Sunteți pe pagina 1din 10

CAFEAUA JACOBS

Produsul de pe pia
Istoria cafelei este la fel de bogata ca insasi cafeaua, datand de mai mult de 1000 de ani. In Occident, istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea este consumata de toate paturile sociale inca din vechime. Prima referinta la cafea, din surse inregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, dar cu multe secole inainte, existau multe legende arabe despre bautura misterioasa si amara cu puteri stimulatoare. Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa.La inceput cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane macinau boabele crude de cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de bile. Acestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie in timpul luptelor. Incepand cu anul 1000 e.n., renumitul tamaduitor Avicenna, administra cafeaua in chip de medicament. Etiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea in apa a boabelor uscate. Cafeaua crestea in mod natural si in Peninsula Arabiei si din secolul 11 aici cafeaua a fost preparata ca bautura calda. Asa-numitele proprietati stimulative ale cafelei au fost considerate de multi in acele timpuri stravechi, generatoarele unui fel de extaz religios, iar cafeaua ca bautura si-a castigat o reputatie mistica, invaluita in mister si asociata cu preotii si doctorii. De aceea nu este surprinzator ca doua legende puternice au aparut pentru a explica descoperirea acestei boabe magice. Asemenea legende sunt bineinteles neconfirmate, dar exista anumite fapte referitoare la raspandirea arborelui de cafea, care sunt bine documentate. Se pare ca originea cafelei se afla pe continentul african, intr-o zona a Etiopiei cunoscuta sub numele de "Kaffa". De acolo ea se raspandeste in Yemen, apoi in Arabia si Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid in toate aceste tari si servitul cafelei a devenit un obicei zilnic placut. Spre sfarsitul sec. al XIV-lea, societatile care practicau comertul au inceput sa-si dea seama de marele potetial pe care il reprezinta cafeaua si au lansat-o cu succes in Europa. Cererea de cafea in Orientul Apropiat era extrem de mare si toate transporturile de cafea care paraseau Yemenul cu destinatia Alexandria si Constantinopol erau foarte bine controlate si pazite pentru ca nici o planta sa nu iasa din tara. In ciuda acestor restrictii, musulmanii in timpul pelerinajului lor la Mecca, au reusit sa ascunda si sa ia cu ei plante de cafea si sa le cultive in tarile lor. Astfel, a inceput cultivarea cafelei in India. Cafeaua a intrat in Europa la acea vreme prin portul Venetia, unde aveau loc schimburile comerciale cu negustorii arabi. Bautura a devenit obisnuita in randul populatiei in momentul in care vanzatorii ambulanti de limonada au inclus-o in oferta lor ca alternativa la bauturile reci. De asemeni,

multi dintre negustorii europeni au inceput sa bea cafea in calatoriile lor si au adus acest obicei in Europa. Asemanarile fonetice dintre cuvantul "cafea" si echivalentii sai europeni ( in italiana "caffe", in franceza "caff" si "kaffee" in germana, de exemplu), i-au determinat pe oameni sa creada ca numele provine din "Kaffa", provincia etiopiana de unde cafeaua isi trage obarsia. Dar o alta ipoteza a sugerat ca acest cuvant povine din arabescul "quahwek", care inseamna "stimulant". Pe la mijlocul secolului 17, olandezii dominau comertul naval si au introdus cultivarea la scara mare a cafelei in coloniile lor din Indonezia, pe insulele Java, Sumatra, Sulawesi si Bali. Cafeaua a ajuns in America Latina cateva decenii mai tarziu cand francezii au adus o planta de cafea in Martinica. La jumatatea secolului 19, o boala rara a plantelor s-a raspandit prin plantatiile de cafea din Asia de sud-est si culturile au fost compromise. Astfel, Brazilia a devenit cea mai mare producatoare de cafea, onoare pe care o detine si astazi. Este interesant ca, desi cafeaua este originara din Africa, cultivarea arborelui in aceasta parte a lumii este relativ recenta. De fapt, plantatorii britanici au fost cei care au reintrodus cresterea cafelei in Africa, chiar dupa Primul Razboi Mondial, infiintand plantatii in zone care ofereau un climat si un sol propice infloririi arborelui. Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultiva in scopuri indrustiale urmatoarele patru tipuri de cafea: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta, cafeaua Liberica si cafeaua Maragogype.

