EVALUAREA CICLULUI DE VIA - Ciclul de via al produselor O metod care capt din ce n ce o mai mare audien n evaluarea n raport

cu mediu a activitilor socio-economice o constituie Evaluarea Ciclului de Via. Scopul abordarii ciclului de via este de a furniza deciziile de baz pentru aplicarea dezvoltrii durabile, fiind cunoscut ca fora conductoare pentru dezvoltarea tehnologic. n cadrul acestui studiu (LCA-life cycle assessment) toate extraciile de resurse din mediu i emisiile n mediu sunt determinate pe ct posibil cantitativ pe ntregul ciclul de via, pornind de la materiile prime i ajungnd la producerea de servicii. Evaluarea Ciclului de Viata este o metoda prin care sunt evaluate consumurile de energie si materiale, pe de o parte, si impactul asupra sanatatii umane si a ecosistemelor, pe de alta, in fazele reprezentative ale desfasurarii procesului pentru obtinerea unui produs si ale utilizarii lui, incepand cu extractia materiilor prime, obtinerea produsului, utilizarea si reciclarea sa, transportul, pana la depozitarea finala a produsului uzat sau a reziduurilor nefolositoare. Datorita privirii de ansamblu asupra procesului si a produsului, evaluarea ciclului de viata a fost considerata ca o analiza de la nastere la moarte. Aceasta trasatura o deosebeste de alte metode de analiza, cum ar fi evaluarea impactului de mediu sau auditul de mediu, care trateaza impactul procesului/ produsului asupra mediului doar intr-o anumita faza a existentei sale. De asemenea, evaluarea ciclului de viata are in vedere calitatea mediului, spre deosebire de celelalte metode de analiza (cum ar fi evaluarea riscului) care se refera doar la siguranta mediului. Evaluarea Ciclului de Viata este o metoda relativ noua, care a aparut ca raspuns la grija societatii pentru calitatea factorilor de mediu si la obligatia institutiilor guvernamentale de a pune sub control fenomenul de poluare industriala. La inceputul anilor 70, s-au realizat asanumitele analize ale ciclului de combustibil, care cautau in special alternative pentru resursele de energie si materiale. Dezvoltarea miscarii verzi in Europa anilor 80 a adus cu sine cresterea interesului publicului larg, ca si al politicienilor, privind efectele asupra mediului generate de fabricatia unui produs, in diferite faze ale procesului de productie. Pana in 1990, analizele vizau atat consumul de materii prime si energie, cat si nivelul poluarii diversilor factori de mediu. LCA consider c poluarea aerului i apei precum i generarea deeurilor solide ncepe n momentul extraciei de materii prime. Acesta include de asemenea i consumul de energie utilizat n extracia materiilor prime i poluarea rezultat n urma proceselor de producie. Este de asemenea de mare importan pentru protejarea mediului i utilizarea i distribuirea produselor. n sfrit prin analiza ciclului de via se examineaza deeurile solide i lichide generate n mediu de-a lungul ntregului proces de producie precum i n timpul utilizrii produselor astfel obinue. Pornind de la aceste date poate fi urmrit impactul potenial creat asupra resurselor naturale, mediului i sntii umane. LCA are in principiu multe aplicaii, pornind de la dezvoltarea produciei, prin ecoetichetarea i reglarea produciilor, pn la politicile de mediu i stabilirea prioritilor. Uneori, LCA nu este suficient pentru luarea unor decizii de mediu ct mai bune aparnd cteva bariere n calea aplicabilitii sale de genul: Confuzii referitoare la aplicabilitatea LCA (unde i n ce condiii se aplic); Intervalele metodologice, incluznd software i baze de date; De multe ori acest instrument este privit a fi prea complicat. Se poate spune ca LCA este un intrument utilizat pentru identificarea si masurare directa si indirecta a impactului asupra mediului, energiei si resurselor asociat cu procesele de productie, produsele obtinute si serviciile aferente.

