Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Contor de ap
Mijloc de msurare destinat s msoare, s memoreze i s afieze, n condiiile de msurare, volumul
apei care trece prin interiorul traductorului de msurare.
Aparate de msurat cu autonregistrare, care determin coninutul volumului de ap ce traverseaz,
printr-un procedeu mechanic direct prin utilizarea camerelor volumetrice cu perei mobili (contoare
volumetrice) sau n funcie de efectul vitezei asupra vitezei de rotire a prii mobile (contoare de vitez) .
DEFINIII:
Conform SM-213 (ISO 4064)
Contor VOLUMETRIC : Aparat montat pe conducte nchise, constituit din camere de volum cunoscute
i un mecanism antrenat prin curgere, datorit cruia aceste camere sunt succesiv umplute cu ar i apoi
golite. Numrnd aceste volume ce traverseaz aparatul, dispozitivul de indicare totalizeaz volumul de
ap trecut.
Contoarele volumetrice se produc n patru clase metrologice: A,B,C,D.
Contor DE VITEZ : Aparat montat pe conducte nchise , compus dintr-un organ mobil a crui
vitez depinde direct de viteza apei. Micarea organului mobil este transmis mechanic sau n alt mod la
dispozitivul indicator, care totalizeaz volumul de ap trecut.
Contoarele de vitez se produc n patru clase metrologice: A,B,C,D.
Contor WOLTMANN : Aparat coninnd o elice elicoidal rotit fa de axa de curgere prin contor .
Contoarele woltman se produc n dou clase metrologice: A,B .
Debit (m3/h)
Raport dintre volumul de ap ce traverseaz contorul i timpul de trecere al acestui volum prin contor.
Debit permanent [q p ]
Cea mai mare valoare a debitului la care contorul de apa funcioneaz ntr-o maniera satisfctoare, n
condiii normale de utilizare, adic n condiii de curgere constanta sau intermitenta.
Debit de suprasarcina [q s ]
Cea mai mare valoare a debitului la care contorul de apa funcioneaz ntr-o maniera satisfctoare pentru
o perioada scurta de timp, fr sa se deterioreze.
Debit minim [q min ]
Cea mai mica valoare a debitului la care contorul de apa furnizeaz indicaii care ndeplinesc cerinele
privind erorile maxime tolerate.
Debit de tranzitie [q t ]
Valoarea debitului situata ntre debitul permanent i debitul minim, la care domeniul de debit este mprit
n doua zone,
Domeniul de presiune relativ a apei
Domeniul de presiune relativ a apei, care trebuie sa fie de la 0,3 bar pana la cel puin 10 bar la [q p ].
Eroarea maxima tolerata, pozitiva sau negativa, pentru volumele livrate la debite situate ntre debitul
minim [q min ] i debitul de tranzitie [q t ] (exclusiv) este 5 % oricare ar fi temperatura apei.
Contoarele de ap conform SM-213 (ISO 4064) se clasifica n patru clase metrologice (A, B, C, D) n
funcie de valorile pentru [q min ] i [q t ].
Tabelul 1
Clasa
Clasa A
q min
0,04N
0,08N
qt
Clasa B
0.10N
0.30N
q min
0,02N
0,03N
qt
Clasa C
0.08N
0.20N
q min
0,01N
0,006N
qt
Clasa D
0.015N
0.015N
q min
0,007 5N
-----
qt
0.011 5N
-----
Marcare
Contorul de ap n mod obligatoriu s aib scrise i fr a putea a fi terse , grupate sau repartizate pe
carcas , pe cadranul dispozitivului de afiare, pe placa semnalizatoare sau pe capac urmtoarele indicaii:
Numele productorului sau marca de fabrica
Clasa metrologic
Pierderea de presiune in bari
Debitul permanent
Anul de fabricatie si seria
Una sau doua sageti indicnd sensul de curgere a apei
Marca aprobarii de model
Presiunea nominala
Literele V sau H daca contorul poate funciona numai n poziie vertical sau orizontal
Conform MID2004/22/CE
Debit de suprasarcina [Q(4)]
Cea mai mare valoare a debitului la care contorul de apa funcioneaz ntr-o maniera satisfctoare pentru
o perioada scurta de timp, fr sa se deterioreze.