FIRMA PRODUCATOARE : KRAFT FOODS Jacobs este unul din brandurile de miliarde de dolari Kraft i urme nceputurile sale la 1895 in Germania. Acum 26 de ani, Johan Jacobs a deschis un magazin de cafea de specialitate n Bremen. Cafeaua Jacobs este acum vndut n toat Europa i Orientul Mijlociu, i este un lider de pia n Austria, Germania, Letonia, Lituania, Polonia, Romnia i Ucraina. Disponibil n varian mai prjit sau mai verde, boabe ntregi sau n viariant solubil, cu gust de cafea simpl sau cu amestecuri aromate, Jacobs continu s stabileasc standardul in industrie pentru cafea delicioasa. Kraft Foods comercializeaz, n peste 150 de ri, mrci de renume internaional, cum ar fi brnz Kraft, Cafeaua Jacobs i Maxwell House, biscuiii Nabisco, crema de brnz Philadelphia, preparatele de carne Oscar Mayer, cere alele Post i ciocolata Milka. Kraft Foods Romnia este o firm care se bazeaz pe producerea dulciurilor, a ciocolatei, n special marca Poiana, care este cunoscut de 98 la sut dintre consumatorii romni. Fabrica din Romania a fost construit n mai multe etape: n anul 1899 a fost construit fabrica de produse din ciocolat "Hess" - Unitatea 1, actuala unitate a Kraft Foods Romnia. n anul 1925 a fost construit fabrica de ciocolat i specialiti din ciocolat, fabrica deschis de fratii Stollwerk venii din Bratislava Unitatea 2, actuala unitate a Kraft Foods Romnia

ntre anii 1948 - 1954 o data cu naionalizarea, statul devine proprietar al ambelor uniti productoare de ciocolat din Braov iar n anul 1954 ambele uniti productoare de ciocolat se unesc n aceeai fabric sub aceeasi denumire: Dezrobirea. Dup 12 ani denumirea aceastei fabrici este din nou schimbat. Astfel n anul 1966 Cibo va deveni pentru nc 25 de ani noua denumire a fabricii de ciocolata din Braov. a nul 1991 fabrica de ciocolat Cibo va deveni Poiana Produse Zaharoase S.A. n urma achiziiei din anul 1994 de ctre Compania Multinaional Kraft Foods International, a fabricii Poiana Produse Zaharoase S.A aceasta din urma i va schimba denumirea n Kraft Jacobs Suschard Romania S.A iar n anul 2000, Kraft Jacobs Suschard este numit Kraft Foods Romnia. Apare i o separare n activitatea Kraft, astfel astfel partea de afacere este mutata n capitala Romniei, departamente precum: Marketing, Financiar de afacere, Vnzri, Achiziii, iar n partea de producie se regseau departamentele de: Dezvoltare a Afacerii, Planificare Producie, Calitate, Securitate, Financiar de fabrica, Transport, Mentenan, ramuri de departamente ce se ocup de importuri i exporturi, materii prime respective finite. Kraft Foods Romania este producator si distribuitor al marcilor de cafea Jacobs si Nova Brasilia si una din companiile de top de pe piata produselor zaharoase. Compania vinde in lume aproximativ 94 de miliarde de cesti cu cafea anual, echivalentul a 257 milioane cesti cu cafea in fiecare zi. Portofoliul Kraft Foods cuprinde alaturi de Jacobs, marci de cafea precum Carte Noire, Gevalia, Jacques Vabre, Maxwell House. Kraft Foods a generat 1.1 mld USD venit net din vanzarile de noi produse in 2002, iar in 2001 i s-a acordat titlul de "Compania Anului pentru Produse Noi" de catre revista New Products. Jacobs este una dintre marcile de un miliard de dolari ale companiei Kraft, cu origini ce dateaza din 1895 in Germania. Cafeaua Jacobs este vanduta acum in intreaga Europa si in Orientul Mijlociu, fiind lider de piata in Austria, Germania, Letonia, Lituania, Polonia, Romania si Ucraina. Disponibila sub forma de cafea prajita si macinata, cafea boabe, solubila si specialitati, Jacobs continua sa stabileasca standardele de calitate in cadrul industriei. Reprezentantii Kraft Foods declara ca "marca Jacobs este cea mai importanta marca din portofoliul de cafea al Kraft Foods Romania. Prin urmare, vom continua sa investim in imaginea acestei marci prin campanii multimedia la nivel national, dar, in acelasi timp, tinand cont de nevoile reale ale consumatorului roman, in anii ce urmeaza vom largi portofoliul de produse noi sub marca Jacobs. Jacobs a fost apreciata drept marca cu cel mai mare impact in categoria produselor alimentare din Romania, in cadrul unui studiu independent realizat de catre Synovate in 2007. Jacobs a fost, de asemenea, votata drept "Marca cea mai de incredere" de catre cititorii revistei "Reader`s Digest", timp de doi ani consecutiv, 2006 si 2007. La nivelul anului 2010, n urma unor sondaje efectuate de specialisti, Jacobs este marca preferata de cafea a romanilor, 29,54% dintre acestia consumand aceasta