Ciclul de via al produsului se refer la durata medie de via a unui produs: se face o analogie cu biologia (produsele se nasc, se dezvolt, ajung la maturitate i apoi mbtrnesc); n funcie de perioada din via n care se afl produsul, sunt influenate i vnzrile acestuia. ntregul ciclu de via al produsului, de la concepia i dezvoltarea sa pn la sfritul "vieii", include urmtoarele faze: achiziia materiilor prime, producia, ambalarea, distribuia, utilizarea, reciclarea i retragerea produsului de pe pia. Definiia general a ciclului de via al produsului este formulat n standardul SR EN ISO 14040:2002 sub urmtoarea form: ciclul de via reprezint "etape consecutive i intercorelate ale unui sistem-produs, de la achiziia materiilor prime sau generarea resurselor naturale pn la post-utilizare". n cazul n care acest termen se utilizeaz ca un concept de marketing, ciclul de via este "orientat spre pia", acesta se refer la viaa comercial a produsului (viaa produsului pe pia) i descrie tendina de dezvoltare a cifrei de afaceri i a profitului unui produs, de-a lungul vieii sale comerciale. Unificare diferitelor metode de analiza s-a realizat in 1992, in S.U.A. la conferinta SETAC (Society for Environmental Toxicology and Chemestry), in cadrul careia s-au pus bazele metodologice ale evaluarii ciclului de viata. Pornind de la propria experienta, tarile vest Europene (Marea Britanie, Germania, Tarile Scandinave) siau dezvoltat metodologii specifice de evaluare a ciclului de viata a produsului. Principiile derivate din aceste metodologii au fost introduse in documente oficiale in mai 1995, cand evaluarea ciclului de viata a devenit parte integranta a normelor ISO 14.000, care sunt in curs de adoptare si in tara noastra. Astfel, evaluarea ciclului de viata constituie in actualul cadru concurential, un instrument de selectie al sistemelor de productie durabile, deosebit de util factorilor de decizie din industrie, organizatii guvernamentale si neguvernamentale. Incluzand necesitati de ordin social si de mediu, evaluarea ciclului de viata se constituie ca o componenta esentiala a managementului de mediu, menita sa conduca la optimizarea proceselor de fabricatie in vederea obtinerii unor produse cu impact redus asupra mediului. Intensificarea activitatii industriale are un efect negativ asupra resurselor naturale si a mediului inconjurator. Pentru a contracara acest efect negativ, toate sistemele de productie trebuie sa respecte principiul dezvoltarii durabile, adica minimizarea consumului de resurse naturale si a emisiilor poluante. Evaluarea Ciclului de Viata consta in evaluarea efectelor directe si indirecte ce apar in fiecare etapa de obtinere si utilizare a unui produs, incepand cu extragerea materiilor prime, pana la depozitarea sa finala. Aceasta evaluare conduce, din punct de vedere al societatii, la obtinerea celui mai favorabil raport cost produs-cheltuieli reducere efecte, raport care contribuie nu numai la imbunatatirea mediului, dar si la dezvoltarea durabila a societatii. Intrand in detalii se poate mentiona ca Evaluarea Ciclui de Viata este o tehnica pentru evaluarea aspectelor de mediu si a impacturilor potentiale asociate unui produs sau activitate, prin : - realizarea unui iventar pentru elementele de intrare si iesire ale unui sistem produs pe toate fazele succesive ale fluxurilor tehnologice ; - evaluarea impacturilor potentiale de mediu asociate acelor intrari si iesiri ; - interpretarea rezultatelor analizei inventarului si a fazelor de evaluare a impacturilor in relatie cu obiectivele studiate.

Cadrul de lucru pentru abordarea ciclului de viata cuprinde:

SCOPUL SI DEFINIREA LCA 1. Motivarea necesitatii abordarii LCA

1. SCOPUL SI DEFINIREA LCA Produsele ce urmeaza a fi analizate sunt definite, functiiunile de baza sunt alese pentru comparatie si de asemenea sunt definite detaliile pentru fiecare nivel in parte. 2-5. INVENTARIEREA ANALIZELOR Energia si materiile prime utilizate, precum si emisiile in atmosfera, apa si sol sunt cuantificatepentru fiecare proces si apoi introduse in graficul de proiectare a procesului de productie.

