FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

CONTROLUL ȘI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE

PROIECT LA DISCIPLINA AMBALAJE ȘI DESING

ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

COORDONATORi:

STUDENȚI:

Iași, 20
 Cuprins

INTRODUCERE
CAPITOLUL 1:DATE DIN LITERATURA DE SPECIALITATE CU PRIVIRE
LA OBȚINEREA CAFELEI

1.1. Importanț a în alimentație

1.2. Condiții de calitate
1.2.1. Caracteristici organoleptice ș i de calitate
1.2.2. Caracteristici fizico-chimice
1.2.3. Caracteristici microbiologice
CAPITOLUL 2: FLUXUL TEHNOLOGIC DE OBȚINERE A CAFELEI
CAPITOLUL 3: AMBALARE
3.1. Tip de ambalaj folosit
3.2. Etichetare produs
3.3. Aspecte originalitate

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
 INTRODUCERE

CAFEÁ, (2) cafele, s. f. 1. Sămânța arborelui de cafea folosită (de obicei sub formă de
pulbere) în alimentație. 2. Băutură preparată din cafea (1) prăjită și râșnită sau dintr-un surogat. ◊
Cafea espresso = cafea concentrată, preparată într-un aparat special. Cafea filtru = cafea preparată
cu ajutorul filtrului. – Din tc. kahve, ngr. kafés, fr. café.

Cafeaua este o băutură de culoare neagră ce conține cafeină și care se obține din boabe de
cafea prăjite și măcinate. Boabele de cafea sunt fructele arborilor de cafea din familia Rubiaceae,
genul Coffea, cu două varietăți mai importante: Coffea arabica și Coffea robusta (Coffea
canephora). Coffea arabica furnizează sorturile cu aromele cele mai fine, pe când Coffea robusta
este mai amară și mai puțin aromată. Calitatea cafelei este influențată de locul de cultivare,
depozitare și procesul de torefiere a boabelor de cafea.

Originile cafelei s-ar afla într-o regiune a Etiopiei numită Koffe și apoi introdusă în lumea
arabă prin Egipt și Yemen, unde începe să se cultive în scopuri comerciale.În trecut cafeaua era
considerată aliment și nu băutură. Triburile est-africane măcinau boabele crude de cafea și prin
amestecarea cu grăsime animală obțineau o pastă pe care războinicii o consumau pentru a avea mai
multă energie în timpul luptelor. În secolul al XVI-lea, cafeaua se răspândește în Orientul Mijlociu
(Persia și Turcia).

Primul magazin de cafea s-a deschis la Constantinopol în 1475, fiind numit Kiva Han.
Începând cu 1512, efectele stimulatoare ale cafelei au determinat imamii conservatori din lumea
arabă să interzică consumul acesteia pentru musulmani. Cu toate acestea, prima cafenea a fost
deschisă la Damasc în 1530.

Prima cafenea (”cahvenea”) se deschide în București, la 1667, proprietatea unui fost ienicer, Kara
Hamie. Olandezii au fost primii care au importat cafeaua la nivel industrial și au cultivat-o în
coloniile lor din Java și Ceylon la sfârșitul secolului al XVII-lea și sunt cei care au introdus-o în
Japonia. În anul 1727 cafeaua ajunge în Brazilia unde începe să fie cultivată pe suprafețe din ce în
ce mai mari, devinind în scurt timp una din principalele resurse economice ale țării.
 CAPITOLUL 1:DATE DIN LITERATURA DE
SPECIALITATE CU PRIVIRE LA OBȚINEREA CAFELEI

1.1 IMPORTANȚA ÎN ALIMANTAȚIE

Substanțele antioxidante din cafea (vitamina B, C, E, carotenul, lipidele), protejează celulele

renale de radicalii de oxigen cancerigen, în comparație cu ceaiul verde la care nu s-a putut dovedi
acest efect. După o perioadă de zece ani de cercetări în Japonia, din 100 000 de persoane care au
consumat cafea, 214 s-au îmbolnăvit și au murit de cancer renal, în comparație cu neconsumatorii
de cafea, dintre care au murit de cancer 514 persoane. Rezultate asemănătoare s-au obținut în
Ottawa la femeile cu tendință de cancer la sân. Un alt studiu făcut de National Health and Nutrition
Examination Survey publicat în anul 2005, arată că la cei care consumă cel puțin două căni de cafea
zilnic se reduce incidența bolillor cronice de ficat, care sunt frecvente la alcoolici sau persoane
supraponderale. Prin efectul cofeinei incidența bolii se reduce. Se presupune un efect pozitiv și în
boala Parkinson sau Alzheimer.