marca. Elite se situeaza pe treapta a doua a preferintelor cu 19,54%, urmata de Tchibo, Amigo si Lavazza ce detin cote de 7,21%, 4,54% si 5,36%, in timp ce 10,74% dintre romani prefera o alta marca decat cele mentionate, iar 23,07% nu beau cafea.

Caracterizarea generala a produsului Cafeaua face parte din grupa stimulentelor. Aceasta este un produse care contine substante cu rol de stimulare a activitatii sistemului nervos si a circulatiei sangvine. Din aceasta cauza cafeaua , prin consumul ei, inlatura starea de oboseala, prelungind timpul afectat activitatii fizice sau intelectuale Cafeaua este o bautura cu zero calorii, nu contine substante nutritive energetice, fiind favorita persoanelor ce vor sa-si mentina silueta. Contine o suita de substante care-i asigura aroma si gustul particular si contribuie la completarea necesarului uman de bauturi cu substante minerale si microelemente ca: fierul, potasiul, magneziul si manganul. In ce privesc vitaminele, cafeaua este un furnizor important de niacina, o vitamina din grupul B, care este raspunzatoare de aportul de energie. In plus, cafeaua mai contine mici cantitati de vitamine: riboflavina, acid pantotenic, vitamina E, vitamina C si vitamina B6. Cafeaua este o bautura care trebuie sa ne produca placere. Este important sa gasim tipul de cafea care indeplineste aceste conditii si sa o preparam astfel incat fiecare dimineata sa fie vesela, plina de energie si fiecare ceasca sa fie plina de relaxare.

Clasificarea cafelei
Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultiva in scopuri indrustiale urmatoarele patru tipuri de cafea: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta, cafeaua Liberica si cafeaua Maragogype

Cafeaua Arabica

Cafeaua arabica, originara din Africa, mai precis din Abisinia, este cea mai apreciata si mai raspandita specie de cafea. Se cultiva mai ales in America Latina, dar si in Africa, de fapt ea este cea mai cultivata specie si este deosebit de pretuita pentru ciresele sale de calitate superioara, de forma alungita si culoare verzuie - albastruie. Cafeaua arabica are nevoie de soluri bogate in minerale si o temperatura constanta de aprox. 20C si creste la o altitudine de peste 600 metri. Aceasta are aroma si gustul mult mai rafinate decat alte specii.Cafeaua cu tarie medie este obtinuta in exclusivitate din varietati ale soiului arabica, provenite din America Centrala si de Sud, Kenya, Tanzania, Etiopia. Exceptie face Brazilia, intrucat varietatile de arabica braziliene au o aroma mai putin rafinata.

Cafeaua Robusta

Cafeaua robusta, originara din bazinul Congo, creste mai rapid si este mult rezistenta acolo unde climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultiva intens in Africa, India si Indonezia.

Cafeaua robusta, spre deosebire de cafeaua arabica, care este pretentioasa la conditiile climatice, se adapteaza usor climatului sever, este rezistenta la boli si daunatori. Boabele acestei specii de cafea sunt mici, au o forma neregulata si culoare maroniu - galbuie. Cafeaua robusta are un gust mai neutru, este mai putin aromata decat arabica si este foarte apreciata in gama de cafea solubila.

Cafeaua Liberica

Cafeaua liberica, originara din Africa, Liberia, are de asemenea o crestere rapida si o rezistenta buna la boli. Se cultiva exclusiv in campiile subtropicale ale Africii si Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare si temperatura este cuprinsa intre 20 si 25C.Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie si culoare de la bruna la galbena. Calitatea acestei specii de cafea este mediocra.

