Prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC) Document de referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile in industria de celuloza

si hartie Decembrie 2001 PR !"#" Acest document de referinta despre cele mai bune tehnici disponibile in industria celulozei si hartiei reflecta schimbul de informatie realizat confoem Art. 16(2) al Directivei Consiliului 96/61/ C. Documentul trebuie vazut in lumina prefatei! care descrie obiectivele documentului si utilitatea ei. "artia e in esenta e o foaie de fibre cu un numar de chimicale adau#ate care afecteaza proprietatile si calitatea foii. $n afara de fibre si chimicale! fabricarea celulozei si hartiei necesita o cantitate mare de apa de proces si ener#iei sub forma de abur si curent electric. %rin urmare! principalele probleme de mediu asociate cu productia celulozei si hartiei sunt emisii de apa! in aer si consumul de ener#ie. &e asteapta ca si deseurile sa devina treptat o problema de mediu. Celuloza pentru fabricarea hartiei poate fi produsa din fibre intacte cu propietati chimice sau mecanice sau pot fi produse prin refolosirea celulozei sau a hartiei recuperate. ' fabrica de hartie poate simplu reconstitui celuloza fabricata in alta parte sau poate fi inte#rata in operatii de producere a celulozei pe acelasi amplasament. Acest document cuprinde aspecte ale celulozei si fabricarii hartiei relevante in mediu! fabricate din materiale fibroase diferite in fabricici ale celulozei sau hartiei inte#rate si non( inte#rate. )abrici de celuloza non(inte#rate(comercializare de celuloza) fabrica doar celuloza care este apoi vanduta pe piata libera. )abricile de celuloza non(inte#rata folosesc celuloza obtinuta din propria productie de hartie. $n fabricile inte#arte de celuloza si hartie ! activitatiile de fabricare a celulozei si fabricare a hartiei sunt intreprinse pe acelasi amplasament. )abricile functioneaza in ambele moduri non(inte#rate si inte#rate! fabricile de celuloza sulfat fiind inte#rate in mod normal in productia de hartia. )abricarea mecanica a celulozei si prelucrarea fibrelor reciclate este de obicei o parte inte#rata a fabricarii hartiei dar a devenit o activitate independenta in cateva cazuri izolate. *ici procesele de mediu initiale precum silvicultura! productia chimicalelor in afara amplasamentului si transportul de materii prime catre fabrica! nici activitatile rezultate ulterior cum ar fi imprimarea si transformarea hartiei nu sunt incluse in acest document. Aspecte le#ate de mediu care nu au le#atura specifica cu productia de celuloza si hartie! cum af fi stocarea si manevrarea chimicalelor! si#uranta locului de munca si riscul de accidente! termocentralele si electrocentralele! sisteme de racire si de vacuum si tratarea apei dure nu sunt sau sunt tratate sumar. Acest +, ) contine o sectiune introductiva (informatii #enerale! Capitol 1) si cinci parti ma-ore. procesul de producere a celulozei (Capitol 2)/ procesul de fabricare a celulozei sulfata (capitolul 0) producerea mecanica a celulozie si producerea chimico(mecanica a celulozei(Capitol 1)/ prelucrarea fibrelor reciclate ( Capitol 2) si procesele de fabricare a hartiei si cele le#ate de aceasta ( Capitol 6) )iecare din aceste capitole au 2 sectiuni principale conform cu liniile #enerale ale Documentelor de ,eferinta $%%C +A3. %entru ma-oritatea cititorlor nu va fi necesara citirea intre#ului document ci doar acele capitole sau sectiuni care sunt de interes pentru fabrica avuta in discutie. De e4emplu! piata fabricilor in care se produce celuloza este comentata doar in capitol 2/ fabricile inte#rate de producere a hartiei si a celuloziei sulftate sunt comentate in capitolele 2 si 6! informatii relevante despre fabricile inte#rate ce proceseaza hartie reciclata pot fi #asite in capitolele 2 si 6. 5a sfarsitul documentului e4ista o lista a referintelor si un #losar de termeni si abreveri ce faciliteaza intele#erea.

$nformatia #enerala (capitol 1) include date statistice despre consumul de hartie in uropa! distributia #eo#arfica pentru celuloza si hartie vizavi de uropa! unele aspecte economice! o prezentare apro4imativa despre productia celulozei si hartiei si probleme de mediu ma-ore si o clasificare a fabricilor de celuloza si hartie din uropa. Capitolul despre informatia #enerala se inchide cu niste remarci #enerale despre determinarea +A3 pentru un sector care este caracterizat de o diversitate ridicata a produselor si (combinari) de procese implicate si un #rad inalt de solutii tehnice a proceselor inte#rate. %entru fiecare dintre cele 2 capitole ma-ore sunt prezentate informatii referitoare la urmatoarele aspecte. procese si tehnici aplicate/ #ri-i ma-ore cu privire la mediu cum af fi cerere de resursa si ener#ie! emisii si deseuri! descriere a tehnicilor relevate pentru reducerea emisiilor! minimalizarea deseurilor si economii ale ener#iei! identificarea celor mai bune tehnici disponibile si tehnici dezvoltate. Cat despre cifrele raportate emisiilor si consumului! ar trebui sa fie avute in vedere ca! datorita folosirii unor metode de masurare in diferitele &tate 6embre datele nu sunt intotdeauna strict comparabile de la o tara la alta. (7ezi Ane4a $$$ pentru mai multe informatii despre aceasta problema insa metodele diferite folosite nu alterneaza concluziile trase in acest document). Discutia despre tehnici avute in consideratie in determinarea +A3 toate au aceasi structura si acopera o scurta descriere a tehnicii! performanta principala a mediului obtinuta! aplicabilitatea! efectele inter(media! e4periente operationale! economice! stimulii pentru implementarea acestei tehnici! e4emplu/ fabrici si literatura de specialitate. &ectia despre cele mai bune tehnici disponibile cuprinde intervale de emisie si niveluri consum asociate cu folosirea a +A3. Concluziile +A3 sunt bazate pe e4periente din e4emple mondiale reale si -udecate e4perta a 389 Celuloza si fabricare hartiei este o arie comple4a ce consta in destule de multe sta#ii ale procesului si produse diferite! totusi! lar#ul sortiment de materii prime folosite! procesele implicate in fabricarea celulozei si a hartiei pot fi impartite intr(un numar unitar de operatii de dra#ul discutarii asupra lor. $n acest document! #ri-a pentru mediu si tehnicilr relevante pentru prevenirea si reducerea emisiilor si reducerea consumului de ene#ie si materii prime sunt descrise separat pentru cinci clase ma-ore (capitolele de la 2 la 6). :nde sunt considerate adecvaate si necesare! aceste clase principale sunt incontinuare subdivizate in subclase. Documentul reflecta la nivelul sectorului varietatea in termeni de materii prime! surse de ener#ie! produse si procese folosite in uropa in industria hartiei. 3otusi! in cazuri speciale in cadrul fiecarei cate#orii principale de produs e4ista un anumit sortiment de materii prime si produse specifice care difera de standardele de calitate a productiei si pot avea un impact asupra conditiilor de operare si potentialul pentru imbunatatire. Acest lucru este in mod special adevarat pentru fabricile de hartie speciale ce produc un numar ridicat de calitati diferite in mod etapizat in masinile lor sau pentru fabricile de hartie producand hartie cu ;calitati speciale<. &chimbul de informatii au permis concluzii despre +A3. Ar trebui sa se faca referire la sectiunile din fiecare dintre capitolele care descriu +A3 pentru o intele#ere completa a +A3 si a emisiilor asociate. Cercetarile esentiale sunt rezumate mai -os.

$"# generale pentru toate procesele $n timpul schimbului de informatie au scos la iveala ca cea mai eficienta masura pentru reducerea emisiilor/ consumului si imbunatatirea performatiei economice este implementarea celui mai bun proces disponibil disponibil si tehnolo#iile de suprimare in combinatie cu urmatoarele. %re#atirea! educarea si motivarea personalului si operatorilor/ 'ptimizarea controlului asupra procesului/ $ntretinerea eficienta/ suficienta a unitatilor tehnice si tehnicile de reducere asociate &istem de administrare a mediului care optimizeaza administrarea! creste constiinta si include teluri si masuri! proces si instructiuni de lucru etc. $"# pentru procesele de fabricare a celulozei sulfate (capitolul 2)

%rocesul de fabricare sulfat sau cu sulf este procesul de folosire dominant in intrea#a lume datorita proprietatilor superioare de rezistenta a celulozei si aplicarea lor asupra tuturor speciilor de lemn. $n producerea sulfata de celuloza efluentii apei reziduale ! emisiile in aer incluzand #azele urat mirositoare si consumul de ener#ie sunt centre principale aspecte de interes. De asemenea in unele tari deseul se asteapta sa devina o problema de in#ri-orare pentru mediu. %rincipalele materii prime sunt resurse reinoibile (apa si lemn) si chimicalele pentru fierbere si inalbire. misiile in apa sunt dominate de substantele or#anice. fluentii de la instalatia de inalbire! unde se utilizeaza chimicale de inalbire ce contin clor! contin compusi de clor se masoara ca A'=. :nii compusi devarsati din fabrici manifesta efecte to4ice asupra or#anismelor acvatice. misiile de substante colorate pot afecta in mod ne#ativ speciile din recipient. misiile de a#enti nutritivi (azot si fosfor) pot contribui la eutoficarea in recipient. 6etalele e4trase din lemn sunt devarsate in concentratii mici dar din cauza debitelor mari cantitatea poate fi semnificativa.,educerea semnificativa atat a substantelor or#anice cu clor cat si a celor fara clor din efluentul fabricilor de celuloza poate fi obtinuta pe o scara lar#a prin masuri in proces. +A3 pentru fabrici producatoare de celuloza sulfata sunt considerate a fi. (Deco-irea uscata a lemnului/ ( Deli#nificarea crescuta inainte de procesul de inalbire prin fierbere e4tinsa sau modificata si etape aditionale de o4i#enare/ (Curatarea foarte eficienta materialului maro si ciclul inchis al separarii materialului maro/ ($nalbirea elementului fara clor ( C)) cu a-utorul A'=(ului scazut sau inalbirea totala fara clor (3C))/ (,eciclarea a cateva! in principal a procesului apei alcaline din fabrica de inalbire/ ( &cur#erile monitorizate eficient! sistemul retinere si recuperare/ (&triparea si refolosirea condensatorilor de la fabrica de evaporare/ (Capacitatea suficienta a fabricii de evaporare a lesiei ne#re si recuperarea cazanului de a face fata la lesiei aditionale si cantitatii de corp solid uscat/ (Colectarea si refolosirea de ape de racire curate/ ( %rovizii de rezervoare cu solutie(tampon suficient de mari pentru stocarea scur#erilor de lesii de la fierbere si recuperare si condensanti murdari pentru prevenirea incarcarilor mari neasteptate si ocazionala crestere a efluentului e4tern al fabricii de tratare/ ( Aditional masurilor prelucrarii inte#rate! tratarea primara si tratarea biolo#ica este considerata +A3 pentru fabricile producatoare de celuloza sulfata. %entru fabricile producatoare de celuloza cu inalbire si neinalbire +A3 pentru nivelurile emisiei in apa ce sunt asociate cu folosirea unei combinatii convenabile a acestor tehnici sunt urmatoarele.

Celuloza inalbita Celuloza neinalbita Aceste niveluri de emisie se refera la medii [Link] apei este bazat pe presupunerea ca apa de racire si alta apa curata sunt devarsate [Link] se refera doar la contributia producerii de celuloza.$n fabricile inte#rate emisiile de la fabricarea hartiei (vezi Capitolul 6) trebuie sa fie adau#ate conform prelucrarii produsului amestecat. misiile de #az evacuat rezultate de la resurse diferite sunt considerate ca alta problema relevanta le#ata de mediu. misiile in atmostfera rezulta din cazanul recuperator! cuptorul de var! focarul de arde a scoartei! depozitara tocaturii! fierbere ! curatarea celulozei! fabricile de inalbire! prepararea chimicalelor de inalbire! evaporarea ! separarea ! curatarea ! prepararea lesiei albe! si diferite rezervoare.' parte din aceste sunt emisiile raspandite care sunt eliberate prin diferite puncte ale procesului.%rincipalele surse indicate sunt cazanul recuperator! cuptorului de var si a cazanele au4iliare. misiile sunt formate in principal din o4izi de azot! componente continand sulf cum ar fi dio4idul de sulf! si compusi urat mirositori cu sulf redus. Aditional e4ista emisii de particule. +A3 pentru reducerea emisiilor in aer sunt. (Colectarea si incinerarea #azalor urat mirositoare concentrate si controlul emisiilor de &'2 rezultat. 9azele puternice pot fi arse in cazanului recuperator! in cuptorul de var sau separat! furnalul cu #rad scazut de *'4.9azele de evacuare a ultimulu au o concentratie mare de &' 2 care este recuperata intr(un spalator de #aze/

( 9azele urat mirositoare diluate din diferite surse sunt de asemenea colectate si rezultatul &'2 controlat/ ( misiile 3,& a cazanului de recuperare sunt diminuate prin controlul eficient al arderii si masurarea C'/ ( misiile 3,& a cuptorului de var sunt diminuate prin controlarea o4i#enului in e4ces! prin folosirea/ combustibilului cu & scazut! si prin controlarea sodiului rezidual solubil din namolul de var alimentat cuptorului/ ( misiile &'2 din cuptoarele de recuperare sunt controlate prin arderea lesiei ne#re concentrate cu corps solid puternic uscat din cazanul de recuperare si/sau prin folosirea a unui epurator de #aze cu horn/ (+A3 este controlul ulterior al emisiilor *'4 din cazanul de recuperare(de e4. Asi#urarea amestecarii adecvate si divizarea aerului in cazan)! cuptorul de var si din cazanele au4iliare prin controlarea conditiilor de ardere! si pentru noi sau instalatii modificate de asemenea prin proiectarea adecvata/ ( misiile &'2 din cazanele au4iliare sunt reduse prin folosirea scoartei! benzina! pacura cu sulf scazut si carbune sau controlarea emisiilor & cu scruber/ (9azele de evacuare de la cazanele de recuperare! cazanele au4iliare (in care alti combustibili biolo#ici si/sau combustibilii sunt incinerati) si cuptorul de var sunt curatate cu precipitatori electrostatici eficienti pentru a diminua emisiile de praf. %entru fabricile producatoare de celuloza sulfata inalbina sau neinalbita +A3 pentru nivelurile emisiilor in aer rezultate din proces ce sint asociate cu o combinatie a acestor tehnici sunt prezentate in tabelul urmator.*ivelurile emisiei se refera la medii anuale si conditii standard. misiile de la cazanele au4iliare spre e4. datorita productiei de abur folosit pentru uscarea celulozei si/sau a hartiei nu sunt incluse.%entru nivelurile emisiei de la cazanele au4iliare sunt referiri in sectiunea +A3 pentru cazanele au4iliare in tabelul urmator.

Celuloza sulfata neinalbita si albita Cifrele se refera doar la contributia productiei de celuloza. Asta inseamna ca in fabricile inte#rate cifrele pentru emisiile de productie sunt le#ate doar de fabricarea celulozei si nu include emisiile in aer de la cazanele de abur sau centralele electrice ce pot fi operate pentru a furniza ener#ia necesara productiei de hartie. +A3 pentru reducerea deseului sunt de a minimaliza producerea de deseu solide si recuperarea! reciclarea si refolosirea acestor materiale oriunde [Link] separata si stocarea intermediara la sursa a fractiunilor de deseu pot fi benefice pentru atin#erea acestui scop. Daca deseul colectat nu este refolosibil! utilizarea procesului e4tern a rezidurilor/deseului ca substituenti sau incinerarea de materiale or#anice in cazane proiectate adecvat cu recuperare de ener#ie sunt considerate ca +A3. %entru a reduce consumul de abur proaspat si curent electric! si pentru a creste producerea de abur si curent intern! sunt disponibile un anumit numar de masuri. $n fabricile de celuloza neinte#rate cu consum eficient de ener#ie! caldura #enerata de lesia nea#ra si arderea scoartei depaseste cerinta de ener#ie pentru intre#ul proces de productie.3otusi! pacura va fi necesara in anumite ocazii la pornire si de asemenea la multe fabrici in cuptorul de var. )abricile producatoare de celuloza sulfata si hartie eficiente dpdv ener#etic! consuma caldura si curent dupa cum urmeaza. ()abricile producatoare de celuloza sulfata inalbita neinte#rate.1>(119?/Adt caldura proces si >.6(>.@ 68h/Adt de curent electric/ ()abricile producatoare de celuloza inalbita inte#rata (e4. hartie fina neacoperita).11(2> 9?/Adt caldura de proces si 1.2(1.2 68h/Adt de curent electric/ ()abricile producatoare de celuloza inalbita inte#rata (e4. sulfatliner).11(1A.2 9?/Adt caldura de proces si 1(1.0 68h/Adt curent electric. $"# pentru prelucrarea celulozei sulfit (Capitolul %) %roductia de celuloza sulfit este mult mai mica decat productia de celuloza sulfat.%rocesul de producere a celulozei poate fi indeplinit cu diferite chimicale de fierbere. Documentul se concentreaza pe productia de celuloza sulfita cu ma#neziu deoarece este importanta in termeni ai capacitatii si numarul de fabrici care functioneaza in uropa.