Debit de tranzitie [Q(2)]
Valoarea debitului situata ntre debitul permanent i debitul minim, la care domeniul de debit este mprit
n doua zone, "zona superioar" i "zona inferioar". Fiecare zona are o eroare maxima tolerata
caracteristica.
Debit minim [Q(1)]
Cea mai mica valoare a debitului la care contorul de apa furnizeaz indicaii care ndeplinesc cerinele
privind erorile maxime tolerate.
Debit permanent [Q(3)]
Cea mai mare valoare a debitului la care contorul de apa funcioneaz ntr-o maniera satisfctoare, n
condiii normale de utilizare, adic n condiii de curgere constanta sau intermitenta.
Domeniul de debit al apei
Valorile domeniului de debit trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii:
[Q(3)]/[Q(1)] 10
[Q(2)]/[Q(1)] = 1,6
[Q(4)]/[Q(3)] = 1,25
Pana la data de 31.12.2010, raportul [Q(2)]/[Q(1)] poate avea una din urmtoarele valori: 1,5; 2,5; 4; sau.
6,3.
Domeniul de presiune relativ a apei
Domeniul de presiune relativ a apei, care trebuie sa fie de la 0,3 bar pana la cel puin 10 bar la [Q(3)].
Domeniul de temperatura a apei
Domeniul de temperatura a apei trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii:
Eroarea maxima tolerata, pozitiva sau negativa, pentru volumele livrate la debite situate ntre debitul
minim [Q(1)] i debitul de tranzitie [Q(2)] (exclusiv) este 5 % oricare ar fi temperatura apei.
Contoarele pentru apa sunt utilizabile la contorizarea apei reci de consum din instalatiile sanitare
aferente constructiilor civile si industriale.
Constructiv pot fi monojet, multijet, cu piston ( volumetrice), ultrasunet , electromagnetice, masice si
altale
Contoare de apartament
Contoare de bransament
Contoare pentru debite mari
Debitmetre
Sistemul Radio
Contoare de apartament
Contoare pentru ap rece / cald sint concepute pentru msurarea consumurilor individuale de ap n
apartamente sau n imobile caracterizate de consumuri mici.
Constructiv pot fi monojet, multijet, cu piston ( volumetrice), ultrasunet si altele.
Contoarele monojet pot fi cu mecanism uscat, umed sau semiumed (cu role protejate in gliceriba, fapt
pentru care impuritile din ap nu afecteaz citirea contorului), .
Contoarele multijet pot fi cu mecanism uscat, umed sau semiumed (cu role protejate in gliceriba, fapt
pentru care impuritile din ap nu afecteaz citirea contorului).
Contoarele cu piston (volumetric) - este un contor volumetric cu piston rotativ, cu mechanism uscat,
umed sau semiumed (cu role protejate in gliceriba, fapt pentru care impuritile din ap nu afecteaz
citirea contorului) , se utilizez pentru contorizarea apei dup filtrare (practice pentru ap pur) .
Se produc practic pentru diametrul nominal 15mm i 20mm.
Tabelul 2
Diametru nominal, mm
Debit de suprasarcin (Q s ),
m3/h
Debit permanent (Q p ), m3/h
Debit de tranziie (Q t ), 1/h
Debit minim (Q min ), 1/h
Valoarea diviziunii minime,
m3
Presiunea de lucru
Presiunea maximal
Limita erorii tolerate
QminQp<Qt
QtQpQs
QtQpQs
15
20
1,5
2,5
Vezi Tab 1
Vezi Tab 1
0,0001
10/16
16/25
5%
2% (ap rece)
3% (ap cald)
Contoare de bransament
Constructiv pot fi monojet, multijet, cu piston ( volumetrice), ultrasunet , electromagnetice si altele.
Contoarele monojet pot fi cu mecanism uscat, umed sau semiumed (cu role protejate in gliceriba, fapt
pentru care impuritile din ap nu afecteaz citirea contorului), .
Contoarele multijet pot fi cu mecanism uscat, umed sau semiumed (cu role protejate in gliceriba, fapt
pentru care impuritile din ap nu afecteaz citirea contorului).
