Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir

Facultatea de Administrarea Afacerilor Internationale An III F.R.

Student :

Referat Burse Internationale de Marfuri

Cafeaua

1.ISTORIA CAFELEI

Istoria cafelei este la fel de bogata ca insasi cafeaua, datand de mai mult de 1000 de ani. In Occident,
istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea este consumata de toate paturile
sociale inca din vechime.Prima referinta la cafea, din surse inregistrate, dateaza din secolul al IX-lea,
dar cu multe secole inainte, existau multe legende arabe despre bautura misterioasa si amara cu
puteri stimulatoare. Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa.La
inceput cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane macinau boabele crude
de cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de
bile. Acestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie in timpul
luptelor. Incepand cu anul 1000 e.n., renumitul tamaduitor Avicenna, administra cafeaua in chip de
medicament. Etiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea in apa a
boabelor uscate. Cafeaua crestea in mod natural si in Peninsula Arabiei si din secolul 11 aici cafeaua
a fost preparata ca bautura calda.

Se pare ca originea cafelei se afla pe continentul african, intr-o zona a Etiopiei cunoscuta sub numele
de "Kaffa". De acolo ea se raspandeste in Yemen, apoi in Arabia si Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins
rapid in toate aceste tari si servitul cafelei a devenit un obicei zilnic placut. Spre sfarsitul sec. al XIV-
lea, societatile care practicau comertul au inceput sa-si dea seama de marele potetial pe care il
reprezinta cafeaua si au lansat-o cu succes in Europa. Cererea de cafea in Orientul Apropiat era
extrem de mare si toate transporturile de cafea care paraseau Yemenul cu destinatia Alexandria si
Constantinopol erau foarte bine controlate si pazite pentru ca nici o planta sa nu iasa din tara. In
ciuda acestor restrictii, musulmanii in timpul pelerinajului lor la Mecca, au reusit sa ascunda si sa ia
cu ei plante de cafea si sa le cultive in tarile lor. Astfel, a inceput cultivarea cafelei in India. Cafeaua a
intrat in Europa la acea vreme prin portul Venetia, unde aveau loc schimburile comerciale cu
negustorii arabi. Bautura a devenit obisnuita in randul populatiei in momentul in care vanzatorii
ambulanti de limonada au inclus-o in oferta lor ca alternativa la bauturile reci. De asemeni, multi
dintre negustorii europeni au inceput sa bea cafea in calatoriile lor si au adus acest obicei in Europa.
Asemanarile fonetice dintre cuvantul "cafea" si echivalentii sai europeni ( in italiana "caffe", in
franceza "caffé" si "kaffee" in germana, de exemplu), i-au determinat pe oameni sa creada ca
numele provine din "Kaffa", provincia etiopiana de unde cafeaua isi trage obarsia.Dar o alta ipoteza a
sugerat ca acest cuvant povine din arabescul"quahwek", care inseamna "stimulant" . Pe la mijlocul
secolului 17, olandezii dominau comertul naval si au introdus cultivarea la scara mare a cafelei in
coloniile lor din Indonezia, pe insulele Java, Sumatra, Sulawesi si Bali. Cafeaua a ajuns in America
Latina cateva decenii mai tarziu cand francezii au adus o planta de cafea in Martinica. La jumatatea
secolului 19, o boala rara a plantelor s-a raspandit prin plantatiile de cafea din Asia de sud-est si
culturile au fost compromise. Astfel, Brazilia a devenit cea mai mare producatoare de cafea, onoare
pe care o detine si astazi. Este interesant ca, desi cafeaua este originara din Africa, cultivarea
arborelui in aceasta parte a lumii este relativ recenta. De fapt, plantatorii britanici au fost cei care au
reintrodus cresterea cafelei in Africa, chiar dupa Primul Razboi Mondial, infiintand plantatii in zone
care ofereau un climat si un sol propice infloririi arborelui.

O reclamă în format de foaie volantă din

1652 pentru vânzarea cafelei în St. Michael's
Alley, Londra.
Primul băutor român de cafea cunoscut pare să fi fost Logofătul Ioan Tăutu , din Moldova.

Prima cafenea apărută în București este atestată documentar în 1667, în vremea domnitorului Radu
Leon. Stabilimentul este proprietatea lui Kara Hamie, fost ienicer în garda palatului împărătesc din
Constantinopol.

