FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ

CONTROLUL ȘI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE

PROIECT
OPERAŢII ŞI APARATE ÎN INDUSTRIA
ALIMENTARĂ
Mijloace pentru măsurarea debitelor în industria
alimentară
 Introducere
• Debit (Q) este definit ca fiind volumul de fluid
(V) ce trece printr-o secţiune de arie (A) în
unitatea de timp : Q=V/t.Fluidul poate fi un
gaz sau un lichid. Unitatea de măsură
(conform SI) pentru debit este m3/s (metru
cub pe secundă). O altă unitate de măsură
utilizată în mod curent pentru
exprimarea debitului este l/min (litru pe
minut).
Particularizând, debitul unui fluid care curge cu viteza v printr-un
cilindru (conductă) cu secţiunea transversală A, este :
 Măsurarea debitelor în industria
alimentară
• Măsurarea DEBITELOR în sistemele tehnice este o
componentă de bază a procesului de funcţionare a
sistemelor pneumatice şi hidraulice, întrucât variaţiile
necontrolate ale acestui parametru ar putea pune în
pericol nu numai funcţionarea, dar şi securitatea celor
care deservesc sistemul: muncitori , tehnicieni,
personal de control şi verificare, personal de
întreţinere.
• Procesul de masurare este partea integrantă si absolut
necesara a oricărui tip de producție. În funcție de tipul
de producție , se aleg mijloace de măsurare potrivite.
Măsurarea debitelor de fluide se bazează pe :
• determinarea presiunii diferenţiale
• determinarea presiunii dinamice
• determinarea vitezei de eplasare
• inducţia electromagnetică
• propagarea oscilaţiilor sonore în fluid
• ionizre
• efecte calorice asupra fluidului.
Mijloacele de măsurare a debitelor poartă numele
de debitmetre.
Metodele după care pot fi clasificate debitmetrele sunt:
1. metoda volumetrică
2. metoda gravimetrică
3. metoda micşorării locale a secţiunii de curgere
4. metoda centrifugală
5. metoda rezistenţei opuse de un corp la înaintarea
fluidului(rotametre)
6. metoda explorării câmpului de viteze
7. metoda electromagnetică
8. metoda injectării sau diluţiei
 Mijloacele de măsurare a debitelor
volumetrice
• a) contorul cu palete foloseşte rotaţia paletei cauzată
de forţa de apăsare a fluidului ce este orientat
tangenţial de orificiile unei casete.
• b) contorul Voltmann se foloseşte pentru apă rece şi
caldă. Pentru sensibilităţi şi precizii mai mari se
conectează la acesta un al doilea contor, de exemplu
unul cu cilindru inelar.
• c) contorul cu tambur are trei camere. După umplerea
camerei I, fluidul trece în camera II şi se schimbă
centrul de greutate. Ca urmare se roteşte tamburul în
sens trigonometric şi lichidul trece în camera III.
Rotirea tamburului este transmisă la un numărător.
• d) contorul cu piston se foloseşte pentru debite mari.
Contoarele cu 2 şi cu 4 cilindri ocupă spaţiu mare, dar
măsoară mai rapid. Ele sunt prevăzute şi cu
compensatoare de temperatură.
• e) contorul cu cilindru inelar este construit din carcasa
C, pistonul inelar Pi, paleta P, camera de admisie A şi
camera de evacuare E.
• f) contorul cu roţi dinţate foloseşte un angrenaj de
cilindri ovali danturaţi.
• g) contorul cu cilindri rotativi foloseşte doi cilindri ovali
comandaţi de două roţi dinţate în angrenare pentru a
evita frecarea între cilindri.
• Debitul este produsul dintre volumul şi densitatea
fluidului trecut prin contor într-un interval de timp.
• Firma SIS Internațional prezintă un nou tip de
debitmetru masic pe principiu termic.
• Senzorul termic conține două termorezistente
protejate. În proces o termorezistență este încalzită, iar
cealaltă termorezistență masoară temperatura
procesului. Diferența de temperatură dintre cele două
termorezistențe este citită și convertită în debit în
funcție de proprietățile mediului din proces.
• Avantajele dispersiei termice:
- nu există parți în mișcare sau orificii
- precizie pentru masurarea debitului și pentru
aplicații cu debite mici
- repetabilitate bună pentru măsuratori precise în
procese complexe
- ușor de instalat reducând cheltuielile de
mentenanță
- afișează direct debitul masic, nu mai este
nevoie de compensarea debitului cu presiunea și
temperatura
Noul standard este Optimass, cu
know-how-ul unic al rezultatelor
semnalelor procesate și cu un înalt nivel
al securității aplicațiilor.
Caracteristici: instrument utilizat pentru
măsurarea debitului masic, a densității,
a temperaturii și totodatã pentru
calcularea debitului volumetric,
mãsurare exactã chiar și în condiții
extreme: lichide vâscoase, amestecuri
neomogene, domeniul de debit: de la Debimetru masic tip KROHNE
0.3… 430.000 kg/h, versiuni pentru
temperaturi ridicate, de pânã la 3500 °C, cădere mică de
presiune pe tubul de mãsurare, procesare rapidă a semnalului,
chiar la schimbări de mediu sau temperaturã.
 Mijloace de măsurat debitul după
metoda droselului
• Ca dispozitive de strangulare se folosesc diafragme,
ajutaje şi tuburi Venturi. Diafragma este cel mai des
utilizată, reprezintă un disc cu o gaură circulară cu
centru pe axa conductei. Îngustarea curentului fluidului
datorită diafragmei începe înaintea acesteia şi are
secţiunea minimă după diafragmă. Aşa cum reiese din
figura de mai sus, după diafragmă presiunea fluidului
nu se mai restabileşte complet. Această pierdere de
presiune Δp se datorează apariţiei unor zone de
vârtejuri. Spre deosebire de diafragmă, ajutajele (b,c)
au o parte profilată, ceea ce permite reducerea
vârtejurilor.
• Tubul Venturi, reprezentat în figura d, are o parte
profilată analogă cu ajutajele, după care urmează
o parte divergentă numită difuzor. Datorită
acestei forme, tubul Venturi creează zone mici de
vârtejuri şi căderea de presiune este mică. La
trecerea unui fluid prin conductă cu viteza V1, în
secţiunea (minimă) de strangulare apare o
diferenţă de presiune Dp = P1-P2,care se măsoară
cu un manometru, iar debitul se calculează cu
relaţia: Q=k√∆p, unde: K—un coeficient ce
depinde de natura fluidului, de geometria
strangulării.
Schema unui debimetru cu diafragmă
 Rotametrele
• Folosesc proporţionalitatea între debitul trecut printr-o
secţiune şi mărimea deplasării unui corp care are
dimensiuni cunoscute sau care pot fi calculate.
• Rotametrele pot fi:
• - cu corp liber
• - cu corp ghidat cu corp articulat
• Firma Rom Devices prezintă rotametrul tip GK.