INVENTARIEREA ANALIZELOR 2. Proiectarea procesului de productie 3. Colectarea datelor 4. Definirea marginilor 5. Procesarea datelor

6-7. ABORDAREA IMPACTULUI ABORDAREA IMPACTULUI 6. Clasificare si caracterizare 7. Evaluare Efectele utilizarii resurselor si generarii de emisii sunt grupate si cuantificate printrun numar de categorii de impacturi in functie de importanta acestora pentru proces.

ANALIZA BENEFICIILOR 8. Raportarea si analizarea beneficiilor obtinute

8. ANALIZA BENEFICIILOR Rezultatele sunt raportate pe toate caile informative posibile, iar necesitatile si oportunitatile de reducere a impactului produselor asupra mediului sunt evaluate sistematic

Pentru a specifica corect calea de aplicare a LCA si pentru a se putea lua decizii corecte pe termen lung trebuie ca cei care iau aceste decizii sa ia in considerare in munca lor si problema ciclului de viata. Astfel practica si rezultatele obtinute din aplicarea LCA pot fi considerate ca parti centrale ale analizelor de mediu. Utilizarea corecta a LCA include o serie de masuri: A. Evaluarea si masurile politice prin: Suplimentarea informatiei pentru evaluarea celor existente si perspectivele politice care ar putea afecta utilizarea resurselor; Dezvoltarea politicilor si regulilor de utilizare a resurselor si altor materii prime, precum si inventarierera si analiza impactelor create asupra mediului; Evaluarea starii proeduselor si cuantificarea posibilitatii de reducere a energiei si materiilor prime folosite. B. Educarea societatii pentru: Crearea si publicarea de materiale care sa ajute publicul sa inteleaga necesitatea reducerii utilizarii de resurse si sa evalueze caracteristicile asociate produselor, proceselor si activitatilor; Instruirea in domeniul activitatii de proiectare, a productiei si produselor. C. Luarea de decizii interne prin: Compararea altenativelor existente cu privire la materiale, produse, procese sau activitati in cadrul companiei; Compararea utilizarii resurselor si inventarierea informatiilor cu cele din alte procese de productie; Specializarea personalului resonsabil pentru reducerea poluarii mediului si diminuarea utilizarii resurselor asociate proceselor de productie, produselor si acivitatilor, incluzand aici si proiectarea si ingineria. Abordarea ciclului de viata ajuta companiile sa inteleaga toate aspectele legate de operatiile pe care le fac si sa ia cele mai bune decizii cu privire la procesele de productie. Ciclului de viata poate fi recomandat pentru identificarea tuturor aspectelor de mediu la sectorului analizat si recomandarea de masuri si actiuni care sa diminueze impactul asupra mediului. Evaluarea Ciclui de Viata poate apela la: - identificarea oportunitatii de imbunatatirea a aspectelor de mediu generate de produse in diferite puncte din ciclu de viata; - luarea deciziilor in industrie, organizatii guvernamentale si neguvernamentale (de exemplu: planificarea strategiei, stabilirea prioritatilor, proiectarea sau reproiectarea produselor sau a proceselor ); - selectarea indicatorilor relevanti ai performantei de mediu, inclusiv a tehnicilor de masurare; - marketing (de exemplu: declaratia de mediu, scheme) de eco-etichetare sau declaratia de mediu pentru produs. In prezent, analiza unui proces tehnologic trebuie sa plece de la evidentierea relatiilor intre elementele unui proces industrial, conform figurii 1.