Cafenelele din Bucureștii Vechi, ai secolelor XIX și XX, reproduc în mare măsură romantismul epocii,
cu două varietăți diametral opuse: una, imitând cafenelele occidentale, sofisticate și elegante și o
alta, tributară spiritului balcanic și tradiției otomane, cu pereți înnegriți de fum și mese soioase.
Ambele tipuri aduc împreună oameni care împărtășesc în spațiul comun bârfe, ultimele noutăți sau
interese artistice, în special literare. Cele mai ilustre cafenele ale Bucureștiului au
fost: Capșa, Otetelișanu, Regal, Imperial și Union.

2. TIPURI DE CAFEA Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultiva in scopuri
indrustiale urmatoarele patru tipuri de cafea: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta, cafeaua Liberica si
cafeaua Maragogype.

Cafeaua Arabica

Cafeaua arabica, originara din Africa, mai precis din Abisinia, este cea mai apreciata si mai raspandita
specie de cafea. Se cultiva mai ales in America Latina, dar si in Africa, de fapt ea este cea mai
cultivata specie si este deosebit de pretuita pentru ciresele sale de calitate superioara, de forma
alungita si culoare verzuie albastruie. Cafeaua arabica are nevoie de soluri bogate in minerale si o
temperatura constanta de aprox. 20°C si creste la o altitudine de peste 600 metri. Aceasta are aroma
si gustul mult mai rafinate decat alte specii. Cafeaua cu tarie medie este obtinuta in exclusivitate din
varietati ale soiului arabica, provenite din America Centrala si de Sud, Kenya, Tanzania, Etiopia.
Exceptie face Brazilia, intrucat varietatile de arabica braziliene au o aroma mai putin rafinata.
Cafeaua Robusta Cafeaua robusta, originara din bazinul Congo, creste mai rapid si este mult
rezistenta acolo unde climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultiva intens in Africa, India si
Indonezia.

Cafeaua Robusta

Cafeaua robusta, spre deosebire de cafeaua arabica, care este pretentioasa la conditiile climatice, se
adapteaza usor climatului sever, este rezistenta la boli si daunatori. Boabele acestei specii de cafea
sunt mici, au o forma neregulata si culoare maroniu galbuie. Cafeaua robusta are un gust mai
neutru, este mai putin aromata decat arabica si este foarte apreciata in gama de cafea solubila.

Cafeaua Liberica

Cafeaua liberica, originara din Africa, Liberia, are de asemenea o crestere rapida si o rezistenta buna
la boli. Se cultiva exclusiv in campiile subtropicale ale Africii si Americii de Sud, unde umiditatea este
foarte mare si temperatura este cuprinsa intre 20 si 25°C. Boabele sunt adesea deformate, de
dimensiune medie si culoare de la bruna la galbena. Calitatea acestei specii de cafea este mediocra.

Cafeaua Maragogype

Cafeaua Maragogype Acest arbore de cafea a fost descoperit in vecinatatea orasului Maragogype,
statul Bahia din Brazilia. Este un hibrid rezultat prin incrucisarea dintre speciile arabica si liberica,
exceptand dimensiunile boabelor, el a pastrat caracterele speciei arabica, randamentul acestui
arbust este totusi inferior si cultura sa este extrem de imprastiata (Brazilia, Guatemala, Nicaragua,
Mexic, Columbia si chiar Java), la o altitudine variind intre 600 si 1000m. Boabele de cafea ale acestui
arbust sunt de calitate superioara si medie, iar culoarea lor este verzuie, in ciuda preferintei unor
consumatori, calitatea acestei cafele nu poate depasi calitatea cafelei.

3.PIATA CAFELEI Pe parcursul sec. al IX-lea si pana in prezent, cultivarea si exportul cafelei a inflorit
intr-o masura uimitoare.In prezent cafeaua este consumata virtual in orice tara, si este o marfa
deosebit de importanta atat pentru producatori, cat si pentru consumatori. In prezent, pe piata
mondiala cafeaua se situeaza, alaturi de ulei, otel si cereale, printre materiile prime de export de
inalta valoare, situatia economica a multor tari primproducatoare de cafea depinzand aproape in
intregime de exportul cafelei, pentru bunastarea lor nationala. Cele mai importante piete ale cafelei
se afla la New York si Londra, unde se negociaza varietati de cafea din speciile Arabica si respectiv
Robusta. Pretul cafelei difera mult, in functie de cerere si oferta si el este in mod continuu influentat
de factori cum ar fi: modificarile de clima, miscarile politice si calitatea, precum si volumul productiei
de cafea.