$n multe aspecte procesele sulfat si sulfit au asemanari nu in ultimul rand referitoare la posibilitatile de aplicare a diferitelor masuri interne si e4terne de a reduce emisiile in mediu. Diferentele ma-ore intre cele doua procese chimice de producere a celulozei dintr(un punct de vedere al mediului se #asesc in chimia procesului de fierbere! sistemului de recuperare si preparare chimica si cerinta de inalbire scazuta datorita stralucirii initiale mai mari a celulozei sulfite. Ca si in producerea de celuloza sulfat si in producerea de celuloza sulfita efluentii apei reziduale si emisiile in aer sunt centre de interes. %rincipalele materii prime sunt resurse re#enerabile (apa si lemn) si chimicalele pentru fierbere si inalbire. misiile in apa sunt dominate de substante or#anice.:nii compusi devarsati din fabrici manifesta efecte to4ice asupra or#anismelor acvatice. misiile din sustantele colorate pot afecta ne#ativ speciile care traiesc in receptor. misiile de a#enti nutritivi (azot si fosfor) pot contribui la eutroficare in recipient. 6etalele e4trase din lemn sunt devarsate in concentratii mici! dar datorita debitelor mari! cantitatea poate fi semnificativa. %entru inalbirea celulozei sulfite folosirea clorului continand chimicale de inalbire este normal evitata! e4. inalbirea 3C) este aplicata. Astfel efluentii de la fabrica de inalbire nu contin cantitati considerabile de compusi de clor le#ati or#anic. $nformatii despre tehnicile ce trebuie considerate in determinarea +A3 sunt in #eneral mult mai putine pentru fabricile de celuloza sulfita decat pentru fabricile de celuloza sulfat. De aceea din putinele informatii date de membrii 389 in cursul schimbului de informatii asupra +A3 doar cateva tehnici pot fi aplicate aceluiasi domeniu ca si pentru producerea de celuloza sulfat . &etul de date disponibil este relativ mic. Acesta poate fi partial compensat din cauza asemanarilor inerente dintre producerea de celuloza sulfita si sulfat . :n numar de tehnici pentru prevenirea si controlul poluarii pentru producerea de celuloza sulfat sunt de asemene valabile in ma-oritatea aspectelor si pentru producerea de celuloza sulfita. Acolo unde sunt diferente intre procesele de producerea celulozei sulfita si sulfat se fac incercari pentru colectarea informatiei. Cu toate astea! doar informatii din Austria! 9ermania si &uedia se pot folosi pentru descrierea tehnicilor si concluziilor asupra +A3. ' reducere semnificativa a emisiilor in apa a fost obtinuta prin masuri in(proces. +A3 pentru fabricile de celuloza sulfita sunt considerate a fi. (Deco-irea uscata a lemnului/ (Deli#nificarea crescuta inainte de procesul inalbirii prin fierbere modificata sau e4tinsa/ (&plalarea foarte eficace a materialului brun si separarea in circuit inchis a materialului brun (6onitorizarea eficienta a scur#erilor din sistemele de pastrare si recuperare/ ($nchiderea procesului de inalbire cand este folosit procesul fierberii bazat pe sodiu/ ($nalbire 3C)/ (*eutralizarea lesiei slabe inaintea evaporarii! urmata de refolosirea ma-oritatii condensata in proces sau in tratarea anaerobica/ (%entru prevenirea incarcarii inutile si a cresterilor ocazionale in tratarea efluentului e4tern datorita procesului de fierbere si recuperare a lesiilor si a condensatorilor murdari! sunt considerate ca necesare rezervoare cu solutii(tampon suficient de mari pentru stocare. (Aditional masurilor inte#rate procesului! tratarea primara si biolo#ica este considerata +A3 pentru fabricile de celuloza sulfita. %entru fabricile de celuloza sulfita inalbita +A3 pentru nivelurile emisiilor in apa! care sunt asociate cu folosirea unei combinatii adecvate a acestor tehnici! sunt urmatoarele.

Celuloza inalbita Aceste niveluri de emisii se refera la mediile [Link] apei reziduale este bazat pe presupunerea ca apa de racire si alta apa! curata! sunt devarsate separat.7alorile se refera doar la contributia productiei de celuloza.$n fabricile inte#rate! emisiile din producerea hartiei (vezi Capitolul 6) trebuie sa fie adau#ate in acord cu prelucrarea procesului mi4t. misiile #azelor evacuate din diferite surse sunt considerate a fi alta problema relevanta a mediului. Din emisiile in atmostfera provenite din alte surse! cea mai importanta este emisia din cazanul de recuperare si din focarul de ardere a scoartei. &' 2 mai putin concentrat continand eliberari provenind din operatiile de spalare si sortare si din supapele vaporizatoarelor si diferitelor rezervoare. ' parte a acestor emisii scapa neclarificate din puncte variate a procesului. misiile contin in special dio4id de sulf! o4izi de azot si praf.

+A3 ! pentru reducerea emisiilor in aer! sunt. (Colectarea eliberarilor de &'2 concentrat si recuperarea in rezervoare cu niveluri diferite de presiune/ (Colectarea eliberarilor de &'2 fu#itive provenite din surse variate si introducerea lor in cazanul de recuperare ca aer de combustie/ (Controlul emisiilor de &'2 din cazanul /cazanele de recuperare prin folosirea precipitatorilor electrostatici si a spalatoarelor a flu4ului de #az in mai multe trepte si colectarea si spalarea supapelor variate/ (,educerea emisiilor de &'2 din cazanele au4iliare prin folosirea scoartei de lemn! benzinei ! pacurii cu sulf redus si carbune sau controlarea emisiilor &/ (,educerea #azelor mirositoare prin sisteme de colectare eficiente/ (,educerea emisiilor de *'4 provenite de la cazanul de recuperare si cazanele au4iliare prin controlarea conditiilor de ardere/ ( purarea flu4urilor de #az evacuat de la cazanele au4iliare cu precipitatori electrostatici pentru a diminua emisiile de praf/ ( misiile optimizate a incinerarii de reziduri cu recuperarea ener#iei. +A3 pentru nivelurile emisiilor din proces asociate cu o combinatie a acestor tehnici sunt descrise in urmatorul tabel. misiile de la cazanele au4iliare e4. datorate productiei de abur folosit pentru uscarea celulozei si/sau hartiei nu sunt incluse.%entru aceste instalatii nivelurile de emisie ce sunt asociate cu +A3 sunt prezentate in sectiunea +A3 pentru cazane au4iliare! de mai -os. Pulberi Celuloza inalbita Aceste niveluri de emisie se refera la mediile anuale si conditii standard.7alorile se refera la contributia doar a productiei de celuloza. Asta inseamna ca in fabricile inte#rate valorile pentru emisiile de proces sunt le#ate doar de productia celulozei si nu sunt incluse emisiile din aer de la cazanele au4iliare sau centralele ener#etice ce pot fi operate pentru a furniza ener#ia necesara pentru productia de hartie. +A3 pentru reducerea deseului sunt de a minimaliza producerea de deseu solid si de a recupera! recicla si refolosi aceste materiale! oriunde este posibil. Colectarea separata si stocarea intermediara a fractiunilor de deseu la sursa pot fi benefice pentru a indeplini acest scop. Cand deseul colectat nu este refolosit in proces! utilizarea e4terna a rezidurilor/deseului ca substituti sau incinerarea materialelor or#anice in cazane proiectate adecvat cu recuperare de ener#ie! sunt considerate ca +A3. %entru a reduce consumul de abur proaspat si curent electric si pentru a creste #enerarea interna de abur si curent! un numar de masuri sunt aplicate. )abricile de celuloza sulfita sunt propriile producatoare de caldura si ener#ie suficienta! prin folosirea valorii calorice a lesiei #roase! scoartei si deseu lemnos. $n fabricile inte#rate e4ista o necesitate pentru abur si electricitate aditionala furnizata in uzinele ener#etice interne sau e4terne. )abricile inte#rate de celuloza si hartie sulfite consuma 1@(219?/Adt caldura de proces si 1.2(1.2 68h/Adt. $"# pentru productia mecanica si chimico&mecanica a celulozei (Capitolul ') $n producerea mecanica a celulozei! fibrele de lemn sunt separate una de cealalta prin ener#ie mecanica aplicata matritei de lemn. 'biectivul este sa se mentina principala parte a li#ninei pentru a se obtine produse principale cu proprietati acceptabile de duritate si stralucire.&e distin# doua procese principale. (procesarea lemnului de baza in care bustenii sunt prelucrati prin impin#erea catre a piatra de macinare rotativa cu actiune simultana a apei si . (cuptorul pentru rafinare mecanica a celulozei ce este produsa prin defibrizarea aschiilor de lemn intre discurile cuptorului de rafinare. Caracteristicile celulozei pot fi afectate prin cresterea temperaturii de proces si! in cazul rafinarii prin pretratareaa a aschiilor de lemn. %rocesarea celulozei! in care lemnul este in prealabil inmuiat cu a-utorul chimicalelor si purificat sub presiune! este numita productie chimico(termo(mecanica de celuloza si este de asemenea dezbatuta in acest document.

6a-oritatea productiei celulozei este inte#rata in fabrica de hartie. Astfel incat! nivelurile emisiei asociate cu folosirea +A3 sunt date pentru fabricile inte#rate de celuloza si hartie (cu e4ceptia C36%). $n productia mecanica de celuloza si productia chimico(mecanica a celulozei efluentii apei reziduale si consumul de electricitate pentru motoarele morii sau rafinorului sunt centrele de interes.%rincipalele materiale prime sunt resurse re#enerabile (apa si lemnul) si cateva chimicale pentru inalbire (pentru C36% de asemenea pentru pretratarea chimica a aschiilor). Cu a-utoare pentru proces si pentru imbunatatirea proprietatilor procesului (au4iliare hartiei) aditivi variati sunt aplicati in timpul fabricarii hartiei. misiile in apa sunt substante dominante or#anic care sunt pierdute in apa sub forma de substante dizolvate sau dispersate. Daca celuloza mecanica este inalbita in unul sau doua faza alcalin(pero4ide!eliberarile de poluanti or#anici cresc considerabil. $nalbirea pero4ida rezulta in incarcaturile aditionale C'D inaintea tratarii a apro4imativ 0> B# '2/Adt. Cateva componente eliberate din fabrici au efecte to4ice asupra or#anismelor acvatice. misiile de a#enti nutritivi (azot si fosfor) pot contribui la eutroficarea in recipient. 6etalele e4trase din lemn sunt eliberate in concentratii mici! dar datorita debitelor mari incarcatura poate fi considerabila. ' mare parte a tehnicilor de care trebuie tinut cont in determinarea +A3 se refera la reducerea emisiilor in apa. $n procesele productiei mecanice de celuloza sistemele se apa sunt de obicei foarte aproape. &urplusul apelor epurate de la utila-ele de hartie este de obicei folosit pentru a compensa apa care paraseste circuitul cu celuloza si resturi. +A3! pentru fabricile mecanice de celuloza sunt considerate a fi. (Deco-irea uscata a lemnului (6inimalizarea pierderilor rebuturilor prin folosirea etapelor eficiente de manevrare a rebuturilor (,ecircularea apei in departamentul productiei mecanice a celulozei (&epararea eficienta a sistemelor de apa a fabricii de hartie si celuloza prin folosirea utila-elor de in#rosare (&istem de apa alba contra(curent de la fabrica celulozei la fabrica de hartie depinzand de #radul de inte#rare ()olosirea de rezervoare cu solutie(tampon suficient de mari pentru stocarea flu4urilor concentrate de apa reziduala din proces (mai ales pentru C36%) (3ratarea elementara/initiala si biolo#ica a efluentilor! si in unele cazuri de asemenea precipitarea chimica sau cua#ulare %entru fabricile C36% o combinatie de tratare anaeroba si aeroba a apei reziduale este de asemenea privita ca un sistem de tratare eficient. $n final! evaporarea celei mai contaminate ape reziduale si arderea de concentrat plus tratarea namolului activ a restului poate fi in special o solutie interesanta pentru imbunatatirea fabricilor. *ivelurile emisiei ce sunt asociate cu o combinatie convenabila a acestor tehnici sunt prezentate separat pentru fabricile C36% neinte#rate si pentru fabricile mecanice inte#rate de celuloza si [Link] niveluri de emisie se refera la valorile medii anuale. Flux Fabrici CTMP neintegrate (doar celuloza) Fabrici de hartie si celuloza integrate mecanice (de ziare, LWC si hartie SC)

$n cazul fabricilor C36% inte#rate! emisiile din fabricarea hartiei (vezi Capitolul 6) trebuie sa fie adau#ate in concordanta cu fabricarea produsului mi4t. %entru fabricile mecanice de celuloza si hartie inte#rate! nivelurile de emisie se refera si la fabricarea celulozei si la fabricarea hartiei si sunt le#ate de B# poluant pe tona de hartie produsa. $n fabricarea mecanica a celulozei! intervalele de C'D depind in special de impartirea furniturii de fibra care este inalbita cu pero4id pentru ca inalbirea pero4ida produce poluari initiale mai

mari de substante or#anice inaintea tratarii. Astfel! partea de sus a intervalului de emisie asociata cu +A3 este valabila pentru fabricile de hartie cu o proportie mai mare de 36% inalbita cu pero4id. misiile catre atmosfera sunt in principal emisii provenite din #enerarea electricitatii si caldurii in cazane au4iliare si compusi or#anici volatili (C'7). &ursele de emisii C'7 sunt stivele de aschii si evacuarea de aer din lazile din spalarea aschiilor de lemn si din alte lazi si condensari din recuperarea de abur din rafinoare care sunt contaminate cu componente de lemn volatile.' parte a cestor emisii scapa neepurate din puncte variate ale procesului. +A3 pentru reducerea emisiilor in aer este recuperarea eficienta a caldurii de la cuptoarele pentru rafinare si reducerea emisiilor C'7 din aburul contaminat. $n afara emisiilor C'7 ! fabricarea mecanica a celulozei produce scapari in atmosfera care nu au le#atura cu procesul! dar cauzate de producerea ener#iei din [Link] si ener#ia sunt produse prin combustie a diferitelor tipuri de combustili fosili sau rezuduri lemnoase re#enerabile cum ar fi scoarta. +A3 pentru cazanele au4iliare sunt discutate mai -os. +A3 pentru reducerea deseului este de a minimaliza #enerarea de deseu solid si de a recupera! recicla si refolosi aceste materiale! oriunde [Link] separata si stocarea intermediara la sursa a fractiunilor de deseu poate fi benefica pentru a se atim#e acest [Link] deseul colectat nu este refolosibil! in utilizarea e4terna de proces a reziduurilor/deseului ca substituti sau incinerarea materialelor or#anice in cuptoare proiectate convenabil cu recuperare de ener#ie sunt considerate a fe +A3 ! astfel minimalizandu(se eliminarea rebuturilor pe suprafete de teren. %entru a reduce consumul de abur proaspat si ener#ie electrica! sunt disponibile un numar de masuri. )abrici mecanice eficinte electric de celuloza si #Chartie consuma caldura si ener#ie dupa cum urmeaza. (C36% neinte#rate.%entru uscarea celulozei poate fi folosita caldura de proces recuperata spre e4emplu nu este necesar abur [Link] de ener#ie este de 2(0 68h/Adt. ()abricile tiparnite inte#rate consuma >(09?/t caldura de proces si 2(0 68h/t de [Link] de abur depinde de furnizarea de fibra si de #radul de recuperare a aburului de la cuptoarele de tafinare. ()abricile de hartie 5C8 contine de obicei doar apro4imativ o treime de %98 sau36% restul fiind celuloza fabricata prin inalbire si material de umplutura si culori de [Link] productia de celuloza fabricata prin inalbire este indeplinita in acelasi loc(inte#rata) contributia cererii de ener#ie a fabricarii celulozei trebuie sa fie adau#ata conform cu fabricarea furniturii de fibra amestecata. ()abricile de hartie &C inte#rate consuma 1(6 9?/t caldura de proces si 1.9(2.6 68h/t de electricitate. $"# pentru prelucrarea fibrei reciclate (Capitolul () )ibra recuperata a devenit materie prima indispensabila pentru industria producatoare de hartie din cauza pretului convenabil a fibrelor recuperate in comparatie cu #radele corespondente de celuloza intacta si din cauza promovarii reciclarii de hartie recuperata a multor tari europene. &istemele de prelucrare a hartie recuperate variaza in functie de #radul de hartie care trebuie produs e4. hartie de impachetat! ziare sau servetele si de tipul de furnitura folosit. $n #eneral prelucrarea fibrei reciclate (,C)) poate fi impartita in doua cate#orii principale. (prelucrari cu curatare e4clusiv mecanica spre e4emplu fara deinBin# (indepartarea cernelei). .Acestea cuprind produse cum ar fi testliner! materiale ondulate! coperti si carton. (prelucrari cu procese mecanice si element chimic spre e4emplu cu deinBin#.Acestea cuprind produse cum ar fi ziare! servetele! hartie pentru copiat si imprimat! reviste (&C/58C) ! cateva tipuri de carton sau piata D$%. 6atriile prime pentru hartia din ,C) insumeaza in special hartie recuperata! apa! aditivi chimici! si ener#ie sub forma de abur si curent. Cantitati mari de apa sunt folosite ca apa de proces si apa de racire. Ca a-utoare de proces pentru imbunatatirea proprietatilor produsului (au4iliarele hartiei) aditivi variati sunt aplicati in timpul fabricarii hartiei. $mpactul asupra mediului a procesului de recuperare a hartiei cuprinde in primul rand emisiile in apa! deseu solid (in special daca curatarea de indepartare a cernelei este aplicata in fabricile de servetele) si emisiile in atmosfera. misiile in atmosfera sunt le#ate in special de #enerarea de ener#ie prin ardere de combustibili fosili in centralele ener#etice. 6a-oritatea fabricilor prelucratoare de hartie recuperata sunt inte#rate cu productia de hartie. Astfel! nivelurile de emisii asociate cu folosirea +A3 sunt date pentru fabricile inte#rate.

' mare parte a tehnicilor ce trebuie considerate in determinarea +A3 se refera la reducerea de emisii in apa. +A3 pentru fabricile prelucratoare de hartie recuperata sunt considerate a fi. (&epararea apei mai putin contaminate de cea contaminata si reciclarea apei de proces/ (Administrarea optima a apei (aran-area circuitului de apa) clarificarea apei prin sedimentare! tehnici de plutire sau filtrare si reciclarea apei de proces pentru scopuri diferite/ (&epararea stricta a circuitelor de apa si a cur#erilor contra(curent a apei de proces/ (%roducerea de apa limpede pentru fabricile indepartare a cernelei (plutire)/ ($nstalarea unui bazin de e#alare si tratare primara/ (3ratarea biolo#ica a efluentului.' optime eficienta! pentru tipurile cu indepartare a cernelei si ! depinzand de conditii! deasemenea si pentru tipurile fara indepartare a cernelei! este tratarea biolo#ica aeroba si in unele cazuri deasemenea cua#ularea si precipitarea chimica.3ratarea mecanica ca tratare ulterioara biolo#ica anaeroba(aeroba este optiunea preferabila pentru tipurile fara indepartare a cernelei. Aceste fabrici au de tratat de obicei mai multa apa reziduala concentrata din cauza #radului mai mare de inchidere a circuitului de apa/ (,eciclarea partiala a apei tratate dupa tratarea biolo#ica. 9radul posibil de reciclare a apei depinde de #radele specifice de hartie produsa. %entru #radele de hartie non(deinBed (fara indepartare a cernelei) aceasta tehnica este +A3. Cu toate acestea! avanta-ele si dezavanta-ele trebuie investi#ate si vor necesita de obicei lustruire aditionala (tratare tertiara)/ (3ratarea circuitelor de apa interna. %entru fabricile inte#rate de hartie recuperata! nivelurile de emisii asociate cu folosirea unei combinatii convenabile de +A3 sunt urmatoarele.

