Cafeaua

MIRCESCU SERGIU
BURLACU RADU

Cafeaua....
"Cafeaua este aur pentru omul de rand si, ca si aurul, aduce fiecarei persoane
sentimentul de bogatie si de noblete." (Seicul Abd-al-Kadir)
Inca din antichitate si pana in zilele noastre, cafeaua a avut un impact
profund asupra stilului de viata din toate paturile sociale.
Cafeaua a devenit parte din viata noastra, ne este greu sa ne imaginam de
multe ori cum ne-am putea descurca daca nu ar mai exista. Pentru multi dintre noi,
o zi nu incepe niciodata decat dupa ce ne-am savurat cafeaua.

Ce este?
Cafeaua este o bautura de culoare neagra, obtinuta din boabe de cafea,
prajite si macinate.
Boabele de cafea sunt fructele arborilor de cafea din familia Rubiacaeae,
genul Coffea, cuprinzand aproximativ 80 de specii, cu doua varietati mai
importante: Coffea arabica si Coffea canephora (Coffea Robusta), prima avand
boabe de calitate superioara si fiind mai apreciata.
Calitatea cafelei depinde de varietatea folosita, de sistemul de cultura, de
locul de cultivare, depozitare, prajire a boabelor de cafea, precum si de dozajul
amestecului.

Arabica vs Robusta

Arborele de cafea

Fructele de cafea

Origine, istorie, legende...

Originea cafelei se afla pe continentul african, pe coastele Marii Rosii. La

inceput cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile estafricane macinau
boabele crude de cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe
care o modelau sub forma de bile. Acestea erau consumate de razboinicii tribului
pentru a avea mai multa energie in timpul luptelor.
Proprietatile stimulative ale cafelei au fost considerate de multi in acele
timpuri, castigand o reputatie mistica, asociata cu preotii si doctorii. De aceea nu
este surprinzator ca doua legende puternice au aparut pentru a explica descoperirea
acestei boabe magice.
Prima legenda, considerata versiunea oficiala a genezei cafelei, isi are
radacinele intr-o zona din Etiopia numita Kaffa, in secolul al IX-lea, si
povesteste despre Khaldi (sau, dupa alta grafie, Khalid), un pazitor de capre, care a
observat cum caprele sale deveneau neastamparate si energice dupa ce manancau

boabele rosiatice ale unui arbust ce crestea pe platourile inalte, specifice estului
Africii. Chiar si in timpul noptii animalele erau voiaie si agitate. Foarte mirat, a
hotarat sa guste si el din aceste fructe, constatand aceleasi efecte.
Incantat de aceasta descoperire, Khaldi a dus fructele la o manastire din
apropriere, unde calugarii au fiert fructele in apa obtinand un lichior amar dar
aromat, foarte stimulator, numit qahwa, care alunga oboseala si somnolenta. De
atunci calugarii au inceput sa foloseasca boabele pentru a putea ramane treji in
timpul indelungilor rugaciuni islamice din perioada Ramadanului.
Khalid a comunicat si altora descoperirea sa, arbustul de cafea a inceput sa
fie cultivat de arabi, care au rafinat progresiv procesul de consum, dupa ce au prajit
si au fiert pudra astfel obtinuta.
Singura abatere de la versiunea oficiala a genezei cafelei o reprezinta
povestea arabului yemenit Omar, care a fost izgonit de tribul sau si condamnat sa
rataceasca prin desert si astfel sa moara de foame.
Mergand nicaieri prin pustiu si disperat ca va muri de foame, a inceput sa
manance boabele unui arbust si chiar sa faca supa din ele. Aceste boabe i-a dat
puterea sa invinga oboseala si sa ajung pana in orasul Moch. Planta si boabele sale
au fost denumite Mocha, in cinstea acestui eveniment.
Incepand cu secolul al X-lea renumitul tamaduitor Avicenna administra
cafeaua in chip de medicament, folosind bautura neagra ca tonic digestiv .
De asemenea, Etiopienii consumau o bautura care purta numele de
qahvah, cu sensul de vin. Aceasta se obtinea prin fermentarea boabelor de de
cafea in apa si miere.
Din Etiopia cafeua se raspandeste in Yemen, apoi in Arabia si Egipt.
Cultivarea cafelei s-a extins rapid in toate aceste tari si servitul cafelei a devenit un
obicei zilnic placut.
Unii lideri religiosi au acuzat cafeaua ca fiind un elixir necurat, ce confera
puteri diavolesti, numai ca, sub presiunea consumului curent si in curs de extindere
in randul castelor dominante, si-au modificat radical conceptia, binecuvantand
darul dumnezeiesc.
Pe filiera araba, bautura a devenit populara si la curtea otomana, prima
cafenea Kiva Han deschizandu-se la Constantinopol in 1475. Curand, legea
turceasca permitea unei femei sa divorteze de sotul ei daca acesta nu reusea sa-i
furnizeze doza zilnica de cafea.

