Universitatea Politehnica Bucuresti

Master Antreprenoriat Industrial

Analiza ciclului de viata al pungilor

de hartie si plastic

Prof dr ingLucian Seiciu

Masteranda Bica Elena Simina

Anul II
MASTER ANDTREPRENORIAT INDUSTRIAL

2015
Evaluarea ciclului de viata al pungilor de hartie si plastic
1. Introducere in analiza ciclului de viata
O analiza a ciclului de viata ofera un cadru si metode pentru identificarea si evaluarea sarcinilor
de mediu asociate cu cicluri de viata completate de produse si servicii, si anume de la nastere
produsului si pana la moartea acestuia.
2. Ce este analiza ciclului de viata?
3.3. Ce este analiza ciclului de viata?
Evaluarea metodei unui ciclu de viata implica o interactiune complexa intre prevederile
unui produs pentru toate stagiile ciclului de viata in sine si mediu. Incercarea ECV de a prevedea

sarcinile generale ale mediului in asocire cu prevederea (instructiunea) produsului si identifica

sarcini speciale sau procesele de poluare in ciclul de viata.
Agentia Nationala de Protectie a Mediului din SUA defineste ciclul de viata ca o evaluare
a unui proces obiectiv obisnuit sa evalueze sarcinile de mediu cu produsul, procesul sau
activitate prin identificarea si cuantificarea energiei materialelor folosite si eliberarea deseurilor
in mediu si evaluarea si implementarea oportunitatilor car 353e49d e afecteaza sau au efect
asupra imbunatatirii mediului. Scopul urmator produsului ciclului de viata de la leagan la
mormant este de a limita sau elimina impactul de imprastire.
Evaluarea tipica a unui ciclu de viata va determina energia si utilizarea materialelor prime
solide, lichide si emisiile de gaze generate la fiecare nivel al ciclului de viata. In general impactul
de generatia a doua ale sistemului sunt ignorate, de ex: energia necesara pentru aprinderea
caramizilor cu care sunt construite cuptoarele nu vor fi incluse in mod special.
3.4. Metodologia generica
Ciclul de viata al unui produs include extractia resurselor naturale, productia materiei
prime, transportul, productia produsului, utilizarea si managementul deseului sau a reciclarii.
Intr-o evaluare a unui ciclu de viata fluxurile de intrare si de iesire pentru mediu a unui ciclu de
viata pentru un produs studiat si impacturile asupra mediului cauzate de produs sunt calculate si
evaluate.
In mod curent ISO 14040-43 defineste un ciclu de viata si este compus din 4 faze:
Faza 1 Evaluarea tintei si a scopului
Scopul acestui studiu este descris. Descrierea include aplicatia intentionata si audienta si
stabileste clar motivele pentru care a fost facut studiul. Scopul studiului este descris si include
limitarile, functiunile sistemului investigat, unitatea functionala, sistemul investigat, granitele
sistemului, apropierile alocate, cerintele informatiilor, elemente de presupunere, metoda de
evaluare a impactului, metoda de interpretare si tipul de raportare.
Faza 2 Analiza de inventariere
Informatiile sunt colectate si interpretate, calculatiile sunt facute si inventarirea rezultata
este calculata si prezantata. Fluxul de masa si fluxurile de intrare si de iesire de mediu sunt
calculate si prezentate.
Faza 3 Evaluarea impactului
Sistemul de productie este examinat din punct de vedere al perspectivei de mediu
folosind indicatori precum: incalzirea globala, acidifierea, eutrofizarea.
Faza 4 Interpretare

In interior rezultatele sunt analizate cu obiectivul studiului. Concluziile sunt trase,

limitarile rezultate sunt prezentare precum si recomandarile sunt date pe baza datelor bazelor
anterioare. Concluziile pot fi compatibile cu scopul si calitatea studiilor.
3.6.Generic ciclu de viata al pungi de plastic
Ciclul de viata al pungilor din material plastic este ilustrata in diagrama de mai jos:

3.7.Generic ciclu de viata al pungi de hartie

Tip de punga

Micron g/m2

Dimensiuni (cm)

Similare cu

Pret

Polietilena

necunoscut

51 x 30,5 x 20

maxi VCB

$ 45 / 1000

Hartie

110

44 x 18 x 31

Hartia
cumparata

$ 70 / 1000

Necesar (cerinte) de energie.