• Cafeaua este o băutură care nu conține calorii și contribuie la completarea necesarului de

substanțe minerale ca fier, potasiu, magneziu și mangan. De asemenea, cafeaua este un
furnizor important de vitamine cum ar fi niacina, o vitamină din grupul B, care este
răspunzătoare de aportul de energie, riboflavină, acid pantotenic, vitamina E, vitamina C și
vitamina B6.
• Stimulează pozitiv metabolismul prin efectului termogenic, o stimulare de a arde grăsimile
din corp, datorită cafeinei. Consumul de cafea, poate contribui la pierderea în greutate sau la
menținerea ei la un anumit nivel.
• Cafeina are proprietatea de a activa combustia lipidelor din corp și de a contribui prin
aceasta la aportul energetic al organismului. Cafeina crește nivelul adrenalinei, mărește
tensiunea musculară și capacitatea de contracție a mușchilor. Studii recente arată că înaintea
întrecerilor sportive, consumul de cafea are efecte pozitive asupra performanțelor și în plus,
cafeina stimulează respirația, volumul pulmonar fiind exploatat mai eficient.
• Cafeaua facilitează digestia datorită efectului stimulent al cafeinei și elementelor sale,
stimulează secreția acidului gastric și al bilei.

1.2 CONDIȚII DE CALITATE

 1.2.1. Caracteristici organoleptice ș i de calitate

Calitatea cafelei se diferentiaza dupa specia si soiurile arborilor de la care provine, dupa
zonele geografice in care se cultiva, prcum si dupa conditiile climatice.Dintre caracteristicile
organoleptice specifice boabelor crude mentionam: culoarea, aspectul si forma, gustul si mirosul
apreciindu-se dupa operatia de prajire.

➢ aspect: pulbere fină, granulată, omogenă şi fără aglomerări;

➢ culoare: de la brună la brună roşcat, uniformă în întreaga masă;

➢ gust şi miros: specifice plăcute, bine exprimate, fără gust sau miros străin, fără
gust de caramel.

Cele mai apreciate sunt loturile omogene în ceea ce priveste forma, marimea, cu grad de
puritate ridicat, fara boabe defecte, neatacate de insecte, fara impuritati minerale. Mai apreciate sunt
boabele de cafea rotunde, comparativ cu cele ovale si plate, boabele mici sunt superioare celor mari,
culoarea variaza de la galben spre verde sau albastru; sunt apreciate sorturile de culoare deschisa,
iar culoarea brun-cenusiu indica avarierea cu apa de mare.
Caracteristicile de gust si aroma se formeaza dupa operatia de prajire (torefiere), conducerea
corecta a procesului fiind hotarâtoare în ceea ce priveste caracteristicile gustative ale infuziilor
obtinute ulterior.
Prajirea este un tratament xerotermic care se desfasoara la temperaturi de 180. 200ºC., prin
care culoarea cafelei devine bruna, volumul creste cu 30 - 50%, ca urmare a expansiunii si
eliminarii gazelor, se formeaza compusi de caramelizare, de condensare, din clorogenatul de
cofeina se elibereaza cofeina.
Cea mai importanta transformare este formarea complexului aromatic, cafeolul, constituit
din cel putin 40 de compusi volatili si nevolatili care imprima aroma specifica de cafea (alcool
etilic, furfurilic, acetaldehida, acid formic, acid acetic, diacetil, cresoli, piridina, guaiacol, acid
valerianic, vanilina). Aroma formata prin prajire se pierde în timpul depozitarii datorita volatilizarii,
oxidarii sau hidrolizei compusilor implicati, ceea ce limiteaza durata de pastrare a cafelei prajite.
Prin prajire, cafeaua pierde în medie 18% din masa sa prin eliminarea apei si descompunerea unor
componente chimice.
 1.2.2. Caracteristici fizico-chimice
Sunt selectionate drept criterii de apreciere a calitatii: continutul in apa care este de
maximum 12%, continutul de extract solubil si continutul de cofeina.