Kiva Han (Constantinopol)

Curand cafeaua a ajuns in intreaga Europa.

La inceput, bautura era foarte scumpa si se gasea doar in farmacii, pana la
aparitia brusca a cafenelelor care au fortat scaderea preturilor pana la un nivel
rezonabil pe care aproape oricine si-l permitea.
In al XV-lea secol Prospero Alpino, un fizician si botanist din Padova, Italia,
a adus cu el cativa saci de boabe de cafea din calatoriile sale in Europa, unde
cafeaua era denumita vin arabesc datorita puterilor sale stimulatoare.
Unii credinciosi italieni fanatici i-au cerut papei Clement al VII-lea sa
interzica, prin edict, consumul cafelei, numai ca suveranul pontif a vrut mai intai sa
deguste personal licoarea demonica, dupa care a spus: Aceasta bautura este atat
de delicioasa, incat ar fi un pacat sa-i lasam doar pe necredinciosi sa se bucure de
ea!
Pe la 1600, navigatorii venetieni importa masiv cafea, iar in 1654 Italia este
deja impanzita cu cafenele.
Aproape concomitent, in 1607, licoarea ajunge in Lumea Noua, capitanul
John Smith, fondatorul Virginiei si al orasului Jamestown, devenind un pionier si

in acest domeniu, ba chiar precedand metropola: la Londra, primele cafenele vor fi

deschise abia in 1652.
Aici, la 1688, Edward Lloyd inaugureaza un astfel de local, frecventat
indeosebi de comercianti si marinari. Pe fiecare ceasca de cafea erau inscriptionate
initialele TIPS (To Insure Prompt Service), ceea ce a dus la niste inventii istorice:
bacsisurile date chelnerilor (tips), dar si notiunea de asigurare in sens modern
insurance. Nu e greu de ghicit, cafeneaua s-a transformat rapid in Lloyds, prima
companie de asigurari din lume.
Sfarsitul secolului al XVII-lea aduce cu sine noi cafenele, la Paris (1672),
unul dintre primele cadouri pe care le primeste Ludovic al XIV-lea este un arbust
de cafea, la Viena (1683) dupa asediu, turcii, infranti, lasa in urma lor saci intregi
cu boabe de cafea. Kolschitzky, un polonez care traise n Turcia a obtinut un numar
mare de saci cu boabe de cafea, hotarat sa deschida un magazin de cafea. La
inceput, clientii nu au apreciat prea mult bautura din cauza gustului amar, motiv
pentru care Kolschitzky a schimbat putin gustul bauturii, adaugand lapte si miere,
creand astfel prima cafenea din Austria cunoscuta sub numele de Sticla albastra.
(Zur Blauen Flasche)
Mai conservatori, nemtii intarzie cu prima lor cafenea berlineza pana in
1721.
Secolul al XVIII-lea inseamna, in paralel cu dezvoltarea consumului,
cresterea direct proportionala a productiei de cafea. In 1723, ofiterul Gabriel de
Clieu aduce in Martinica, una dintre coloniile franceze din Caraibe, primele plante
de cafea, pe care le cultiva aici din inalta porunca regala. (Dupa jumatate de secol,
plantatiile vor numara aproape doua milioane de arbusti.)
Patru ani mai tarziu un ofiter portughez importa cafeaua in Brazilia, care se
va dovedi un teren extrem de fertil, cafeaua devine in scurt timp una dintre
resursele economice principale ale tarii. Brazilia a devenit cea mai mare
producatoare de cafea, onoare pe care o detine si astazi.
Cafeaua devine din ce in ce mai la moda atat in Europa, cat si in America.
Deja, la 1763, numarul cafenelelor de dincoace si de dincolo de Ocean este estimat
la circa 7.000, dintre care 2.000 numai in Italia (intre acestea, faimoasele Caf
Greco de la Roma si Caf Florian de la Venetia).