Se produc practic pentru diametrul nominal 15mm , 20mm, 25mm, 30mm, 40mm i 50mm.
Contoarele cu piston (volumetric) - este un contor volumetric cu piston rotativ, cu mechanism uscat,
umed sau semiumed (cu role protejate in gliceriba, fapt pentru care impuritile din ap nu afecteaz
citirea contorului) , se utilizez pentru contorizarea apei dup filtrare (practice pentru ap pur) .
15
20
25
30
40
50
10
20
30
2,5
3,5
10
15
1,5
Vezi Tab 1
Vezi Tab 1
0,0001
10/16
16/25
5%
2% (ap rece)
3% (ap cald)
Se produc practic pentru diametrul nominal 50mm , 65mm, 80mm, 100mm, 125mm, 150mm, 200mm,
250mm,300mm, 400mm i 500mm.
Tabelul 4
Clasa metrologic
Diametru nominal, mm
B
3
Debit de suprasarcin (Q s ), m /h
3
Debit permanent (Q p ), m /h
Debit de tranziie (Q t ), m3/h
Debit minim (Q min ), m3/h
3
Debit de pornire, m /h
50
65
80
30
50
80
15
25
40
60
2
0,5
5
12
5
20
0
10
0
6
0,6
0,7
1,2
0,2
5
0,25
0,3
0,2
3
10
0
12
0
12
20
0
50
0
25
0
12
25
0
80
0
40
0
15
2,5
0,6
1,7
1,8
150
300
150
0,0001
Orizontal (H)
300
400
500
1200
2000
3000
600
1000
1500
15
50
80
10
12
30
45
16
20
Indicaia maxim, m3
Limita erorii tolerate
QminQp<Qt
QtQpQs
99 999
5%
2%
Debitmetre
Debitmetrele sunt aparate de msura a diferitor tipuri de lichide cu indicarea volumului, debitului i altori
parametri .
Constructiv pot fi monojet, multijet, cu piston ( volumetrice), ultrasunet , electromagnetice si altele.
Debitmetre cu ultrasunete
Debitmetrele ultrasonice sunt utilizate pentru msurarea debitului lichidelor conductive si nonconductive electric din industria chimic, industria petrochimic, industria farmaceutic, ingineria
energetic, etc.
Debitmetre electromagnetice
Debitmetrele electromagnetice sunt destinate aplicatiilor industriale: msurarea debitelor de ap potabil,
ap brut transporturi hidraulice, ap uzat, ap/canal si msurarea fluidelor cu temperatura pna la max.
180C, precum si a fluidelor corozive.
Se produc practic pentru diametrul nominal 50mm , 65mm, 80mm, 100mm, 125mm, 150mm, 200mm,
250mm,300mm, 400mm i 500mm ....... 3000mm.
Sistemul Radio
Sisteme de citire la distant a contoarelor prin radio
Pentru a permite integrarea n sisteme de citire automat a datelor, contoarele sunt disponibile n variante
constructive cu generator de impulsuri cu Contact Reed. Toate contoarele dotate cu generator de
impulsuri se pot conecta la module radio. Tehnologiile radio ofer posibilitatea obinerii unor citiri sigure,
corecte i rapide ceea ce nseamn: mbuntirea eficienei activitilor operaionale i reducerea
semnificativ a costurilor.
Un sistem la cel mai nalt nivel tehnic
PUNEREA IN FUNCTIE
Pentru instalare se admit contoarele care au aplicat sigiliu, sau marca metrolgica de verificare ale
Organizmul National de Metrologie si sunt insotite cu buletin de verificare metrologica.
Conditii de instalare:
-
Pina la instalarea contorului, pe conducta trebuie sa se asambleze partile componente din setul de
livrare: se pozitioneaza garniturile intre contor si sateliti, care se imbina cu ajutorul piulitilor.
Portiunea de racordare a conductei trebuie sa fie curatita minutios de rugina, nisip si alte particule.
demontare.
Contorul trebuie sa fie protejat de riscurile deteorarii prin socuri sau prin vibratii transmise asupra
lui de instalatii invecinate.
