367,0
101,9

5661,9
235,9
330,3
91,8

m3/h
l/s
m3/h
l/s

734,0
203,9
136,0
37,8

660,6
183,5
122,4
34,0

Tabel 2.Incarcari de calcul

Symbol

Unit

Valori pentru 100%

Q.zi.max (situatia 1 )

Valori pentru
90% Q.zi.max
(situatia 2 )

Consum chimic de oxigen

COD

Consum biochimic de oxigen

BOD5

kg/d
mg/l
kg/d
mg/l
kg/d
mg/l
kg/d
mg/l
kg/d
mg/l
kg/d
mg/l
kg/d
mg/l

3898
619,62
1949
309,81
2339
371,80
351
55,79
246
39,06
105
16,74
58
9,22

3898
688,46
1949
344,23
2339
413,11
351
61,99
246
43,40
105
18,60
59
10,42

33,60

33,03

Parameter

Suspensii (MTS)

SS

Azot total (NTK)

Tot N

Amoniu (considerat 70% din azotul total)

NH3-N

Azot organic

Org. N

Fosfor total

Tot P

Raport CBO5/P

1.6.
Parameter
Consum biochimic de oxigen

Table 6. Conditii de evacuare standard pentru zone sensibile

Simbol
BOD5

Consum chimic de oxigen

COD

Suspensii (MTS)ed Solids

SS

Azot total (NTK)

Amoniu (NH4)
Azotat (NO3)
Azotit (NO2)

Tot N

Unitati masura
mg/l
kg/zi
mg/l
kg/zi
mg/l
kg/zi
mg/l
kg/zi
mg/l
kg/zi
mg/l
kg/zi
mg/l

Valori
20
126

20
113

125
786

125
708

35
220

35
198

10
63

10
57

2
13

2
11

25
157

25
142

Fosfor total

kg/zi
mg/l
kg/zi

Tot P

1
6

1
6

2. TREAPTA MECANICA
Debitul de dimensionare al treptei mecanice va fi debitul maxim orar pe timp
ploios.
Treapta de tratare mecanica va cuprinde:
2.1.

Camin deversor existent

Caminul deversor existent va functiona, in noua schema de tratare, ca un
camin de admisie, fara a mai necesita impartirea debitului de apa uzata catre mai
multe linii de tratare.
2.2.

Gratare rare si dese

Pentru protectia pompelor aflate in statia de pompare apa uzata intrare, in
cadrul Ofertei s-a prevazut instalarea gratarelor rare . S-a indeplinit cerinta
minim din D.A. prin instalarea a unei linii tehnologice cu grtar rar cu
funcionare automat si un canal de ocolire ( by-pass) echipat cu gratar rar si des
cu actionare manuala. Gratarele dese cu curatare mecanica si actionare automata
vor fi parte componenta din instalatia compacta pentru degrosisarea apei.
Debit maxim orar pe timp de ploaie

Q.max.ploaie

Debit minim orar

Q.minim orar

m3/h
l/s
m3/h
l/s

734,0
203,9
136,0
37,8

Gratare rare cu curatare mecanica si actionare automata

Debitul de dimensionare: Debitul orar maxim pe timp ploios
Numr uniti de grtare rare cu curatare mecanica si actionare
automata
Distana maxim dintre barele grtarului rar
Grosime bara
Viteza maxima printre barele gratarelor la debit maxim pe timp
de ploaie
Latime canal adoptat pentru uniti de grtare rare cu curatare
mecanica si actionare automata
Numar de bare n = (W - a) / (d + a)
Adancimea apei la debitul orar maxim pe timp ploios
Viteza printre barele gratarului la Qmax vreme ploioasa
Viteza printre barele gratarului cu o linie in remont

734

m3/h

n
a
d

2
30
10

buc
mm
mm

1,00

m/s

W
nb
h
V
V

500
12
532
0,50
1,00

mm
buc
mm
m/s
m/s

<
<

Nota:
Pentru evita depunea materialelor grosiere pe radierul gratarului la debite
minime ( NP032/1999 art.5.5.16), sub gratare se monteaza un dispersor de aer cu de
bule mari alimentat de la suflanta desnisipatorului, intrucat viteza asigurata in
sectiunea gratarului estevaloarea recomandata

Gratare rare cu curatare curatare manuala (by-pass)

Debitul de dimensionare: Debitul orar maxim pe timp ploios

734

m3/h

1,00
1,00

Numr minim necesar de uniti de grtare dese cu curatare

manuala (by-pass)
Distana maxim dintre barele grtarului rar
Grosime bara
Viteza maxima printre barele gratarelor la debit maxim pe timp
de ploaie
Latime canal adoptat pentru uniti de grtare rare cu curatare
mecanica si actionare automata
Numar de bare n = (W - a) / (d + a)
Adancimea apei la debitul orar maxim pe timp ploios
Viteza printre barele gratarului la Qmax vreme ploioasa

n
a
d

1
30
10

buc
mm
mm

1,00

m/s

W
nb
h
V

500
12
537
0,99

mm
buc
mm
m/s

<

1,00

Retineri gratare rare

l/om si
an

Volumul retinerilor pe gratar pe zi

mc/zi

0,27

Concentratie retineri pe gratar

Concentratie retineri dupa presare

%
%

15
35

Volum zilnic retineri dupa presare

mc/zi

0,133

Volum zilnic apa dupa presare

Volum specific retineri pe gratarele rare

mc/zi

0,13

Capacitate container (Varianta 1 cf. D.A)

mc

1,1

Timp mediu de umplere per container

zile

8,2

Cf.NP032/1999 tab.5.1.

Cf. NP032/1999 art.5.5.21

Gratare dese cu curatare manuala (by-pass)

Debitul de dimensionare: Debitul orar maxim pe timp ploios
Numr minim necesar de uniti de grtare dese cu curatare
mecanica si actionare automata
Distana maxim dintre barele grtarului des
Grosime bara
Viteza maxima printre barele gratarelor la debit maxim pe timp
de ploaie
Latime canal adoptat pentru uniti de grtare dese cu curatare
mecanica si actionare automata
Numar de bare n = (W - a) / (d + a)
Adancimea apei la debitul orar maxim pe timp ploios
Viteza printre barele gratarului la Qmax vreme ploioasa

734

m3/h

n
a
d

1
10
10

buc
mm
mm

1,00

m/s

W
nb
h
V

500
25
800
1,00

mm
buc
mm
m/s

Retineri gratare dese

Volum specific retineri pe gratarele dese

l/om si
an

Coef.variatie zilnica K=2,,,,5

15
2,00

Volumul retinerilor pe gratar pe zi

mc/zi

2,67

Concentratie retineri
Concentratie retineri dupa presare

%
%

15
35

Volum zilnic retineri dupa presare

mc/zi

1,335

Volum zilnic apa dupa presare

mc/zi

1,33

Capacitate container

mc

1,1

Timp mediu de umplere per container

zile

0,8

2.3.

Statie de pompare apa uzata intrare

Statia de pompare se dimensioneaza pentru:

1,00

Debit maxim orar vreme ploioasa

734
m3/h
Debit minim orar
136
Debit instalat unitar
367
Debit minim unitar reglabil cu convertizor
136
Numr uniti de pompare
3
buc
Numar unitati in functiune cu convertizor=
2
buc
Numr uniti de rezerv cu convertizor
1
buc
Acoperirea cerintelor de debit:
Pentru intreaga plaja de debite de 136mc/h - 734 mc/h, vor functiona 1-2 pompe cu o unitate de rezerva.
Lungime bazin aspiratie
3,50
m
Latime bazin aspiratie
6,00
m
Suprafata
21,00
mp
Adancime minima in bazinul de aspiratie
0,55
m
Diferenta de nivel pentru protectia pompelor
0,20
m
Nivel minim de aspiratie in exploatare pentru protectia pompelor
0,75
m
Numar de porniri pe ora admis pentru o pompa
10
h
Timpul minim admis intre porniri pentru o pompa
0,10
ore
Diferenta de nivel intre pornire si oprire pentru o pompa ( valoare adoptata)
0,30
m
Volum util pentru o pompa V1=
9,18
mc
Volum total pentru bazinul de aspiratie V=V1+(N-1)*H*S
21,78
mc
Adancimea utila deasupra nivelului de protectie a pompelor Hu=V/S
1,04
m

Dimensionarea pompelor
Pompe submersibile

Regim ploaie
U.M.

numar unitati

active
2

tip
capacitate unitara maxima
capacitate unitara minima
H pompare
Caracteristici echipament
pompare cf. ofertei
KSB

Conducta de refulare SPAU

-Deznisipator

mc/h
mc/h
mca
Q=(mc/h)

stand-by
+

H (mca)

6,00

N (Kw)
N efectiv
(kw)

10,90
7,05

motor

0,83

N bsorbit
(kw)
NC
( kwh/mc)

8,49

Dn (mm)
Aria de scurgere
Viteza v (m/sec)=

submersibile
367
136
6,00
367,00

0,02
400
0,126
1,62

mm
mp
m/sec

2.4.