Caf Greco (Via dei Condotti, Piazza di Spagna, Roma, Italia)

Caf Florian (Piazza San Marco, Venetia, Italia)

Intre timp, nici celelalte puteri coloniale, sesizand amploarea fenomenului
social care devenise cafeaua, nu stau cu mainile in san: olandezii incep cultivarea
ei in Java si Batavia, iar englezii in Africa si in India. In timp, vor aparea un numar
impresionant de soiuri, fiecare cu particularitatile sale, legate de aroma, buchet,
aciditate si, evident, gust. In paralel, prelucrarea boabelor se diversifica, intr-un
continuu efort de sofisticare a produsului final.

Astfel, ca prima etapa, boabele pot fi prelucrate la rece sau la cald, in mediu
uscat sau umed, ba chiar sub jet de aburi. Ulterior, ele sunt prajite, iar pudra
maronie astfel obtinuta poate fi fiarta in zeci de feluri. De asemenea, pudrele de la
mai multe soiuri se pot combina in proportii felurite, marcile fiind apoi rebranduite
dupa gustul, tot mai evoluat, al consumatorului final.
In plus, cafeaua nu mai este bauta simpla, neagra, ci cu felurite adaosuri,
de la zahar la lapte si la toate derivatele sale, in special frisca. Prototipul primului
espressor apare si el in 1822, in Franta. Ulterior, italienii vor duce la perfectiune
noul procedeu de preparare a cafelei, ei construind, la inceputul secolului XX,
primele fabrici care produc in serie asemenea masinarii, mai intai unele cu
functionare manuala, apoi noi si noi generatii, automate.

Primul espressor (1822)

Hills Bros, la 1900, incepe ambalarea in vid, iar chimistul Satori Kato obtine
prima cafea solubila.
Un nou avant al consumului se inregistreaza in lume, mai ales in Statele
Unite, imediat dupa 1920, in urma declararii prohibitiei alcoolului. Curand,
America ajunge sa importe 70% din productia globala, iar, in al doilea Razboi
Mondial, soldatii sai sunt primii care au inclusa cafeaua in ratia de zi cu zi.

Rationalizarea cafelei - America

Licoarea nu mai era de mult un lux, ci o necesitate cotidiana, pe care nu o
mai putea ignora nimeni.

In Romania.....
In ceea ce priveste consumulul de cafea in Romania , informatii pertinente n
acest sens ne-au lasat strainii care au ramas vreme mai indelungata in anturajul
domnilor din Moldova si Tara Romaneasca: Paul de Alep (descrieri din vremea lui
Vasile Lupu: 1634 - 1653) si Matei Basarab (1632 - 1654) sau Anton Maria Del
Chiaro, secretarul lui Constantin Brancoveanu (1688 - 1714), care a luat parte la
numeroase festivitati la curtea domnului muntean. Cea mai simpla forma de tratatie
la Curte era servirea cafelei, care se facea cu o ceremonie deosebita, dupa obiceiul
turcesc.
Cafeaua se oferea uneori numai cu dulceata: in Joia Mare, dupa
impartasanie, in ziua Sfintei Parascheva sau se bea uneori cu "vutca" (un fel de
liqueur). Aceasta o servea mitropolitul, mai intai domnului muntean, apoi nobililor
si in urma celorlalti. Dupa consumarea cafelei, mitropolitul facea plecaciuni in fata
Domnului, apoi iesea, ceremonia fiind repetata de fiecare oaspete in parte.