Exporturile mari de cafea ar putea pune presiuni pe preţul acestei materii prime, în 2017, conform
unui avertisment lansat recent de Organizaţia Internaţională a Cafelei (ICO).Deşi aminteşte că preţul
de referinţă al cafelei "s-a îmbunătăţit semnificativ" în luna ianuarie, recuperând mai bine de
jumătate din pierderea de 9,7% consemnată în decembrie, ICO subliniază că, acum, cotaţia este cu
mult sub nivelul maxim atins în noiembrie 2016, când pe piaţă s-au resimţit temerile legate de
vremea secetoasă din Brazilia şi Vietnam. Brazilia este cel mai mare producător şi exportator de
cafea din lume.

Având în vedere nivelul constant al exporturilor şi informaţiile privind condiţiile meteorologice mai
favorabile din Brazilia, tendinţa de creştere a preţurilor s-a inversat spre sfârşitul lunii ianuarie

La data de 19 ianuarie 2017, preţul cafelei Robusta a urcat până la cel mai ridicat nivel al ultimilor
cinci ani, pe piaţa din Londra: 2.282 dolari tona.Preţul futures al cafelei Robusta cu livrare în martie a
coborât cu 0,1% pe piaţa din Londra, la 2.123 dolari tona, iar cel al cafelei Arabica cu livrare în mai
era de peste 149 cenţi/livră (o livră = aproape 500 grame) , la New York, în urcare cu 0,5% faţă de
ziua precedentă.ICO anticipa că pe piaţa cafelei va exista un deficit de 3,5 milioane de saci (un sac =
60 kg) in anul 2017, la o producţie de 151,6 milioane de saci şi un consum de 155,1 milioane.
Organizaţia mai arata că exporturile mondiale de cafea au sporit cu 8,3% în perioada octombrie-
decembrie 2016 (primul trimestru din anul agricol 2016-2017), totalizând 29,8 milioane de saci.
Exporturile de cafea Robusta au crescut cu 7,9% în intervalul menţionat, la 10,5 milioane de saci.

La sfarsitul lunii noiembrie 2019 preţul cafelei a crescut cu 25% la burse, pe fondul rezervelor
limitate pentru 2019-2020

Preţul cafelei Arabica a crescut cu 25% în ultima lună e bursele internaţionale, pe măsură ce
perspectiva pentru un deficit al rezervelor pentru 2019-2020 a început să intre în atenţie, potrivit
unei analize Saxo Bank şi Bloomberg,

Fruntaşa săptămânii trecute a fost cafeaua Arabica, aceasta a avut parte de cea mai mare redresare,
timp de două zile, din ultimii patru ani. În ultima lună, a crescut cu 25% pe măsură ce perspectiva
pentru un deficit al rezervelor pentru 2019-20 a început să intre în atenţie”.

Timp de mai multe luni, cafeaua a fost una dintre cele mai favorizate mărfuri pentru poziţiile short
ale fondurilor de acoperire dat fiind randamentul pozitiv rezultat în urma deţinerii şi rulării o poziţie
short pentru contracte futures.
Cu toate acestea, randamentul rulat pe un an a scăzut acum la sub 10% de la un vârf de peste 16% la
începutul anului. Evoluţia pozitivă viitoare depinde dacă fondurile abandonează strategia şi încep să
acumuleze p poziţie long pentru prima dată de la începutul anului 2017.

În acelaşi timp, aurul a adoptat o abordare „aşteptăm şi vedem” tranzacţionându-se într-un interval
între 1450$/uncie şi 1480$/uncie. Aceasta în timp ce fluxul ştirilor e când rece, când cald cu privire la
perspectiva unui acord comercial.

Între timp, argintul, care beneficiază de posibilitatea unei perspective mai limitate, a reuşit să
recupereze puţin terenul pierdut în raportul aur-argint, care măsoară valoarea unei uncii de aur în
uncii de argint, ajungând la un minim pe două săptămâni, la 85,5.

4. PRODUCATORI SI DISTRIBUITORI

Majoritatea plantațiilor de cafea sunt în țări care se află între Tropicul Capricornului și Tropicul
Racului, zonă cunoscută sub numele de Centura Cafelei. Această zonă oferă de obicei un climat de
soare moderat și ploaie cu temperaturi stabile de aproximativ 20 de grade Celsius, condiții optime
pentru creșterea cafelei.

Primele 10 țări producătoare de cafea

Valoare totala
Cantitate
Țara mld
(tone/an)
(USD)

1. Brazilia 2 680 515 5 917

2. Vietnam 1 542 398 3 404

3. Columbia 754 376 1 665

4. Indonezia 668 677 1 476

5. Honduras 475 042 1 048

6. Etiopia 471 247 1 040

7. Peru 346 466 0,764

8. India 312 000 0,688

9. Guatemala 245 441 0,541

 10. Uganda 209 325 0,462

Cel mai mare furnizor de cafea pentru europeni este Brazilia (915 mii de tone exportate către UE în
2016, respectiv 31% din total), care este urmată de Vietnam (728 mii de tone, sau 25% din
importurile UE). Alte surse de proveniență a cafelei consumate în Europa sunt Columbia, Honduras,
India, Indonezia, Uganda, Peru și Etiopia.