Camera de recepie pentru nmolul provenit din fose septice

Camera va consta dintr-un bazin cu capac rabatabil cu un volum de minim 30
m3.Descarcarea vidanjelor se va face prin intermediul unei conducte din otel
inoxidabil, orizontala, prevazuta cu o cupla Bauer, in canalul de beton amonte
bazinului de stocare. Nmolul preluat din fosele septice va fi introdus n circuitul
statiei de epurare n amonte de instalatia de pretratare, pe cat posibil gravitational si
va fi introdus in proces astfel incat sa nu introduca socuri de incarcare cu poluanti.
2.5.

Deznisipator - separator de grsimi

Pentru desnisipator si separator de grasimi se propune o instalatie compacta
dimensionata pentru:

Debit maxim orar pe timp de

ploaie

Q.max.ploaie

Debit maxim orar pe timp uscat

Q. orar max.

m3/h
l/s
m3/h
l/s

734,0
203,9
367,0
101,9

2.5.1. Solutia propusa

Numr unitati in functiune
Gabarite compartiment desnisipator cf. producator

buc

Latime
Lungime
Adancime utila
Suprafata utila
Volum util
Timp de retinere la Debitul orar maxim ploios
Timp de retinere la Debitul orar maxim pe timp uscat
Viteza orizontala la Qmax vreme ploioasa
Viteza orizontala la Qmax vreme uscata
Gabarite compartiment separator grasimi cf. producator

l
L
h
A

1,60
11,00
1,90
17,60
33,44
5,47
10,93
0,03
0,02

m
m
m
mp
mc
min
min
m/s
m/s

Latime
Lungime
Adancime utila
Suprafata utila
Volum util
Timp de retinere la Debitul orar maxim ploios
Timp de retinere la Debitul orar maxim pe timp uscat

l
L

0,40
11,00
1,90
4,40
8,36
1,37
2,73

m
m
m
mp
mc
min
min

V
t
t
v
v

h
A
V
t
t

<10.00
>10.00
<0,2
<0,2

Nota:
Pentru ipoteza Q.max vreme uscata si remont timpul de retentie asigurat de o unitate
este de 5,47 minute, in limita timpilor recomandati de NP032/1999 art.5.7.7.8 ( T
rec=5 - 10 min).
2.5.2. Dimensionare Sistem Aerare:
Debitul de aer necesar qaer = 0,5 1,5 Nm3 aer/h,m3 volum
util de bazin
Debit de aer calculat
Inaltimea de pompare necesara

Nm3/m3,h

0,7

Nm3/h
m

59
3

Dimensionarea suflantelor
Suflante tip Aertzen ( Germania) sau similar
Suflante capsulate insonorizate , fabricatie AERTZEN, avand:
numar de suflante

nr.
Nm3/h

H pompare
capacitate unitara oferita
H pompare

+
29

mca

Nm3/h
mca

29
3

Putere instalata

KW

1,5

Putere consumata de suflanta

KW

0,82

motor

0,85

Putere absorbita retea

0,96
NC(Kwh/100 Nmc)

automatizare

2,828
locala

2.5.3. Calculul productiei de nisip

Nisipul va fi spalat si i se va reduce umiditatea intr-o unitate speciala clasor de
nisip (spalator de nisip tip clasor elicoidal).Dupa acest proces, nisipul este stocat intrun container mobil in vederea evacuarii ulterioare la groapa de gunoi.
Cantitatea specifica de nisip inainte spalator nisip
Volumul de nisip reinut pe zi
Cantitate de nisip retinuta pe zi calculata pentru =1.6to/mc=
Concentratie nisip +apa
Volum nisip+apa
Clasor de nisip
Timp functionare
Capacitate, necesara
SU in nisip dupa clasare
Volum nisip dupa clasare
Capacitate container
Timp mediu de umplere per container
Debit apa spalare cf. producator

8
0,503
0,805
5
10
1
10
1,01
85
0,59
1,1
1,9
5,0

m3/100000m3
mc/zi
tSU/zi
%
m3/zi
buc
h
m3/h
%
mc/zi
mc
zile
mc/h

Nota:
Apa de spalare nisip se dirijeaza gravitational la reteaua de canalizare incinta.
2.5.3. Calculul volumului de grasimi
Continutul specific de grasimi in apele uzate brute

L/LE/an

0,35

Volumul zilnic de grasimi

mc/zi

0,031

Volumul anual de grasimi

mc/an

11,37

mc/zi

0,031

Se adopta:
Bazin stoacare grasimi
Volumul zilnic de grasimi de la separatorul de grasimi

2.6.

Timp stocare

zile

30

Volumul necesar bazin stocare grasimi

mc

0,934

Volumul adoptat bazin stocare grasimi

mc

2,0

Lungime bazin

1,0

Latime bazin

1,5

Adincime utila bazin

1,3

Debitmetrie influent/efluent i monitorizarea calitii

Debitmetrul de tip electromagnetic si va fi montat pe conducta de la instalatia de

degrosisare a apei la camera de distributie a reactoarelor.
Pentru monitorizarea calitatii se va instala cate un echipament specializat amonte si
aval pe circuitul apei.

3.

Treapta secundarasi tertiara

3.1.

Solutia proiectata

3.1.1. Prezentare generala

In acest proiect, conform clarificarii ulterioare, dimensionarea s-a efectuat cf.
ATV-131. Epurarea biologica va fi realizata intr-o instalatie compacta, care se
compune din doua linii independente ce include urmatoarele faze de proces:
Eliminarea biologica naturala a fosforului, cat si eliminarea suplimentara ( fortata) a
fosforului prin procedeul ""Bio P,
Nitrificare si Denitrificare (N/DN) proiectata ca pre-denitrificare intr-un reactor de
tip canal ( caroussel) si cu postdenitrificare endogena intr-un reactor final;
Suflante de aerare;
Bazine de decantare secundara.
Procedeul Bio P
Apa uzata se separa in doua fractii ( reglabile dupa caz, in medie fiecare avand Q=2080% Qinfluent). O mprima parte din Q uzat in amestec cu namolul activ intra in
camera de distributie. Aici apa este separata pe cele doua linii tehnologice de epurare
biologica si intra in zona de denitrificare a namolului recirculat. In aceasta zona
denumita predenitrificator, sunt disponibili compusii de carbon usor asimilabili
aprovizionati de fractia de debit uzat influent, motiv pentru care reactia de
denitrificare este rapida si conduce la reducerea severa a concentratiei de O2. Apa si
namolul activ denitrificat ( O2=0) intra apoi in zona strict anaeroba unde se amesteca
cu a doua fractie de debit uzat. Aici are loc asimilarea O2 legat de oxizii de fosfor
(PO4) si eliberarea in masa de lichid a fosforului liber usor asimilab . Reactia este
favorizata de prezenta compusilor de carbon usor asimilabili alimentati cu a doua
fractie de debit uzat. Zona strict anaeroba ( defosforizator) este formata dintr-un
bazin cu volum dimensionat pentru timpul de retentie de 75 minute, iar
predenitrificatorul care asigura practic conditiile strict anaerobe in defosforizator are
volum egal cu acesta. In continuare apa parcurge al treilea compartiment care are rol
de denitrificator, unde intra si debitul de recirculare interna care aprovizioneaza
nitratul. Din denitrificator apa intra in nitrificatorul- denitrificator simultan de tip
caroussel de unde o parte pleaca spre camera de distrinutie amonte de decantoare si
alta parte se recircula odata cu nitratul. In caroussel are loc asimilarea fosforului liber
de catre biomasa cat si nitrificarea azotului. Biodegradabile nu sunt consumate
complet la denitrificarea namolului de retur, ci sunt de asemenea disponibile pentru
activitatea curenta Bio P.
La sfarsitul zonei anaerobe un senzor potential redox este instalat in scopul controlarii
conditiilor de proces.
Procesul are urmatoarele avantaje:
Randament bun chiar in conditii dificile P/ BOD5
Flexibilitate mare, deoarece adaugarea de apa bruta poate fi reglata Mixarea se face
printr-un mixer imersat cu viteza de rotatie scazuta, proiectat pentru aceasta functie,
pe fiecare compartiment.
3.1.2. Incarcari estimate rezultate de la linia de tratare a namolului ( 3.5% din
influent)
Parametrii de calcul