➢ solubilitate: solubilă 100% în apă caldă şi rece;

➢ umiditate: maximum 4%;

➢ pH: maximum 4,5-5;

➢ corpuri străine: absente.

Compozitia chimica medie a cafelei este prezentata in urmatorul tabel:

1.2.3. Caracteristici microbiologice

Caracteristicile microbiologice sunt reflectate de condiții le prelucrare a materiei

prime și de condițiile de păstrare.
CAPITOLUL 2: FLUXUL TEHNOLOGIC DE OBȚINERE A
CAFELEI

1. Recoltarea
În general se folosesc două sisteme de recoltare: culesul manual şi culesul mecanic.
Culesul manual asigură un recoltat uniform şi de înaltă calitate, întrucât culegătorii sunt
instruiţi să selecteze numai fructele mature. Culegătorii revin la aceeaşi plantă din când în când,
pentru a culege restul fructelor, pe măsură ce acestea se coc.
 Culesul mecanic se foloseşte în ţările unde sunt plantaţii vaste şi costul muncii este ridicat,
el constând în recoltarea fructelor cu maşina, imediat după ce boabele ajung în medie la maturitate.
Deşi această metodă este mult mai rapidă, ea produce o recoltă de o calitate mai slabă, întrucât
„cireşele” neajunse la maturitate se culeg odată cu cele perfect maturate şi cele supra-maturate.