Pe la 1667, chiar se vorbea pentru prima data in Bucuresti de o "cahvenea"

tinuta de un fost soldat al palatului din Constantinopol. Localul se afla in
apropriere de Biserica Doamnei.
Mai tarziu documentele pomenesc si de "cahveneaua" din Podul Beilicului
(Calea Serban Voda) care nu era niciodata inchisa, nici macar pe timp de ciuma,
pentru a nu-i supara pe oaspetii care poposeau aici.
Se spune ca pana si baile publice din Bucuresti din acele vremuri ar fi avut
camere special amenajate pentru servirea cafelei.
Cel mai mare succes a fost inregistrat de cafeneaua polonezului Fiakolwski,
care ii purta numele. Aceasta se afla pe strada Campineanu, in apropierea Teatrului
National si avea toate calitatile pentru a determina pe oricine sa petreaca ore intregi
in gradina frumos amenajata, ascultand muzica lautarilor, citind cele mai noi ziare
si reviste franceze sau germane de la acea vreme. Fiecare client putea alege din
cele trei saloane special amenajate pentru consumatorii de cafea, ceai sau ciocolata
unde se delecta cu produse si momente speciale.

In vremurile noastre....

In vremurile noastre, pe piata mondiala cafeaua se situeaza pe locul doi,

dupa petrol, in privinta importantei economice si alaturi de otel si cereale, printre
materiile prime de export cele mai valoroase, situatia economica a multor tari
producatoare de cafea depinzand aproape in intregime de exportul acesteia.
In SUA, unde reteaua de localuri Starbucks a devenit un fenomen sociocultural national, cafeaua reprezinta deja o afacere de mai multe miliarde de dolari
pe an, iar la nivel mondial cifra, se pare, se tripleaza.
Numai Brazilia produce anual in jur de 2 milioane de tone (2.179.270 tone in
anul 2005), exportand mai bine de 90% din recolta.
Alti producatori reprezentativi sunt Vietnam (990.000 tone/an), Indonezia
(762.006 tone/an), Columbia (682.580 tone/an), Mexic (310.000 tone/an), India
(275.000 tone/an), dar si tara-mama, Etiopia (260.000 tone/an).

Pahare cu celebrul brand Starbucks

In functie de conditiile climatice, producia mondiala anuala atinge peste 7
milioane tone anual, insa mai importanta decat cantitatea raman calitatea si unele
particularitati legate de gust, miros, aroma ori aciditate. De aceea, tari cu productii
ceva mai mici, cum ar fi Costa Rica, Nicaragua, Republica Dominicana, Kenya sau
chiar Malawi ofera boabe care au mai mult succes decat cele din Brazilia, de pilda.
In aceste conditii, se poate vorbi despre existenta a doua piete: una de larg
consum, dominata de produsele in serie, standardizate, ale multinationalelor, si o
alta, paralela, extrem de nisata, rezervata cunoscatorilor si alimentata de firme mai
mici, insa specializate in produse de calitate ridicata (asa-numitele selectii de cafea,
al caror pret poate fi si de 10-20 de ori mai mare decat al pungii clasice cu cafea
macinata pe care o gasesti in orice supermarket).
Cafeaua este una dintre cele mai consumate bauturi la nivel mondial. In anul
2014, statisticile aratau ca, in lume, se serveau aproximativ 1,4 miliarde de cesti
de cafea pe zi.
In ceea ce priveste Europa, finlandezii consuma anual 12,2 kilograme
de cafea de persoana, danezii 9,4 kilograme, norvegienii 9,3
kilograme, suedezii 8,3 kilograme, germanii 7,4 kilograme italienii
5,6 kilograme, francezii 5 kilograme. In Romania, consumul de
cafea este de circa 2 kg pe cap de locuitor in fiecare an.

Cea mai buna cafea din lume...

Produsa in Indonezia din excrementele mamiferului Zibeta Asiatica, un fel de
pisica locala, cafeaua Kopi Luwak a fost declarata cea mai buna si cea mai scumpa
din lume. Boabele recuperate din excremente se vind cu 600 dolari/kg iar cafeaua
obtinuta se vinde in cele mai exclusiviste cafenele si restaurante de pe glob, iar
acum aceasta intra si pe piata din Romania, unde se vinde la cutie de 80 de grame
cu 250 RON sau la ceasca, 190 RON.