Recomandari
privind principiile de repartizare a consumului de apa
Contorizarea individuala a consumului de apa in condominii (blocuri de locuinte) a adus o serie de efecte pozitive, dar si
cateva confuzii in randul Asociatiilor de Proprietari/Locatari (A.P./L.) privitoare la repartizarea consumurilor. Ne vom referi in
continuare doar la consumul de apa rece in condominii.
In mare, exista doua situatii distincte: cand toate apartamentele sunt contorizate, respectiv cand doar o parte a apartamentelor
sunt dotate cu aparate de inregistrare a consumurilor. Inainte de a detalia fiecare situatie, trebuie reamintita o prevedere legala de
principiu: Clientul (abonatul) R.A.J.A.C. Cluj este A.P./L in ansamblul ei, si nu consumatorul individual din condominiu. Ca urmare,
Regia factureaza consumul de apa inregistrat la contorul de bransament. In toate situatiile, contoarele individuale au in cel
mai bun caz, rolul de repartitoare orientative de consum in interiorul A.P./L. si nu de indicator strict al obligatiilor
individuale de plata.
Modul de repartizare a consumului in interiorul condominiului este responsabilitatea exclusiva a A.P./L., pe baza unor principii
stipulate in acte normative, pe care le vom mentiona in continuare, pentru informarea consumatorilor, R.A.J.A.C. Cluj neavand
dreptul de a se amesteca in problemele interne ale Asociatiilor.
Prima situatie mai des intalnita este cea in care toti consumatorii din condominiu sunt contorizati individual. O parte din responsabilii
A.P./L. in aceasta situatie sunt nedumeriti in legatura cu diferenta ocazionala dintre consumul de apa rece inregistrat la contorul de
bransament (cel citit de R.A.J.A.C.) si suma inregistrarilor contoarelor individuale. Aceste diferente pot rezulta in principal din unul
sau dintr-o combinatie a urmatorilor factori, fara ca acestia sa fie limitativi:
Contoarele de bransament ale RAJAC Cluj au de regula clasa C (cea mai inalta) sau B (intermediara) de precizie, in timp
ce mare parte din contoarele de apartament, au clasa de precizie A sau cel mult B. Aceasta inseamna ca apometrul RAJAC
inregistreaza cea mai mare parte a cantitatii de apa ce trece spre utilizator, in timp ce contoarele de apartament, de precizie
inferioara, pot permite, de exemplu, ca pe un robinet ne-etans sa curga chiar suvite subtiri de apa fara sa fie inregistrate. La fel la
un vas WC.
Desele cazuri ivite in practica demonstreaza ca pierderile de apa pe instalatiile interioare pot, prin cumulare, sa fie
semnificative, fara a fi inregistrate de contoarele de apartament. Ele pot fi cauzate de avarii ale sistemului de distributie interioara
sau de instalatii ne-etanse. Un fir de apa cu diametrul de doar 2 mm care scapa pe un singur robinet sau vas WC ne-etanse nesesizata de contorul de apartament - poate duce la o pierdere de pana la 18 mc (!) pe luna. Pentru comparatie, o persoana
consuma teoretic in medie doar cca. 6 mc de apa rece intr-o luna.
Nerespectarea cu strictete a pozitiei de montare a contoarelor de apartament indicata de producator (de regula,
orizontal pentru clasele B si vertical pentru cele de clasa A). Un contor instalat chiar usor inclinat duce la alterarea suplimentara a
corectitudinii inregistrarii consumului, care se adauga la erorile date de clasa de precizie. Debitul de pornire (debitul de apa care,
trecand prin contor,determinainceperea inregistrarii) a unui contor de apartament montat conform indicatiilor producatorului, este
de 9-10 l/ora. Cea mai mica deviere a pozitiei de montare, determina cresterea semnificativa a acestui debit de pornire, insemnand
ca o mult mai mare cantitate de apa trebuie sa treaca prin contor pana cand acesta incepe sa inregistreze. Aceasta inseamna
cantitati de apa care nu sant inregistrate pe contoarele individuale dar, prin cumulare, inregistrate de contorul de bransament.
Decalajul calendaristic dintre data citirii contorului de bransament de catre R.A.J.A.C. si data citirii contoarelor de
apartament.