Cafeaua Maragogype

Acest arbore de cafea a fost descoperit in vecinatatea orasului Maragogype, statul Bahia din Brazilia. Este un hibrid rezultat prin incrucisarea dintre speciile arabica si liberica, exceptand dimensiunile boabelor, el a pastrat caracterele speciei arabica, randamentul acestui arbust este totusi inferior si cultura sa este extrem de imprastiata (Brazilia, Guatemala, Nicaragua, Mexic, Columbia si chiar Java), la o altitudine variind intre 600 si 1000m. Boabele de cafea ale acestui arbust sunt de calitate superioara si medie, iar culoarea lor este verzuie, in ciuda preferintei unor consumatori, calitatea acestei cafele nu poate depasi calitatea cafelei.

Etapele procesului de obtinere a cafelei


Ciresele de cafea nu pot fi pastrate si trebuie preparate numaidecat dupa recolta. Exista doua metode: prepararea uscata si prepararea uda. Prepararea uscata In tarile de cultura cu perioade pronuntate de ploaie si seceta prepararea se poate face dupa metoda traditionala uscata. Ciresele de cafea coapte si triate se intind pe locuri intinse de uscat cu suprafete betonate sau pavate in strat subtire (3 pana la 5 cm) si se usuca la soare. Pentru o uscare uniforma, stratul de cirese de cafea trebuie intors de mai multe ori pe zi. In timpul noptii sau sub amenintarea ploii, ciresele se aduna intr-o gramada si se protejeaza cu plante pentru a nu fi umezite din nou. Dupa circa 4 saptamani, fructul se usuca pana la un continut de apa de mai putin de 13 %. Boabele de cafea se elibereaza de invelisul exterior in masini speciale de decojit, ramanand doar mici resturi de pielita argintie. Prepararea uscata se foloseste, in mod predominant, in Brazilia si in Etiopia si pentru cafeaua arabica. in ce priveste cafeaua robusta, predomina prepararea uscata.

Prepararea uda

In tari cu caderi de ploaie relativ uniforme in timpul anului, durata stralucirii soarelui nu ajunge, pentru a usca toata cireasa in intregime destul de repede. De aceea ciresele de cafea coapte si triate se separa cu o masina cu ajutorul unor valturi sau placi zimtate in pulpa de fructe si bob de cafea. Pentru a le inlatura resturile inainte de uscarea completa, aceste boabe se pun sub apa numaidecat pe o perioada de 12 pana la 36 de ore in recipiente de fermentatie. La acest pas, fermentele proprii plantelor lichefiaza resturile pulpei de fructe, asa incat ele pot fi spalate de pe suprafata in canale de spalat. Uscarea la soare, care urmeaza acum si care se realizeaza pe mese de uscat, este cu mult mai rapida si se termina in 10 pana la 14 zile. Masurile de protectie luate impotriva umezelii ulterioare (roua din timpul noptii, ploaia) sunt aceleasi ca la prepararea uscata. Cafeaua cruda astfel uscata in invelisul de pergament, se numeste cafea de pergament si are un continut de apa de mai putin de 13 % si poate fi depozitata. Se trateaza in continuare in mori centrale. La sfarsitul acestor faze de proces cafeaua cruda se asambleaza in seturi de valoare egala privind calitatea si in saci sau ca produs varsat in container se livreaza la export.

Caracteristici de calitate ale cafelei


In timp ce se gusta cafeaua , ar trebui sa se incerce sa se discerne daca aciditatea, aroma, consistenta si gustul acesteia sunt placute. a)caracteristici psiho-senzoriale: -aspect: pulbere fina, granulata, omogena si fara aglomerari; -culoare: de la bruna la bruna roscat, uniforma in intreaga masa; -gust si miros: specifice placute, bine exprimate, fara gust sau miros strain, fara gust de caramel. b) proprietati fizico-chimice: -solubilitate: solubil 100% n apa calda si rece; -umiditate: maximum 4%; -pH: maximum 4,5-5; c) caracteristici micro-biologice -corpuri strine: absente -comportare la fierbere: trebuie preparata imediat in aproprierea punctului de fierbere (95-98 grade C), altfel aromele delicate se pierd Aciditatea este o caracteristica dorita la cafea. Ea da senzatia de uscaciune pe papilele gustative. Rolul aciditatii la cafea este similar cu rolul gustului la vin. Cu aciditate suficienta, cafeaua nu va avea un gust banal. Aciditatea furnizeaza caracteristicile deosebite ale cafelei, dar nu trebuie confundata cu acrimea, care este neplacuta si-i confera un gust negativ.