Tipul Pungi

Rata reciclabilitatii
0%

25 %

50 %

75 %

100 %

raport 1,0 punga de polietilena la 1 punga de hartie

Polietilena

6822,70

6400,67

5908,31

5415,95

4923,59

Hartie

17197,41

15298,31

13399,21

11500,11

9601,01

raport 1,5 punga de polietilena la 1 punga de hartie

Polietilena

10234,04

9601,01

8862,47

8123,93

7385,39

Hartie

17197,41

15298,31

13399,21

11500,11

9601,01

raport 2,0 punga de polietilena la 1 punga de hartie

Polietilena

13715,73

12766,18

11711,12

10761,57

9812,02

Hartie

17197,41

15298,31

13399,21

11500,11

9601,01

Necesarul de energie pentru pungile de polietilena (plastic) au fost gasite a fi cu 20 catre

40% mai putin decat petru pungile de hartie la 0 procente reciclabilitate pentru ambele pungi. Cu
cat reciclabilitatea creste, necesarul de energie devine echivalent cu aproximativ 90% din rata
reciclarii
Necesarul de energie pentru pungile alimentare.

Deseurile solide cuprind cenusa de la producerea de energie prin incinerare. Pungile din
polietilena contribuie cu 74-80% mai putin la deseuri solide decat pungile de hartie. Pungile
depolietilena contribuie mai putin la producerea de deseuri solide decat pungile din hartie, la
toate fazele de reciclare.
Total deseuri solide pentru pungile de alimente

Emisiile in atmosfera.
Emisiile in atmosfera (kg/10000 pungi)
Tipul pungii

Rata reciclabilitatii
0%

25 %

50 %

75 %

100 %

1 punga de polietilena la 1 punga de hartie

Polietilena

5,41

5,11

4,78

4,48

4,14

Hartie

29,12

25,49

21,86

18,23

14,61

1,5 punga de polietilena la 1 punga de hartie

Polietilena

8,12

7,67

7,17

6,71

6,21

Hartie

29,12

25,49

21,86

18,23

14,61

2 punga de polietilena la 1 punga de hartie

Polietilena

10,84

10,21

9,57

8,94

8,30

Hartie

29,12

25,49

21,86

18,23

14,61

Sase componente au fost analizate in asociere in aceasta categorie, si anume: particule,

oxizi de azot (NOx), hidrocarburi, oxizi de sulf (SOx), monoxid de carbon si ingrasamat de sulf.
Emisiile in atmosfera din pungile de polietilena au fost mai mici cu 63 - 73% decat din
pungile de hartie.
Emisii in atmosfera
Emisii in atmosfera ale pungilor alimentare.
Emisii care plutesc la suprafata apei.

Emisii care plutesc la suprafata apei.

Tipul pungii

Rata reciclabilitatii
0%

25 %

50 %

75 %

100 %

1 punga de polietilena la 1 punga de hartie

Polietilena

0,54

0,51

0,48

0,45

0,45

Hartie

14,15

15,56

17,06

18,46

19,91

1,5 punga de polietilena la 1 punga de hartie

Polietilena

0,82

0,77

0,73

0,68

0,68

Hartie

14,15

15,56

17,06

18,46

19,91

2 punga de polietilena la 1 punga de hartie

Polietilena

1,09

1,04

1,00

0,91

0,86

Hartie

14,15

15,56

17,06

18,46

19,91

Patru componente au fost analizate in asociere in aceasta categorie, si anume consumul

biologic de oxigen COB, suspensii solide si acizi. Diferenta intre pungile din hartie reciclata si
pungile facute din material virgin este ca pungile din hartie reciclata produc mai mult reziduu
prin descompunerea lor in apa decat pungile din hartie virgina.
Waterborne wastes for grocery sacks
RECICLABILITATEA