Fabrici CF integrate fara inde!artare de cerneala (de ex" #iare, hartie de ti!arit si scris etc") Fabrici CF cu inde!artare de cerneala (#iare, hartie de ti!arit si scris etc) Fabrici CF de fabricari de texturi +A3 pentru nivelurile de emisie se refera la mediile anuale si sunt prezentate separat pentru procese cu si fara indepartare a cernelei (de(inBin#). Debitul apei reziduale se bazeaza pe presupunerea ca apa de racire si alta apa curata sunt devarsate separat.7alorile se refera la fabricile inte#rate spre e4emplu prelucrarea hartieie recuperate si fabricarea hartiei sunt indeplinite in acelasi loc. 3ratarea obisnuita a apei reziduale dintr(o fabrica de hartie ,C) sau dintr(o asociere de fabrici de hartie ,C) in fabrica municipala de tratare a apei reziduale este deasemenea considerata +A3 cand sistemul de tratare obisnuit este adecvat pentru tratarea efluntilor fabricilor de hartie. ficientele de inlaturare a sistemului obisnuit de tratare a apei reziduale pot fi calculate si eficientele comparabile ale inlaturarii sau concentratiile eliberarilor pot fi stabilite inaintea considerarii acestuia ca fiind +A3. misiile in aer din fabricile de hartie bazate ,C) sunt le#ate in principal de fabricile instalate pentru producerea de caldura si in unele cazuri pentru coproducerea de electricitate. conomia de ener#ie corespunde astfel cu reducerea emisiilor in aer. Centralele ener#etice sunt de obicei cazane standard si pot fi tratate ca orice alta centrala ener#etica. %entru a scadea consumul de ener#ie si emisiile in aer! urmatoarele masuri sunt considerate a fi +A3. co#enerarea de caldura si curent! imbunatatirea cazanelor e4istente si cand echipamentul este inlocuit! folosirea de echipament cu consum de ener#ie mai mic. %entru nivelurile de emisii asociate cu folosirea +A3 sunt referiri la sectiunea +A3 pentru cazane au4iliare! de mai -os. +A3 pentru reducerea deseului sunt minimalizarea procedurii de deseu solid si recuperarea! reciclarea si refolosirea acestor materiale! oriunde este posobil. Colectarea separata si stocarea intermadiara la sursa a fractiunilor de deseu pot fi benefice pentru atin#erea acestui

scop. Cand deseul colectat nu este refolosibil! utilizarea e4terna al rezidurilor/deseu in proces ca substituti sau materiale or#anice incineraroare in cazane facute corespunzator cu recuperare de ener#ie sunt considerate +A3. ,educerea deseului solid poate fi obtinuta prin optimizarea recuperarii fibrei prin retehnolo#izarea fabricilor de preparare a materialului brut! optimizarea cantitatii/valorii stadiilor de curatare in prepararea materiei prime! aplicarea flotatiei aerului dizolvat ()AD) ca tratarea circuitelor de apa pentru a acoperi fibrele si recipientele si pentru procesul de epurare a apei.3rebuie #asit un echilibru intre curatarea materiei brute! pierderii de fibre si necesarului ener#etic si a costurilor! acesta depinzand de obicei de tipul hartiei. ,educerea cantitatii de deseu solid destinat depozitarii permanente este +A3. Aceasta poate fi realizata prin tratare eficienta a rebuturilor si deshidratarea namolului pentru a spori continutul de solide uscate si incinerarea ulterioara a namolului si/ rebuturilor cu recuperare de ener#ie. Cenusa rezultata poate fi folosita ca materie prima in industria materialelor de constructie.&unt valabile optiuni diferite pentru incinerarea rebuturilor si a noroiului. Aplicabilitatea este limitata de marimea fabricii si de disponibilitatea combustibilul folosit pentru #enerarea de abur si electricitatea respectiva. )abricile de hartie cu recuperare eficienta de ener#ie consuma caldura si electricitate in timpul procesului! dupa cum urmeaza. ()abricile de hartie ,C) non(deinBed (fara indepartare de cerneala) inte#rate (e4. testliner! flutin#). 6(6.2 9?/t caldura de proces si >.A(>.@ 68h/t de electricitate. ()abricile de producere cu te4tura si fabrica D$% inte#rata . A(12 9?/t caldura de proces si 1.2( 1.1 68h/t ener#ie. ()abricile de hartie inte#rate pentru ziare sau imprimare sau scris cu fabrica D$%.1(6.2 9?/t caldura de proces si 1(1.2 68hh/t electricitate. $"# pentru producerea hartiei si procese asociate (capitol )) )abricarea fibrelor folosite pentru producerea hartiei au fost descrise in Capitolele 2 la 2. $n Capitolul 6 fabricarea hartiei si cartonului este descris independent /separat de fata de fabricarea celulozei. Aceasta abordare a fost aleasa deoarece aceleasi procese elementare din -urul masini de hartie si carton sunt solicitate in toate fabricile de hartie indiferent daca sunt inte#rate cu productia de celuloza sau nu. Descrierea fabricarii de hartie ca parte a fabricilor de celuloza inte#rate ar creste comple4itatea descrierii tehnice. $n final! marea ma-oritate a fabricilor de celuloza din uropa sunt fabrici neinte#rate. %entru fabricile de celuloza inte#rata acest capitol este important atata timp cat se discuta despre fabricarea hartiei.. "artia este facuta din fibre! apa! si aditivi chimici. %e deasupra! este nevoie de multa ener#ie pentru a conduce intre#ul proces. ner#ia electrica este consumata in principal pentru operarea de motoare ener#etice variate si pentru rafinare in prepararea materiei prime. Caldura de proces este folosita in principal pentru incalzirea apei! altor lesii si aerului! apa evaporata din sectia de uscatorie a masinei de hartiei! si transformarea aburului in ener#ie electrica (in cazul de co(#enerare). Cantitati mari de apa sunt folosite ca apa de proces si apa de racire. %entru a spri-ini procesul si pentru a imbunatatii proprietatile produsului (au4iliarelele pentruhartie) aditivi variati pot fi utilizati in timpul fabricarii hartiei. %robleme le#ate de mediu a fabricilor de hartie sunt dominate de emisii in aer!de consumul de ener#ie si chimicale. misiile in atmosfera sunt in principal le#ate de #enerarea de ener#ie de catre arderea de combustibili fosili in fabricile electrice. +A3 pentru reducerea emisiilor in apa sunt. (,educerea consumului de apa pentru tipuri diferite de hartie prin cresterea reciclarii a apelor de proces si administrarea apei. (Controlul potentialelor dezavanta-e prin inchiderea sistemelor de apa (Construirea echilibrata de sisteme pentru apa alba! sisteme de filtrare si depozite si utilizarea constructiilor! structurilor si masinilor cu un consum redus de apa cand este practicabil. Acest aspect apare in mod normal cand masina si componentele sunt inlocuite sau recostitruite. (Aplicarea de masuri pentru a reduce frecventa si efectele descarcarilor accidentale/ (Colectarea si refolosirea apei curate de racire si a apelor din circuite inchise sau evacuarea separata/ (%retratarea separata a apelor reziduale de la tratare/ (&ustituirea substantelor cu potential de periclitare prin folosirea de alternative mai putin periculoase (3ratare efluentului apei reziduale prin instalarea un bazin de e#alizare

(3ratarea primara! biolo#ic secundara si/ sau in unele cazuri! precipitare secundara chimicala sau cua#ulare a apei reziduale. Daca se aplica doar tratarea chimica! eliminarile de C'D vor fi intru(catva mai mari insa vor fi formate in principal din materiale usor de#radabile. %entru fabricile de hartie neinte#rate nivelurile de emisii asociate cu folosirea +A3 sunt reprezentate separat in tabelul urmator pentru hartia cu tratare sau nu a suprafetei de hartie fina si te4turata. 3otusi! diferentele dintre tipurile de hartie sunt foarte distincte. %arametrii +'D C'D 3&& A'= 3otal % 3otal * )lu4 :nitati D#/t de hartie D#/t de hartie D#/t de hartie D#/t de hartie D#/t de hartie D#/t de hartie D#/t de hartie "artie fina netratata la suprafata >.12(>.22 >.2( 2 >.2(>.1 E>.>>2 >.>>0(>.>1 >.>2(.>.2 1>(12 "artie fina tratata la suprafata >.12(>.22 >.2( 2 >.2(>.1 E>.>>2 >.>>0(>.>1 >.>2(.>.2 1>(12 3e4tura >.12(>.1 >.1(1.2 >.2(>.1 E>.>1 >.>>0(>.>12 >.>2(>.22 1>(12

*ivelurile de emisie se refera la mediile anuale si e4clud contributia fabricarii de celuloza. Desi aceste valori se refera la fabricile neinte#rate pot de asemenea fi folosite pentru emisiile apro4imative cauzate de unitatile de fabricarea hartiei in fabricile inte#rate. Debitul apei reziduale se bazeaza pe presupunerea ca apa de racire si alte ape curate sunt eliberate separat. 3ratarea obisnuita a apei reziduale din fabrica de hartie sau un consortiu a fabricilor de hartie in uzina municipala de tratarea apei reziduale este considerat de asemenea ca +A3 cand sistemul de tratarea obisnuit este propice pentru tratarea efluentului din fabricile de hartie. A trebuit calculat randamenul de indepartare a sistemului de tratare a apei reziduale ordinare iar randamentele de inlaturare comparabile sau concentratiile eliberarilor realizate anterior considera aceasta optiune +A3. misiile un aer a fabricilor de hartie ne inte#rate sunt in principal le#ate de cazanele cu abur si centralele electrice. Centralele electrice sunt in #eneral cazane standard si nu difera de orice alte instalatii de ardere a combustibililor. &e specifica ca sunt re#lementate ca orice cazan suplimentar pentru aceeasi capacitate (vezi mai -os). +A3 referitor deseurile solide este reducerea #enerarii de deseuri solide si recuperarea! reutilizarea si reciclarea materialelor reutilizabile daca este posibil. Colectarea separata a fractiilor de deseuri de la sursa si depozitarea intermediara a deseurilor poate fi benefica pentru a permite o proportie mai mare de revalorificare si reciclare decat depozitarea permanenta. ,educerea fibrelor si pierderilor de umplutra! aplicarea ultra filtrarii pentru recuperarea apei uzate provenite de la tratarea suprafetelor (doar pentru #rade de tratare a suprafetelor)! deshidratarea eficienta a reziduurilor si namolului pentru obtinerea corpurilor solide uscate sunt de asemenea tehnici disponibile. +A3 este reducerea cantitatii de deseuri de depozitat permanent prin identificarea posibilitatilor pentru operatiile de recuperare F daca este fezabil ( utilizarea deseurilor pentru reciclarea materialelor sau incinerarea cu recuperare de ener#ie. $n #eneral in acest sector +A3 este considerat a fi utilizatorul de tehnolo#ii eficiente dpdv ener#etic. &unt disponibile multe optiuni de economisire a ener#iei in multe stadii din cadrul procesului de fabricatie. De obicei aceste masuri sunt le#ate de investitii de inlocuire! reconstruire sau modernizare a echipamentelor de proces. Ar trebui mentionat faptul ca masurile de economisire ener#etica nu sunt aplicate doar pentru economisirea de ener#ie. ficienta in productie! imbunatatirea calitatii produsului si reducerea costurilor in ansamblu sub baza cea mai importanta pentru aceste investitii. conomia ener#etica poate fi realizata prin implementarea unui sistem de monitorizare a utilizarii ener#iei si a performantei! a deshidratarii apei din tesutul hartiei in sectiunea de presare a masinii de hartie! utilizand tehnolo#ii de presare si alte tehnolo#ii eficiente dpdv ener#etic ca de e4. rafinare eficienta! formarea fibrelor! sisteme optimizate de vacuum! motoare re#labile pentru suflante si pome! motoare electrice de eficienta ridicata! motoare electrice bine dimensionate! recuperarea prin condensare a vaporilor! cresterea materiei solide prin presare sau sistemul de recuperare a caldurii din aerul uzat. ' reducere a aburului direct utilizat poate fi realizata printr(un proces atent de inte#rare utilizand analize de probe. )abricile de hartie neinte#rate eficiente ener#etic consuma caldura si electricitate dupa cum urmeaza.

()abricile de hartie fine netratate la suprafata neinte#rate au o cerere de caldura de proces de A(A.2 9?/ t si o cerera de electricitate de >.6 F >.A 68h/ t ()abricile de hartie fina acoperita inte#rate au o cerere de caldura de proces de A(@ 9?/ t si o cerere de electricitate de >.A ( >.9 68h/ t ()abricile de hartie cu te4tura neinte#rate bazate pe fibra initiala intacta au o cerere de caldura de proces 2.2 F A.2 9?/ t si o cerere de electricitate de >.6 F 1.1 68h/ t. $"# pentru cazane au*iliare Depinzand de echilibrul ener#etic actual al fabricii de celuloza sau hartie respectiv! de tipul de combustili e4terni utilizati si de e4istenta combustibililor biolo#ici ca scoarta sau deseurile lemnoase! trebuie sa se ia in considerare emisiile atmosferice provenite de la cazanele au4iliare.)abricile de hartie si celuloza ce produc celuloza din fibrele initiale intacte functioneaza de obicei cu cazane cu ardere de scoarta. %entru fabricile de hartie neinte#rate si fabricile de hartie ,C)! emisiile in aer sunt le#ate in principal de cazanele pe abur si/sau centralele ener#etice. Aceste instalatii sunt standard in #eneral si nu difera de celelalte instalatii de ardere. &e presupune ca sunt re#lementate ca si celelalte instaaltii cu capacitati asemanatoare. De aceea! +A3 cunoscut in #eneral pentru cazane secundare sunt descrise doar pe scurt in acest document. Aceste tehnici sunt. utilizarea co#enerarii de caldura si electricitate daca raportul de caldura/electricitate permite asa ceva utilizarea surselor re#enerabile drept combustibil precum lemnul si deseurile lemnoase! daca e4ista! pentru a reduce emisiile de C'2 fosil controlul emisiilor de *'4 de la cazanele suplimentare prin controlul conditiilor de ardere si instalarea arzatoarelor cu *'4 redus reducerea emisiilor de &'2 prin utilizarea scoartei! #azului si combustibililor cu continut redus de sulf sau controlul emisiilor de & in cazanele suplimentare ce ard combustili solizi se va utiliza un &% (sau filtru sac) pentru indepartarea prafului *ivelurile de emisii asociate din cazanele au4iliare in industria celulozei si hartie care incinereaza diferite tipuri de combustibili sunt enumerate in tabelul de mai -os. 7alorile se refera la valorile anuale medii si conditiile standard. Cu toate acestea! evacuarile totale in aer specifice produsului depind de amplasament (de e4. timpul combustibilului! marimea si tipul instalatiei! fabrica inte#rata sau neinte#rata! producerea de electricitate). Substante emise Carbune Pacura grea $enzina biologic (ex" Scoarta)

note. 1) emisiile de sulf din cazanele pe pacura sau carbine depend de disponibilitatea pacurii usoare si a carbunelui cu continut redus de &. Anumite reduceri se pot realize prin in-ectarea de carbonat de calciu 2) &e aplica doar tehnolo#ie de ardere 0) &e aplica si masuri secundare precum &*C,/ in mod normal doar in instalatiile mai mari 1) 7alori asociate daca se utilizeaza eficient electrofiltrele 2) Daca se utilizeaza scruber/ doar pentru instalatii mari 3rebuie mentionat faptul ca in industria de hartie si celuloza! cazanele secundare au marimi foarte variabile (de la 1> pana la peste 2>>68). Doar pentru cele mai mici utilizarea de combustibil cu & redus si tehnicile de ardere pot fi aplicate la costuri rezonabile. %entru cazanele mai mari se impun si masuri de control. Aceasta diferenta este reflectata in tabelul de mai sus. 9ama lar#a de considerata +A3 pentru instalatiile mai mici si este realizata doar cand sunt utilizati combustibili de calitate si masuri interne de calitate/ nivelurile reduse (in paranteze) sunt asociate cu masuri de control precum &*C, si scruberele si sunt considerate ca +A3 pentru instalatiile mai mari.

+tilizarea chimicalelor si a aditivilor $n industria de celuloza si hartie se utilizeaza un numar mare de chimicale in functie de felul de hartie produsa! structura procesului si operatia si calitatile produsului ce trebuie realizat. %e de o parte sunt neceare chimicalele pentru producerea de celuloza pe de cealalta parte sunt necesari aditivii chimici si au4iliar pentru producerea de hartie. Aditivii chimici sunt utilizati pentru a oferii caracteristici variate hartiei iar chimicalele au4iliare sunt utilizate pentru a creste eficienta si pentru a reduce intreruperile din procesul de productie. %entru utilizarea chimica! sunt considerate +A3 disponbilitatea bazei de date cu toate chimicalele utilizate si aditivi si aplicarea pricipiului substituirii. Aceasta inseamna ca se vor utiliza produse mai putin periculoase! daca sunt disponibile. &e vor aplica de asemenea masurile de prevenire a evacuarilor accidentale! in sol si apa! provenite de la manipularea si depozitarea chimicalelor. Consens 5a acest +, ) s(a primit suport de la marea ma-oritate a 389 si a participantilor la a 7$$(a intalnire a noului )orum de &chimb de $nformatie. 3otusi! C %$ F reprezentand industria celulozei si hartiei F si cateva &tate 6embre nu si(au e4primat suportul lor total pentru acest draft final si au contestat unele concluzii prezentate in acest document. 6entiuni sunt facute in -osul pa#inilor iar capitolul A ofera si alte detalii. C %$ si un sin#ur &tat 6embru au luat in vedere ca diferentele economice intre noi/e4istente si fabricile mari/mici nu au fost considerate suficient si diferentele clare ar fi trebuit stabilite in +, ). 6ai mult de atat! C %$ si trei &tate 6embre cred ca o fabrica tipica nu ar fi in stare! in acelasi timp! sa atin#a toate emisiile prezentate si nivelurile consumului asociat cu utilizarea unei combinatii potrivite a unor tehnici variate care sunt considerate ca +A3. Din punct lor de vedere! nu a fost acordata o evaluare inte#rata suficienta a tuturor parametrilor. Contrar acestui punct de vedere! totusi! au fost identificate fabrici care reusesc sa indeplineasca/ atin#a toate nivelulrile prezentate in acelas timp! iar acest punct de vedere minoritar prezentat mai sus nu a fost impartit de catre ma-oritataea membrilor 389.