Aroma o senzatie care este dificil de despartit de gust. Fara miros, gustul nostru ar percepe doar senzatiile de dulce, acru, sarat si amar. Aroma contribuie la gustul pe care il simtim pe papile. Noantele subtile provin din modul in care este preparata cafeaua. Consistenta reprezinta ceea ce simtim cand inghitim cafeaua. Ea inglobeaza viscozitatea, densitatea si bogatia, care sunt percepute pe limba. Un exemplu bun de consistenta ar fi acea senzatie data de laptele batut in comparatie cu apa. Perceptia unei cafele este legata de uleiurile si substantele extrase la preparare. Gustul este perceptia totala pe care o avem cand bem cafea. Aciditatea, consistenta si aroma sunt componente ale gustului. Echilibrarea si omogenizarea tuturor acestor senzatii formeaza gustul. Caracteristicele nedorite ale gustului: prea amar, perceput pe limba si datorat prajirii boabelor de cafea in exces, plictisitor, din cauza lipsei de aciditate si aroma, fara miros, o caracteristica a cafelei imbatranite, subtire, intalnim la o cafea care duce lipsa de aciditate, caracteristica a prepararii insuficiente Prepararea cafelei este o arta, iar retetele difera foarte mult, in functie de zona geografica.

Analiza elementelor esteticii ambalajului

Forma ambalajului, cromatica , grafica


Notiunea de ambalaj corespunde notiunii comerciale de tara. Modul de ambalare a produselor, materialele din care sunt realizate ambalajele, designul etc, influenteaza decisiv succesul comercial al marcii. Ambalajul modern nu se limiteaza doar la protectia fizica a produsului, ci constituie un mijloc important de comunicare intre produs-producator si consumator, in deosebi la vanzarea prin autoservire. Alaturi de o serie de functii tehnice (rol de protectie impotriva umiditatii, prafului, socurilor, contaminarii s.a., de conservare, manipulare, depozitare, distributie fizica), ambalajul indeplineste importante functii comerciale si de marketing, cum sunt: - semnalizare (la locul de vanzare), atragerea atentiei clientelei - prin forma, dimensiune, grafica, culoare, miros etc, constituind un veritabil prim suport media (promovare prin ambalaj); - informarea consumatorului privind mentiunile legale: originea, compozitia, clasa de calitate, modul de utilizare, termenul de valabilitate, pretul unitar (eticheta); - facilitarea identificarii, precum si diferentierea usoara a tipului de produs pe care il contine fata de produsele concurente s.a. Rezistenta la schimbare este, uneori, puternica. Cafeaua prezinta 2 ambalaje. Primul invelis este unul din staniol sau hartie cerata care ajuta la pastrarea aromei cafelei si cel de al doilea este un

ambalaj de hartie care are rolul de promovare, acesta din urma este de cele mai multe ori plastifiat pentru a avea un aspect lucios si pentru a se pastra intact. Ambalajul are forma dreptunghiulara specifica cafelei ambalate in vid. Un ambalaj dreptunghiular pentru un produs vidat prezinta un avantaj in manipulare si depozitare. Astfel produsul poate fi pozitionat pe verticala fara a avea nevoie de sustinere. Jacobs Kronung cu alintaroma are un ambalaj de culoare verde, iar sigla firmei este scrisa pe un fundal auriu. Se mai remarca coroana de deasupra cestilor cu cafea, care arata pozitia de lider pe piata a firmei. Jacobs isi scrie denumirea produsului cu auriu. Aceasta culoare este asociata de cele mai multe ori produselor de lux. Cei de la Jacobs pentru promovare, au introdus pe ambalaj mesajul SURSA NATURALA DE ANTIOXIDANTI, aceasta fiind unul dintre avanajele cafelei. Pe partea din spate intalnim date referitoare la compozitie, la modul de preparare (la filtru, la ibric.), la valorile medii pe 100 g de produs, referitoare la valoarea energetica, proteine , carbohidrati si lipide, termenul de valabilitate. De asemenea cei de la Jacobs au pus pe ambalaj si modul in care se desface pachetul.