Pungile de PEJD si pungile de hartie s-au dovedit a fi reciclabile. Resturile de la curatarea,

productia si fabricarea sacilor se recicleaza. Saci din hartie au ca si suport reciclarea colectiei de
ziare vechi. Saci din polietilena, au ca si suport resturile de film.
COMBUSTIA
Polietilena elibereaza de 2.75 ori mai multa energie prin incinerarea decat hartia. Cu toate
acestea pe o baza inegale, saci din hartie cantaresc de 4 - 5 ori mai mult decat saci de plastic.
IMPACTUL DEPOZITELOR DE DESEURI
Depozitele de deseuri in volum este ocupat in procent de 70-80% mai putin de pungile de
polietilena decat pungile de hartie. A fost mentionat faptul ca exista putine date referitoare la rata
de degradare, pentru ambele polietilena si hartie.
A fost argumentat ca, prin urmare, rata de descompunere nu a putut fi estimata si cu
privire la impactul potential pe depozitele de deseuri sau levigat s-a produs gaz metan.
DISTRIBUTIA IN PUNGA DE HARTIE
TINTA
Pentru a compara performantele de mediu ale distributie in 25 kg pungi de hartie cu
alternative ale sistemele de distributie. Alternativele include pungi de plastic 25 kg si 1,000 kg
pungi de plastic mari.
Este de remarcat faptul ca produsele analizate sunt fundamental diferite unele de altele ca
si marime.

OBIECTIVE
Obiectivule principale a fost de a compara impactele asupra mediului de distributia in
pungile de hartie cu distributia in alte sisteme de umplere cu marfuri in Europa.
SCOP
Toate sistemele studiate includ extractia de resurse naturale, producerea de materii prime,
productia de pungi / pungi mari / silozuri, dupa folosire toate sunt destinate transportului.
Acest lucru a fost asumat distributiei a 1000 kg de umplere de marfuri pe o distanta de
300 km. De asemenea, sa subliniat faptul ca efectele asupra mediului au fost de aceeasi
dimensiune, indiferent de sistemul de ambalare si, prin urmare, au fost eliminate din rezultatele
studiului.

Ciclu de viata ia in considerare analiza impactului asupra mediului in conformitate cu

urmatoarele rubrici:
Categorii de impact

Untate de masura

Consumul primar de energie

MJ/ 10 000 pungi

Epuizarea resurselor abiotice

kg/ani/ 10 000 pungi

Incalzirea globala

kg CO2 echivalent / 10 000 pungi

Acidifierea

kg SO2 echivalent / 10 000 pungi

Imbogatirea nutrientilor

kg NOx echivalent / 10 000 pungi

Formarea ozonului fotochimic

kg C2H2 echivalent / 10 000 pungi

Ecotoxicitatea acvatica

m3 apa poluata

Emisii in aer

kg contaminant/greutate corporala

Emisii in apa

kg contaminant/greutate corporala

Concluziile analizei sunt prezentate in sectiunile urmatoare.

Consumul primar de energie.
Consumul de energie primara a fost calculata incluzand energia utilizati in productia de
materiale brute (adica titei si lemn).Pungile de PEJD au fost gasite pentru a oferi o mai mare
contributie la epuizarea resurselor neregenerabile decat hartie. Acest lucru este cauzat utilizarii

unor fosile sau materii prime si de energie in productia pungii de PEJD.

Epuizarea resurselor abiotice.

Epuizarea resurselor abiotice, cum ar fi minereurile metalifere si combustibilii

fosilieste problematica, deoarece acesta duce la o situatie in care generatiile viitoare vor trebui sa
recurga la utilizarea altor resurse. Este important sa se noteze, ca, in Europa, padurile cresc mai
repede decat sunt epuizate si, prin urmare, aceasta nu a fost inclusa in categoria resurselor