2.Prelucrarea boabelor de cafea

Prelucrarea industrială a cafelei trebuie să înceapă imediat după recoltarea fructelor pentru a
împiedica fermentarea şi deteriorarea pulpei. Boabele de cafea pot fi pregătite pentru prăjire în două
moduri.
Metoda cea mai veche, simplă şi ieftină este metoda uscată. Prin această metodă se obţin
cafelele aşa numite „naturale”. Metoda este utilizată cel mai frecvent în Brazilia şi partea de vest a
Africii. În primul rând, boabele culese sunt sortate şi curăţate în vederea separării boabelor
necoapte, coapte prea mult şi deteriorate şi a eliminării impurităţilor, solului, resturilor de lemn şi
frunzelor. Acest lucru poate fi realizat prin vânturare, operaţiune care este de obicei efectuată
manual, cu ajutorul unei site mari. Toate boabele nedorite sau materialele nevânturate pot fi luate cu
mâna de pe sită. Boabele coapte pot fi, de asemenea, separate prin flotare în canale de spălare aflate
în apropierea zonelor de uscare. Boabele culese sunt apoi împrăştiate la soare, pe platforme mari de
beton sau cărămidă sau pe plase ridicate pe eşafoade din lemn unde sunt lăsate timp de două sau trei
săptămâni şi mişcate în mod constant, cu ajutorul unei greble speciale pentru a se evita fermentarea
şi pentru a le expune la razele soarelui în mod uniform.
În cazul în care plouă sau temperaturile scad considerabil, boabele trebuie să fie protejate
prin acoperirea cu prelate. În mod alternativ, după două sau trei zile, cafeaua poate fi pusă la uscat
în camere de uscare, unde sunt uscate termic cu ajutorul unui arzător la 45-60oC. Este nevoie de
până la patru săptămâni pentru ca nivelul de umiditate din fiecare bob să scadă până la nivelul
optim de 12% din cantitatea iniţială. Coaja exterioară capătă o culoare maro închis şi devine
sfărâmicioasă. După ce pulpa s-a uscat, cireşele sunt trecute în concasoare speciale, unde boabele
sunt separate de pulpă şi curăţate de membrana pergamentoasă, precum şi de pelicula argintie care
le înconjoară. Boabele de cafea sunt apoi sortate pe dimensiuni în separatoare speciale, după care
sunt depozitate în silozuri mari unde procesul de deshidratare continuă. Operaţiunea de uscare este
etapa cea mai importantă din tot procesul, deoarece are o influenţă directă asupra calităţii finale a
cafelei verzi.
Pentru a se obţine o calitate superioară a boabelor de cafea, selecţionarea se face manual sau
electronic, în instalaţii moderne.
Cealaltă metodă de pregătire este metoda umedă. Prin metoda umedă se produce cafeaua
„spălată”.
 Principala diferenţă dintre metoda uscată şi cea umedă este că prin metoda umedă se înlătură
pulpa din bob în termen de 12-24 ore de la recoltare, în loc să se permită uscarea boabelor în aer
liber. Boabele sunt separate de pieliţă şi pulpă cu ajutorul unei maşini speciale de înlăturare a pulpei
care presează boabele între suprafeţe fixe şi mobile. Boabele de cafea sunt introduse apoi în tancuri
speciale, unde în urma unor procese de fermentare, învelişul pergamentos şi pelicula argintie a
boabelor de cafea, precum şi resturile de pulpă aderente, se desprind cu uşurinţă. Acest proces de
fermentare care durează 24-48 ore acţionează simultan şi asupra boabelor de cafea, cărora le
influenţează considerabil gustul. Pulpa şi pieliţa fructului rămân într-o parte, iar boabele învelite în
coajă rămân pe cealaltă parte. Distanţa dintre suprafeţe este ajustată astfel încât să se evite
deteriorarea boabelor. Curăţarea boabelor este un proces opţional.
Procesul de curăţare este utilizat pentru înlăturarea filamentului exterior şi a resturilor de
coji care rămân pe boabe după decorticare. Boabele sunt apoi împărţite pe dimensiuni şi pe diferite
grade prin trecerea lor prin site cu găuri de dimensiuni specifice. Ele sunt sortate cu ajutorul unui jet
de aer care separă boabele mai grele de cele mai uşoare. În această etapă se înlătură boabele
suprafermentate sau nedecorticate. Acest lucru se realizează, de obicei, manual în timpul în care
boabele sunt transportate cu ajutorul unei benzi transportoare – operaţiunea este efectuată cu o
viteză şi îndemânare uimitoare. Totuşi, se poate face şi o sortare electronică – avantajul acestei
metode constă în faptul că maşinile electronice pot înlătura boabele considerate defectuoase, care nu
pot fi văzute cu ochiul liber. Orice boabe cu defect sau decolorate sunt eliminate înainte de
ambalarea în saci pe care se marchează categoria, plantaţia şi ţara de origine a boabelor respective.
Boabele sunt acum pregătite pentru export.
Metoda umedă constă deci în următoarele etape:
- curăţirea cireşelor;
- înlăturarea pulpei;
- fermentarea;
- spălarea boabelor;
- uscarea boabelor.
 - Calitatea produsului final este determinată de grija cu care se efectuează aceste

operaţiuni.
După această prelucrare, boabele de cafea sunt sortate şi apoi clasificate, după care sunt
ambalate în saci noi de iută cu capacitatea de 45-90 kg. În comerţul cu cafea se consideră pentru
statistică o greutate medie de 60 kg pe sac.