Debit supernatant (ingrosator+deshidratare

Simbol

Q.max.zi

Unitati de
masura
m3/zi

Valori pentru 100%

Q.zi.max (situatia 1 )
277

Valori pentru
90% Q.zi.max
(situatia 2 )
328

Suspensii (MTS)
Consum biochimic de oxigen
Azot total (NTK)

MTS
BOD5
NTK

Fosfor total

kg/zi
kg/zi
kg/zi
kg/zi

82
68
12

82
68
12

3.1.3. Debite de calcul la intrare in treapta de epurare biologica

Parametrii de calcul

Simbol

Debit maxim zilnic de calcul(inclusiv supernatant)

Debit maxim orar pe timp uscat(inclusiv supernatant)
Debit maxim orar pe timp de ploaie (inclusiv supernatant)
Debit recirculat maxim

Unitati de
masura

Valori pentru
90% Q.zi.max
(situatia 2 )

Q.max.zi

m3/zi

6568

5990

Q orar max
Q.or.max.

m3/h
m3/h
l/s
m3/h

384
751
209
563

351
681
189
511

l/s
m3/h

157
1315

142
1192

Q. orar
max.

Debit maxim de calcul treapta biologica inclusiv debitul de

supernatant

Valori pentru 100%

Q.zi.max (situatia 1 )

q orar max

3.1.4. Randamente estimate pentru treapta mecanica

3.1.5.

MTS

0%

CBO5

0%

N organic

0%

0%

Parametrii influentului in treapta de tratare biologica raportati la Q.zi.max.

Parametru

Simbol

Unitati masura

Consum chimic de oxigen

CCO

Consum biochimic de oxigen

BOD5

kg/d
mg/l
kg/d
mg/l
kg/d
mg/l
kg/d
mg/l
kg/d
mg/l
kg/d
mg/l
kg/d
mg/l

Suspensii (MTS)

SS

Ammoniu (considerat 70% din azotul total)

NH3-N

Azot organic

Org. N

Azot total (NTK)

Tot N

Fosfor total

Tot P

Valori pentru 100%

Q.zi.max si T=19
(situatia 1 )

Valori pentru
90% Q.zi.max
si T=12
(situatia 2 )

4034,43
614,26
2017,22
307,13
2420,87
368,58
254,30
38,72
108,99
16,59
363,29
55,31
60,03
9,14

4034,43
673,54
2017,22
336,77
2420,87
404,16
254,30
42,45
108,99
18,19
363,29
60,65
61,07
10,19

33,60

33,03

Raport CBO5/P

Nota:
In cadrul prezentei Oferte se adopta urmatorii termeni:
1. Procedeul A/O aplicat in Oferta este procedeul de ndeprtare a fosforului
pe linia apei, n treapta biologic concomitent cu oxidarea substanelor organice pe
baz de carbon. Este un sistem cu biomas n suspensie ce se dezvolt ntr-un singur
bazin. Tehnologia combin zone succesive anaerob-aerobe

2. Instalatia de tratare cu clorura ferica s-a dimensionat pentru ipoteza

reducerii biologice minime a fosforului.
3.1.6. Varsta minima a namolului pentru nitrificare
tssaerob = SF x 3.4 x 1.103^(15-T)

ATVDWK 1313
cap.5.2.1.2.

tssaerob
varsta namolului
SF
factor de siguranta
T
temperatura minima de proces
Pentru statii mici sub 20000 LE si/sau CBO51200, SF=1.8
pentru CBO5 2000 , SF=1.8

ATVDWK 1313 cap.5.2.1.2.

Pentru statii mici sub 20000 LE si/sau CBO51200, SF=1.8

pentru CBO5 2000 , SF=1.8 ATVDWK 1313 cap.5.2.1.2.
3.1.7. Bilantul azotului

TKN

Free & Saline

Ammonia

Organically Bound
Nitrogen

non-biodegradable
non-biodegradable
Soluble Nitrogen
Particulate Nitrogen
Cf. ATV DWK 131 art.5.2.2., concentraia de azot organic nebiodegradabil din efluent
se poate stabili la valoarea SorgN,AN de calcul (mg/l)=

Biodegradable
Nitrogen

2
cf. Ac GA nr. 281/29.10.2010, pentru NTK<10; NO2<1; NO3<25; NH4<3, rezulta N
organic =10-28%*NO2admis - 23%*NO3 admis -78%* NH4admis =

Valoare de calcul
adoptata pentru N
organic (mg/l)=

2,00

2,41

Determinarea fractiei de NO3-N de denitrificat, SNO3D

influent TKN in tancul de aerare ( nitrificator)

se considera ca NO3-N in influent, SNO3, IAT
se considera ca azotul organic nebiodegradabil in effluent, SorgN,
EST

Concentratii
T=19

T=12

55,31

60,65

mg/l

mg/l

2,00

2,00

mg/l

se considera ca NH4-N in efluent pentru dimensionare, SNH4-N, EST

se considera ca NO3-N in effluent, SNO3, EST

<0.23*25=

N content of biomass, XorgN, BM

mg/l

5,75

5,75

mg/l

15,2

mg/l

XorgN, BM =%4.5 of CBOD,IAT

N content of biomass, XorgN, BM

13,8

concentration of NO3-N to be denitrified,

SNO3D

CN,IAT - SorgN,EST - SNH4-N,EST - SNO3,EST XorgN,BM

concentratia NO3-N de denitrificat , SNO3D

32,74

36,74

mg/l

Verificare indicator NTK efluent=NO3N+SorgN, EST+NH4-N=

8,75

8,75

mg/l

0,1066

0,1091

capacitatea de denitrificare (SNO3D / CBOIAT)

kg NO3-N/kg BOD

Nota:
Cf. ATV-DWK 131/2000 pct.5.2.2., pentru ape uzate menajere concentraia de
azot organic din efluent se poate stabili la valoarea SorgN,AN = 2 mg/l. Se poate
constata ca in practica daca conditia SNO3 EST < 25 mg/l este indeplinita, Valoarea
Sorg.N EST poate creste pana la 2.41 mg/l fara a se depasi conditia NTK<10 mg/l
Pentru aceasta capacitate de denitrificare si functie de temperatura apei fractia
anoxica ( VD/VBB) se calculeaza astfel:
3.1.8. Raportul VD/VB
Conform ATV-DVWK-A 131/Mai 2000- ISBN 3-933707-41-2, tab.3 pag.22,
valorile recomandate pentru Vd/Vt denitrificrii pe vreme uscat, la temperaturi
cuprinse ntre 10C i 12C i n condiii medii sunt:
VD/VBB

SNO3,D/CBSB,ZB
Denitrificarea
n aval i alte
procedee
comparabile
0,11
0,13
0,14
0,15