2,2 Consumul prezent - nivelul de emisie pentru fabricile neintegrate 2,2,1 Imagine de ansamblu input-output $n fi#ura 2.1 este prezentata o ima#ine asupra materiei prime si a ener#iei utilizate (input) precum si a produselor rezultate (output)! a produselor secundare si a emisiilor ma-ore (emisiile! deseurile etc.) provenite din productia de celuloza.
% electricitate din retea (de obicei suficienta) % !acura, gaz, carbune % turba % scoarta, deseuri lemnoase

Energie

Apa

% &!a de racire % &!a de !roces

Chimicale

Fabrica de celuloza sulfurata

Materii prime busteni de lemn tocatura de lemn resturi de la 1oagar

Mani!ularea lemnului, fierbere, sortare, s!alare, delignificare 2nalbire, uscarea celulozei (destinata !ietei), sistem de recu!erare chimica si de energie Pre!ararea chimicalelor de inalbire, cazan auxiliar, tratarea a!ei uzate, mani!ularea deseurilor

Produse Celuloza destinata /anzarii Celuloza !om!ata la fabrica de hartie

Produse secundare
% % % % 'lei de tal Ter!entina (lectricitate &bur

Zgomot Emisii in aer

Caldura cedata catre aer si a!a

Energie Apa uzata

,)x, S)-, C), C)-, !raf Com!usi de sulf redusi urat mirositori (T S) *e ex" metil merca!tan, dimetil sulfid, hidrogen sulfurat, C)., com!usi clorurati, !ana de abur /isibila substante organice (C)*, $)*) com!usi extrasi ca acidul rezinic etc com!usi organici clorurati (&)+), clor azot, fosfor solide sus!endate metale, sare substante colorate

0 cenusa din cazan

Deseuri solide

0 reziduuri, namol de /ar 0 nisi! si !ietre 0 namol de lesie /erde 0 deseuri lemnoase, scoarta, resturi 0 namol !rimar si biologic 0 deseuri din curatare si social mixt 0 altele 0 cantitati mici de deseuri !ericuloase

!igura 2,'. Debitul masic al fabricii de celuloza %rezenta unor substante depinde de modul de deli#nificare si inalbire. &ectiunile urmatoare prezinta date specifice ale consumului! precum si date specifice ale emisiilor pentru fiecare etapa operationala asociata cu producerea de celuloza. 2,2,2 Consumul si nivelurile de emisie reiesite din unitatile de proces $n producerea de celuloza! efluentii apei uzate si emisiile din aer! inclusiv #azele urat mirosatoare stau in centrul atentiei! preconizandu(se ca in urmatorii ani de asemenea deseurile sa devina o problema de mediu. Consumul cel mai relevant de materii prime! emisiile in apa! aer si sol (deseuri) precum si aspectele ener#etice sunt discutate in cele ce urmeaza! abordand urmatoarele aspecte.

% %

% % % %

consumul de lemn consumul de apa si emisiile in apa uzata din diferite etape de proces o manipularea lemnului o condensatii din evaporatoare o pierderile prin scur#eri o pierderile prin spalare o inalbirea o evacuarile de substanta nutritiva o evacuarile de metal misiile in atmosfera o Din cazanul recuperator o Din cuptorul de var o Din cazane au4iliare o 9aze urat mirosatoare o Compusi clorurati de la inalbire si prepararea chimica pentru inalbire 9enerarea de deseuri solide Consumul de chimicale :tilizarea ener#iei G#omotul

Acolo unde e4ista date! emisiile in apa! aer sau sol (deseuri) sunt mentionate inainte si dupa instalatia de tratare e4terna. De asemenea pentru emisiile raportate si datele asupra consumului ar trebui sa se tina minte tot timpul ca datorita unor metode de masurare diferite din diversele state membre! datele nu pot fi mereu comparabile foarte strict de la o tara la cealalata (vezi ane4a $$$ pentru mai multe informatii asupra acestui aspect! insa metodele diferite utilizate nu afecteaza concluziile trase in acest document). 2,2,1 Consumul de lemn 3oate speciile de lemn pot fi utilizate ca materie prima in procesele de productie a celulozei. ,esturile provenite de la manipularea bustenilor si de la -oa#ar pot fi de asemenea prelucrate in procesul de fabricare a celulozei sulfat. :tilizarea lemnului pentru producerea de celuloza inalbita depinde de selectarea in deli#nificare si inalbire. 5emnul necesar pentru fabricarea unei tone de celuloza chimica se afla in mod normal intre 1 si 6!6 mc. $n silvicultura! volumul este masurat ca lemn sub scoarta. Densitatea lemnului variaza in functie de specii insa este intre >!1 si >!6 #/cmc. Cantitatea de coa-a (scoarta) variaza de asemenea! insa este intre 12( 12H din #reutate. 2,2,2,2 Consumul de apa si deseurile provenite din diferite etape de proces Asa cum s(a aratat in fi#ura 2.2! emisiile in apa! provenite dintr(o instalatie de celuloza sulfat incluzand instalatia de inalbire! rezulta din diferite etape de proces. Acestea includ de asemenea scur#erile accidentale.

&!a ambientala Mani!ularea lemnului Fierbere Sortarea celulozei S!alarea celulozei *elignificare a oxigenului S!alare 2nalbire 'scarea celulozei

(misii tem!orare Scoarta (misii tem!orare (misii tem!orare Fibre ,isi! Substante organice dizol/ate Substante toxice Tratarea condensatului Lesie neagra

Fibre Substante organice dizol/ate Substante clorurate Clor Fosfor &zot &are

Fibre Substante organice dizol/ate

rezer/oare Substante organice dizol/ate Scurgeri earderea /arului Pre!ararea lesiei albe Cazan recu!erator

Saruri dizol/ate

!igura 2,(. misiile in apa provenite din fabrica de celuloza sulfat misiile in apa sunt dominate de substante or#anice ce consuma o4i#en! masurate in C'D si +'D. fluentii din instalatia de inalbire! unde sunt utilizate chimicale de inalbire cu continut de cloruri! contin compusi clorurati le#ati or#anic! masurati ca A'=. :nii compusi evacuati din fabrica indica efecte to4ice asupra or#anismelor acvatice! ca de e4emplu unele componente e4tractive precum acidul rezinic care poate apare din coa-a copacului la manipularea acestuia. misiile substantelor colorate pot afecta speciile in viata din receptor in mod ne#ativ! deoarece transparenta apei este scazuta. misiile de substante nutritive (azot si fosfor) au un efect ne#ativ datorita eutroficarii. $n concentratii mai mici pot fi determinate in efluent metale individuale e4trase din lemn. Consumul de apa variaza considerabil intre diferite fabrici din : sau mai mult decat factorul 1> sau intre 12 si 1>> mc/t. Cantitatile mai mari de apro4. 2> mc sunt normale datorita faptului ca este inclusa apa de racire curata. Consumul de apa poate fi redus in fabrica de hartie si celuloza prin marirea recircularii apei interne. $ntr(o fabrica de celuloza sulfat se poate realiza de e4. prin trecerea de la scoarta umeda in scoarta uscata ! prin schimbarea cu un echipament de spalare mult mai eficient! prin reciclarea filtratului alcalin de la inalbire! prin utilizarea condensatului de la evaporare si prin inchiderea spatiului de sortare raportat la aer. 4ista o diferenta de mana#ementul apelor intre fabricile de celuloza inte#rate si neinte#rate. $ntr(o fabrica inte#rata! celuloza rezulta din procesul de fabricare a celulozei si este trimisa catre procesul de fabricare a hartiei! avand o consistenta de 1H! iar apa uzata de la celuloza si formarea hartiei este tratata de obicei intr(o sin#ura instalatie de tratare a apei. $n fabricile de celuloza neinte#rate! celuloza destinata pietei trebuie sa fie deshidratata si uscata. 7olumul apei utilizate este transmisa atent catre cantitatea apa uzata evacuata din fabrica. %oluarea depinde in principal de constructia si operarea proceselor care cauzeaza cea mai mare parte a evacuarilor si de #radul de inchidere a fabricii. &ursa principala de apa uzata si cantitatea de poluanti corespunzatoare este discutata in cele ce urmeaza. "pa uzata provenita de la manipularea lemnului Apa pluviala din spatiul de depozitare a lemnului poate fi poluata. &ursa principala de poluare in cadrul manipularii lemnului este instalatia de deco-ire. Aceasta consuma apa si formeaza un efluent ce contine substante nutritive! fibre si compusi or#anici ce consuma o4i#en! precum acidul rezinic! acizii #rasi etc.! acestia fiind to4ici pentru mediul acvatic! inainte de a fi tratati. 3ratamentul biolo#ic a dovedit o eficienta mare in to4icitate eliminata. $n trecerea de la deco-ire umeda la deco-ire uscata! s(au redus consumul si evacuarile de apa. 9radul de uscare al scoartei deco-ite este oricum influentata doar mar#inal. Aceasta se datoreaza faptului ca deco-irea uscata inseamna ca apa este reciclata si nu ca apa nu este utilizata. 5a deco-irea umeda se utilizeaza >!6 ( 2 mc de apa pe mc solid de lemn. Deco-irea uscata utilizeaza in continuare >!1 F >!2 mc apa pe mc de lemn pentru a spala bustenii si unele

substante or#anice trebuie dizolvate insa intr(o cantitate mai mica comparata cu deco-irea umeda. 9radul de uscare a scoartei poate fi marit prin presarea si uscarea scoartei. ' marire a #radului de uscare va imbunatati #enerarea de caldura insa va mari poluarea. $n tabelul 2.0 de mai -os sunt mentionate domeniile de poloare in efluentul de co-ire. Tehnica de deco1ire *eco1ire umeda si !resare *eco1ire uscata si !resare 3abelul 2.0. Cantitatea de poluare in efluentul de deco-ire inainte de efectuarea tratarii biolo#ice ()innish +A3 ,eport! 199A)/ +'DA a fost transformat in +'D2 prin utilizarea unei formule +'DA/1!16I+'D2! propusa in acelasi raport. Coa-a (scoarta) de copac contine in mod norma 02(12H continut solid (uscat). Dupa o deco-ire normala umeda sau ;uscata<! coa-a are 0>(02H #rad de uscare. Aceasta poate in marit la 1>(12H prin presare! insa apoi va trebui sa fie luat in considerare efluentul din presare. fluentul din presare a scoartei este to4ic si cu un C'D ridicat (2>(6>B#/m 0). Ar putea fi rezolvat acest aspect in cadrul fabricii de celuloza chimica prin alimentarea in instalatia fierbere cu tocatura pentru o evaporare ulterioara si ardere a concentratului in cazanul recuperator. %e timp de iarna! in tarile din nord bustenii in#heata iar zapada trebuie sa fie topita inainte de deco-ire. Aceasta se poate efectua intr(un tambur de deco-ire cu apa fierbinte sau abur sau cu pe o banda de de-ivrare inainte de tamburul de deco-ire. 5a oricare dintre instalatii! consumul de apa si evacuarile din deco-irea uscata vor creste si se vor afla in partea superioara a intervalului mentionat in tabelul de mai sus. Condensatii din fierbere si evaporare Condensatii provin din vaporii procesului de fierbere si din instalatia de evaporare. Apro4. @( 1>m0/ADt din totalul condensatilor contin o cantitate de C'D de apro4. 2>(0> B#/t si A(1> B#/Adt din +'D2. C'D este format in principal din metanol (2(1> B#/Adt) cu ceva etanol si un numar de compusi or#anici sulfurati (1(2/Adt 3,&)! 1(2 B# terpentina si compusi anor#anici de azot. Condensatul murdar contine mai multe cetone! terpena! fenolics! acizi de rezin si acizi #rasi si alte #aze dizolvate. ' mare proportie de azot evacuat de fabrica de celuloza sulfat este continut in condensat. Apro4 1 m0 de condensat pe tona de celuloza are o concentratie C'D de 1>(2> B#/m 0. *ivelul este mai ridicat in condensatii proveniti din celuloza de lemn de esenta tare decat din lemnul de esenta moale. Acesti condensati concentrati sunt tratati in mod normal prin stripare! acolo unde randamentul de indepartare a celor mai multi compusi este de peste 9>H! in functie de p". &istemele de stripare indeparteaza concomitent de obicei #azele urat mirositoare (3,&) si substantele ce contribuie la formarea C'D. Condensatii stripati dupa tratare pot fi 1(1!2 B# C'D/m0 din condensat. $n mod normal >!2 tone de abur/tona de condensat este alimentat in coloana de stripare. 3ehnicile ce economisesc ener#ie! permit un consum redus de abur din >!2 t abur/t de condensat pana la >!>2(>!>1 t abur/t de condensat. 9azele stripate sunt ori incinerate in arzatoare speciale cu spalare ulterioara de &' 2 ori arse in cuptor de var. Apro4. A(9 m0 de condensati neconcentrati sunt formati cu C'D intr(o #ama de >!2 F 2 B#/m0! continand un total de apro4. @ (12 B# de C'D/t de celuloza. Acesti condensati nu contin metale si de aceea sunt deosebit de utili pentru spalarea in instalatiile de inalbire atunci cand se are ca scop inchiderea acestei parti de proces. Acestia pot fi de asemenea reutilizati precum lichid de spalare pentru cuptoarele de var sau ca apa de alimentare a circuitului. Aceasta inseamna ca nii condesnati vor fi inchisi in portiuni de proces si nu vor fi evacuati ca si deseuri. Alti condensati vor fi utilizati in portiuni deschise! de e4. instalatia de inalbire! si vor transmisi! ca efluent impreuna cu acei condensati! care nu sunt reutilizati ci evacuati direct ca deseuri. 6asurand in C'D! condensatii totali evacuati ca efluent sunt de apro4. 1(@ B# C'D/t de celuloza! aceasta cantitate este in cea mai mare parte biode#radabila. Alternativ! condensatii contaminati moderat pot fi stripati intr(un sistem le#at de instalatia de evaporare! asfel efectuand tratarea fara un consum de ener#ie suplimentar substantial. $n .olumul (fluentului m34m3 lemn lemn lemn lemn

acest mod! cantitatea totala de C'D este redusa la 2 B#/t inainte de a fi reutilizata! aceasta insemnand o reducere de 2>H comparandu(se doar cu tratarea celor mai multi condensati contaminati. /curgerile de la diferite departamente de proces &cur#erile de fibre si lesie nea#ra apar in instalatia de fierbere! instalatia de sortare si in timpul spalarii. De asemenea apar scur#eri din instalatia de evaporare si din rezervoare. &cur#erile de apa de circuit! de lesie slaba! var etc. apar in timpul caustificarii. Cele mai multe scur#eri pot fi colectate si reciclate daca sunt utilizate volume tampon adecvate si e4ista proceduri adecvate. &cur#erile de la componentele mecanice precum pompele pot fi limitate de e4. prin ale#erea etanseizarii corecte. Conductivitatea sau continutul de fibre din flu4urile individuale de apa uzata este verificata in mod normal pentru a decide ce scur#eri de lichid se recicleaza in proces si care sunt evacuate direct ca deseuri. 9ama de scur#eri imbunatatita poate fi obtinuta daca apa curata! precum apa de racire si cea de la etanseizare sunt evacuate separat. Apa ramasa cu scur#eri poate fi reciclata mult mai usor intr(o portiune adecvata de proces. 6asurat in C'D! evacuarea materiei or#anice in scur#eri este normala intre 2 ai 1> B#/t celuloza. 4tremitatea mai mica este realizata utilizand volume tampon suficient de mari si proceduri adecvate de monitorizare. $n principiu ar trebui sa fie posibil sa se reduca evacuarile datorate scur#erilor pana la zero daca racirea curata si apele de la etansari sunt evacuate pe conducte separate! e4ista suficient volum tampon si este practicata o buna #ospodarire a instalatiei. Colectarea imbunatatita a scur#erilor reduc nu doar evacuarile in apa ci si reutilizeaza resurse valoroase precum chimicalele! fibrele si ener#ia. Reziduurile de lesie neagra (pierderi de la spalare) provenite de la manipularea celulozei nealbite ,andamentul de spalare al celulozei in cadrul instalatiei de celuloza chimica se refera initiala la recuperarea cat de posibil cu putinta a chimicalelor de fierbere si a substantelor or#anice dizolvate. &palarea prin presare de la ultimul nivel poate reduce cantitatea de apa de la 6 F 1> m0/t astfel crescand cantitatea de chimicale si substante contaminate arse in cazanul recuperator. ,educerea substantelor contaminate din celuloza este totusi mai mica decat reducerea indicatorilor de flu4. &palarea nu este 1>>H eficienta! astfel ca o anumita cantitate de chimicale si poluanti este transportata cu celuloza catre etapa de inalbire unde consuma chimicalele de inalbire si intra in efluent. 4ista metode standard pentru masurarea acestei cantitati numita deseori ;pierderi de la spalare< si a fost masurata initial in B# sulfat de sodiu pe tona de celuloza. Deoarece aceasta pierdere de chimicale de proces a devenit mai putin importanta pentru proces si mai mult pentru protectia mediului! pierderea de la spalare este masurata momentan in C'D. %ierderile prin spalare sunt tipice intre 2(1> B# din C'D/tona pentru lemn de esenta moale si A(12 B# de C'D/t pentru lemn cu esenta tare. vacuarile de la instalatia de inalbire $nstalatia de inalbire este cel mai important punct de evacuare a poluantilor in apa intr(o fabrica de celuloza. Daca inalbirea poate fi inchisa complet sau partial! aceasta ar conduce la alte reduceri substantiale in evacuarile in apa de substante or#anice! a#enti nutritivi si metale. Aspectele tipice pentru cantitatile de apa uzata provenite de la inalbire sunt de 2>(1> m 0 apa pe tona de celuloza. 6ulte fabrici au incercat sa mareasca #radul de inchidere pentru instalatia de inalbire prin reducerea volumului de apa. $nchiderea partiala a instalatiei de inalbire este realizata actuala de ambele instalatii C) si 3C). Comparandu(se cu albitoriile deschise! reducerea cantitatii de C'D a fost de 22(2>H si reducerea in flu4 chiar mai mare sau pana la 2 F 1> m0/t celuloza comparata cu cantitatea mai normala de 22 m0/t celuloza. misiile provenite de la instalatia de inalbire depind de un numar de factori. #radul de deli#nificare atins inainte ca celuloza sa intra in albitorie! pierderile la spalare! secventele alese de inalbire si chimicalele de inalbire utilizate! tipul de lemn! luminozitatea finala a celulozei albite ce trebuie obtinuta si #radul de inchidere a instalatiei de albire. $n tabelul 2.1 sunt prezentate sintetizat e4emple pentru relatia ditnre tipul de lemn! tehnici si #radul de deli#nificare inainte de intrarea in instalatia de inalbire si C'D #enerate in timpul inalbirii. Cifrele Bappa se bazeaza pe valorile obtinute curent la scara comerciala utilizand diferite tehnici de deli#nificare. Calculul pentru evacuarea rezidului de li#nina in B# C'D/t celuloza presupune o evacuare de apro4imativ 2 B# C'D per unitate Bappa si o celuloza de inalbit la un #rad de albire complet (#rad complet de luminozitate). Cu toate acestea! unde

numarul Bappa este mai mic de 1>! evacuarea C'D este mai apropiata de 1!2 B# per unitate Bappa ('&%A,! 1991). Metode de fierbere

*elignificarea oxigenului4 inalbirea ozonului

Celuloza din esenta tare

Celuloza din esenta moale

Fierbere con/entionala Fierbere con/entionala *elignificare oxigen Fierbere modificata Fierbere modificata *elignificare oxigen F" modificata a/ansat F" modificata a/ansata *elignificare oxigen Fierbere con/entionala *elign oxigen6ozon ,ota ex!licati/a5 ,ici o informatie nu este dis!onibila
#abelul 2,'. vacuari preconizate pentru reziduurile de lignina masurate in C0D provenit din instalatiile de inalbire pentru tehnici diferite de delignificare ('&%A,! 1991) /ubstante organice clorurate ("01) De multi ani dezbaterile publice asupra celulozei si industriei hartiei s(au concentrat asupra evacuarilor de substante or#anice clorurate. ' perceptie diferita a impactului compusilor clorurati in public sporeste presiunea de mediu asupra fabricilor de celuloza din vestul uropei si astfel o schimbare a conceptelor de marBetin# asupra fabricilor a oprit virtual utilizarea clorurilor moleculare pentru inalbirea celulozei. Aceasta inseamna ca formarea de dio4ine clorurate si dibenzofurante a incetat virtual iar #radul de clorurare a substantelor clorurate ramase a fost respins. $n acelasi timp! componenta A'= format a suferit o schimbare in paralele cu reducerea de A'= evacuate din fabricile de celuloza. De e4emplu! compusii fenolici cu 0(2 atomi de clor in cercul atomic! ca e4. compusii fenolici care se reduc foarte usor si sunt foarte to4ici! au scazut semnificant sub 1 #/t AD%. $n ultimii ani! urmand cererile pietei! unele fabrici au eliminat complet utilizarea chimicalelor de inalbire ce contin cloruri! prin combinarea deli#nificarii cu o4i#en cu treapta de ozon si/sau treptele de pero4id. %entru ambele timpuri de celuloza! lemn moale si lemn tare! urmatoarele tabele ofera e4emple pentru secvente de albire diferite utilizate in fabricile de celuloza din uropa si evacuarile corespunzatoare a substantelor or#anice clorurate! masurate in A'=.