Consumuri abuzive ale unor locatari care altereaza intentionat inregistrarea contorului propriu de apa.
In cazul in care, urmare a unora din factorii susmentionati, rezulta o diferenta intre consumul facturat de RAJAC si suma
inregistrarilor contoarelor individuale, Regia recomanda ca, in baza prevederilor legale, aceasta diferenta sa se considere pierdere
interioara si sa se repartizeze cu titlu de cheltuieli comune, proportional cu numarul de persoane care locuiesc in condominiu in luna
respectiva, in baza unei hotarari in acest sens a adunarii generale a A.P./L. Baza legala in acest sens este art. 42 alin. (2) din H.G.
nr. 400/2003, conform caruia: "(...) in toate cazurile de existenta a aparatelor de inregistrare a consumurilor aferente proprietatii
individuale, plata consumurilor proprii nu scuteste de la plata contributiei aferente cotei din cheltuielile comune, conform
modalitatilor stabilite in adunarea generala a asociatiei de proprietari".
In acest context, RAJAC Cluj considera ca fiind abuziva pozitia acelor locatari care refuza sa plateasca alt consum decat
cel indicat de aparatul propriu de inregistrare a consumurilor.
A doua situatie mai des intalnita este cea in care doar o parte a apartamentelor din condominiu sunt dotate cu aparate de
inregistrare a consumurilor. Principalele cauze ce genereaza pierderi de apa in condominiu sunt de regula aceleasi cu cele
mentionate mai sus.
Insa, in stabilirea principiilor de repartizare a consumului de apa pentru A.P./L. in aceasta situatie, R.A.J.A.C. Cluj recomanda
administratorilor sa tina cont de prevederile art.38 alin (1) din HG. Nr. 400/2003, adica cheltuielile pentru consumul de apa si
pentru canalizare, corespunzatoare facturilor prezentate de furnizor si insusite de beneficiar/asociatia de proprietari, vor fi
repartizate proportional cu numarul de persoane care locuiesc/desfasoara activitati in mod curent in condominiu, pentru perioada in
care s-a produs consumul.
Iar in cazuri exceptionale, acolo unde condominiul nu are contor de bransament, consumul se determina potrivit normelor legale,
in sistem pausal, pe fiecare tip de consumator.
In vederea minimizarii pierderilor de apa comune, RAJAC Cluj face urmatoarele recomandari:
intretinerea, repararea si mai ales etansarea tuturor instalatiilor interioare (conducte, robinete, vase WC etc.) pentru
eliminarea pierderilor;
citirea contoarelor din apartamente doar in prezenta unui delegat imputernicit al A.P./L.
verificarea, cu ocazia citirilor, a contoarelor de apartament pentru depistarea corectitudinii modului de instalare si
functionare, a existentei sau a unor eventuale semne vizibile de deteriorare a
integritatii sigiliilor, a existentei verificarii
metrologice;
efectuarea citirii contoarelor individuale in concordanta cu data, anuntata, a citirii contorului de bransament;
consemnarea rezultatelor citirii contoarelor de apartament intr-o fisa de citire pastrata la delegatul imputernicit al A.P./L.
elaborarea de catre adunarea generala a A.P./L. a unei hotarari privitoare la criteriile de repartizare a consumului de apa, in
conformitate cu normele legale mentionate.
1.1.
( - )
, .
1.2. :
- ;
- " " 24.12.92 N 4218-1;
- " " 27.04.93 N 4871-1 (
10.01.2003 N 15-);
- " " 08.08.2001 N 128-;
- " -
" 28.04.97 N 425;
- "
" 02.08.99 N 887;
- " -
" "" 2002-2010 ,
17.11.2001 N 797;
- -
,
- 20.03.98 N 3;
- - ,
-
21.01.99;
- ,
12.02.99 N 167;
- ,
26.09.94 N 1099;
- 11.03.98 N 6 " ";
- 23.11.95 N 619- " ";
- 16.04.96 N 349 "
, ";
- ,
. ,
21.01.97 N 46;
- 28.07.98 N 566 " -
. ";
- 26.12.2000 N 1009 "
. ";
- 25.09.2001 N 865- " . ".