0,2
0,3
0,4
0,5

Denitrificarea
simultan i
intermitent
0,06
0,09
0,12
0,15

Raportul VD/VT se determina cf. ATV-DVWK-A 131/Mai 2000, tab.3

pag.22 de mai jos, sau se poate calcula analitic si cu relatia 5-7 pg.21 din acelasi
standard German dupa cum urmeaza:

T C
10

( ATV-DVWK-A 131- pg.21 retatia 5-7)

Vrsta
nmolului
n zile
4
0,85

8
0,99

10
1,04

15
1,13

20
1,18

25
1,22

12
15
18
20

0,87
0,92
0,96
0,99

1,02
1,07
1,11
1,14

1,07
1,12
1,16
1,18

1,15
1,19
1,23
1,25

1,21
1,24
1,27
1,29

1,24
1,27
1,3
1,32

T ( grade celsius)
Pentru VN25,si functie de temperatura,
OVC,BSB=
Rezulta:

10

12

18

25

1,22

1,24

1,30

1,32

VD/VB=

0,34

0,33

0,32

0,31

Drept urmare, pentru temperaturi minime de iarna (T=12 grade),

VD/V=

0,33

iar pentru temperaturi de vara ( T=19 grade),

VD/V=

0,32

3.1.9. Varsta minima a namolului pentru nitrificare

tssaerob = SF x 3.4 x 1.103^(15-T)

NP107-04/2005

tssaerob
varsta namolului
SF
factor de siguranta
T
temperatura minima de proces
Pentru statii mici sub 20000 LE si/sau CBO51200, SF=1.8
pentru CBO5 2000 , SF=1.8

NP107-04/2005

Se adopta SF=
Temperatura apei T=
tssaerob =

1,8
12
8,21

VN=V aerob+ V anaerob=

Se adopta VN=

1,8
19
4,13

10,94
25,00

5,45
25,00

C
zile
zile
zile

3.1.10 Debite de recirculare

RC = SNO3D / SNO3EST - 1
T=19

T=12

SNO3-D=

32,7

36,7

Rezulta:
RC

4,69

5,39

mg/l

RC = QRS / QDW + QIR/QDW

QDW
QRS

debitul orar maxim

influent
debitul de recirculare
namol activ

Temp.de
calcul
Q

12
max

19
max

12
min

19
min

m3/h

751

681

136

122

m3/h

563

511

136

122

QIR

debitul de recirculare
nitrat

m3/h

2963

3161

502

537

Recirculation Pumps for nitrat (NO3-N)-(QIR)

number of units
type
capacity of each unit
head
control

no
m3/h

2
+
submersible
1580
to
TBD in the hydraulic calculations
convertizor frecventa

0
251

Nota 1:
Acest regim de functionare se asigura prin echiparea fiecarei linii
tehnologice cu cate o pompa submersibila in tub () echipata cu convertizor de
frecventa. Raportul maxim al debitelor este de 3/1.Un raport mai mare decat necesar
la orele de Q minim nu afecteaza procesul.
3.1.11. Eliminarea biologica a fosforului (Bio P);
Dimensionare zona Bio-P
Debit de calcul apa Qc=Qor max ploaie + Q supernatanti
Debit de calcul apa Qc=Qor max ploaie +
Q supernatanti
Raport de recirculare r
Debit namol recircula= 75% Q or
max.ploaie

751
75%

m3/h

563

m3/h

1314,80
0,75
986
2
493

m3/h
ore
m3
buc.
m3

Zona de predenitrificare a namolului recirculat

Numar linii
Latime
Adancime apa
Lungime
Volum unitar
Volum total

2
5,00
5,50
18,00
495,00
990,00

buc.
m
m
m
m3
m3

Zona strict anaeroba(Bio-P)

Numar linii
Latime
Adancime apa
Lungime
Volum unitar
Volum total

2
5,00
5,50
18,00
495,00
990,00

buc.
m
m
m
m3
m3

Debit total=
Retentie minima cf. Oferta
Volum necesar
Numar linii
Volum necesar pentru o linie

100% Q
uzat

Q recirculat

3.1.12. Bilantul fosforului

Eliminarea fosforului se va realiza prin intermediul procesului Bio P, folosind
BOD5 usor biodegradabil din apa uzata bruta. Pentru a asigura incadrarea in
standardele de efluent pentru fosfor total, suplimentar fata de eliminarea biologica a
fosforului, este proiectata o dozare de saruri metalice (clorura ferica, FeCl3) ca agent
de precipitare, care ajuta la eliminarea fosforului.Agentul de precipitare este dozat in
zona N/DN, in aval fata de zona Bio P pe fiecare linie.

Valori pentru
100%
Q.zi.max si
T=19
(situatia 1 )
9,14

Valori pentru 90%

Q.zi.max si T=12
(situatia 2 )

UM

10,19

mg/l

0,00

0,00

mg/l

4,61

5,05

mg/l

total fosfor redus in treapta mecanica si biologica

3,07
7,68

3,37
8,42

mg/l
mg/l

CP,IAT
CP,IAT

1,46

1,78

mg/l

1,00

1,00

mg/l

0,46
3,03

0,78
4,64

mg/l
kg/zi

Incarcarea de fosfor din apa uzata influenta in treapta biologica

Fosfor redus in masa de namol (biomasa) XP,Bio P=1%xCBOD,IAT
Fosfor redus in treapta mecanica XP mec=
Fosfor inglobat in namolul celular XP,BM
(1.5%)
Fosfor inglobat in namolul celular in zona strict anaeroba XP,Bio P (1.0 %)

Debit masic fosfor remanent dupa biologie

Concentratie admisa in efluent CP,ER

Debit masic P de precipitat cu sare de fier, XP,Prec,Fe
XP,Prec,Fe= CP,IAT - CP,ER - XP,BM
XP,Prec, Fe
XP,Prec, Fe

Nota:
1. Potrivit experientei de la Focsani si Husi, pe perioada in care T=
T=12 C, gradul total de absorbtie al fosforului este de peste 6 % iar pentru T=12
T=12 C de 5 %. Sub T=12 C gradul de absorbtie al fosforului este sub 2%.
2.Pentru calculul OPEX s-a considerat un coeficient de retinere a
fosforului de 5.5 % pentru T=19 C si de 4,0% pentru T=12 ( 180 zile conform
machetei de calcul fata de perioada certa cu temperaturi de 12 grade de cca. 30
zile/an.
3. Se constata ca avand in vedere incarcarea organica foarte mare in
raport cu incarcarea de PO4, rezulta ca in mod normal defosforizarea se face
exclusiv pe cale biologica, fara clorura ferica.
4. Se dimensioneaza oi nstalatie de defosforizare capabila sa reduca
integral incarcarea in fosfor influenta fara aport biologic.
3.1.13. Calculul instalatiei de tratare chimica pentru defosforizare (FeCl3)
Retinerea fosforului se face prin tratare cu sare ferica (FeCl3)
Mol ratio, r
1,5
Fe : P
Weight ratio, wr
1,81 Fe : P
MFe necesarul de Fe pentru reducere P
MFe = r x wr x XP,Prec
MFe for P removal
Total Fe for P removal
Fe dosing ratio to aeration tanks
Molar weight of FeCl3
Fe ratio in FeCl3
Solutie commerciala FeCl3

145,1

149,5

kg Fe/d

145,1

149,5

kg Fe/d
100,0%
=56 + 3 x 35.5 = 162.5
=56 / 162.5 = 0,345
40%

Densitate specifica ptr solutie 40% FeCl3

Necesar zilnic de sare de fier of FeCl3

1,42
1053
742
30

in kg
in liter
Se adopta o cantitate de reactiv ( clorura ferica)

22246
Se va achizitiona cf. D.A. un recipient cu V=

1085
764
30

kg/day
liter/d
zile

22917

litri
litri

24000

capacitate pompe dozatoare pentru debitul mediu

30,9
32,0

selected dosing pump capacity

kg/l

31,8
32,0

liter/h
liter/h

Elemente tehnice utilaje tratare chimica defosforizare

Recipient solutie FeCl3
numar unitati
capacitate unitara

no
litri

2
12000

Pompa dozatoare FeCl3

number of units
type
capacity of each

no
liter/h

1duty + 1 standby
diaphragm
32

3.1.14. Productia de namol

Productia de namol suplimentar produs prin tratarea chimica
SPd,p Productia de namol rezultat din reducerea chimica a fosforului
SPd,p = 3 x XP,BioP + 6.8 x XP,Prec,Fe