Materii prime Muncitori Manageri Masini Tehnologie

Apa

Energie

INTRARI Autoritati Client

PROCESE MANAGEMENT

Vecini Publicitate

Produs util

Ape uzate

Deseuri

Emisii

IESIRI

Figura 1. Relatii intre elementele dintr-un proces industrial In analiza schemei trebuie plecat de la faptul ca scopul unor tehnologii mai curate este de a micsora utilizarea energiei si a materialelor si de a imbunatati conditiile pentru oameni si mediu. Aceasta inseamna ca este important sa se diminuaeze urmatoarele: Consumul de resurse Impactul asupra sanatatii umane Impactul asupra mediului. Dupa cum se vede mai sus, alegerile trebuie facute in productia industriala, si alegerile vor influenta efectele produsului asupra mediului pe intreaga durata a vietii produsului. Un aspect specific este legat de relatia cu mediul in momentul cand se planifica o noua activitate sau realizarea unui nou produs. Procesele de determinare ce trebuie realizate cand se decide crearea unui nou articol depind de mai multe elemente din cadrul inteprinderii. Lucrurile cele mai importante pot fi gasite in figura 1. Linia orizontala arata relatia dintre firma, productie si oamenii din afara firmei. Aceasta linie determina articolul. Determinarea interna poate fi descrisa in urmatorul mod: Managerii decid liniile principale Muncitorii asigura mana de lucru si, deci, stabilesc limitele umane Echipamentele determina costurile initiale Tehnologia determina procesul Determinarea exterioara este descrisa astfel: Autoritatile controleaza respectarea legislatiei Clientii decid ce produse sa cumpere Vecinii cer ca firma sa actioneze ca si cum nu ar exista productie Publicitatea cere sa nu existe impacturi asupra imprejurimilor sau mediului. O data ce s-a decis asupra unui articol, se vede daca este posibila respectarea cerintelor pe care le implica o tehnologie mai curata. Pentru a raspunde acestei intrebari, trebuie sa ne concentram asupra locului central unde se iau deciziile. Acest loc central este in productie. Aici se determina unde trebuie sa fie limitele pentru productia viitoare. Cu cat aceasta decizie este luata mai devreme in procesul

respectiv, cu atat esta mai usor. Cu cat ai mai multe informatii, cu atat mai greu este sa schimbi un produs. Aceasta se poate vedea in figura 2. Influenta asupra schimbarii produsului %

Cunostinte privind efectele asupra mediului Evolutie in timp Eliminare

Idee

Proiect

Constructie

Consum

Reutilizare

Figura 2. Relatia cunostinte-influenta asupra schimbarii unui proces La aceasta faza schema din figura 2 poate fi de ajutor pentru a realiza ce elemente trebuie luate in considerare pentru indeplinirea cererilor cu privire la mediu. Din figura se pot alege zonele optime si stabili variante. In faza urmatoare este mai greu de schimbat daca a fost stabilita materia prima si tehnologia, urmatoarea alegere este cea a elementului natural in care se face emisia. Dezvoltarea unui produs este un proces lung si scump. De aceea este important sa se planifice secventele de la inceputul proiectului si sa se foloseasca o abordare pas cu pas. Astfel, se pot evalua rezultatele in timpul procesului si se poate obtine un rezultat durabil. Urmatorul exemplu descrie cum este posibila reincarcarea unei baterii cu litiu. Noua baterie schimba vechile idei despre baterii cu privire la proprietati si productie. Dezvoltarea poate fi descrisa in trei parti: Descrierea problemei Solutia problemei Rezultat final a) Descriere Primul lucru ce trebuie facut este o descriere exacta a ciclului de viata a bateriei pentru a afla ce se poate evita si ce se poate obtine. Ce material trebuie evitat: Materiale periculoase folosite ca materii prime Metode de productie vechi Productia de elemente poluante Materii prime rare Ce trebuie obtinut: Capacitate ridicata Siguranta pentru mediu Viata lunga Nepericulozitate la utilizare Materii prime abundente si ieftine Productie continua Utilizare universala Posibilitate de reciclare

 Lipsa riscurilor pentru mediu la eliminarea finala b) Solutie Consideratiile de mai sus au dus la concluzia de a dezvolta o baterie ce poate fi reincarcata, facuta din materiale solide (non liquid). Dezvoltarea s-a facut dupa cum urmeaza: Cercetare privind materialele Experimente de laborator Decizii privind conceptul Dezvoltarea procesului Productia pilot Marketing Urmarire Activitatile au avut loc partial, paralel si strict secret, si procesul si produsul au fost ambele brevetate inainte ca produsul sa devina plubic. Durata unui proiect de acest tip este de aproximativ 15 ani. c) Rezultat Rezultatul final al eforturilor a fost o baterie din polimeri cu litiu. Se produce in acelasi fel ca filmele sau hartia. Caracteristicile sunt dupa cum urmeaza: Capacitate energetica: de 5 ori mai mare decat pentru o baterie de plumb Incarcare : >100 ori Durata de viata: >5 ani Compatibilitate pentru mediu: nepericuloasa Materii prime: litiu, plastic, carbune, oxid de vanadiu Productie: 100m/min. Ambalare: indoire, rulare Compozitie: exista specificatii c) Concluzii Planificarea care avea ca scop producerea unei baterii compatibile cu mediul a fost necesara pentru un proiect cu o durata de 15 ani. Figura 3 arata ca, daca deciziile sunt gresite, trebuie inceput de la capat, pentru ca e dificil sa schimbi lucrurile pe parcurs. Dar aici se poate vedea ca este posibila obtinerea unui rezultat care sa respecte cerintele de mediu prin utilizarea unei tehnologii mai curate. In plus, utilizarea acestei baterii va inlocui utilizarea cadmiului periculos.