epuizabile.
Punga de PEJD a fost gasita ca oferind cea mai mare contributie la epuizarea resurselor
abiotice. Acest lucru este dependent de faptul ca, in studiul geografic, PEJD se face din titei si
din gaz natural.
Incalzirea globalIncalzirea globala este provocata decresterea concentratiei de substante
chimice in atmosfera care absorb radiatiile infrarosii. Incalzirea globala estemasurata in
echivalent CO2. S-a constatat ca pungile de PEJD-a au cel mai mare potential in
contributia incalzirii globale. De asemenea s-a constatat ca contributia la incalzirea globala o au
incinerarea pungilor de hartie deoarece dioxid de carbon rezultat de la incinerarea hartiei a fost
considerat a avea o contributie la incalzirea globala. Contributia de la incinerare PEJD a fost mai
mare decat incinerare sacilor din hirtie. S-a constata ca punga de PEJD are o valoare mai mare

decat punga de hartie permatand o mare recuperare a energiei.

Crearea oxidantilor fotochimici

Aceasta categorie de impact reflecta crearea de compusi oxidanti realizati prin reactii
fotochimice in aer. Cel mai important oxidant, in acest context, este ozonul.
Sac de PEJD-a au cea mai mare contributie la crearea oxidantilor fotochimici . Acesta a
fost un rezultat al emisiilor de hidrocarburi, din productia de PEJD.
Scenarii pentru depozitul de deseuri de hartie da cea mai mare contributie decat alte
scenarii pentru saci de hartie din cauza formarii de metan in timpul descompunerii.
O alta diferenta intre crearea fotooxidantului sa dovedit a fi un decalaj in datele
furnizate de STFI (si anume lipsa de detaliu).
Acidifiere
Acidifierea este reducerea valorii pH-ului in sistemele terestre si acvatice. Acest lucru
este problematic deoarece el determina substante, inclusiv elemente nutritive in sol, fie dizolvate
si sa fie transpotate in sistemele acvatice. Punga de PEJD (polietilena de joasa densitate) are cea
mai mare contributie la acidifiere, datorita emisiilor de SO2 si NOx asociate cu utilizarea
combustibililor fosili. In timpul incinerarea pungilor de PEJD, rezulta NOx, contribuind la
acidifiere.
Contributia pozitiva la acidifiere din reciclarea PEJD vine de la crearea de NOx si SO2 la
producerea energiei electrica. Contributia negativa de la sistemul de expansiune la reciclarea
PEJD este in principal de la evitate productie de PEJD, si de la producerea energiei alternative.
Diferenta dintre sacii de PEJD si sacii de hartie , este destul de mare, dar in primul rand depinde

de faptul ca, la reciclare, sacii de PEJD au fost inlocuiti cu doar 17% material virgin in timp ce
44% din sacii de hartie sunt inlocuiti cu material virgin.
Eutrofizare
Eutrofizare este tulburarea echilibrului de nutrienti in sol. In sistemele acvatice, aceasta
duce la cresterea productiei de biomasa, ceea ce poate conduce la un deficit de oxigen datorita
descompunerii. Punga de hartie a dat cea mai mare contributie la eutrofizare ca urmare a unor
niveluri ridicate de COD de la productia

pungii de hartie .
Emisii in aer
Pentru toxicitatea umana cauzata de toxicitate emisiilor in aer, este de PEJD (polietilena
de joasa densitate), sac care ofera cea mai mare contributie. Emisiile de SO2 si NOx asociate cu
utilizarea combustibililor fosili la producerea de PEJD au fost gasite a domina dand sacilor

de PEJD (polietilena de joasa densitate) o mai mare contributie la emisiile in atmosfera.

Contributia pozitiva la reciclarea PEJD apare ca urmare a crearii de SO2 si NOx la
generarea energiei electrice. Contributie negativa de la sistemul de expansiune la reciclarea
LDPE este in principal de la evitate LDPE de productie, a evitat LDPE de reciclare si de la
produerea energiei alternative.
Emisiile in apa