172

kg SS / d

201

Productia de namol secundar

SPd,C
productia de namol in exces
SPd,C = (0.75 + 0.6 x XSS,IAT/CBOD,IAT - (1-0.2) x 0.17 x 0.75 x tSS x FT / (1 + 0.17 x tSS x FT)
Xss, IAT
FT
FT
T,C

Suspensii solide in aerator

constanta de corectie pentru temperatura
1.072^(T-15)

FT
SPd,C
SPd,C

3.1.15.

mediu
19
1,32

minim
12
0,81

0,96

1,00

2326

2668

Dimensionarea volumului biologic necesar pentru epurarea

avansata cu nitrificare - denitrificare ( bazin de namol activ).
mediu

Reactorul biologic
productia zilnica de namol in
exces
namol suplimentar rezultat de la tratarea
chimica
total productie zilnica de namol
varsta namolului

kg MLSS/ kg
BOD.d
kg SS/d

19
2.326

minim
12
2.668

kg SS/zi

172

201

kg SS/zi

2.498
25,00

2.868
25,00

kg MLSS/d
zile

=
Total substanta solida in suspensie in bazinele de namol activ
Concentratie MLSS adoptata (CN5)
Volum necesar
Din care:
Anox
Aerob
Volum total reactor=

62.447
4,3
14.506

71.701
4,3
16.655

4.599
9.906
14506

5.536
11.119
16655

kg MLSS
kg MLSS/mc
mc
mc
mc
mc

Volume construite pentru reactor nitrificator- denitrificator si defosforizator

Numar linii
Inaltime utila
Din care:
Predenitrificator
Defosforizator
caroussel
Denitrificator aval defosforizare bioP
Volum total ( verificare) :

2
5,5

buc
m
m
m
m
m
m
m

990
990
12.950
1.771
16.701

3.1.16. Dimensionarea sistemului de aerare

Calculul capacitii de oxigenare
Necesar oxigen pentru reducere Carbon (OV-dC)
OV-C (valoare specifica)
0,15 x t-DS x FT
OV-C = 0,56 + -----------------------------1 + 0,17 x t-DS x FT
varsta namolului
t-DS
T
FT=1,072^(T-15)
OV-C (valoare specifica)
incarcarea in CBO5 in treapta biologica
incarcarea in CBO5 in efluent
CBO5 redus
OV-dC = OV-C x BOD-Load
OV-dC

zi
C

25,00
19
1,28

25,00
12
0,81

kgO2/kgBOD
kg/zi
kg/zi
kg/zi

1,30
2017
126
1.891

1,24
2017
113
1.904

2.468,15

2.368,67

kgO2/zi

Necesar oxigen pentru Nitrificare (OV-d,N)

OV-dN = Q-d x 4,3 x (S-NO3,D - S-NO3,IA + S-NO3,OS) / 1000 (kgO2/d)
Q-d
m/zi
6.568
S-NO3,D (N denitrificat)
mg/l
36,74
S-NO3,IA (intrare aerare)
mg/l
0,00
S-NO3,OS (iesire
mg/l
5,75
sedimentare)
OV-d,N
kgO2/zi
1.200,16

Oxigen recuperat la Denitrificare (OV-d,D)

5.990
32,74
0,00
5,75
991,39

OV-d,D = Q-d x 2,9 x S-NO3,D / 1000

Q-d
S-NO3,D
OV-d,D

(kgO2/d)
m/zi
mg/l
kgO2/zi

6.568
36,74
699,89

5.990
32,74
568,73

Factori de varf
varsta namolului (t-DS) din Tabel 8, ATV 131
t-DS
f-C
f-N

zi
(-)
(-)

25,00
1,10
1,50

Necesar oxigen (OV-h)

OV-h = ( f-C x (OV-dC - OV-d,D) + f-N x OV-d,N ) / 24 (kgO2/h)
OV-d,C
kgO2/zi
2.368,67
OV-d,D
kgO2/zi
699,89
OV-d,N
kgO2/zi
1.200,16
OV-h ( f-C = 1)
OV-h ( f-N = 1)
OV-h, selectat

kgO2/h
kgO2/h
kgO2/h

2.468,15
568,73
991,39

144,54
126,49
144,54

141,10
128,36
141,10

Capacitatea de oxigenare standard (Standard Oxygen Transfer Rate)

SOTR

AOR x Cs20 x
Dc
^(T-20) * *(* CSA - C)

CSA=CTSA *
DC

Unde:
T

Temperatura

12

19

factorul Alfa

0,65

0,65

pt. aerare cu bule fine

factorul Beta

0,95

0,95

pt. salinitate
probabila

factorul Teta

1,024

1,024

Dc

factor corectie adancime

1,18

1,18

Dc=(1+.035 x
adancimea de
instalate a difuzorilor)

Cs20

Satruratia standard de oxigen

8,64

7,54

mg/l

Concentratie O2 reziduala
concentraia medie de saturaie a
oxigenului dizolvat n apa curat la
temperaturade dimensionare T, (mg O2/l),
si la adncimea de insuflare Hi

2
12,9

2
11,1

mg/l
mg/l

concentraia de saturaie a oxigenului n

apa curat la temperatura T (oC),

10,86

9,40

mg/l

Capacitatea de oxigenare standard

269,22

231,49

CSA

T
SA

SOTR

kg O2/h

Debitul de aer necesar in proces pentru difuzori porosi ( bule fine)

Necesarul de aer (Nm3/hr) = SOTR (kg O2/ora)/ ( O2 in Aer x Eficienta difuzor x
Densitatea )
SOTR

269,22

231,49

kgO2/h

coninutul de oxigen dintr-un m3 de aer, n condiii standard

adancime aerare
Eficienta difuzorilor conform fisa producator
Se adopta o eficienta de
Densitatea aerului la 40 grade celsius
(40gd)=(P*M/R*T)
P=presiunea atmosferica la cota 0.00=
P=presiunea atmosferica la cota 430=
M=greutatea molara a aerului
R=constanta universala a gazelor
T=temperatura(K)
(40gd) si altitudinea de 430m =(P*M/R*T)=
Q-aer , necesar

0,280
5,20
8,00
7,50

0,280
5,20
8,00
7,50

kgO2/m
m
%/m
%/m

101.325,000
97.029,788
28,970
8.314,000
313,150
1,080
2.283

101.325,000
97.029,788
28,970
8.314,000
313,150
1,080
1.963

2
12
1142

N/mp
N/mp
kg/kg,mol
Nm/kg.mol K
K
Nm/h

Suflante adoptate tip Aertzen ( Germania) sau similar

Suflante capsulate insonorizate , fabricatie AERTZEN, avand:
numar de suflante
no
T(C)
capacitate unitara necesara
Nm3/h
capacitate unitara oferita
Nm3/h
H pompare
mca

2
18,5
982
1150
6

Putere instalata

KW

30

Putere consumata de suflanta

KW

24,36

motor

0,85

Putere absorbita retea

28,66
NC(Kwh/100
Nmc)

automatizare

2,492
locala functie de concentratia de O2 din reactor

Indicatori de eficienta energetica

Consum specific de energie pentru aerare ( KgO2/kwh)
Eficiena energetic a transferului de oxigen
Consum energetic (kw)/STOR=
0,21
Dimensionarea sistemului de aerare

2,52
4,70

raportat la AOR
raportat la SOTR

kwh/kg O2 exprimat in STOR

Valori
recomandate

Adoptat

UM

Sistem de aerare cu placi poroase cu membrana

elastica tip Q aerostrip
Numar suflante
capacitatea maxima de aer pentru o placa poroasa =
numar placi=
respectiv cate
suprafata orizontala fund bazin=
suprafata permisa pentru instalat difuzori
respectiv=

3.1.17.