Tehnici de fierbere

(ta!e de inalbire

Fierbere con/entionala Fierb" con/" 6 delign oxigen Fierb" modificata" 6 delign oxig Fierb" con/en" 6 delign oxig Fierb" modificata" 6 delign oxig ,ota5 * inseamna dioxid de clor, ( este extractie7 ) este )xigen7 P inseamna !eroxid7 # e ozon
#abelul 2,(. *emple pentru diferitele secvente de inalbire a celulozei din lemn de esenta moase utilizata in fabricile de celuloza europene si evacuarea corespunzatoare pentru substantele organice clorurate masurate in "01 ('&%A,! 1991)

Tehnici de fierbere

(ta!e de inalbire

Fierb" con/" 6 delign oxigen Fierb" modificata" 6 delign oxig Fierb" con/en" 6 delign oxig Fierb" modificata" 6 delign oxig ,ota5 * inseamna dioxid de clor, ( este extractie7 ) este )xigen7 P inseamna !eroxid7 # e ozon
#abelul 2,). *emple pentru diferitele secvente pentru inalbirea celulozei din lemn masiv utilizata in fabricile europene de celuloza si evacuarea corespunzatoare a substantelor organice clorurate masurate ca "01 (0/P"R2 133') Celuloza ce intra in instalatia de inalbire cu un numar mic Bappa necesita mai putine chimicale de inalbire. De e4emplu! daca numarul Bappa este sub 1>! necesarul de dio4id de clor ca si de clor activ poate fi limitat la apro4. 0> B#/t pentru celuloza din lemn de esenta moale! echivalentul la apro4. 6 B# clorura. :n alt Bilo#ram de chimicale ce contin clor intra in proces o data cu lemnul. Cantitatea clorului rezultat din etapele de inalbire cu chimicalele cu continut de clor este problematica din sin#urul motiv din care nu a fost posibil sa se recicleze apa uzata din albitorie intr(un sistem inchis! si anume datorita continutlui de clor. Acest clor cauzeaza coroziune in echipamentul de proces daca nu a putut fi evacuat in efluent.

/inteza asupra evacuarii inainte de tratare vacuarile substantelor organice 7olumul si cantitatea totala de substante or#anice in efluentii eliminati din diferite etape de proces! dupa o tratare primara! sunt rezumate in tabelul 2.A.

(ta!e de !roces Mani!ularea lemnului Condensati Scurgeri Pierderi !rin s!alare 2nalbire Total din fabrica
#abelul 2,4. liminarea substantelor organice inainte de tratarea e*terna de la fabricile de celuloza sulfat Diferenta intre lemnul de esenta moale si cel de esenta tare este destul de mica2 astfel ca urmatoarele aspecte pentru subprocese nu sunt monitorizate pe baza continua in timp ce indicele total se bazeaza pe date valabile in medii anuale si in prelevare continua si proportionala cu flu*ul (0/P"R2 133')2 (!innish $"# report 133))2 (C PI 34) $n prezent! evacuarile totale cele mai reduse dupa tratarea primara in fabricile de celuloza sulfat cu inalbire sunt de 22(0> B# C'D/t din celuloza pentru lemnul din esenta moale. ' fabrica de celuloza din eucalipt (lemn de esenta tare) din %ortu#alia a raportat 1A!0 C'D/t celuloza la o medie anuala in 199A si 21!A C'D/t celuloza in 199@ doar dupa primare tratare. vacuarile de agenti nutritivi A#entii nutritivi provin in principal din lemn masiv! chiar daca tratarea biolo#ica a efluentului poate necesita adau#area de a#enti nutritivi daca e4ista deficit. &tudiile de la fabricile de celuloza sulfat au aratat cu evacuarile de azot apar in principal de la partile nealbite ale procesului! evacuarile de fosfor provenind de la albitorie. %erspectiva de reducere a evacuarilor de azot de la proces depind in principal de posibilitatile de procesare in continuare a condensatului si de deli#nificare in continuare a celulozei in

partea inchisa a procesului. Datele de mai -os indica valorile specifice pentru evacuarile de fosfor si azot in B#/t de celuloza sulfata inainte de tratare.

Proces ,ealbit &lbit Total din fabrica

Fosfor

&zot

,ota5 'tilizarea agentilor chelatici !oate creste /aloarea de azot la a!rox" :,8%:,- >g4t" &gentii chelatici /or a1unte in final in a!a de circuit" 'nele fabrici adauga agenti chelatici (de asemenea) in !artile inchise ale !rocesului" 2n acest caz agentii com!lcsi a1unt in cazanul recu!erator si sunt incinerati #abelul 2,5. vacuarile ininte de tratarea fosforului si azotului in 6g-t de celuloza sulfata (0/P"R2 133') vacuarile de metale 5emnul utilizat contine metale! evacuate cu apa uzata. Asa cum este cazul pentru fosfor! reducerea evacuarilor de metale este probabil posibila prin cresterea #radului de inchidere a procesului insa optiunea pentru o tratare e4terioara pentru a reduce metalele este foarte limitata.

Celuloza nealbita Celuloza albita

#abelul 2,3. vacuarile de metal din fabricile de celuloza sulfata in g-"dt ('&%A,! 1991) Rezumat asupra evacuarilor dupa tratarea e*terna 3ratarea e4terna minima ce trebuie sa aiba loc este sedimentarea! iar pentru efluentii din fabrica de celuloza se va aplica de asemenea in mod uzual tratarea biolo#ica. Datele de mai -os arata variatii in efectele tratarii totale prin sedimentare si tratarea biolo#ica a fabricii de celuloza sulfat ca H de reducere. Din ce in ce mai multe instalatii recente au valori de reducere in partea superioara a intervalului dat. *amolul lichid aerat poate fi modificat pentru a il incorpora in reciclarea de slam. $n acest caz! randamentul de tratare se apropie de unul al unei instalatii de namol activ.

ata de reducere ,amol aerat ,amol acti/

#abelul 2,10. Reducerea procentuala la instalatiile de tratare a apei uzate la fabrica de celuloza chimica (0/P"R2 133')2 (!innish $"# report2 133)) 4ista alternative la namolul activ! mai compacte si mai ieftine. 4perienta de la aceste instalatii este mai limitata insa se sustine ca e4ista niveluri echivalente de reducere pentru namolul activ. Datele asupra evacuarilor actuale in apa! e4primate in cantitati bazate pe date disponibile din fabricile de celuloza sulfata din : ! sunt mentionate in tabelul 2.11. Flux Celuloza nealbita Celuloza albita ,ota ex!licatorie5 8) .alorile de !este 9:m34t sunt normale datorita a!ei de racire inclusa -) ) fabrica !e un cam! /erde ce a ince!ut sa functioneze in 8;;< ra!orteaza = >g C)*4t ca medie anuala !entru 8;;? 3abelul 2.11. vacuarile medii anuale raportate de la fabrici de celuloza sulfat din interiorul : ()innish +A3 report! 1996)! (7/ P" Report '5)382 7!innish !orestr9 Industries !ederation2 3582 7C PI 348,

7alorile au fost derivate din diferite metode analitice descrise in A* =A $$$. 3oate aceste metode sunt considerate a fi rezultate obtinute echivalente. %robele de apa analizate au fost omo#enizate si sunt nefiltrate si nedecantate. 7alorile date sunt valori medii pe termen lun#! valori anuale normale. [Link] misiile in atmosfera ' ima#ine de ansamblu a emisiilor in atmosfera de la o fabrica de celuloza sulfata este aratata in fi#ura 2.6.
Com!usi organici /olatili Mani!ularea lemnului Com!usi urat mirositori Com!usi urat mirositori Com!usi ai clorului Sortarea celulozei

Pulberi 'scarea celulozei

Fierbere

S!alarea celulozei

2nalbire

Com!usi urat mirositori Cazan coa1a

Com!usi ai clorului Pre!ararea chimicalelor de inalbire Lesie neagra

Pulberi

Pulberi Pulberi Com!usi urat mirositori Cazan recu!erator Cazan auxiliar

Pulberi Pulberi earderea /arului

ecaustificare

rezer/oare

)i#ura. 2.6. misiile in atmosfera de la fabricile de celuloza sulfata misiile in atmosfera provenite de la fabrica de celuloza sulfata provine de la depozitul de tocare! instalatia de fierbere! spalarea celulozei! instalatia de inalbire! prepararea chimica a inalbirii! recuperarea chimicalelor! evaporarea! arderea scoartei! cazanul recuperator! prepararea lesiei albe! cuptorul de var! rezervoarele si uscarea celulozei (doar pentru celuloza destinata vanzarii). le contin compusii principali de sulf precum dio4idul de sulf si compusii de sulf redusi urat mirositori precum metil mercaptan! dimetil sulfid! hidro#en sulfid. :ltimii compusi se refera de obicei la sulful total redus (3,&). Din ardere sunt emisi de asemenea o4izi de azot si in continuare cantitati mici de praf (particule solide) sub forma de cenusa zburatoare. De la instalatiile de inalbire si de la albitorie sunt emisi in atmosfera compusi chimici clorurati preparati. Compusii 'r#anici 7olatili (C'7) in principal terpena! sunt emise in atmosfera de la tocatura de lemne depozitata in stive in e4teriorul salii unde se desfasoara procesul. misiile de C'7 de la stivele de tocatura variaza printre altele cu timpul in care este depozitata tocatura! temperatura si speciile de lemn. $n cele ce urmeaza sursele ma-ore ale emisiilor in aer sunt discutate mai in detaliu. 2,2,2,%,1 misiile in aer de la cazanul recuperator Cazanul recuperator eset o sursa ma-ora de emisii atmosferice in fabrica de celuloza sulfata. misiile sunt in principal reprezentate de dio4idul de sulf. %e lan#a acestea mai e4ista emisii de particule (in primul rand sulfat de sodiu si carbonat de sodiu)! o4izi de azot si compusi urat mirositori (hidro#en sulfuros). Cazanul recuperator este alimentat cu lesie nea#ra evaporata. Apro4imativ o treime din substanta uscata din lichidul evaporat contine chimicale anor#anice si doua treimi sunt dizolvate substante or#anice. Dupa o evaporare conventionala! lesia nea#ra (lesie tare) are un continut de corp solid de apro4. 62H. &copul evaporarii este de a atin#e un continut ridicat de corp solid (D&) in lesia #roasa nea#ra alimentata in cazanul recuperator pentru a #enera mai mult abur. %rin instalarea si altui echipament! poate fi atins un continut uscat solid de A2( @>JH. misiile de sulf din cazan vor fi reduse in mod tipic la apro4. @>H cand continutul de

D& a crescut de la 62(6A la A1(A6H datorita unei temperaturi ridicate in cazanul recuperator si in conditii de incinerare mai favorabile. 3otusi unele e4emple e4ista unde emisiile de D& nu s(au redus sub A2(A0H. :n dezavanta- fata de temperaturile inalte este faptul ca emisiile de *'4 pot creste. Cazanul recuperator este echipat cu un electrofiltru pentru a suprima o cantitate mare de particule (in principal de *a2&'1) din flu4ul de #az. %raful este transmis inapoi in focar printr(un amestec cu lesia nea#ra #roasa. &uplimentar! cazanele recuperatoare sunt deseori echipate cu scrubere pentru a reduce emisiile de &' 2. misiile tipice in aer din cazanele recuperatoare sunt date in tabelul 2.12. )lu4ul de #az este normal de 6>>> ( 9>>> m0 nd#/t de celuloza timp in care productia de abur de proces este intre apro4. 10 si 1@ 9?/t de celuloza. Datorita randamentului redus pentru celuloza provenita din lemn de esenta moale! aceasta valoare este mai mare pentru lemnul de esenta moale decat pentru cel de esenta tare. ' inchidere crescuta a procesului are in consecinta de asemenea o productie de ener#ie mai mare.

*ioxid de sulf % fara s!alare si <3%<9@ *S din lesia neagra % cu s!alare si <3%<9@ *S din lesia neagra % fara s!alare si A-%?:@ *S din lesia neagra

Bidrogen sulfuros % Peste ;:@ din tim! (;: !ercentile) % tem!orar )xizi de azot % (ca ,)-) Pulberi % *u!a electrofiltru
,ota5 8) ni/el cores!unzator limitelor de emisie suedeze
3abelul 2.12. misiile din cazanele recuperatoare de la instalatia de celuloza sulfata in B#/Adt la un flu4 de #az de apro4 6>>> F 9>>> m0/t 7:ainl9 from / P" report '0052 13328 $n urmatoarele principii importante si variabile operationale ce influenteaza emisiile de la cazanul recuperator! sunt discutate pentru a e4plica comple4itatea prevenirii poluarii la aceasta instalatie. )i#ura 2.A de mai -os arata unele reactii anor#anice principale din cazanul recuperator si de asemenea unde are loc reactia in focar. $ntr(un cazan conventional recuperator e4ista o zona de o4idare in partea superioara si o zona de reducere in partea inferioara. 5esia #roasa este introdusa pritr(una din mai multele duze in zona de reducere. Aerul de ardere este alimentat de cele mai multe ori la trei niveluri diferite in forma de aer primar! secundar si tertiar (de la baza). ' topitura ce contine in principal sulfit de sodiu (*a2&) si carbona de sodiu (*a2C'0) se formeaza la baza focarului. Cand suful se reduce in sulfura! in topitura se formeaza de asemenea hidro#en sulfurat. Cantitati mici de hidro#en sulfuros pot fi evacuate cu flu4ul de #az daca furnizarea de aer nu este suficienta sau daca amestecul de aer din focar este

incomplet. misiile ridicate temporar de hidro#en sulfurat din topitura apar ca o consecinta a perturbarii cauzate de depozite de substanta uscata pe peretii focarului cazand in topitura. $n partea o4idativa a focarului! sulful este o4idat in dio4id de sulf iar sodiul in faza #azoasa reactioneaza cu dio4idul de sulf pentru a forma sulfatul de sodiu. :n continut mare de compusi solizi conduc la o temperatura ridicata in focar si astfel la emisii reduse de hidro#en sulfurat si emisii ridicate de sodiu. misiile ridicate de sodiu inseamna ca mai mult sulf este prezent ca sulfat de sodiu si astfel emisiile de dio4id de sulf scad.

&bur &!a

&er tertiar

Lesie groasa

&er secundar

&er !rimar
To!itura

)i#ura 2.A. :nele reactii chimice conceptuale din cazanul recuperator 7/ P" report '0052 13328 $n #eneral emisiile de sulf de la cazanul recuperator sunt influentate de urmatoarele variabile operationale. % temperatura in diferite zone influentata pe de alta parte de valoarea calorifica si de continutul de substanta solida a lesiei ne#re tari si de cantitatea de aer de ardere % raportul sulf F sodiu (&/*a2) in lichid (sulfiditate). :n raport ridicat de &/*a 2 inseamna ca aparitia sodiului in focar le#at de cantitate de sulf nu este suficienta pentru a le#a sulful si astfel o mare parte din sulf paraseste focarul ca dio4id de sulf in loc de sulfat de sodiu. Continutul ridicat de solide uscate din lesia nea#ra poate compensa acest efect. % alimentare (cantitatea de e4ces de aer si temperatura aerului primar) si distributia aerului de ardere % distributia lesiei ne#re prin zona cazanului % incarcarea focarului. 'perarea unui cazan recuperator intr(un mod supra solicitat are un efect advers asupra caracteristicilor emisiilor! in special asupra cantitatii de hidro#en sulfurat produs. ' observatie #enerala este aceea ca fiecare cazan recuperator este individual si conditiile optime trebuie sa fie cautate cu atentie! chiar daca indicatiile #enerale ale nivelurilor de emisie pot fi date. Cu scopul de a reduce emisiile de &'2 din cazanul recuperator! acesta este deseori echipat cu un spalator (scruber) al flu4ului de #az ce functioneaza la p" 6(A. p" este controlat prin adau#irea hidro4idului de sodiu (*a'")! a lesiei slabe sau a lesiei albe o4idate. :n p" ridicat ar suprima hidro#enul sulfurat! insa dio4idul de carbon ar fi

absorbit! fapt ce ar neutraliza alcalii foarte repede. &urplus de lichid din scruber este reciclat in proces! normal la prepararea lesiei albe. )ormarea de *'4 intr(un cazan recuperator este influentata in principal de continutul de azot in lesia nea#ra si de e4cesul de '2 din timpul arderii. )ormarea de *'4 per 6? input este in #eneral redusa datorita concentratiei de o4i#en relativ redusa necesara pentru o recuperare eficienta a chimicalelor iar emisiile de *'4 variaza in mod normal intre 1 si 2 B#/t celuloza. ' crestere a e4cesului de '2 de la 1.2 la 2.2H ar putea creste *' 4 pana la apro4. 2>H iar continutul de D& crescut de la 62H la A2H poate creste *'4 pana la 2>H. Continutul de azot este mai mare in lesia din lemnul de esenta tare decat cea din lemnul cu esenta moale! ceea ce poate conduce la apro4. 1>H mai mult *'4. *'4 redus poate fi realizat in mod normal prin modificarile aduse la sistemul de alimentare cu aer si de conditiile optimizate de ardere. misiile sunt in mod normal intre 2> si @> m#/6? insa cazanele recuperatoare noi pot atin#e nivele de pana la 1> m#/6? sau cu mult sub 1 B# *'4/t (e.#. fabrica 6oensteras! &uedia). 2,2,2,%,2 misiile in aer de la cuptorul de var $n procesul de reardere a varului! carbonatul de calciu format in timpul procesului de recaustificare (vezi fi#ura 2.0) este transformat termic inapoi in o4id de calciu conform ecuatiei reactiei CaC'0KLCa' J C'2. ,eactia are loc intr(un cuptor rotativ unde slamul de var umed este uscat! incalzit pana la o temperatura de reactie! calcinat si racit din nou. ,eactia de calcinare incepe de la @>>C iar pentru a se finaliza reactia sunt necesare temperaturi de pana la 1>>> F 11>>C in partea finala a cuptorului. ,acirea se face pe baza de aer in schimbatoarele de caldura. )lu4ul de #az in cuptorul de var este de apro4. 1>>> *m0/t (#az uscat) de celuloza! iar ener#ia utilizata este de apro4. 1!2 F 1!@ 9?/t de celuloza. %rincipalele emisii in aer din cuptorul de var sunt dio4idul de sulf! o4idul de azot! compusii de sulf redus (3,&) si pulberile. misiile tipice in aer de la cuptorul de var sunt aratate in tabelul 2.10.