Rotametru tip GK
 Debitmetrele electromagnetice

• Cea mai nouã familie de produse, Optiflux, oferã

un concept electronic modular, un pachet de
diagnosticãri care întruneºte cerinþele
internaþionale, rãspunzând tuturor întrebãrilor
referitoare la instalare. Ca lider global, Kohne
produce 80000 de debitmetre electromagnetice
anual. Caracteristici: . Utilizate pentru mãsurarea
debitului volumetric .
 Debimetre vortex
• Debitmetrele Vortex măsoara debitele de lichide, gaze şi abur
prin detectarea frecvenţei la care vartejuri se desprind
alternativ de la dispoztivul de generare a vortexurilor.
Conform teoriei, frecvenţa la care sunt generate vartejuri
este direct proporţională cu viteza de curgere.
• Determina debitul volumetric prin masurarea locala a vitezei
la adancimea de insertie a senzorului pe care o converteste
intr-o viteza medie si apoi intr-un debit mediu. Viteza locala
este determinata prin detectarea frecventei de succesiune a
vartejurilor antrenate de corpul de contur nehidrodinamic al
senzorului. Vartejurile trec prin aripioarele senzorului
determinand o mica deformatie a acestora. Aceste deformatii
sunt detectate de un traductor tensiometric semiconductor
care genereaza un semnal electric a carui frecventa este
proportionala cu viteza locala.
Debimetru Vortek pe secțiune
 Debitmetre mecanice
• Cu piston – debitmetre utilizate pentru măsurarea
debitului volumetric; oferă o măsurare de precizie și
repetabilitate ridicată pentru un domeniu mare de
fluide, de la lubrifianți cu vâscozitate mare, produse
chimice până la solvenți și produse petroliere.
• Cu roți ovale – debitmetre utilizate pentru măsurarea
debitului volumetric, utilizate în monitorizarea
debitelor
• Cu turbină – debitmetre utilizate pentru măsurarea
debitului volumetric cu construcție robustă, compactă,
utilizate în special pentru lichide cu vâscozitate scăzută.
Vă mulțumim pentru atenție!