3. Prăjirea şi amestecarea boabelor de cafea

După obţinerea boabelor de cafea de calitate, începe cea mai importantă etapă din producţia
cafelei rafinate, prăjirea şi amestecarea.
După cum se cunoaşte, cafeaua dobândeşte calităţile ei specifice numai în momentul prăjirii,
operaţiune de mare importanţă sub aspect tehnologic, în lungul şi anevoiosul drum parcurs de
boabele de cafea pe calea transformării acestora într-o cafea a cărei calitate va trebui să corespundă
exigenţei consumatorilor.
O cafea este perfectă atunci când şi prăjirea ei este perfectă. Pe parcursul prăjirii, sunt
eliberate uleiurile aromate ale boabelor de cafea şi se reduce umiditatea conţinutului. Natura
misterioasă şi complexă a prăjirii boabelor de cafea dă naştere unei savori unice şi unei arome pe
care o identificăm cu cafeaua.
În timpul prăjirii, boabele pierd din cafeină. Prin acest proces sunt eliberate savoarea şi
aroma boabelor de cafea. Boabele de cafea pierd aproximativ 75% din umiditate şi 16-22% din
greutate, se amplifică şi devin maro. Zahărul din boabele de cafea se caramelizează formând un ulei
la suprafaţa şi în interiorul acestora. Acest fenomen se observă mai cu seamă în cazul cafelei bine
prăjite.
Prăjirea poate dura între 10-16 minute, variind în funcţie de tipul de prăjire preferat, de
duritatea boabelor de cafea, de mărimea acestora, de umiditatea conţinutului, etc. În mod obişnuit, o
prăjire de 14-16 minute va începe la temperatura camerei şi va ajunge la 400oC, până ce va atinge
temperatura ideală.
Prăjirea insuficientă sau prăjirea la temperatură prea scăzută produce o cafea cu aromă
asemănătoare pâinii sau nucilor. Prăjirea prea îndelungată sau la o temperatură prea înaltă produce o
cafea cu gust amar sau ars.
Practic, prin acest proces de prăjire denumit de francezi “torrefaction” sunt eliberate
uleiurile eterice din boabele de cafea, substanţe care atribuie în final cafelei culoarea, aroma,

parfumul, gustul şi savoarea ei specifice.

(Utilaj pentru măcinare/amestecare cafea)

În mod obişnuit, prăjirea cafelei se realizează pe cale industrială în instalaţii speciale,

clasice, de diferite construcţii (cilindrice sau sferice), conectate la sursa de căldură necesară.
Acestea însă se bazează, în principal, pe pregătirea şi experienţa specialiştilor, care trebuie să
vegheze permanent ca boabele de cafea să atingă exact gradul de prăjire dorit şi ca procesul în sine
să se realizeze în mod uniform pe toată suprafaţa bobului. De regulă, prăjirea boabelor de cafea în
astfel de instalaţii se realizează în circa 15-20 de minute.
Întreprinderile industriale moderne care prelucrează astăzi cafea verde utilizează instalaţii
speciale automatizate, unde durata şi gradul de prăjire sunt reglate electronic. Cu astfel de instalaţii,
procesul de prăjire a boabelor de cafea se reduce de regulă numai la 6 minute. Cafeaua verde este
vărsată într-un buncăr cu plan înclinat şi cade în curăţitor, unde este debarasată de praf şi de
impurităţi. Apoi ea urcă în amestecătorul de cafea verde, de unde este dirijată către prăjitor, care o
înapoiază apoi către răcitor. De acolo, cafeaua prăjită trece la răscolitor, unde un impuls de aer agită
cafeaua pentru a pierde eventualele impurităţi la nivelul inferior. Colectorul curăţă aerul care a
servit la răcire, în timp ce distribuitorul transportă cafeaua în răscolitorul compus din trei
rezervoare. Boabele trec, în sfârşit, în rezervoarele maşinii de ambalat care formează, cântăreşte şi
închide pachetele într-un ritm de un pachet pe secundă. Dacă se doreşte să se obţină cafea măcinată,
măcinarea boabelor se face înainte de ambalare.
În timpul prăjirii, boabele de cafea îşi modifică culoarea în funcţie de temperaturile la care
sunt supuse. Astfel, la o temperatură de 100oC, boabele de cafea devin colorate în galben pal. Când
temperatura de prăjire atinge 150oC, culoarea boabelor de cafea devine brună şi acestea încep să-şi
mărească volumul, răspândind deja mirosul de cafea prăjită. Temperatura optimă de prăjire este
atinsă însă la 200-250oC, când boabele prezintă o tentă de brun închis, asemănătoare lemnului de