*ioxid de sulf % arderea !acurii fara gaze necondensabile

arderea !acurii cu gaze necondensabile

Hidrogen sulfuros % normal % tem!orar

Oxizi de azot ca !O"# % &rdere de !acura

&rdere de gaz

Pulberi ca !O"# % *u!a electrofiltru

*u!a un scruber la umed

3abelul 2.10. misiile tipice in aer de la cuptorul de var 7/ P" report '0052 13328; <alorile ridicate de /022 cand se ard gaze non&condensabile2 sunt cauzate de faptul ca pentru a capta sulful2 capacitatea cuptorului de var deseori nu este suficient daca tot aerul cu continut de #R/ este tratat in cuptorul de var, misiile din cuptorul de var intr(o fabrica de celuloza sunt afectate in principal de timpul de retentie a substantelo solide! zona de contact a #azului! tipul de combustibil si temperatura. misiile de /02 misiile de sulf de la cuptorul de var se datoreaza sulfului din combustibil si #azelor urat mirositoare! daca se arde asa ceva. ,olul sulfului! intrand in sulf cu slam de var! este mar#inala din acest punct de vedere. ' cantitate limitata de sulf poate fi absorbita in cuptorul de var de sodiul #azos formand sulfat de sodiu conform ecuatiei reactiei *a2C'0 (l) J KL2 *a (#) J C'2 J 1/2 '2 &'2 (#) J 2 *a (#) '2 KL*a2&'1 (l) KL*a2&'1 (s) Compusul principal ce absoarbe sulful este astfel carbonatul de sodiu (*a 2C'0) din namolul de var. Cand aceasta capacitate s(a terminat! este emis &' 2. Acest efect sporeste cand se incinereaza in cuptor #aze urat mirositoare condensabile. De aceea! emisiile de &'2 sunt de obicei o functie clara a cantitatii flu4ului de #az urat mirositor. %entru a reduce formarea de &'2! atat continutul de sulf din combustibil poate fi redus cat si #azele non condensabile urat miroasitoare (*C9s) vor fi arse in cuptorul de var! componentele de sulf pot fi indepartate prin spalare din aceste #aze anterior arderii in cuptorul de var. :n scruber mic intern cu *a'" pentru flu4ul de #az urat mirositor (adica nu pentru intre flu4ul de #az) va reduce "2& aproape compet in timp ce metilsulfidele sunt reduse la apro4. 2>(A>H iar metilmercaptanele la mai putin de 2>H. misiile tipice totale de &

de la cuptoarele de var sunt de la zece pana la mai multe sute m#/m 0 daca *C9s sunt arse si 1>(0> daca nu sunt arse. misiile totale reduse de sulf (3,&) misiile de 3,& de la un cuptor de var contin in principal hidro#en sulfurat. Concentratiile observate "2& sunt in mod normal mai putin de 2> m#/m 0 (9> percentile) rezultand in emisiile totale de E>.>0 B#/t. )ormarea "2& in cuptorul de var depinde de nivelurile de o4i#en si de cantitatea de sulfura de sodiu din namolul ars in cuptor. %rezenta e4cesului de aer suficient poate fi asi#urata de un sistem de control rezidual de o4i#en. Continutul de sulfura de sodiu poate fi controlat prin spalare adecvata cu namol de var si filtrare astfel incat sulfatul de sodiu (*a 2&) nu este lasat sa intre in cuptorul de var. Daca *a2& intra in faza de uscare la rece si sectiunea de incalzire a cuptorului de var in prezenta C'2 si a apei ! "2& se formeaza conform reactiei din ecuatie. *a2& J C'2 J "2' KL"2& J *a2C'0. Cu o capacitate adecvata a filtrului de namol de var! o cantitate mica de aer este absorbita prin partea solida de namol de var! iar *2& rezidual ramas pe suprafata particulelor de namol de var este o4idat in tiosulfat de sodiu care nu cauzeaza nici o formare de " 2& in cuptor. Daac apar probleme de "2&! motivul este in multe cazuri calitatea saracara a namolului de var in sensul continutlui de substanta uscata solida de namol de var (normal de peste @>H) si puritatea (concentratia redusa fara alcali este necesara). 'ptiunile tehnice sunt imbunatatite de catre clarificarea lesiei verzi si de spalarea cu namol de var sau inlocuind o parte din var cu var de proces. %ulberile %ulberile sunt formate din praf de var si sodiu condensat din faza de vapori. Aceste emisii pot fi controlate intern prin desi#n si prin functionare adecvata a cuptorului si e4tern prin adau#area unui filtru electric sau a unui scruber. :n filtru electric este capabil sa reduca concentratia de pulberi de pana la apro4. 2>(1>> m#/m0 si spalarea cu apa de apro4. 2>> ( 6>> m#/m0. '4izii de azot (*'4) misiile de *'4 sunt in principal corelate la constructia arzatorului si la un anumit arzator! in continut de azot din combustibil si temperatura de ardere. ' crestere a emisiilor ar rezulta de la utilizarea combustibililor cu un continut ridicat de azot. Ambele incinerari de *C9s si utilizarea de bio#as si metanol drept combustibil! sporesc formarea de *'4. Concentratiile de *'4 sunt de apro4. 1>> m#/m0 atunci cand se utilizeaza doar ulei de tal! pana la apro4. 9>> m#/m0 cand se utilizeaza *C9s si metanol impreuna cu pulbere de scoarta! #aze de piroliza si pacura fosila. 2,2,2,%,% misiile in aer de la cazanele au*iliare Cazanele cu scoarta Coa-a va arde autotermic la un #rad de uscare de apro4. 2>H. $nainte de incinere scoarta si cren#ile indepartate de pe trunchi in tamburul de deco-ire! sunt alimentate intr(o moara de co-i si in final este presat la un #rad de uscare de 0@(12H. Consumul de ener#ie intr(o presa este de apro4. 2 B8h/t de coa-a avand un #rad de uscare initial de apro4 02H iar cresterea de #enerare de caldura este de apro4. 2 9?/t12H daca partea uscata creste de la 02 la 12H. 5a 12H #rad de uscare! scoarta reprezinta o valoare calorifica de apro4. A ( @ 9?/t si poate fi utilizata ca o sursa de ener#ie in interiorul instalatiei sau vanduta ca produs secundar! de e4. ca brichete. 5a instalatie se utilizeaza in mod normal intr(un cazan au4iliar. Daca va fi folosit drept combustibil in cadrul procesului sau vandut ca brichete! trebuie mai intai sa fie uscat pana la apro4. 9>H. Atunci! dupa ce a fost #azificat sau pulverizat! va putea fi utiliza de e4. in cuptorul de var. &coarta este utilizata la scara lar#a drept combustibil in instalatia de ardere in fabrica de celuloza. Deoarece scoarta contine doar cantitati mici de sulf! vor e4ista emisii reduse de dio4id de sulf in functie daca sunt adau#ate si alti combusitibili cu continut de sulf. Daca coa-a este incinerata impreuna cu alti combustibili care contin sulf (de e4. combustibili fosili)! cenusa alcalina provenita de la coa-a lea#a o parte din sulf si astfel se reduc emisiile. $n cazanele cu ardere cu scoarta de copac! emisiile de o4id de azot sunt de asemenea reduse decat la arderea cu alte tipuri de combustibili datorita temperaturii reduse de ardere.

misiile sunt tipic de A> ( 1>> m#/6? cand se incinereaza doar scoarta! insa cand se arde si pacura in cazan ele cresc la apro4. 1>> F 12> m#/6?. 4cesul de o4i#en sporeste formarea de *'4 insa un e4ces redus de o4i#en sporeste C' si C'7. ,educerea totala de *'4 realizabila intr(un cazan cu ardere pe scoarta este de apro4. 0>(2>H facandu(se modificari in tehnicile de ardere si / sau utilizand procesul &*C, (reducere selectiva necatalitica). 4emple pentru aplicarea procesului &*C, in cazanele cu ardere de scoarta pot fi #asite de e4emplu in unele fabrici suedeze (*MmNlla! "usum). 5a o producere de caldura de la scoarta de copac de apro4. A 9?/t de coa-a! domeniul de emisii de *'4 este de apro4. >.0 ( >.A B#/t coa-a. 7aloarea inferioara reprezinta conditii de ardere optime si/sau utilizarea &*C, unde se utilizeaza uree pentru reducerea *' in azot! dio4id de carbon si apa. misiile de *'4 ar fi atunci de apro4. 1>(6> m#/6? sau de 1>>(2>> m#/m0 (*3%! #az uscat). misiile de praf sunt reduse in mod normal la apro4. 2>(1> m#/*m0 (#az uscat) la 11H '2 daca se utilizeaza electro(filtru ( &%s) si apro4. 2>> m#/m0 cu filtru ciclon. misiile de sulf #azos sunt mici de apro4. 2(2> m#/6? cand se arde coa-a. :nele valori raportate pentru emisiile de sulf de la cazanele cu ardere pe coa-a din fabricile suedeze sunt &tora )ors A! 6Nrrum 19! *orrsundet 2>! 'rtviBen 12! &Bo#hall 10! DMnOs! 1> m# &/6? combustibil introdus in cazane. %robabil ca o parte din & din coa-a este eliminat cu cenusa.

!ulberi

#abelul 2,1'. misiile in aer de la cazanele cu ardere pe coa=a Datele precum 6g-t coa=a si respectiv mg-:>, <alorile normale de flu* de gaz sunt de apro*, 1)00 & 1400 m%-t de celuloza. Alte cazane de aburi $n fabricile de hartie si celuloza inte#rate! e4cesul de caldura produsa la o fabrica de celuloza nu este chiar suficient pentru a acoperi consumul de ener#ie al productiei de hartie. *ecesarul suplimentar de caldura trebuie sa fie produsa intr(un cazan pe aburi suplimentar. Combustibilul fosil este utilizat drept combustibil suport in cazanele cu coa-a si namol si drept combustibil principal in cazanele suplimentare. Combustibilii utilizati in cazane sunt carbunele! combustibilul lichid! #azul natural! turba! deseurile lemnoase si slamul fibros din tratarea efluentilor. misiile din productia de electricitate depind de combustibil! de amestecul de combustibil si de continutul de impuritati. De e4emplu! pacura si carbunele contin sulf insa #azul natural nu contine. Cele mai multe cazane pentru combustibil solid sunt cazanele cu pat fluidizat si circulant in special cand sunt incinerati combustibili in amestecuri dificile cu proprietati variabile. Aceste cazane ofera oportunitatea de a utiliza o #ama lar#a de combustibili si de a #enera emisii reduse fata de cazanele cu #ratar. ,andamentul de ardere este mare datorita amestecului efectiv de materiale si transfer de caldura intre materialul solid si flu4ul de #az. misiile de *'4 sunt relativ reduse datorita temperaturii reduse de ardere (@>>PC (92>PC). Daca combustibilul contine sulf! emisiile de sulf pot fi prevenite prin adau#area de var in pat. 5a temperaturi sub 9>>C! sulful reactioneaza cu varul sau calciul din coa-a! iar emisiile de dio4id de sulf se reduc considerabil. Ti! combustibil !ulberi !acura ,u sunt date !entru alti combustibili

3abelul 2.12. 4emple de emisiile observate in prezent la diferite tipuri de cazane au4iliare 7/ P" Report '0052 133282 7annual reports b9 /?edish mills to / P"8, 2,2,2,%,' @azele urat mirositoare 9azele urat mirositoare din instalatia de celuloza sulfata sunt in mod normal "2&! metil mercaptane! dimetil(sulfit si dimetile(disulfit. :neori #azele urat mirositoare se refera la sulful total redus! 3,&. )lu4urile de #az urat mirositor sunt de obicei impartite in #aze puternic

(concentrate) si #aze (diluate) slabe. De obicei se refera la concentratia de E >.2 # de &/m 0! #azele cu mult mai concentrate sau puternice fiind normal peste 2 #/m 0. 9azele concentrate provin din instalatia de fierbere! instalatia de evaporare si striparea condensatului. $n total! ei provoaca apro4. 22 m0/t de celuloza. 9azele non(condensabile din instalatia de fierbere si #azele de stripare din striparea cu abur a condensatului murdar din instalatia de evaporare contin de obicei 1(12!2 B# &/Adt. Q)innish +A3 ,eport! 199AR si sunt mai mari de obice la celuloza provenita din lemn de esenta tare fata de cea provenita din lemn de esenta moale datorita structurii diferite de li#nina. 9azele concentrate sunt colectate si arse ori intr(un cuptor de var! cazan de recuperare sau intr(un arzator separat. Daca un arzator special este utilizat! atunci un scruber se adau#a in mod normal pentru a controla emsiile de &'2 formate. ner#ia termica poate fi utilizata insa formarea de *'4 este mare! pana la 1 #/6? din combustibil. Acest nivel poate fi redus la apro4. A>H din conditiile de ardere optimizate. Avanta-ul arderii #azelor urat mirositoare in cuptorul de var este ca nici un alt focar nu este necesar. &uplimentar! sulful coninut in #az poate fi absorbit ceeea fapt care reduce emisiile de dio4id de sulf. 'ricum! asa cum s(a mentionat mai sus! continutul de & in #azele urat mirositoare poate supra(incarca capacitatea de abosorptie din cuptorul de var. $n medie! 12H din combustibilul utilizat in cuptorul de var poate fi inlocuit cu #azele urat mirositoare. 3otusi! variatia cantitatii ener#etice din #az poate sa provoace dificultati la producerea unui var de calitate buna si uniform. &eparand metanolul din #aze se reduce problema cu calitatea variata de #az. 6etanolul separat poate fi apoi alimentat in faza lichida intr(un cuptor de var sau intr(un arzator special pentru #aze urat mirositoare. 9azele diluate provin de e4. pre(aburirea tocaturii! sortare! spalarea celulozei! dizolvarea topiturii si ventilarea diferitelor rezervoare ce contin lesie nea#ra etc. $n apro4. 2>>> F 0>>> m0/t de celuloza ei adau#a >.2 ( >.2 B# &/ADt Q)innish +A3 ,eport! 199AR. 9azele diluate sunt colectat la unele fabrici si arse intr(un cazan recuperator! in cuptorul de var sau sunt spalate. &palarea are cea mai buna eficienta asupra " 2&. Arderea #azelor neconcentrate in cazanul recuperator ar putea influenta operatia in cazan si ar necesita modificari ale cazanului. 5a unele fabrici sunt incinerate ambele #aze! neconcentrate si puternic concentrate urat mirositoare! in cazanul recuperator. $nformatia pentru aceasta practica este oricum limitata. $n evaporare si fierbere! o parte din compusii urat mirositori sunt transferati in condensati. &uplimentar! pentru a reduce compusii de sulf! condensatii contin metanol si unii compusi de o4i#en (+'D load). Condensatii murdari sunt colectati si tratati separat asa cum s(a descris mai sus (vezi. apa uzata evacuata din diferite etape de proces). 2,2,2,%,( Compusii de clor proveniti de la inalbire si prepararea chimicalelor de inalbire $n fabricile de celuloza sulfata cu inalbire se utilizeaza dio4id de clor drept compusi clorurati chimici de inalbire de la instalatia de inalbire. Cl'2 produs este evacuat in atmosfera. $n tabelul 2.16 unele e4emple de valori masurate sunt prezentate si comparate cu valori stabilite in conditii normale de autorizare in &uedia. ,umele fabricii (an de referinta) Conditiile din autorizatie (>g clor acti/4t celuloza albita) $alori masurate (>g clor acti/4 t celuloza albita) Clor4 t celuloza lunar lunar lunar lunar Medie anuala Medie de o sa!tamana ) medie de o luna albitorie Productie de Cl)-