2. :
: .
2.1. , ( ):
- , ( )
;
- ,
(
);
- , ,
.
2.2. - , ( ).
2.3. - - ,
, .
2.4. - ,
.
2.5. - (),
- , , ,
, ,
.
2.6. - - - ,
( ),
, () .
2.7. () - - .
2.8. , - ,
.
2.9. - ,
.
2.10. - ,
.
2.11. , -
, .
2.12. - , ,
, / ,
( )
, .
2.13. - ,
.
2.14. - ,
.
2.15. - (. ),
, .
2.16. - , .
2.17. - , ,
.
2.18. - / , ,
, ,
( 5% )
, /
, / ,
.
.
3.1.
,
:
3.1.1. :
) (
);
) ;
) .
3.1.2.
, .
3.1.3.
.
3.1.4. ,
.
3.2. , . 3.1 ,
(),
, (, ).
3.3. (, )
,
28.07.98 N 566 ,
26.12.2000 N 1009.
, ,
4.1.
, - .
4.2. ( )
.
.
4.3.
( ) ,
.
4.4.
,
.
4.5.
.
.
30 ()
.
4.6. ,
,
( , -
-).
4.7. , / .
4.8.
(
), (
) ( , / )
, , ,
, .
4.9.
.
() ,
2.04.01-85* "
", () (. 7 8
).
4.10.
(
, ).
4.11.
( - ).
4.12. ()
, ,
, .
4.13.
, ,
,
,
, .
4.14. ,
- ,
, .
,
.
4.15.
"-" /
,
.
1292-99 (. .
. - , 1999 .),
- 2293-94 (.
. , 1994 .).
5.1. ,
.
, ,
.
5.2. ,
.
, ,
1 .
,
,
, ,
10 , .
5.3. ,
,
, .
5.4. ,
:
-
,
;
-
(),
(
).
5.5. :
- ,
;
- , ,
() .
() .
5.6.
( )
, .
6.1. :
6.1.1.
, ,
( ).
6.1.2.
.
6.1.3.
,
.
6.1.4.
,
.
6.1.5.
, , ,
,
.
6.1.6. ( )
, .
6.1.7. ,
.
6.1.8.
-
(
), .
6.1.9.
( , ,
, , , ),
.
6.1.10. ,
.
6.2. :
6.2.1.
,
, .
6.2.2.
, .
.
6.2.3.
(
)
, , .
6.2.4. -
, .
6.2.5. , ,
/ 15
0,3 / 8
:
- ;
- ;
-
;
-
, ;
- .
6.3. :
6.3.1.
(
) ,
, .
6.3.2.
, / , ,
.
6.3.3. ,
, ,
, .
6.3.4.
, .
6.4. :
6.4.1. ,
, .
6.4.2.
, , .
.
6.4.3. ,
.
6.4.4. ,
.
6.4.5.
, ,
.
,
( 90 . )
( ), :
7.1. 50601 50193 ( -
, - ).
7.2.
. ,
, ,
.
7.3.
.
7.4. :
- 1,5 . /
;
- 1,0 . / ,
,
.
15 , ( ) - 80 .
, , .
7.5. (
), 50193.
7.6.
/
,
.
7.7.
8.156 (. 3) 1592-99.
7.8. () ,
8.156 (. 3.4.8) 1592-99.
7.9. , ,
5 ,
- 4 .
7.10. ,
1592-99, .
7.11. ,
, ,
( ),
2 . ,
2 .
7.12. ,
,
( )
, ( ,
1, 10 25 ).
() /
.
7.13. , ( / )
,
(, 1 ) ,
, .
7.14.
, , , ()
. ,
.
.
,
.
8.1. 50601 "
. " 50193 " .
".
8.2.
.
8.3. ,
.
8.4. , ,
:
- 2.04.01-85*, . 11.2-11.8 " ";
- "";
- -118-98, 2. 16.2001.
- .
8.5. (
), 50193 "
. ".
8.6.
/
,
.
8.7.
8.156-83 " . " 1592-99 "
. ".
8.8. () ,
8.156-83 " .
" 1592-99 " . ".