22-55

2
20
114
52
12950
67
8645

mc/h,buc
buc/reactor.
%
mp

Dimensionarea sistemului de circulatie ( mixaj)

Sistemul de circulatie ( mixaj) trebuie sa indeplineasca urmatoarle conditii specificate

in normativul german ATV-DVWK-A 131/2000:
-valori orientative pentru viteza pe fundul bazinului, n zone din afara sistemelor de
aerare instalate pe fundul bazinului,sa fie de 0,15 m/s la nmolul uor i 0,30 m/s la
nmolul greu.

-valorile obinuite ale puterii sunt de la 1 pn la 5 W/m3, n funcie de dimensiunile

i forma bazinului.
-consumul de energie electrica raportat la unitateavolum=15W/mc
Numar bazine
Volum unitar linie
Consum specific energie
Consum minim necesar per bazin
Numar mixere, per bazin
din care:
carooussel
denitrif- fefosforizare

2,00
8351
1,50
12,53
7,00
buc.
buc.

4
3

1,70
1,70

buc
m3
W/m
kW
buc
kw/buc
kw/buc

Mixere KSB sau similar

Valori pentru 100% Q.zi.max
si T=19
(situatia 1 )

numar de mixere/ bazin

Putere consumata mixer

no
KW

4
1,40

3
1,40

4
1,40

3
1,40

motor

0,8

0,8

0,8

0,8

1,75

1,75

1,75

1,75

Putere absorbita retea

automatizare

Valori pentru 90% Q.zi.max si T=12

(situatia 2 )

locala functie de concentratia de O2 din reactor

3.2.

Decantoarele secundare

Proiectarea decantrii secundare se face pe baza pe ATV-DVWK-A 131Parametrii

obligatorii de proiectare pentru bazinele de decantare secundar sunt prezentai n
tabelul de mai jos. Operarea podului raclor nu este restrictionata pe timp friguros (in
caz de inghet).
Bazinele de decantare secundar vor fi prevzute cu plci deflectoare pentru spum i
ndeprtarea automat a spumei precum i cu dispozitive de curare a pragului
deversor. Spuma va fi transportat la un cmin de nmagazinare. De la cminul de
nmagazinare, spuma va fi evacuata impreuna cu grasimea intr-un camin vidanjabil.
Namolul colectat va fi evacuat continuu din fiecare decantor. Debitul de namol activat
evacuat din fiecare decantor va fi masurat si va exista posibilitatea reglarii lui.
Apa epurata va fi evacuata la emisar.
Se adopta:
Numr minim necesar de bazine de decantare
Indicele minim de volum al nmolului (IVN) ce trebuie folosit n proiectare
Timpul de ingrosare namol
Incarcarea volumetrica a namolului pe suprafata de decantor
Incarcarea superficiala a decantorului
Incarcare maxima pe deversor in cazul unui deversor
Incarcare maxima pe deversor in cazul instalarii a doua deversoare

2
110 ml/g
2-2,5 h
max. 500 l/m2,h
max. 1,6 m3/m2, h
10 m/m x h
6 m/m x h

Se adopta IVN=110
3.2.1.
Parametrii de calcul

Debite de calcul la intrare in decantoare

Simbol

Unitati de
masura

Valori pentru 100%

Q.zi.max (situatia 1 )

Valori pentru
90% Q.zi.max
(situatia 2 )

Debit maxim zilnic de calcul(inclusiv supernatant)

Debit maxim orar pe timp uscat(inclusiv supernatant)
Debit maxim orar pe timp de ploaie (inclusiv supernatant)
Debit recirculat

Q.max.zi

m3/zi

6568

5990

Q orar max
Q.or.max.

m3/h
m3/h
l/s
m3/h

384
751
209
563

351
681
189
511

l/s
m3/h

157
751

142
681

Q. orar
max.

Debit maxim de calcul inclusiv debitul de supernatant

q orar max

namol=
2
rica maxima namol pe suprafata de decantor (ATW 131/2000 pag.33) =

2,5

ore

afata maxim acceptabila ( ploaie)

500
1,6

l/mp, ora
m/h

afata de calcul ( adoptata)

0,8

m/h

6
10

mc/m,h
mc/m,h

pe deversor in cazul unui deversor

pe deversor in cazul instalarii a doua

A(1+RV)/(11000)=

= TSBB ISV
=

3*qSV*(1+RV)/500=

*qA*(1+RV)*Te/TSBS=

3.2.2.

cf ATW 131 /2000 pag. 34 pentru

remont.
pentru conditii normale de exploatare

Decantor secundar proiectat

Decantor secundar proiectat

UM

Numar de unitati
Diametru interior decantor
Diametru exterior camera admisie proiectata
Latime exterioara jgeab deversor
inaltime utila la perete
Suprafata orizontala utila
Suprafata totala utila
Volum total

2
26,0
4,0
0,8
3,80
486
972
3693

buc
m
m
m
m
mp
mp
m3

3.2.3.Inaltimea decantorului secundar

h=h1+h2+h3+h4
unde:
0,5
1,28

m
m

zona de limpezire
zona de separare

0,77
0,75
473,55
4,31
110,00
0,79
500,00
1,18
2,50

incarcarea superficiala
raportul de recirculare namol activ
l/mc
kg/mc
l/kg
m
l/mp, ora

volumul de egalizare al nmolului

concentraia de suspensii solide din bazinul de activare
indicele volumetric al nmolului
zona de ingrosare si stocare
incarcare volumetrica maxima namol pe suprafata de decantor

ore

timpul necesar de ngroare a nmolului n decantoarele

secundare
concentraia de suspensii solide din nmolul depus pe fundul decantoarelor secundare

12,30
3,8
3,8

m
m

3.2.3.

Verificarea pentru regim normal de exploatare ( Q.orar max

uscat=384mc/h)
In raport cu dimensiunile proiectate, incarcarea de suprafata are valori de:
la debit max.orar zi +supernatant
la debit max.orar ploaie + supernatant

0,40
0,77

m/h
m/h

<
<

0,8
0,8

m/h
m/h

2
2

ore
ore

Timp hidraulic de retentie

In raport cu dimensiunile proiectate, timpul hidraulic de retentie este de:
la debit max.orar zi +supernatant
la debit max.orar ploaie + supernatant

9,61
4,92

ore
ore

Incarcarea masica de namol

Incarcarea masica de namol ( remont)

0,12
0,25

Deversorul frontal (unitar)

lungime unitara deversor
lungime totala deversor
Debitul specific deversat de calcul

>
>
kg/mp,zi
kg/mp,zi

<
<

2,15
2,15

kg/mp
kg/mp

76,62 m
153,23 m

la debit max.orar zi +supernatant

la debit max.orar ploaie + supernatant

2,51
4,90

m3/m.h
m3/m.h

<6
<6

m3/m.h
m3/m.h

3.2.5.Verificarea la conditii de remont ( 1 decantor in remont)

Incarcarea de suprafata
la debit max.orar zi +supernatant
la debit max.orar ploaie + supernatant

0,79
1,55

Timp de retentie hidraulic

la debit max.orar zi +supernatant
4,80 ore
la debit max.orar ploaie + supernatant 2,46 ore
Deversorul (unitar)
total lungime deversor ( unitar)

m/h
m/h

<1,6
<1,6

>2
<2

m/h
m/h

ore
ore

76,62 m

Debitul specific deversat de calcul:

la debit max.orar zi +supernatant

5,02

m3/m.h

<

Echipamente decantor secundar longitudinal

1. Pod raclor longitudinal cu D=26.00 m si H bazin =3,80 m, cu suctiune si jghiab
centralde colectare a namolului.
2. Sonda MTS pe buzunarul de colectare namol
3. Vana auma pe sistemul sifonat de colectare namol comandata SCADA pentru
mentinerea unitara a raportului de recirculare.
4. Deversor lamelar
5. Ecran semiscufundat amonte deversor
3.2.6. Justificarea concentratiei de namol din reactorul biologic.