#abelul 2,1). *emple de valori masurate de emisii de clor in aer de la instalatia de inalbire si producerea de Cl02 in unele fabrici de celuloza din /uedia Datele obligatorii de raportat anual si cele din autorizatiile fabricilor, <alorile acopera toate emisiile din instalatie2 normal masurate la evacuarea din instalatia de inalbire si de la productia de dio*id de clor dupa spalare. #otalul emisiilor in atmosfera dupa ce au fost tratate in e*terior Datele disponibile in emisii anuale medii in B#/t de celuloza sulfata sunt cuprinse in tabelul 2.1A! de mai -os. %entru a facilita comparatia tuturor emisiilor de compusi #azosi sulfurosi incluzand &'2 ! datele au fost mentionate sub forma de & #azos. Datele emisiilor pentru cazanul recuperator sunt in mod normal bazate pe monitorizare continua timp in care alte surse sunt mai rar monitorizate. Ar trebui evidentiat totusi ca nu toate fabricile raporteaza emisii fu#itive si metode de calculare iar raportarea emisiilor totale variaza intre fabrici si intre statele membre. Sursele de emisie Cazan recu!erator Cu!tor de /ar Cazan !entru coa1a Caze urat mirositoare (misii totale din fabrici ,ota ex!licati/a5 8) /aloarea estimata !entru cazanul cu ardere de co1i",u e inclusa utilizarea de combustibil fosil in cazanul !entru co1i -) gazele concentrate /or fi arse in cu!torul de /ar 3abelul 2.1A. misiile medii (anuale) pe termen lun# in atmosfera de la fabricile de celuloza sulfata in cadrul : 7alorile se bazeaza pe metode diferite analitice discutate in A* =A $$$ sau metode ce obtin rezultate echivalente.*'4 este suma din emisiile de *' si *'2 calculate ca *'2 Q& %A report 1@69R! Q)innish )orestrM $ndustrM )ederation! 199@R! Q)innish +A3 ,eport! 1996R! Qdata din comunicarile personale facute de fabriciR. misiile de compusi or#anici volatili (C'7) din proces sunt raportate a fi apro4. >!1 B#/t din lemn de esenta moale sulfurata si mai putin de >.1 B#/t pentru esenta tare sulfurata. Asa cum s(a mentionat mai sus e4ista de asemenea emisii de C'7 de la stivele de tocatura. Ca de e4emplu! emisiile de C'7 de la tocatura sunt de apro4. >!2 F >!0 B#/m0 de lemn la instalatia de celuloza sulfata. 2,%,2 !ierberea modificata e*tinsa (dozare sau contiuu) pana la o cifra 6appa redusa Descrierea tehnicii. Deli#nificara inainte de instalatia de inalbire este realizata in fierbatoare si! ca la orice fabrica! prin utilizarea deli#nificarii cu o4i#en. De aceea! masura 2.0.2 Sfierberea modificata e4tinsa; si 2.0.1 Sdeli#nificarea cu o4i#en; ar trebui considerate ca o unitate deoarece ce este esential din punct de vedere al mediului este #radul totalde deli#nificare realizat ca rezultat al deli#nificarii in etapele de dinaintea intrarii celulozei in instalatia de inalbire. Ar trebui sa fie un echilibru intre reducerea Bappa din fierbere si deli#nficarea o4i#enului deoarece selectivitatea este mult mai mare decat in sistemul recent (vezi 2.0.1). %entru fabrica este important sa controleze procesele variate de aceea caracteristicile de obtinere si rezistenta reprezinta optimul pentru un continut dat de li#nina. %entru a reduce continutul de li#nina (numere Bappa de ordin mic) in celuloza la intrarea instalatiei de inalbire si de asemenea pentru ar reduce utilizarea chimibalelor de inalbire costisitoare! s(a introdus deli#nifcarea e4tinsa (sau fierberea modificata sulfata) la sfarsitul anilor 19A> si la inceputul anilor 19@>. ,educerea continutului de li#nina va reduce cantitatea de poluanti evacuata timp in care va creste cantitatea de substante or#anice transmise catre cazanul recuperator. 6ai multe procese modificate sulfate! in sistem de continuu si discontinuu! au fost dezvoltate si aplicate comercial. Caze totale !ulberi

!ierberea continua $ntr(un sistem continuu! )ierberea continua modificata (6CC)! )ierberea continua modificata e4tinsa ( 6CC) si )ierberea izotermica ($3C) reprezinta trei alternative. $n procesul 6CC! zona de fierbere din fierbator este impartita in doua zone! si anume o zona initiala intr(o directie si o zona ulterioara in contra(directie. &arcina lesiei albe este impartita intre ambele zone. &copul modificarii a fost acela de a reduce concentratia intiala alcalina! pastrarea unei concentratii constante a alcalilor in timpul procesului de fierbere si o concentratie redusa a li#ninei in ultima parte a fierberii. %rocesul 6CC a fost dezvoltat in baza procesului 6CC. Diferenta este ca in procesul 6CC! lesia alba este de asemenea incarcata in zona de spalare pentru a e4tinde deli#nificarea ulterioara in fierbator. Dezvoltarea cea mai noua in cadrul tehnolo#iei de fierbere este $so 3hermal CooBin# ($3C) ceea ce reprezinta o dezvoltare in continuare a 6CC. $n $3C! intre#ul vas de fierbere este utilizat pentru deli#nificare ceea ce inseamna conditii mai moderate (temperatura de fierbere mai scazuta) este atinsa si in consecinta este mentinuta rezistenta celulozei. $n functie de numarul Bappa avut ca scop! sarcina chimicalelor de fierbere este modificata si usor mai ridicata. Deoarece $3C inseamna temperatura mai redusa de fierbere! nu are loc nici o crestere in utilizarea aburului iar impactul asupra produsului este limitata. !ierberea prin dozare $n sistem discontinuu! e4ista trei procese aplicate comercial. incalzirea rapida a volumului de deplasare (,D")! ,apid Displacement "eatin# (,D")! &uper+atch si ner+atch. $n procesele ,D" si superbatch se realizeaza o pre(tratare (impre#nare) cu lesie nea#ra cu scopul de a reduce consumul de caldura si in acelasi timp de a creste concentratia intiala de sulf si de a reduce sarcina efectiva alcalina. $n procesul nerbatch se realizeaza o pre(tratare cu lesie alba urmata de o pretratara cu lesie nea#ra. 3oate aceste procese de fierbere a volumului de deplasare arata o economisire substantiala a ener#iei si o calitate imbunatatita a celulozei. Continutul de li#nina este de obicei masurat la numar Dappa cu o metoda standard. )ierberea conventionala are limietele sale referitor la cat de redus ar trebui sa fie indicele Bappa fara a deterioara calitatea celulozei (acest indicator Bappa este de apro4. 0>(02 pentru lemnul de esenta moale si 1@(2> pentru cel de esenta tare). :tilizand mai multe modificari de fierbere! indicele Bappa de la fierberea lemnului de esenta moale poate fi redus la un nivel de 1@(22 pentru lemn de esenta moale si la 11(16 pentru lemn de esenta tare! timp in care proprietatile de rezistenta si e4tractie sunt in continuare mentinute. ,educerea Bappa depinde printre altele de tehnolo#ia de fierbere modificata aplicata si daca este utilizata o instalatie noua sau retehnolo#izata. Ca e4emplu se arata in fi#ura 2.@ tendinta Dappa in fabricile de celuloza sulfata finlandeze.

)i#ura 2.@. tendinta Dappa in fabricile de celuloza sulfate 7!innish $"# Report2 13348 "plicabilitatea si caracterizarea masurii. 3ehnica inte#rata de proces. 6asura poate fi adoptata in fabricile noi de celuloza sulfata si intr(o masura limitata si la fabricile e4istente. :n numar de fierbatoare continue au fost retehnolo#izate in $3C fara a trebui sa se sacrifice productia. 'ricum! aceasta posibilitate trebuie sa fie evaluata in fiecare caz individual (aceasta are de a face cu dimensiunile vasului de presiune raportat la capacitate). Alte

fierbatoare continue au fost transformate in 6CC. %entru a realiza acesta lesia alba este pompata in fierbator in mai multe locuri. Cu 6CC si $3C este posibil sa se fiarba celuloza la un indice Dappa mai redus! fara pierderi in calitate (indicii Dappa 2>(21 pentru lemn de esenta moale si 11(1@ pentru lemn de esenta tare). $n sistemele de fierbere continua! capacitatea instalatiei ar scade cu fierberea e4tinsa si ar implica costuri ridicate pentru fabrica de celuloza. $n fierberea discontinua! deli#nificarea e4tinsa este realizata de mi-locul de deplasare a volumului si de tehnicile de reciclare a lesiei ne#re. ste posibil ca procesul sa fie instalat ca instalatii conventionale retehnolo#izate! daca capacitatea de fierbere este suficient de mare. $ntr(o instalatie noua indicele Bappa de la fierbere poate fi mentinut la 12(16 pentru lemn de esenta moale si apro4. 12 pentru lemn de esenta tare. $n practica este posibil ca modificarile unui sistem de fierbere e4istent discontinuu sa fie realizate cu fierbatoare suplimentare si costuri de investitie suplimentare fara a pierde din capacitatea instalatiei de fierbere. Principala performanta de mediu obtinuta. Continutul redus de li#nina inseamna putine evacuari de la instalatia de inalbire nu doar de substante or#anice ci si de a#enti nutritivi (de e4.). ' unitate Bappa corespunde apro4imativ la >!12H li#nina in celuloza. Daca indicele Bappa a celulozei din fierbere sau din deli#nificarea cu o4i#en (vezi 2.1.6) pot fi reduse pana la o unitate! C'D emis in instalatia de inalbire s(ar reduce la apro4imativ 2 B#/Adt (C'D de la inalbirea 3C) poate fi de apro4 0 B# C'D/indice Bappa). 3otusi! pentru a obtine o valoare totala a evacuarii din instalatia de inalbire trebuie sa se adune cantitatea de poluanti care nu au fost inca spalati din partea inchisa a procesului (vezi 2.0.1>). fecte inter(media. )ierberea e4tinsa afecteaza mai multe elemente ale procesului de celuloza sulfata. % consumul de alcali activi (*a'" J *a2&) poate creste usor % creste cantitatea de substante dizolvata ce trece prin sistemul de recuperare % creste #enerarea de caldura din cazanul recuperator % scade necesarul de chimicale de inalbire % e4ista o cantitate redusa de poluant in apa uzata de la albire % in fierberea discontinua modificata! consumul de ener#ie si cantitatea de abur suflat scade prin fierbere! insa consumul de abur va creste prin evaporarea lesiei ne#re. $mpactul fierberii e4tinse in cadrul productiei este foarte specifica amplasamentului. *perienta operationala. ,educerile indicilor Bappa de 6(A unitati pentru lemn de esenta moale si 1(2 unitati pentru lemn de esenta tare au fost realizate fara pierderea proprietatilor de rezistenta. "pecte economice. Costurile de investitie pentru modificarea sistemului de fierbere conventional pentru deli#nificarea e4tinsa este de 1(26euro pentru o fabrica ce produce 12>> AD3/zi. %entru a utiliza reducerea +'D si C'D ar trebui sa creasca randamentul de spalare. Aceasta ar costa cu 2(1 6 uro mai mult. 'ricum! cu $3C nu e necesar sa se adau#e si alte echipamente de spalare daca retehnolo#izarea este facuta la o capacitate constanta. Cu fierbatorul continuu sau cand cazanul recuperator functioneaza la capacitate ma4ima! pierderea din productie poate fi de 1(@H. $n aceste cazuri trebuie sa se #aseasca cai de adaptare pentru cresterea cantitatii solide ca etape suplimentare de evaporare pentru a creste cocentratia de corp solid in lesia nea#ra! adau#area de antrachinona in productia de celuloza sau adau#and capacitatea treptata a cazanului. $n #eneral! impactul fierberii e4tinse asupra productiei este specifica amplasamentului. Daca sistemul de recuperare chimica este ca un #at de sticla catre fabrica atunci introducerea deli#nificarii risca pierderea in productie datorita necesarului din acea parte a sistemului (vezi mai sus). /timulul pentru implementarea acestei tehnici. ,educerea emisiilor in apa este principalul motiv care sta la baza implementarii acestei tehnici. :n efect benefic este de asemenea reducerea consumului de chimicale costisitoare pentru inalbire. Aceasta reducere ar trebui comparata cu o posibila pierderea in productie si o crestere a consumului de lemn! pentru a putea evalua costurile nete posibil a fi economiste de la caz la caz. Instalatii de referinta. instalatii numeroase din uropa

2,%,' Delignificarea cu o*igen Descrierea tehnicii. Dupa fierbere! fibrele contin in continuare ceva li#nina care trebuie indepartata inainte de inalbirea finala. %entru a prote-a rezistenta celulozei! li#nina trebuie indepartata selectiv cu minimul de pa#ube aduse partii din celuloza a fibrelor si cu o pierdere minima de produs e4tras. Aproape o -umatate din li#nina ramasa in materialul maro poate fi indepartata si recuperata prin adau#irea de o4i#en intr(o suspensie fibroasa alcalina. $n deli#nificarea cu o4i#en! o4i#enul! lesia alba o4idata si sulfatul de ma#neziu sunt amestecate in reactor cu celuloza la o consistenta ridicata (22(0>H) sau o consistenta medie (1>(12H). ' treapta de deli#nificare cu o4i#en este inalbirea cu o4i#en (treptele de o4i#en se utilizeaza actualmente si in instalatia de inalbire! iar in acest raport deli#nificarea cu o4i#en este utilizata pentru procesarea celulozei nealbite). %entru a mentine echilibrul de sodiu in fabrica! treapta de o4i#en utilizeaza in mod normal lesia o4idata de fierbere! unde hidro4idul de sodiu este principala chimicala alcalina iar sulfitul de sodiu este o4idat in tiosulfat. ,eactorul de deli#nificare este presurizat iar temperatura este ridicata pana la apro4. 1>>C. Deli#nificarea cu o4i#en are loc intr(o treapta sau doua dupa fierbere si inainte de inalbire si atin#e un randament de deli#nificare de 1>(6>H. :n randament peste 1>H solicita in mod normal instalatii in doua trepte. 5esia uzata eset trimisa in contra(curent catre sistemul de recuperare a chimicalelor. $n fi#ura 2.9 si in fi#ura 2.1>! e4emplele pentru un proces modern arata deli#nificarea intr(una sau doua trepte.

S!alator de filtrare

eactor de oxigen

&1uta1 atmosferic Presa

ezer/or de ex!ansiune

&bur &mestecator &bur Pom!a

*e!ozitul de celuloza

)i#ura 2.9. Deli#nificarea cu o4i#en intr(o treapta

eactor de oxigen

eactor de oxigen &1uta1 atmosferic

ezer /or de ex!ans iune

S!alator de filtrare &bur

Presa la s!alare

&bur

*e!ozitul de celuloza

)i#ura 2.1>. Deli#nificarea cu o4i#en in doua trepte "plicabilitatea si caracterizarea unei masuri. 6asura poate fi adoptata in fabricii noi si e4istente insa nu in acelasi mod si cu aceleasi costuri.

$nstalarea fazei de deli#nificare cu o4i#en in fabrica e4istenta de celuloza sulfata poate reduce productia de fibre! daca acolo nu e4ista capacitate suficienta de rezerva in intre# sistemul de recuperare. Cerintele suplimentare pentru aburii din evaporator sunt de > ( 1 H pentru un sistem de consistenta ridicata si de 1(1>H pentru un sistem cu consistenta medie. Cantitatea solida suplimentara totala este de apro4. A>B#/t pentru lemnul de esenta moale si 12 B#/t pentru lemn de esenta tare. 9enerarea de aburi din e4cesul de corp solid este de apro4. cu 1!2 F 2!2H mai mica decat cantitatea de solide crescanda datorita valorii calorifice reduse din lesia nea#ra in cadrul treptei de o4i#en. %rincipala performanta de mediu atinsa. +eneficiile ma-ore din deli#nificarea cu o4i#en sunt reducerea cantitatii de chimicale in partea finala de inalbire si costurile totale pentru chimicale si reducerea cantitatii de poluare de la instalatia de inalbire (C'D si compusii or#anici clorinati de la inalbirea finala in cazul inalbirii C)). )abricile moderne sunt proiectate mereu pentru o combinatie de fierbere modificata si de deli#nificare cu o4i#en si pentru efectul asupra mediului (evacuarile de C'D si A'=)! ambele tehnici trebuind sa fie considerate impreuna. 3abelul 2.00 cuprinde indicii Bappa realizati in prezent cu tehnolo#ii diferite de deli#nificare si ofera o comparatie apro4imativa a cantitatilor de efluenti preconizate cu sau fara deli#nificarea e4tinsa. Tehnologii de delignificare Da!!a !entru lemn de esenta tare Da!!a !entru lemn de esenta moale Cantitate calcualata de C)* (>g4t) de la instalatia de inalbire (senta tare (senta moale

Fierbere con/entioanala Fierbere con/entioanala 6 delignificare cu oxigen Fierbere modificata 4extinsa Fierbere extinsa 6 delignificare cu oxigen #abelul 2,%%. Indicii Aappa realizati in prezent cu tehnologii diferite de delignificare si comparatia cu efluentul calculat C0D fara a considera pierderile prin spalare ,educerea Bappa! substantele or#anice si consumul de chimicale in deli#nificarea cu o4i#en depind foarte mult de randamentul de spalare dintre trepte. %erformanta de mediu mentionata nu este atinsa fara o spalare eficienta (vezi 2.0.1>). fecte inter&media. $n consumul ener#etic masura inseamna o mica crestere a recuperarii de ener#ie din substantele or#anice dizolvate insa si o reducere a valorii calorifice a lesiei ne#ere din compusii anor#anici. ' recuperare crescuta ar putea contribui la emisii crescute de *'4 de la cazanul recuperator. 4perienta operationala. ,ezistenta celulozei inalbita cu o4i#en si celuloza inalbita conventional sunt foarte asemanatoare chiar daca celuloza inalbita cu o4i#en are o viscozitate medie mai redusa. *u sunt observate diferente semnificante in factorul de spar#ere si factorul de rupere la o lun#ime data de spar#ere. Corespunzator unor e4periente din fabrici! dintr(o treapta de o4i#en inaintea etapei de inalbire a lemnului de esenta moale rezulta mai multe particule si aschii. "specte economice. Costurile de investitie pentru un sistem de deli#nificare cu o4i#en sunt tipice de 02(1> 6euros pentru 12>> AD/t de celuloza inalbita produsa. Costurile sale de operare sunt de 2!2(0!> 6 uro/a. 3otusi! deli#nificarea cu o4i#en va reduce consumul de chimicale din cadrul inalbirii. fectul net consta in economisirea costurilor! aspect ce depinde de speciile de lemn. 5a fabricile e4istente! cantitatile suplimentare de corp solid trimise catre cazanul recuperator au fost raportate de pana la 1>H! iar in #eneral sunt de cel putin 1(6H suplimentar! si 1(6H mai multa capacitate ar fi solicitata in recaustificare si in cuptor de var. Daca aceasta capacitate nu este disponibila imediat atunci in mod normal va rezulta o pierdere corespunzatoare a capacitatii de productie a intre#ii fabrici. /timulul pentru implementarea acestei tehnici. ,educerea emisiilor de apa (instalatia de tratare a efluentului si recipientul) este motivul principal de a implementa aceasta metoda.