Propuneri de mbunatatire a ambalajelor


Propunerea unui ambalaj care dupa prima folosire a pachetului de cafea, sa poata fi resigilat , astfel incat aceasta sa-si pastreze caracteristile pentru mai mult timp , ni se pare foarte importanta. Astfel , bautorii de cafea nu s-ar simti obligati sa puna intreaga cantitate la fiert de la prima folosire sau sa o depoziteze in alte recipiente, ci ar putea sa o pastreze cu incredere, pentru o anumita perioada de timp, stabilita si mentionata pe ambalaj, deorece aceasta i-si va pastra caracteristicile, culoarea, aroma. De asemenea s-ar puea apela si la un ambalaj metalic, sticla sau plastic cu capac ermetic pentru pastrarea aromei. Totodat un ambalaj de sticla sau metal ofera si o gama larga de forme cum ar fi o forma asemanatoare ce cea a boabei de cafea. Culoarea ambalajului ar putea fi moadificata sau cel putin o parte din design. Un fond maro inchis (culoarea cafelei) si cu un scris auriu sau rosu ar atrage mai repede atentia consumatorilor. Cum se stie ambalajul este cel ce vinde produsul. Cei de la Jacobs ar trebui sa renunte in parte la verde. Uneori o imbunatatire a ambalajului induce in mintea consumatorului si o imbunatatire a produsului si acestia pot fi tentati sa incerce produsul. In concordanta cu grija pentru mediu si sanatatea consumatorului se poate apela la ambalaje ecologice. De preferat sunt cutiile de carton pentru a transporta pachetele de cafea, fiind produse reciclabile si ecologice. Si firma Jacobs poate introduce un mic arbore de cafea sau un utilaj clasic de prajire a cafelei. Infoline este foarte importanta si ar trebui sa se gandeasca la inserarea unui asemenea numar pe ambalaj.

IERARHIZAREA Analiza senzoriala a cafelei Jacobs


Caracteristica senzoriala Scara de punctaj Descrierea caracteristicilor produresului examiner Pulbere fina, uniforma, specifica Aspect exterior si forma(inaintea fierberii) 02 sotimentului Pulbere neuniforma, fara urme de particule straine Pulbere neuniforma, cu urme de particule straine Dizolvare completa fara particule, opaca specifica sortimentului Dizolvare completa fara particule, putin Limpiditate 04 opaca Dizolvare partiala, putin opaca Dizolvare partiala, apoasa Dizolvare minima Brun, pamantiu inchis uniform specific sortimentului Brun, pamantiu inchis neuniform specific Culoare 04 sortimentului Cafeniu inchis, uniform Cafeniu inchis, neuniform Cafeniu deschis, neuniform Puternica, placuta, specifica sortimentului Mai putin puternica, placuta Aroma 04 Slaba, dar acceptabila Nedefinita Neplacuta Caracteristic, bine precizat-intens, placut, specific ingredientelor folosite(boabe de cafea), fara nuante de particule straine Gust 06 Mai putin precizat , placut, fara nuante de particule straine Putin precizat, cu nuante de particule straine Usor nedefinit Usor apos, nespecific ingredientelor 5 4 3 2 6 Punctaj acordat 2

3 2 1 0 4

3 2 1 0 4 3 2 1 0

Caracteristica senzoriala

Scara de punctaj

Descrierea caracteristicilor produresului examiner folosite(boabe de cafea) Ranced Necaracteristic, neplacut

Punctaj acordat

1 0

Am ales acest produs cafeaua - pentru realizarea referatului deoarece face parte din viata cotidiana a majoritatii oamenilor. Am dorit sa arat avantajele si dejavantajele consumarii acestui produs pentru a scoate in evidenta grija pe care ar trebui sa o aibe fiecare persoana in stabilirea cantitatii zilnice de cafea consumata si in acelasi timp efectele pe care le poate produce asupra sanatatii. In urma realizarii analizei senzoriale prin metoda punctajului, in urma centralizarii punctajelor ne-a rezultat o medie e 18 puncte pentru cafeaua Jacobs. In ceeea ce priveste aspectul exterior al produsului inaintea fierberii am obtinut punctaj maxim pentru Jacobs. Din aceste rezultate reiese ca Jacobs este o marca de cafea calitativ superiora altor mrci de pe pia. O solutie de imbunatatire a caracteristicilor ar fi in primul rand diversificarea sortimentala, imbunatatrea ingredientelor folosite (boabe de cafea), imbunatatire aromei si gustului prin cercetari de piata, imbunatatirea metodelor folosite in macinarea cafelei prin cercetari de dezvoltare- inovare.