Efectele cafelei...
Efecte pozitive...
Substantele antioxidante din cafea (vitamine B, C, E) protejeaza celulele renale
de radicalii de oxigen cancerigen, in comparaie cu ceaiul verde la care nu s-a
putut dovedi acest efect.
Se presupune un efect pozitiv si in boala Parkinson sau Alzheimer.
Cafeaua este o bautura care nu contine calorii si contribuie la completarea
necesarului de substante minerale precum fierul, potasiul.
De asemenea, cafeaua este un furnizor important de vitamine cum ar
fi niacina, riboflavina, piridoxina, vitamina E si vitamina C.
Cafeaua stimuleaza pozitiv metabolismul prin efectului termogenic, o stimulare
de a arde grasimile din corp, datorita cafeinei. Consumul de cafea, poate contribui
la pierderea in greutate sau la mentinerea ei la un anumit nivel.
Cafeina are proprietatea de a activa combustia lipidelor din corp si de a
contribui prin aceasta la aportul energetic al organismului. Cafeina creste nivelul
adrenalinei, mareste tensiunea musculara si capacitatea de contractie a muschilor.
Studii recente arata ca inaintea intrecerilor sportive, consumul de cafea are efecte
pozitive asupra performantelor si in plus, cafeina stimuleaza respiratia, volumul
pulmonar fiind exploatat mai eficient.
Cafeaua faciliteaza digestia datorita efectului stimulent al cafeinei si
elementelor sale, stimuleaza secretia acidului gastric si al bilei.
Efecte negative...
In cazul consumului abuziv de cafea sau alte bauturi care contin cofeina pot sa
apara urmatoarele efecte negative:

tahicardie

neliniste

tremor

nervozitate

stari de panica

insomnie

anemie

o stare usoara de dependenta, in lipsa cafelei pot sa apara dureri de cap

Compozitia chimica a cafelei espresso (100g)

Apa
95,40g
Proteine totale
0,40g
Lipide totale
Urme
Colesterol
Absent
Glucide disponibile
0,60g
Fibre alimentare
Absent
Alcool
Absent
Fier
0,20mg
Calciu
6,00mg
Sodiu
2,00mg
Potasiu
251,00mg
Fosfor
17,00mg
Zinc
0,20mg
Timanina (vit.B1)
Urme
Riboflavina (vit.B2)
0,02mg
Niacina (vit.B3 sau PP)
1,90mg
Vitamina C
Absent
Piridoxina (vit. B6)
Urme
Acid folic
Urme
Retinol
Absent
Vitamina E
Urme
Vitamina D
Absent
Energie
4 kcal
Continutul de cafeina in produsele alimentare
Cafea
150 ml
60-150 mg
Cafea, decafeinizata
150 ml
2-5 mg
Ceai
150 ml
40-80 mg
Ciocolata calda
150 ml
1-8 mg
Lapte cu ciocolata
225 ml
2-7 mg
Mountain Dew
355 ml
55 mg
Coca Cola
355 ml
64 mg
Pepsi Cola
355 ml
43 mg
Red Bull
250 ml
76-80 mg

7-Up
Sprite
Kit Kat
Ciocolata neagra

355 ml
355 ml
1 baton (46g)
1 baton (41 g)

5 mg
31 mg

Trezeste-ti simturile la o ceasca de cafea... in jurul lumii

Italia
In primul rand pentru a face un expresso, de orice fel iti trebuie expresor de
cafea. Foarte important este si modul de servire al cafelei, intotdeauna se serveste
cu un pahar de apa si un biscuite sau un piscot.
Iata cateva retete de cafea:

Ristretto
Despre Ristretto se spune ca mai scurt de atat nu exista.
Ingrediente: Cafea proaspat macinata (expresso) , zahar (alb sau brun
dupa preferinta). Volumul pentru un ristretto ideal este de 20ml.
Espresso lungo
Espresso lungo se prepara din aceeasi cantitate de cafea, insa se pune mai
multa apa. Volumul ideal este de 33ml.
Se serveste cu un pahar cu apa langa.
Cappuccino
Este servit intr-o ceasca de marime medie cca. 140ml. Avem nevoie de
un expresso, praf de cacao, lapte si spuma de lapte calda.
Se toarna laptele, se aduga spuma de lapte. Laptele si spuma trebuie sa fie cca.
100ml.
Ceasca se pune sub expresor si se toarna cafeaua sub presiune, cca. 30ml.
Spuma de lapte ridicata la suprafata se decoreaza apoi cu praful de cacao.
Caffelatte
Caffelatte se prepara din cantitate lapte si cantitate de expresso.
Spre deosebire de capuccino si machiatto, cand preparam caffelatte
mai intai punem cafeaua si apoi turnam laptele. Cantitatea difera de
marimea paharului in care se serveste. Caffelatte nu are spuma.