Cei mai mari importatori de cafea din UE sunt Germania (1,1 milioane de tone, sau 37% din totalul
importurilor) și Italia (560 de mii de tone, 19% din importurile blocului european). Urmează, la mare
distanță, Belgia (269 mii de tone, 9%), Spania (229 mii de tone, 8%), Franța (183 mii de tone, 6%) și
Marea Britanie (173 mii de tone, 6%).

In Romania Kraft Foods Romania este producator si distribuitor al marcilor de cafea Jacobs si Nova
Brasilia si una din companiile de top de pe piata produselor zaharoase. Compania vinde in lume
aproximativ 94 de miliarde de cesti cu cafea anual, echivalentul a 257 milioane cesti cu cafea in
fiecare zi. Portofoliul Kraft Foods cuprinde alaturi de Jacobs, marci de cafea precum Carte Noire,
Gevalia, Jacques Vabre, Maxwell House. Kraft Foods a generat 1.1 mld USD venit net din vanzarile de
noi produse in 2002, iar in 2001 i s-a acordat titlul de "Compania Anului pentru Produse Noi" de
catre revista New Products. Cafeaua Jacobs detine locul doi pe piata romaneasca a cafelei, iar Jacobs
Kronung este lider in segmentul cafelei premium.ELITE Romania a fost infiintata in anul 1994. In
ultimii 6 ani, Elite a fost lider la vanzarea cafelei in Romania, avand consum de 30000t pe an si un
profit de 60 milioane euro.
5. CONSUMUL DE CAFEA DIN ROMANIA Consumul de cafea din Romania este aproape de cinci ori
mai mic decat media europeana, arata un studiu realizat institutul de cercetare a pietei, GFK. Potrivit
studiului, in Romania, un roman consuma anual circa 1,83 kg de cafea, in timp ce europenii beau nu
mai putin de 5,3 kg de cafea. Un alt fenomen reflectat de studiul GFK este si o scadere cu 3% a
consumului de cafea, fata de perioada similara a anului trecut. Principalele cauze identificate de
reprezentantii Asociatiei Romane a Cafelei sunt pretul mare al acestui produs, „prohibitiv pentru
mare parte din consumatorii romani“. „Asociatia Romana a Cafelei considera ca una dintre cauzele
care au generat o scadere a pietei cafelei boabe si macinate cu 3% conform studiului GFK, ar putea fi
generata si de faptul ca acest produs, cafeaua, este purtator de accize, ceea ce atrage dupa sine
preturi mari. Ca rezultat, cafeaua devine greu accesibila consumatorilor romani“ Piata cafelei din
Romania inregistreaza un consum de trei ori mai mic decat in alte tari din Europa. Cauza principala o
reprezinta nivelul actual al accizelor, unul dintre cele mai ridicate din Europa: 850 euro/tona la
cafeaua verde, 1250 euro/tona la cafeaua prajita si 5000 euro/tona la cafeaua solubila. Aceste accize
se regasesc in pretul final al pachetului de cafea in proportie de 20%, ceea ce face ca acest produs sa
fie greu accesibil consumatorilor romani. Asociatia Romana a Cafelei reuneste cei mai importanti
producatori: Elite Romania, Kraft Foods Romania, Supreme Imex, Nestlé, Alca Co si Panfoods, care
impreuna detin aproximativ 90% din piata locala oficiala a cafelei de marca. Asociatia militeaza, inca
de anul trecut, pentru eliminarea acestor accize, ceea ce va avea ca rezultat cresterea pietei cu mai
mult de 50% in urmatorii patru ani. Dintre cele 13 tari candidate la Uniunea Europeana, doar
Romania, Bulgaria si Letonia percep accize pentru produsele ce nu au impact negativ asupra
economiei, mediului inconjurator sau socialului. Comparativ cu celelalte tari candidate, Romania are
cele mai mari taxe la cafea, desi are unul dintre cele mai scazute PIB/locuitor. Dupa scaderea
inregistrata in primele doua luni ale anului, apare o redresare, astfel consumul de cafea boabe si
macinata nu numai ca recuperat pierderea de 3%, dar a avut si o usoara crestere fata de aceeasi
perioada a anului trecut, de 0,7% (conform unui studiu realizat de GfK Romania, Institut de Cercetare
de Piata). Aceasta redresare se datoreaza cafelei ambalate.