Instalatii de referinta. *umeroase instalatii din uropa si America. 5iteratura. Q?. %NMrM! 199AbR! Q)innish +A3 ,eport! 199AR! Q?. %NMrM! 199AaR! Q+oTen! 199>R 2,%,11 /triparea celor mai multi condensati concentrati contaminati si reutilizarea celor mai multi condesati in proces Descrierea tehnicii.&copul striparii condensatilor concentrati contaminati este acela de a reduce consumul de apa proaspata al fabricii! de a reduce cantitatea de poluanti or#anici din instalatia de tratare a apei uzate si de a reduce emisiile de 3,&. &triparea si refolosirea condensatilor pot reduce semnificant cantitatea C'D trimeasa catre instalatia de tratare a efluentului. Condensatii pot fi clasificati ca/ % condensati primari(condensatii din aburul viu care normala sunt destul de curatati pentru a putea fi folositi ca apa de alimentare a cazanului(dupa spalare) % condensatii secundari(condensatii aburului contaminat adus la suprafata din lesia nea#ra ma-or! suspensia celulozei!etc. Condensatii provin din procesul de vaporizare !din istalatii de fierbere si insatalatii de evaporare. $n total circa @(1> m0/Adt din totalul de condensati sunt formati dintr(o cantitate de C'D de circa 2>(0>B#/t si A(1> B#/Adt de +'D2. $n mod normal circa 1 m0/AD3 este foarte puternic poluat! 1 m0/Adt mediu si 1 m0/ADt putin contaminat. C'D(ul este in principal metanol (2(1> B#/Adt) cu ceva etanol si un numar de compusi sulfurati or#anici (1(2B#/Adt 3,&)!1(2 B# de turpentina si componenti nitrati anor#[Link] murdari contin si mai multe cetone! terpine!fenol! rezini si acizi #rasi si multe #aze disipate. ' mare proportie de azot eliminat din fabrica de celuloza sulfata este continuta de condensati. Circa un metru cub de condensat pe tona de celuloza are o concetratie C'D de 1>(2> B# C'D/m0.*ivelul este mai mare in condesati proveniti din celuloza de lemn tare decat cea din lemn de esenta [Link] condensati concentrati sunt in mod normal tratati intr(un stripper unde eficienta de indepartare pentru toti copusii este peste 9>H! depinzand de p". &istemele de stripare de obicei indeparteaza #azele urat mirositoare(3,&) si substantele C'D! in acelasi [Link] stripati! dupa tratament pot fi de 1(1!2 B# C'D/m 0 din condensat.9azele stripate sunt deasemenea incinerate in arzatoare specifice cu spalare ulterioara a &'2 sau arse in cuptoare de ardere a varului.:ltima optiune poate cauza probleme!care afecteaza capacitatea de absorbtie a compusilor sulfurosi din cuptoarele de ardere a varului. Circa A(9m0 de condensati mai slabi (mediu si usor contaminati) sunt formati cu o clasificare a C'D de la >.2 la 2 B# C'D/m0!continand un total de circa @(12B# de C'D/t de celuloza. Alternativ !condensatii contaminati moderati pot fi stripati intr(un sistem le#at de instalatia de evaporare! in acest fel tratamentul fiind efectuat fara nici o utilizare substantiala de ener#ie suplimentara. $n acest mod cantitatea totala de C'D! inainte de refolosire! este redusa la circa 2B#/t ! o reducere de circa 2>H comparat doar cu tratarea celor mai multi condensati contaminati. Coloana de stripare poate fi un echipament separat sau poate fi inte#rat ca parte instalatiei de [Link] sunt dusi la suprafata de coloana de [Link] sau condensatii vaporizati rezulta de la baza coloanei de stripare in contra(curent fata de condensatii murdari.7aporii superiori rezultati din coloana de stripare sunt trimisi catre un condensator cu reflu4 unde partial sunt condensati. &copul condensatorului cu reflu4 este acela de a condensa o parte din apa in #aze si a mari concentratia de materie volatila in #azele ce ies din condensator.9azele necondensate rezultate din condensator contin ma-oritatea compusilor volatili ce sunt stripati in coloana de [Link] sunt condusi catre incinerare!unde compusi or#anici si3,& sunt distrusi prin o4idare termica. Condensatii curatati sunt nu contin metale si de aceea sunt folositi la spalarea instalatiilor de inalbire atunci cand se doreste inchiderea acestei parti din proces. %ot de asemeni refolositi in spalarea materiei maro! in zone de caustificare (filtrarea si diluarea namolului!filtrarea prin spalare a namolului)!ca si 3,& Flichid de spalare pentru cuptoarele de ardere a varului ori ca apa de proces. Asta inseamna ca unii condensati vor fi folositi pe portiuni inchise ale procesului si nu vor fi evacuati sub forma de [Link] condensati vor fi folositi in parti

deschise !de e4emplu la instalatiile de inalbire! fiind trimisi in efluent impreuna cu ceilalti condensati! care nu sunt reutilizati ci evacuati direct sub forma de deseuri. "plicabilitatea si caracterizarea masurilor. &triparea aburului este o metoda de tratare viabila in interiorul instalatiei pentru reducerea C'D si a mirosului din condensatii murdari din fabrica de celuloza sulfat.%rocesul poate fi aplicat ambelor tipuri de fabrici! noi si e4istente. Coloana de stripare a condensatului poate fi separata sau inte#rata in instalatia de evaporare. $n cazul anterior! aburul viu ar fi necesar acolo chiar in cazul anterior! aburul secundar poate fi utilizat din efectele de evaporare. 'ricum este necesara o4idarea termica a vaporilor din sistemul de stripare. Cuptoarele de var! cazanele puternice si incineratoarele separate 3,& pot fi utilizate in acest scop. Principala performanta de mediu [Link] mai bun loc pentru refolosirea condensatilor este spalarea celulozei in ultima spalare ori intr(un vas in fabrica cu un sistem de apa inchis cu camera de [Link] utilizata uzual necesita 1>(10m 0/Adt. Condensatul pentru zona de evaporare si zona de fierbere poate rovolosi o cantitate de 6(9m0/Adt!care cantitate este de economisita.$n striparea totala!doar condensatii din poluati puternic pot rezulta 1(6B# C'D/AD3 in timp ce striparea in mediu usor contaminat pot rezulta circa 0(2 B# C'D/AD realizata.'ricum! condensatii evacuati catre tratarea efluentului este aproape #ate biode#radabila. )iltrarea este de apro4. 9AH din condensat! metanolul aproape de 90H. fectele [Link] cand aburul stripat este folosit!#azele non(condebile(*C9s) trebuie a fi incinerate separat pentru a evita eliberarea de #az concentrat 3,& in [Link] a fost discutata in mai multe detalii in cone4iune cu setiunile 2.0.1@ si 2.0.19. Atunci cand procesul de stripare al condensatilor contaminati este aplicat!incarcatura instalatiei de apa folosita va fi redusa si daca acolo e4ista posibilitatea unor noi investitii in procesul de prelucrare al apei evacuate! poate fi evitata. Aceasta de asemeni inseamna ca mai putina ener#ie este utilizata pentru aerare si mai putina ener#ie si chimicale in tratarea namolului. Actunci cand se combina recuperarea condensatilor curati si condensatii stripati! consumul de apa proapspata poate reprezenta o reducere de pana la 6 m0/Adt. Deoarece condensatii sunt fierti! o parte din ener#ie poate fi utilizata in coloana de stripare. misiile fu#itive de 3,& din instalatia de apa uzata pot fi redusi prin striparea aburului din condensati! indepartand compusii de 3,& din condensatii murdari. Deoarece #azele de stripare contin @(12 B#/Adt metanol! e4ista un potential de a economisi pacura sau #az natural! deoarece #azul de stripare poate inlocui combustibilul. &triparea condensatilor reduce nivelul redus de emisie al compusilor 3,& de la condensatii murdari. Compusii 3,& includ hidro#enul sulfurat! metil mercaptanul! dimetil sulfitul si dimetil disulfitul. Aceste emisii sunt partial responsabile pentru patru mirosuri provenite de la fabrica sulfata. *periente operatioanale. &triparea condensatilor contaminati a fost utilizata multi ani la fabricile moderne. Daca sistemul de stripare este utilizat pentru indepartarea de cantitati mari de metanol! condensatii de pe coloana de stripare sunt relativ curati si pot fi reutilizati in fabrica de celuloza pentru aplicatii precum spalarea materialului maro. +aza proiectului ar trebui sa fie reducerea flu4ului catre sistemului de stripare prin se#re#area condensatilor pentru a reduce investitiile $n instalatia de evaporare! primul condensat din vaporii primei lesii poate fi impartit in doua fractii. &uprafata de condensare poate fi impartit in doua unitati sau doua etape de condensare. 7aporii de la un fierbator discontinuu pot fi condensati in doua trepte. Aburul secund poate fi utilizat ca sursa de abur principala in coloana de stripare. "specte economice. Costurile de investitie pentru sistemul de stripare la 12>> Adt/d a fabricii de celuloza sulfata sunt de apro4. 2!> F 2!26euro. Costurile suplimentare pot apare pentru cresterea capacitatii instalatiei de evaporare a fabricii! insa aceasta depinde foarte mult de confi#uratia actuala a instalatiei de evaporare. Costurile de retehnolo#izare pot varia intre 1(1 6euro. Costurile operationale ale striparii condensatului contin in principal costul pentru aburul utiliza in stripare si mentenanta. Daca instalatia de stripare este operata separat de instalatia de

evaporare! costurile de operare sunt semnificant mai mari datorita necesarului de abur proaspat. Costurile sunt de apro4. >!6 F >!A 6euros/an. Daca instalatia de stripare este conectata intre etapele de evaporare! costurile de operare sunt mai mici. Costurile de operare si caz anterior sunt de >!0 F >!1 6euro/an. /timulul pentru implementarea acestei tehnici. )abricile de celuloza sulfate pot avea probleme de evacuare a C'D. %ot avea un sistem de tratare a apei uzate neadecvat dimensionat sau operat sau pot avea limite noi stricte sau o e4tindere a fabricii sau o modificare de proces care sa creasca cantitatea de C'D in instalatia de tratare a apei uzate. Astfel este necesar sa se reutilizeze condensatul in procesele fabricii de celuloza. ,eutilizarea condensatului murdar fara tratament are un efect advers asupra calitatii celulozei. Instalatiile de referinta. *umeroase fabrici din uropa.

2,%,1( Cresterea continutului de substanta solida in lesia neagra Descrierea tehnicii. $n cazanul recuperator! substantele anor#anice sunt reduse si separate ca o topitura (in principal ca *a2& si *a2C'0) de la baza iar substanta or#anica o4ideaza si astfel #enereaza caldura. $n cazanul recuperator conventional e4ista o zona de o4idare in partea superioara si o parte de reducere in partea inferioara. 5esia nea#ra tare este introdusa prin una sau mai multe duze intr(o zona de reducere (vezi fi#ura 2.0). Aerul de ardere este alimentat de obicei la trei nivele diferite ca aer primar! secundar si tertiar (de la baza in sus). misiile de la cazanul recuperator contin in principal particule! o4izi de azot si dio4id de azot. *ivelurile de emisie sunt pastrate cat de redus posibil prin optimizarea parametrilor de ardere precum temperatura! aerul de alimentare! continutul solid din lesia nea#ra si echilibrul chimicalelor. &copul evaporarii sporite este de a atin#e un continut ridicat de corp solid (D&) cat de posibil intr(o lesie nea#ra tare. Dupa o evaporare conventionala continutul D& din lesia nea#ra tare este de apro4. 62H. %rin instalarea unui superconcentrator! continutul de D& va fi de pana la @>H. 3otusi continutul de D& realizabil depinde de speciile de lemn. 3inta pentru un continut solid optim uscat de lesie #roasa intr(o fabrica echilibrata poate fi de A2(A0H dupa evaporare insa masurat inainte de amestecatorul cazanului recuperator. "plicabilitatea si caracterizarea masurii. 3ehnica de proces inte#rat. %rocesul poate fi aplicat la ambele tipuri de fabrici! noi si e4istente. Aceasta depinde de speciile de lemn si de temperatura. $n practica! cu eucalipt si alte specii de lemn tare este dificil sa sa atin#a un continut de D& mai mare de A>H. Principala performanta de mediu atinsa. misia de sulf de la cazanul recuperator este de pana la 2(2> m# &/*m0 sau >.1(>.0 B# &/ADt de celuloza sau cateodata tinde aproape spre zero deoarece mai mult sodiu se evapora si reactioneaza cu sulful. fectele inter&media. ,educerea emisiilor de sulf la un continut ridicat de D& sporeste emisiile de pulberi inaintea epurarii flu4ului de #az. %entru a compensa aceasta! se va instala un filtru electric mult mai eficient si costisitor. 5a un continut solid (3&U@>H) e4ista eliberari considerabile de compusi de sulf de la ultima etapa de evaporare! trebuind sa fie colectate si incinerate. Continutul de solid in crestere al lesiei ne#re are tendinta de a creste emisiile de *'4 de la cazanul recuperator! daca nu este luata o contra(masura (vezi 2.0.22) *periente operationale. Aceasta masura a fot testata in mai multe fabrici din *ordul uropei. ste in e4ploatare la scara completa in *ordul si &udul uropei. "specte economice. $n fabricile e4istente costul evaporarii imbunatatite si a concentratiei lesiei ne#re tari este le#ata de concentratia tinta. ' fabrica e4istenta cu 12>> Adt/d productie de celuloza sulfata! costurile de investitie pentru cresterea concentratiei lesiei ne#re de la 60H in sus! sunt urmatoarele. (concentratia de la 60 H ( A> H! 1.A(2.> 6euro ( concentratia de la 60 H ( A2 H! 0.2(1.> 6 uro ( concentratia de la 60 H ( @> H! @.>(9.> 6euro

Costurile de operare a imbunatatilor nu sunt semnificante datorita cresterii economisirii de ener#ie (1(AH) si casti# din capacitatea de recuperare a cazanului. Cresterea continutului solid in cazanul recuperator poate avea ca rezultat unele economisiri in retea. /timulul de implementare a tehnicii. )abricile pot face fata problemei emisiilor de dio4id de sulf! iar aceste emsii din cazanul recuperator pot fi reduse prin cresterea continutului solid al lesiei ne#re. Alt rezultat obtinut de la caz la caz este cresterea capacitatii cazanului recuperator (1(AH). Alternativ! spalarile flu4ului de #az pot fi instalate pentru acelasi scop (vezi 2.0..16) Instalatii de referinta. numeroase instalatii din &candinavia si cel putin una din &pania. 2,%,14Colectarea gazelor usoare pentru incinerarea in cazanul recuperator Descrierea tehnicilor. Controlul 3,& poate fi impartit catre tratarea mirosurilor #azelor non( condensabile urat mirositoare (*C9s)ce contin circa 1 B# 3,&/t (masurata ca &) si diluata sau #azele putin mirositoare ce contin circa >.2 B# 3,s/t (masurata ca &). 3ratarea de concentrat *C9s in #eneral este realizata prin colectarea *C9s de la sectiile de fierbere si evaporare(vezi 2.0.11) si transmiterea lor la incinerare. Atunci e4ista diferite optiuni valabile. Arderea #azelor concentrate mirositoare in cazanul recuperato reste o posibila optiune. 4ista cateva fabrici in uropa si circa 1 fabrici in lume care ard #azele urat mirositoare puternice in cazane recuperator. 7olumul mare si concentratiile mici de #aze sunt formate din lesie nea#ra si alba! spalarea celulozei si canalelor podelei cu reziduri de lesie alba si nea#ra. Actuala compozitie variaza de la caz la caz. Colectarea este realizata prin conducte de #az si suflante pentru transferul de #az.9azele urat mirositoare colectate pot fi arse ca aer secundar sau tertiar in cazanul recuperator. Depinzand de volumul de diluare *C9s si de constructia a fabricii de celuloza pot fi mai multe sisteme de distru#ere 3,& pentru diferite departamente.' alternativa pentru incinerare este spalarea alcalina sau spalari [Link] recuperator este capabil sa distru#a #azele urat mirositoare diluate. 'ricum cazanul recuperator este doar o alternativa pentru incinerarea #azelor diluate. Cantitatea normala de *C9s diluat la 1>>> de tone/d intr(o fabrica este de 2>>>>(1>>>>> m0/[Link] normala de #aze detine conceptia fabricii/cu o fierbere continua si spalare prin duse volumele sunt mai mici decat la fierberea continua si spalarea sub presiune. "plicabilitatea si caracterizarea masurilor. 6asurile pot fi adoptate in fabricile e4istente si cele noi . $n fabricile de celuloza de-a e4istente poate fi dificil de retohnolo#izat colectarea si tratarea de *C9s diluat. Aceasta este o limitare potrivita structurei si distantelor intre sursele de #az cu miros neplacut si cazanul recuperator. Principala performanta de mediu atinsa. misiile 3,& de #aze cu volum mare (concentratie mica) pot fi reduse aproape total prin colectare si ardere. fectele intermedia. nu are efecte intermedia. *perientele operationale. 6etodele folosite pana acum la fabricile de referinta de(alun#ul anilor nu au creeat probleme. ,ata de cu#ere a aerului tertiar intr(un cazan recuperator este limitata si celelalte alternative de ardere pot fi folositoare de asemenea. "specte economice. Costurile de investitie pentru un #az usor urat mirositor colectat si transmis in cazanul recuperator sunt 0.6(1.2 6 euro pentru o fabrica de celuloza sulfat cu productia de 12>>Adt/d. 'ricum!datorita costurilor pentru conducte! costurile pot fi considerabil mai mari la fabrici cu o intindere mai [Link] operationale pentru acest sistem sunt de >.0(>.2 6 euro/a. /timul pentru implementarea acestei [Link] mai eficienta reducere a emisiilor 3,& din fabricile de celuloza sulfat este principalul motiv de implementare al acestei tehnici..

$nstalatii de [Link] fabrici de celuloza. 5iteratura. Q3AA%$!%rocedee!199AR!Q3AA%$!%rocedee!1991R!Q-.%oMrM!199APR!Q?.poMrM!199AbR!Q& %A( ,eport 1A10(2R 2,%,13 Colectarea si incinerarea gazelor mirositoare (gaze slabe si puternice) prin utilizarea focarului separat echipat cu spalatoare de /02 Descrierea tehnicii. $ncinerarea #azelor mirositoare (vezi 2.0.1A si 2.0.1@) poate fi realizata de asemenea de incineratorul separat *C9 echipat cu spalator de &'2. :n focar separat poate mentine valoarea calorifica in cazan. "plicabilitatea si caracterizarea masurii. 6asura poate fi adoptata in fabrici de celuloza sulfata noi si e4istente. $n fabricile e4istente de celuloza e posibil sa fie dificil de retehnolo#izat o colectare si o tratare a *C9s diluati. Principala performanta de mediu realizata. misiile de 3,& din fabrica de celuloza sulfata pot fi reduse la peste 9>H doar prin colectarea si arderea *C9s concentrata. fectele inter&media. $ncinerarea #azelor mirositoare intr(un furnal separat au tendinta de a creste emisiile de *'4 daca nu se ia nici o contra(masura. *perientele operationale. 3ehnolo#ia este utilizata in multe fabrici de mai multi ani fara probleme "specte economice. Costurile de investitie sunt tipic A(@ 6euro la o fabrica noua si @(11 6euros la fabricile e4istente cu 12>> Adt/d capacitate de productie. Costurile de operare cresc de obicei cu >! 0(>!2 6euros/a deoarece valoarea calorifica a metanolului recuperat nu a putut fi utilizata. /timulii pentru implementarea tehnicii. ,educerea emisiilor de 3,& a fabricii sulfate este un motiv ma-or de implementare a acestei tehnici $nstalatia de referinta. $nstalatiile numeroase din uropa