m3/m.h

Pentru evitarea revenirilor i a formrii de nmol plutitor ca urmare a denitrificrii

nedorite n decantorul secundar, timpul de retenie a nmolului depus n zona de
ngroare i evacuare trebuie s fie ct mai scurt. Pe de alt parte, nmolul se ngroa
cu att mai bine, cu ct stratul de nmol este mai nalt i cu ct mai lung este
perioada de retenie a nmolului n acest strat. (ATV131/2000 pag.31).
Timpul de retenie a nmolului depus n zona de ngroare i evacuare trebuie s fie
ct mai scurt. Pe de alt parte, nmolul se ngroa cu att mai bine, cu ct stratul de
nmol este mai nalt i cu ct mai lung este perioada de retenie a nmolului n acest
strat.
Timpul recomandat de ngroare n funcie de gradul de epurare a apei uzate, cf. AVK
131/2000 tab.10 este:
Tipul de epurare a apei uzate
Instalaii de activare a nmolului fr nitrificare
Instalaii de activare a nmolului cu nitrificare
Instalaii de activare a nmolului cu denitrificare

Timpul de
ngroare tE n
h
1,5 - 2,0

Timpul de ngroare tE adoptat

1,0 - 1,5
2,0 - (2,5)

2,5

De aceea sistemul de evacuare trebuie s se dimensioneze n aa fel, nct timpul

permis de ngroare s nu fie depit. Concentraia de suspensii solide din nmolul
depus pe fundul bazinului TSBS (concentraia medie de suspensii solide din curentul
volumului evacuat) se poate evalua empiric n funcie de timpul de ngroare tE cf.
fig 2 din ATV-DVWK-A 131 prezentata mai jos:

TSBS=

12,30

kg/mc

Utilizand si
relatia:
cf. AVK 131/2000,rel 6-1,

[kg/m3]
TSBS =

rezulta:
RR

0.751

RR la Qzi max

IVN=

110

cf. doc. Atrib.

Te=

2,5

ore

12,34

kg/mc

rezulta:
TSBS=

Daca se considera diagrama dinfig. 5 din normativul ATV-DVWK-A 131,

rezulta :
TSBS=

12,3

kg/mc

Pentru concentraia de suspensii solide din nmolul recirculat (TSRS) se poate

presupune n mod simplificat, ca urmare a dilurii cu curentul de apa in scurtcircuit al
nmolului concentratia amestecului de namol si apa va fi:
-Racloare cu lame TSRS = 0,7* TSBS
-Racloare cu aspiraie TSRS= 0,5 pn la 0,7 *TSBS
Daca se ia in considerare o valoare medie TSRS=0.7*TSBS si TSBS=12,4 kg/mc,
rezulta:
TSRS=8,61 kg/mc
in amestec cu debitul influent ( care nu contine namol), rezulta o concentratie in
reactor de
TSBB=
4,31 kg/mc
3.3.
Statie pompare namol activ
Debite de calcul namol recirculat
Debit maxim de calcul = 100% Q ploaie cf.D.A.
Debit maxim de calcul uscat =Q orar max=
Debit minim de calcul

751
384
136

mc/h
mc/h
mc/h

Debit maxim de calcul = 100% Q ploaie cf.D.A

Debit namol exces pompat
Dirata zilnica de extragere namol
activ exces

mc/zi
ore/zi

Pompe centrifugale
numar unitati
tip
capacitate unitara
Caracteristici echipament
pompare cf. ofertei

U.M.

KSB

Conducta de refulare SPAU

333
16
active
1

mc/h
Q=(mc/h)

+
submersibile
21
21,00

H (mca)

6,00

N
(Kw)moto
r
N efectiv
pompa
(kw)

1,75

motor

0,74

N bsorbit
(kw)
NC
( kwh/mc)

1,09

Dn (mm)
Aria de scurgere
Viteza v(m/sec)=

4.Tratarea namolului
Treapta de tratare a namolului cuprinde:
Ingrosare mecanica namol activat in exces
Statie de deshidratare mecanica namol ingrosat
Stocare intermediara namol deshidratat ( halda namol)

stand-by
1

0,81

0,052
100
0,008
0,74

mm
mp
m/sec

 Recirculare supernatant
4.1.Ingroare nmol activat n exces
S-a propus un ingrosator mecanic dupa cum urmeaza:
12
2.868
8,61
333

19
2.498
8,61
290

16

16

ore/zi

Echpament de ingrosat

buc

Echpament de ingrosat in
functiune
Tip echipament

buc

Debit masic namol exces=

concentratia namalolui la intrare in masina de ingrosat
Q namol in exces
=
Durata de lucru=

kg MLSS/d
kg/mc
mc/zi

tambur rotativ cu site

capacitatea orara a masinii de ingrosat

179

156

kg MLSS/h

concentratia namalolui la evacuare din masina de ingrosat

60,0

60,0

kg/mc

volum zilnic namol ingrosat

47,80

41,63

mc/zi

volum zilnic supernatant

285,30

248,48

mc/zi

4.1.1.

Ingrosator mecanic

numar instalatie preparare polielectrolit

cantitatea zilnica de namol (SS)

2.868

2.498

buc
kg MLSS/d

doza de polielectrolit

4,00

4,00

cantitatea zilnica de polielectrolit

11,47

9,99

kg poly / tona
SS
kg poly / zi

concentratie solutie de polielectrolit

0,5%

0,5%

volum zilnic de solutie de polielectrolit

2294

1998

l/zi

timp de operare

16,00

16,00

ore/zi

buc

capacitate pompa dozatoare solutie polielectrolit

143,40

124,89

l/h

capacitate adoptata pompa dozatoare

150,00

150,00

l/h

Volum rezervor solutie de lucru

1000

1000

Stoc reactivi pentru ingrosare ( 30 zile)

344

300

kg

respectiv

17

15

saci de cate
20kg.

numar pompa dozatoare

4.2.

Statie deshidratare mecanica namol ingrosat

4.2.1.
Pompe alimentare instalatie deshidratare
Pompele pentru alimentarea instalatiei de deshidratare sunt pompe cu surub
autoaspiratoare montata in incinta statiei de deshidratare ( 1+1), la o cota care permite
amorsarea directa.
Dimensionarea pompelor de namol ingrosat
Pompe volumice cu debit variabil
U.M.
numar unitati
tip
Debit namol exces pompat
Durata zilnica de functionare cf.
doc. atribuire
capacitate unitara
Caracteristici echipament
pompare cf. ofertei
KSB

active
1

mc/zi
ore/zi

+
pompe cu surub
48
16

mc/h

2,99

Q=(mc/h)

4,00

H (mca)

10,00

stand-by
1

4.2.2.

N
(Kw)moto
r
N efectiv
pompa
(kw)

3,00

motor

0,900

N bsorbit
(kw)
NC
( kwh/mc)

3,00

2,70

0,75

Statie deshidratare mecanica namol ingrosat

cantitatea zilnica de namol (SS)

12
2.868

19
2.498

kg MLSS/d

concentratia namalolui la evacuare din masina de ingrosat

60,0

60,0

kg/mc

volum namol ingrosat

47,80

41,63

mc/zi

buc

Numr de uniti de deshidratare (inclusiv rezerva)

Numr uniti de deshidratare de rezerv

buc

Program de lucru ( 16 ore/zi, 7 zile/saptamana)

16

16

ore/zi

2,99

2,60

mc/h

Debit masic orar necesar pentru alegerea masini de deshidratat ( se adopta un

spor de capacitate de 25%)

224,06

195,15

kg SS /ora

Concentratie de namol deshidratat

Volum turta raportat la o concentratie de25% ( 250kg/mc) =
sau V zi (mc) =
volum zilnic supernatant

250
0,72
11,47
36,33

250
0,62
9,99
31,64

Kg / mc
mc/h
mc/zi
mc/zi

Debit orar alimentare a masinii de deshidratat

Instalatia de preparare si dozare polielectrolit deshidratare.

numar instalatie preparare polielectrolit

cantitatea zilnica de namol (SS)

2.868

2.498

kg MLSS/d

doza de polielectrolit

6,00

6,00

cantitatea zilnica de polielectrolit

17,21

14,99

kg poly / tona
SS
kg poly / zi

concentratie solutie de polielectrolit

0,5%

0,5%

volum zilnic de solutie de polielectrolit

3442

2997

l/zi

timp de operare

16,00

16,00

ore/zi

buc

capacitate pompa dozatoare solutie polielectrolit

215,10

187,34

l/h

capacitate adoptata pompa dozatoare

l/h

numar pompa dozatoare

buc

220,00

220,00

Volum rezervor solutie de lucru

1000

1000

Stoc reactivi pentru ingrosare ( 30 zile)

516

450

kg

respectiv

26

22

saci de cate
20kg.