8.9. ,
, 4 .
8.10. ,
1592-99 "
. ",
.
8.11. 12 , 18
.
8.12. , ,
3.01-01 ( ).
8.13. , ( / -
) ,
(, 1
) ,
, .
ANEXA 1
Normativ privind condiiile de montare i exploatare a sistemelor de
repartizare a costurilor pentru ap rece, agent termic pentru nclzire
i ap cald de consum n imobile condominiale
CAPITOLUL I
DISPOZIII GENERALE
Art.1. Prezentul normativ este elaborat n conformitate cu prevederile art. 21
alin. (2) lit. d) din Legea serviciilor comunitare de utiliti publice nr. 51/2006, cu
completrile i modificrile ulterioare i ale art. 16 alin.(2) lit. c) din Legea serviciului
de alimentare cu ap i de canalizare nr. 241/2006 cu completrile i modificrile
ulterioare.
Art.2. (1) Prevederile prezentului normativ se aplic n condominiile
existente, a cror alimentare cu energie termic, ap cald de consum i/sau ap rece
este realizat n sistem centralizat, fiind branate la reelele publice de distribuie a
energiei termice, a apei calde de consum i/sau a apei reci i care au instalaiile
interioare comune condominiului, unui tronson sau unei scri a acestuia, precum i
condominiilor dotate la nivel de scar sau imobil cu centrale termice sau cu puncte
termice proprii.
(2) Prezentul normativ se poate aplic i condominiilor dotate la nivel de scar
sau imobil cu centrale termice sau cu puncte termice proprii.
Art.3. Prezentul normativ stabilete condiiile ce trebuie ndeplinite pentru
montarea i exploatarea sistemelor de repartizare a costurilor, pentru nclzire, ap
cald de consum i ap rece n imobile condominiale n care s-a adoptat acest sistem
de repartizare cu respectarea urmtoarelor principii:
a)
f)
cantitatea de ap rece.
b) temperatura de depozitare;
c) stabilitatea i rezistena mecanic a tecilor de protecie a senzorilor de
temperatur;
d) posibilitile de demontare pentru ntreinere i reparaii;
e)
rezoluia afiajului;
poziie;
f) s se respecte regula general de montare a unui singur repartitor de
costuri pentru ap care s nregistreze consumul total de ap rece/cald al instalaiilor
sanitare ale unui aceluiai apartament. Montarea se poate face i n spaiul cu destinaie de locuin a proprietarului n cazul n care datorit configuraiei condominiului
sau din considerente economice montarea unui singur repartitor de costuri nu se poate
realiza sau nu se justific. n aceast situaie, i dac din punct de vedere al asigurrii
rezistenei construciei este necesar, se pot monta maximum 3 repartitoare de costuri
pentru ap rece/ap cald n acelai spaiu cu destinaie de locuin;
g) montarea unui dispozitiv de reinere a impuritilor i a unui dispozitiv
de sens n cazul n care amplasarea repartitorului de costuri se realizeaz n spaiul cu
destinaie de locuin;
h) rigiditatea circuitului interior, de la coloana de distribuie pn la
repartitorul de costuri s fie corespunztoare, astfel nct s nu poat fi modificat
poziia acestuia fa de poziia de montaj;
i)
Legal;
b) tipul i numrul repartitoarelor de costuri pentru ap care se propun a se
monta;
c) copie dup aprobarea de model pentru contorul de ap utilizat ca
repartitor de costuri pentru ap cald de consum;
d)
ANEXA nr. 1
la Norm
Factorii de amplasare utilizai la repartizarea costurilor pe baza repartitoarelor
de costuri pentru nclzire
Tabelul 1
Factori de amplasare fa de poziia din condominiu
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
Tabelul 2
1
2
3
4
5
1
2
3
Direcia Nord
Direcia Nord Est i Nord Vest
Direcia Est i Vest
Direcia Sud
Direcia Sud Est i Sud Vest
Tabelul 3
Factor de
amplasare
0,85
0,77
0,90
0,81
1,00
0,90
0,80
0,72
0,85
0,77
0,90
0,81
0,95
0,97
1,00
1,05
1,03
0,90
0,95
0,95