.
Contributiile negative de la sistemul de reciclare a dilatarilor au fost gasite a fi mai mari
pentru saci din LDPE decat pentru saci de hartie. Reciclarea LDPE a fost asumata sa inlocuiasca
83% materiale reciclate de la alte produse si 17% de la material virgin. Reciclarea hartiei a fost
asumat de a inlocui 56% material reciclat de la alte produse si 44% material virgin.
Usoara contributie negativa de la reciclare de hartie este datorita productiei de electricitate.
Acesta este o contributie negativa datorita lipsei emisiilor de fier (Fe) catre apa de la producerea
de energie electrica din Europa.
Pentru toxicitatea omului produsa de emisiile aerului, sacii LDPE ofera cea mai mare
contributie. Emisiilor de SO2 si NOx asociate cu utilizarea combustibililor fosili la producerea
de LDPE au fost gasite dominand atribuindu-se sacilor LDPE o mai mare contributie la emisiile
atmosferice.
Poluarea sistemelor acvatice.
Contributia la poluarea sistemelor acvatice a productiei de PEJD (polietilena de joasa
densitate) a fost gasita a fi mai mare decat contributia la productia de hartie.

Contributiile negative pentru sistemul de expansiune a reciclarii sunt mai mari pentru saci
dinPEJD (polietilena de joasa densitate) decat pentru saci de hartie.
Concluzii
Obiectivul acestei sectiuni a fost acela de a pregati o comparatie a efectelor de mediu si
durata ciclului de viata intre pungile de plastic si pungile de hartie. Sa constatat ca, sensibilitatea
ECV a diferitilor factori, cum ar fi:

domeniul de aplicare,

obiective,

geografie,

clima,

surse de energie, inclusiv alte ECV sunt limitate in comparatie, in primul rand, intre
studii si in al doilea rand intre medii (de exemplu, Europa si Africa de Sud).

Studii de analiza a ciclului de viata a produselor sunt detaliate in tabelul de mai jos:

Categorii de impact

1/6 barrel grocery sacks

25 kg saci de distributie

Hartie/Plastic

Hartie/Plastic

Energie primara

Ciclul de viata al plasticului Ciclul de viata al hartiei utiliz.

utiliz. cu 23.08% mai putin
cu 80% mai putin

Deseu solid

Ciclul de viata al plasticului Nu se ia in considerare

utiliz. cu 75,68 % mai putin

Resurse abiotice

Nu se ia in considerare

Hartia utilize. cu 85.00% mai

putine

Incalzire globala

Nu se ia in considerare

Ciclul de viata al hartiei

contrib. cu 95,69 % mai putin

Acidifiere

Nu se ia in considerare

Ciclul de viata al hartiei

contrib. cu 53,79 % mai putin

Imbogatirea nutrientilor

Nu se ia in considerare

Ciclul de viata al plasticului

utiliz. cu 55.36%

Formarea ozonului fotochimic

Nu se ia in considerare

Ciclul de viata al hartiei

contrib. cu 64,04 % mai putin

Ecotoxicitatea acvatica

Nu se ia in considerare

Ciclul de viata al hartiei

contrib. cu 37,04 % mai putin

Emisii in aer

Ciclul de viata al plasticului Ciclul de viata al hartiei

contrib. cu 57,45% mai putin
contrib. cu 52,23 % mai putin

Emisii in apa

ciclului de viata al plasticului Ciclul de viata al hartiei

are 96.58%fewer

contrib. cu 28,79 % mai putin

In mod evident rezultatele prezentate in tabelul de mai sus sunt contradictorii. Aceasta
serveste ca o ilustrare, pentru posibilul efect in domeniul de aplicare a proiectului, sistemul de
limite, obiective si ipoteze si posibili factori geografici ai ECV.
Mai mult,o examinare a exacta a produselor examinate ca emisiile in fiecare
ECV dezvaluie diferentele care identifica de ce rezultatele sunt contradictorii (consultantii nu
sunt parte la aceste detalii).
Mai mult, orice ECV poate fi construita pentru a transporta un mesaj specific prin
selectarea cu atentie corespunzatoare, pentru examinarea deaproape a impactul.
Prin urmare, s-a ajuns la concluzia ca, pentru a formula o evaluare exacta a ciclului de
viata, care este mai ecologic, in Africa de Sud pentru o mai buna clarificare, ECV ar trebui
comandata