Litiu
Grosime totala 100m

Electrolit Catod compus Folie de metal

Figura 3. Schema unei baterii cu litiu Urmtorul exemplu: O analiz asupra ciclului de via al diverselor categorii de produse, arat c msurile de corecie pot s difere foarte mult. De exemplu, consumul de energie i emisiile de dioxid de carbon asociate acestuia pot avea semnificaii diferite n ciclul de via al unui detergent de rufe, spre deosebire de un produs de curat.

Cel mai mare consum de energie pentru un detergent se nregistreaz n timpul folosirii acestuia n maina de splat.

Figura 4. Ciclul de via al produselor Consumul de energie i emisii de dioxid de carbon asociate produselor pentru ngrijirea locuinei, sunt relativ sczute pe durata ciclului de via a acestora i nu pot fi in general atribuite modului de utilizare. Amprenta de dioxid de carbon a unui asemenea produs este cu 90 % mai sczut dect al unui detergent universal de rufe. n asemenea cazuri, trebuie s avem diverse abordri pentru a mbunti lucrurile. Adic folosirea unor materiale reciclabile, mbuntirea biodegrabilitii, reducerea ambalajelor i mbuntirea continu a acestora. Dup ce un produs a fost folosit, compatibilitatea acestuia cu mediul se manifest sub dou forme: prin gradul de biodegradabilitate a ingredienilor si, i prin ambalajul reciclabil. Pentru a proteja mediul nconjurtor, de exemplu s-a propus creterea proporia de ingredieni deja biodegradabili n spunurile, ampoanele i gelurile de du, de la actualul procent de 65% pn la 80% pn n 2012. Pentru a reduce consumul de ambalaj de ctre consumator, n permanen se dorete micorarea cantitii de material folosit la ambalarea produselor, fr ns a compromite calitatea i stabilitatea ambalajului. n plus, se apeleaz la utilizarea bioplasticelor potrivite pentru satisfacerea cererilor mari pentru ambalaje. Impactele de mediu ale produselor sunt evaluate pe intreg ciclul lor de viata. Aceasta implica inregistrarea sistematica (in kg sau kW) a cantitatilor de materii prime si energie folosite pentru producerea produselor precum si a cantitatilor de materiale si energie consumate, a emisiilor si deseurilor rezultate in diferitele etape ale ciclului de viata ale acestora. Preevaluarea ecologica indica cat de critice sunt pentru mediu fluxurile de materiale si cele energetice. Analiza ciclului de viata al produselor poate oferi companiilor o baza in luarea deciziilor de aplicare a masurilor de imbunatatire in ceea ce priveste reducerea impactelor de mediu asociate produselor. Luand in considerare ciclul de viata al produselor se poate lua decizia aplicarii acelor masuri care permit obtinerea celor mai importante beneficii ecologice si economice precum si identificarea potentialelor specifice pentru fiecare faza a ciclului de viata al produselor. Desigur ca eficienta Evaluarii Ciclului de Viata depinde de: - definirea clara a scopului si domeniului de aplicare; - identificarea unitatilor functionale si a functiilor acestora; - limitele sistemului analizat (la nivel de spatiu si timp); - cerintele impuse calitatii datelor si informatiilor (acoperire in timp, acoperire geografica, acoperire tehnologica, reprezentativitate, reproductibilitate).