Irlanda
Irish coffe
Irish coffe este o bautura clasica pentru zile friguroase in care
dozele sunt adaptate volumului corect de espresso.
Cum se face un irish coffee: avem nevoie de 30 ml espresso, 60ml irish
whisky, 2 lingurite de zahar brun, 20ml frisca lichida proaspata.
Amestecati usor frisca in shaker. Incalziti whisky-ul si zaharul direct in
pahar. Turnati espresso si apoi frisca lasand-o la suprafata (daca este
necesar folositi o lingurita). Decorati cu praf de cacao.
Austria
Capuccino viennese
Capuccino viennese este un espresso la care se adauga un amestec de
lapte si spuma de lapte, frisca, iar pe deasupra se pudreaza cu cacao.
Avem nevoie de un espresso de 20ml, 65ml amestec de lapte si spuma de
lapte, 20ml frisca neindulcita. Se va folosi ceasca pentru cappuccino dar cu mai
putina spuma de lapte pentru a compensa volumul de frisca.
Turcia
Cafeaua turceasca
Cafeaua turceasca se prepara la ibric, este tare si aromata. Se pune intr-un
ibric cate cesti de cafea vrei sa prepari, plus inca jumatate de ceasca care se pierde
prin fierbere. Pentru fiecare ceasca de apa se pune o lingurita cu varf de cafea si
zahar dupa preferinte. Se amesteca continutul si se lasa pe foc pana aproape sa
fiarba.
Se ia ibricul de pe foc, deoarece cafeaua se umfla si imediatda prin dinafara.
Se ia cu o lingurita spuma de desupra si se toarna in fiecare ceasca (de marime
medie-mica), apoi se toarna cafeaua. Fiecare ceasca trebuie sa aiba acea spuma
care ofera o aroma deosebita cafelei.
Deoarece cafeaua turceasca nu se face la filtru, inainte de a se consuma
trebuie lasata cateva minute pentru ca zatul de cafea sa se aseze.

Arabia
Cafeaua arabeasca
Cafeaua arabeasca se face la ibric, asemanatoare cu cea turceasca insa difera
ingredientele.
Cafeaua arabica este un amestec de cafea si ierburi
aromate. Pentru cafeaua arabeasca avem nevoie de 3 cesti de apa, 3 lingurite de
cardamom (sau ghimbir macinat), 2 lingurite de cafea arabica si un sfert de
lingurita de sofran (optional) .
Se incalzeste apa pana sa ajunga sa fiarba, se pune cafeaua, se ia de pe foc si
se lasa sa se aseze cafeaua 5 minute. Se pune cardamomul sau ghimbirul si
sofranul peste cafea, se amesteca si se mai fierbe inca o data. Se serveste calda.
India
Madras
Madras este cafeaua traditionala indiana (facuta din radacina de cicoare sau
cu continut de cicoare), preparata si servita intr-un filtru special din otel inoxidabil.
Acest filtru are 2 recipiente, unul perforat in care se pune cafeaua de cicoare iar
celalalt in care se pune apa.
Mod de preparare pentru o ceasca de cafea:
Se fierbe de ceasca de apa in recipeintul pentru apa. Deasupra acestui recipient
se pune cel perforat in care se adauga intre si 2 lingurite de cafea de cicoare.
Separat se fierbe de ceasca de lapte peste care se adauga cafeaua in clocot. Acest
amestec se serveste , de prefetat tot intr-un recipient din otel inoxidabil.
Filtrul care contine amestecul de cafea si lapte se ridica la cativa centimetrii
desupra si se toarna usor continutul in cana, astfel incat sa se formeze spuma in
timpul turnarii. Se serveste fierbinte.