mahon.
În acest moment, cilindrul prăjitor este automat întors şi boabele de cafea sunt trecute pe site
speciale, unde sunt rapid răcite până la o temperatură de 40-60oC, pentru ca procesul de prăjire a
boabelor să nu se continue sub efectul propriei lor călduri.
 În timpul prăjirii, boabele de cafea înregistrează pierderi în greutate, datorită evaporării apei
şi descompunerii unor substanţe pe care acestea le conţin, pierderi care ajung până la 16-18%.
Astfel se explică faptul că în timpul prăjirii componentele cafelei sunt modificate şi se obţine
concomitent şi o creştere în volum a boabelor de cafea, până la 25%. Circa 50% din pierderea în
greutate a boabelor de cafea (în timpul procesului de prăjire) se datorează evaporării apei, iar
diferenţa o reprezintă descompunerea substanţelor organice, în special a zahărului, a celulozei şi a
acidului cafetanic. In tabelul de mai jos este prezentată schimbarea compoziţiei cafelei verde în
timpul procesului de prăjire (în procente).

(Compoziția cafelei verde și prăjită)

4. Măcinarea şi prepararea cafelei

Pentru a obţine o cafea extraordinară este important să se ţină seama de patru paşi: măcinare,
dozare, apă şi prospeţime.
Măcinarea este ultima operaţie prin care cafeaua trebuie să treacă înainte de a fi efectiv
pregătită. În trecut, cafeaua era măcinată în pive de lemn sau marmură cu ajutorul unui instrument
de pisat. Mai târziu au apărut diferitele râşniţe de cafea cu manivelă sau sertare, iar în cele din urmă
s-au inventat râşniţele electrice din zilele noastre. Gradul de măcinare necesar trebuie determinat de
tipul de preparare a cafelei (fierbere, infuzare, percolare sau filtrare) întrucât gustul final al cafelei
este influenţat de timpul în care apa şi cafeaua sunt în contact direct. De exemplu în cazul în care se
pregăteşte cafeaua cu o cafetieră, aceasta trebuie măcinată mai mare, deoarece timpul de contact
dintre apă şi cafea este de aproximativ patru minute, în timp ce cafeaua pregătită cu un expresor
trebuie să fie mai fin măcinată, întrucât prepararea ei durează în jur de 20 secunde. Cu cât timpul de
pregătire al cafelei este mai mic cu atât cafeaua trebuie să fie mai fin măcinată.
Dozarea cafelei. Unul dintre paşii cei mai importanţi în prepararea unei cafele bune este
folosirea proporţiei potrivite de cafea şi apă. Această proporţie diferă în funcţie de reţeta folosită.
Cele mai bune dozări se produc prin combinarea mai multor tipuri de cafea din diferite părţi ale
lumii. Proprietăţile şi caracteristicile lor variate se combină pentru a asigura un echilibru de buchet
şi aromă.
Amestecurile de varietăţi Arabica pură tind spre o cafea mai moderată şi mai aromată, în
timp ce amestecurile de Arabica şi Robusta au o pulpă mai bogată şi o aromă mai puternică.
Apa. O ceaşcă cu cafea conţine 98% apă, din această cauză apa folosită la prepararea cafelei
trebuie să fie curată. Pentru a obţine gustul şi aroma cafelei apa trebuie încălzită până aproape de
punctul de fierbere, 96°C.
Prospeţimea cafelei. Ca în cazul oricărui produs alimentar, şi în cazul cafelei este de preferat
să se consume proaspătă. Oxigenul, căldura, lumina şi umezeala sunt principalii factori care duc la
pierderea calităţii cafelei.
Pentru a păstra prospeţimea cafelei, aceasta trebuie ţinută într-un recipient, opac, închis
ermetic şi la temperatura camerei.
Nu este indicat, în cazul cafelei folosite zilnic, păstrarea acesteia în frigider sau congelator,
întrucât aerul cald pătruns în recipient la fiecare utilizare condensează.
Cafeaua boabe se păstrează proaspătă mai mult timp decât cea măcinată, deoarece suprafaţa de
contact cu oxigenul este mult mai mică. De aceea pentru rezultate cât mai bune cafeaua trebuie
măcinată înainte de utilizare.
CAPITOLUL 3: AMBALAREA CAFELEI