4.3.

Depozitul de namol deshidratat mecanic ( 250kg SS /mc)

Productia zilnica de namol 250kg/mc deshidratat mecanic =

Productia lunara de namol 250 kgSS/mc deshidratat mecanic =
Productia lunara a serei de namol
Productia de namol deshidratat cu 350kg/mc

11,47
344

9,99
300

mc/zi
mc/luna

246

214

mc/luna

4.4. Tratarea namolului deshidratat pentru ridicarea procentuluide substanta uscata la

35%

Varianta 1 - Sera cu utilizarea energiei solare

Calculul sistemului de deshidratare 35% cu energie solara

Sezon
Temperatura apa uzata
Ipoteze de operare
In sezonul de iarna ( 5 luni) namolul se stocheaza in halda de namol deshidratat250kg/zi

Iarna
12C

Vara
19C

2868,03
250,00
11,47

2497,87
250,00
9,99

In sezonul de vara(7 luni) se prelucreaza intreaga cantitate mediezilnica de

namol si in plus o fractie din namolul stocat in halda.
Debit masic namol
Concentratie de calcul namol deshidratat rezultat de la masina
Volum turta namol deshidratat rezultat de la masina

kgSS/zi
kgSS/mc
mc/zi

Calculul serei de deshidratare namol

a. Ipoteze de calcul:
-Nu se ia in considerare deshidratarea naturala a namolului din sezonul de iarna cand
namolul este stocat in halda [185 zile]
-Calculul serei de namol se face pentru productia medie zilnica
- Perioada de lucru cu sera de deshidratare este aprilie- octombrie [210 zile/an]
- Surse energetice disponibile
- Energia solara
- Energia calorica reziduala de la suflante [213 zile/an=durata de operare in sera]
Observatie: Nu se ia in consideratie energia reziduala de la suflante pe timp friguros;
b. Calculul energiei solare disponibile pentru deshidratare
Concentratie de calcul namol deshidratat cf. D.A.
Volum turta namol deshidratat depozitabil cf. D.A [c=350kg/mc].
Volum apa de de eliminat prin evaporare
Volum mediu zilnic de apa de eliminat prin evaporare [ 210 zile/an]

350
8,19
3,28

350
7,14
2,85
5,33
1120,23
2500

Caldura specifica de evaporare H evap [ kj/kg] ptr T=0C( cf. tabele termice)
Caldura de vaporizare necesara pentru apa de eliminat

2800575981
777937,77

kgSS/mc
mc/zi
mc/zi
mc/zi
mc/an
KJ/kg
kJ/an
Kwh/an

c. Calculul evaporatiei specifice

Valoarea energiei solare
medii zilnice pe perioada
verii pentru 47 latitudine
nordica
aprilie
mai
iunie
iulie
[J/sec,mp]
august
septembrie
octombrie
valoare
medie

cf. date din

literatura de
specialitate

cf. scrisoare meteo

Iasi pentru statia
Barlad anul 2011.

193
228
243
228
194
156
100

165
150
250
250
250
185
100

177

179

pierderi prin reflectie si dispersie in sol etc,( valoare estimata)

Valoare medie
de calcul

177

20

Valoarea energiei solare medii zilnice utilizate in evaporatie

Energia solara disponibila anuala de calcul ( 7 luni)
Suprafata sera necesara fara aportul termic al suflantelor
Productia medie lunara de namol deshidratat cu concentratia de 350kgSS/mc

142

[J/sec,mp]

2575411
1087
230

[kJ/an,mp]
mp
mc/luna

Daca se ia in considetare aportul termic al suflantelor, din energia anuala necesara

pentru evaporatie se scade energia reziduala a suflantelor
d. Energia calorica reziduala de la suflante
Putere instalata
Putere efectiv absorbita
Randament total de functionare
Putere termica reziduala
Durata de functionare ( suflanta*ora)

30
27
80
5,4
24
129,6
2,333E+04
8,398E+07
2,717E+09
1055

Energie termica furnizata in sera de turbosuflante

Energia solara necesara pentru evaporatie
Suprafata sera necesara cu aportul termic al suflantelor

kw
kw
%
kw
ore
kwh/zi
kwh/an
KJ/an
Kj/an
mp

Concluzie:
1. Suprafata necesara a serei de deshidratare a namolului este de 1100 mp. Durata de
lucru de calcul in sera de deshidratare este de7 luni /an. In sezonul friguros cand sera
nu da randament datorita insolatiei reduse, namolul deshidratat se stocheaza pe o
halda cu pereti perimetrali din beton cu H=2,00m avand suprafata de 1200mc.
Namolul stocat in depozitul 6 luni are o concentratie in solide de 250kg/zi, iar dupa
stationare se estimeaza ca consistenta namolului va creste spre 300kg/mc.La calculul
capacitatii de evaporatie a serei nu se ia in considerare aceasta pierdere de umiditate
in timp.
2. Avand in vedere amplasamentul serei fata de statia de suflante, in continuare se
neglijeaza aportul energetic al acestora.
Pentru o durata de sarja de 7 zile si rezulta grosimea stratului de namol brut supus
deshidratarii asternut in sera.
Volum turta namol deshidratat rezultat de la masina
Volum mediu zilnic de namol adus pe sera[V=v1*185+v2*180)/210]

11,47

9,99

mc/zi
mc/zi
zile
mc
mp
cm

18,67
7
130,69
1100
11,9

Durara unui ciclu de deshidratare

Volum sarja
Suprafata sera adoptata
Grosime strat namol 250kg/mc asternut in sera

4.5. Statie de pompare supernatant

Supernatantul atat de la cladirea de ingrosare si deshidratare cat si de la depozitul
temporar de namol deshidratat este transportat gravitational prin reteaua de canalizare
din incinta realizata din tuburi de PVC spre statia de pompare supernatant, de unde
este refulat in amonte de gratarele rare.
Volumul de supernatant rezultat de la ingrosare este V=
Volumul de supernatant rezultat de la masina de deshidratat este V=
Volum total V=

4.5.1. Statie pompare supernatant

285,30

248,48

mc/zi

36,33

31,64

mc/zi

321,63

280,12

mc/zi

Pompe submersibile
numar unitati
tip
timp functionare
capacitate unitara
Caracteristici echipament
pompare cf. ofertei
KSB

Conducta de refulare SPAU

U.M.

mc/h
Q=(mc/h)

active
1

+
submersibile
16
20,1
21,00

H (mca)

6,00

N
(Kw)moto
r
N efectiv
pompa
(kw)

1,50

motor

0,840

N bsorbit
(kw)
NC
( kwh/mc)

1,31

Dn (mm)
Aria de scurgere
Viteza v(m/sec)=

stand-by
1

1,10

0,06
100
0,008
0,71

mm
mp
m/sec

Bibliografie:
[1] ... NP032/19999- Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de
epurare a apeelor uzate orasenesti- Partea I-a- Treapta mecanica
[2] ... NP107-04/2000- Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de
epurare a apeelor uzate orasenesti- Partea II-a- Treapta de epurare avansata a apelor
uzate
[3] ... Anteproiect- Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de
epurare a apeelor uzate orasenesti- Partea V-a- Prelucrarea namolurilor.
[4] ... ATV-DVWK-A 131/2000: Dimensioning of single stage activated sludge plants.
Germany, 2000.
[5] ... Hanisch: Biological wastewater treatment, IHE Delft, The Netherlands, 1991
[6] ... Metcalf & Eddy: Wastewater Engineering, 4th edition, McGraw-Hill, 2003.