Brazilia
Cafeizhino
Cafeizhino este cafeaua specific braziliana, neagra si foarte tare care se ofera in
semn de ospitalitate si se spune ca este nepoliticos sa o refuzi.
De obicei se ofera gratuit in restaurantele braziliene dupa masa. Ei o servesc
black, fara zahar si fara lapte in cesti mici. Seamana foarte bine cu ristretto italian,
doar ca se face din cafea braziliana.
Mexic
Cafeaua mexicana
Cafeaua mexicana se face la filtru si avem nevoie de scortisoara, zahar, sirop de
ciocolata si vanilie. Se pune cafeaua mexicana macina in filtru impreuna cu
scortisoara (dupa gust). Dupa ce se face cafeaua la filtru se agauga sirop de
ciocolata, lapte si zahar si se amesteca pana se topeste zaharul. Se agauga apoi
vanilia si se serveste decorata cu betisoare de scortisoara.

Stiai ca?..
Cafeaua este cea mai populara bautura din lume, dupa apa
Cafeaua este cel mai utilizat produs din lume, dupa petrol
La cumpararea unui parfum este indicat sa ai la tine putina cafea, pe care sa
o mirosi in 'pauzele' de testare a mai multor parfumuri. Astfel, simtul
olfactiv va fi readus in stadiu neutru si vei simti mai bine aroma fiecarui
parfum
Atunci cand infloreste, copacul de cafea are peste 30.000 de flori albe, insa
acestea rezista maximum 48 de ore
Cafeaua se afla pe lista celor mai cunoscute mirosuri, alaturi de bere si unt
de arahide
Indiferent ca e vorba de boabe, de cafeaua macinata acasa
sau de cea cumparata la pachet, vidata sau macinata in prealabil, cafeaua
trebuie pastrata in recipiente inchise ermetic, la o temperatura constanta, la
racoare si ferita de orice sursa de lumina. Atentie: nu pastrati cafeaua la
frigider, pentru ca in momentul in care o scoateti pentru a prepara o ceasca,
se produce condens in recipientul in care o pastrati

 In lume se consuma peste 1.4 miliarde cesti de cafea pe zi

Concluzii...
In zilele noastre, cafeaua este cea mai populara bautura pe glob, iar in
ultimele trei secole, 90% din toti oamenii care traiesc in lumea occidentala au
trecut de la ceai la cafea.
Cafeaua este potiunea magica ce ne trezeste dimineata si aduga un plus de
savoare vietii noastre. Ea este binevenita si o putem savura in familie, cu prietenii,
vecinii si, de ce nu, virtual ?

Cafeaua trebuie sa fie neagra ca noaptea, tare ca moartea dar dulce ca

iubirea, spune un vechi proverb turcesc.

Surse:
1.
2.
3.
4.
5.

http://www.ico.org/ (International coffee organization)

http://viataverdeviu.ro/consumul-de-cafea-placere-sau-durere/
Totul despre cafea: cultivare, preparare, retete, aspecte culturale
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cafea
http://www.descopera.ro/cultura/928970-enciclopedia-moderna-a-boabei-decafea
6. http://www.umfcv.ro/efectele-consumului-de-cafea-asupra-sanatatii
7. http://www.cafea.ro/ce-este-cafeaua/
8. http://www.descopera.ro/cultura/928969-istorie-cu-parfum-de-cafea
9. http://specialitycoffee.ro/content/12-cercetarea-aspectelor-socio-culturalecu-implicatii-in-consumul-cafelei
10.https://stefanteris.wordpress.com/2013/03/05/cafeaua-noastra-cea-de-toatezilele/
11.http://www.hrhiggins.co.uk/blog/2012/02/brewing_coffee_a_short_history_p
art_three/
12.http://www.coffeecrossroads.com/coffee-history/u-s-coffee-rationing-inworld-war-ii
13.http://www.starbucks.com/
14.http://www.hsph.harvard.edu/nutritionsource/coffee/
15.Cafeaua, Enciclopedia alimentelor
16. Aproape totul despre cafea, Mariana Vinereanu