3.1. TIPUL DE AMBALAJ

În România, conform STAS 5845/1-1986, ambalajul reprezintă un “mijloc” (sauansamblu

de mijloace) destinat să învelească un produs sau un ansamblu de produse, pentru ale asigura
protecţia temporară, din punct de vedere fizic, chimic, mecanic şi biologic în scopulmenţinerii
calităţii şi integrităţii acestora, în decursul manipulării, transportului, depozitării şidesfacerii până la
consumator sau până la expirarea termenului de garanţie.

Ambalarea cafelei este deobicei pentru a proteja continutul ambalajului de expunerea la

oxigen si umezeala.Cafeaua verde se ambalează in saci din fibre textile (iuta) cu tesatură normală.
Cafeaua boabe prajita se ambaleazăîn hârtie metalizata, hartie înobilatăcu polietilenă, folie de
polietilena termosudabila, imprimata, de 100g, 200g, 250g si 500g. Unalt tip de ambalare este cel in
vid sau gaze inerte pentru care se folosesc materiale impermerabile la vapori de apa gaze sau lumina
si late radiații, asigura numai o incetinire a proceselor complexe de pierdere a aromei, fara a le
elimina in totalitate. Pentru manipulare si transport ambalajele de prezentare si desfacere se introduc
in cutii de carton, folie de polietilenă sau lăzi (din lemn, matreial plastic).

Cafeaua boabe prăjită se ambalează în folie de polietilenă termosudabilă, imprimată

conform STAS 8171.

 hârtie înnobilată cu polietilenă, conform STAS 10714

 hârtie metalizată, conform STAS 9178-6

 se pot folosi şi alte tipuri de ambalaje, convenite între părţile contractante, care vor corespunde
normelor sanitare în vigoare.

 abateri admis la masa nominală a ambalajelor de desfacere pentru ambalaje până la 150 g
inclusiv < 3%

 pentru ambalaje peste 150 g până la 500 g inclusiv < 2 %

 pentru ambalaje peste 500 g < 1%

 pentru transport ambalajele de desfacere se introduc în cutii de carton, folie de polietilenă sau în
lăzi de lemn pentru uz general, conform STAS 5655 sau saci de iută pentru cafeaua vrac;
ambalajele vor fi uscate, rezistente şi fără miros străin

 ambalarea şi marcarea: cutiile metalice sau flacoanele din sticlă trebuie să fie închise ermetic.
Nu se admit cutii ruginite sau deformate. Pentru asigurarea integrităţii, recipientele vor fi
ambalate în lăzi.

 transportul şi depozitarea: produsele vor fi transportate în mijloace de transport curate şi

dezinfectate, iar depozitarea se va face în încăperi curate, uscate şi fără mirosuri străine, la o
temperatură maximă de 18 grade C şi o umiditate relativă a aerului de 75%.

Ambalajele de desfacere se inscriptionează

cu urmatoarele date:

- denumirea, varietatea, tipul, calitatea;

- denumirea producatorului (numele, marca),
ambalatorului sau comerciantului;
- sediul locului de productie sau prelucrare
- masa neta si abaterea
- data fabricatiei (ziua, luna, anul)
- termen de valabilitate;
- continut de cofeina;
- conditii de pastrare.
Păstrarea cafelei boabe prajite, prajite si macinate se face in spații special amenajate, răcoroase
uscate, aerisite, curate, dezinfectate, dezinsectate, deratizate, izolata de alte produse ce au miros
pătrunzător.
Temperatura de pastrare este de maximum 20oC, iar umiditatea relativa a aerului maximum 75oC.
În functie de calitate, ambalaj si conditii de pastrare, termenul de valabiliatete este cuprins între 60-
360 de zile. Pentru cafeaua in ambalaje vidate termenul de valabilitate este de 2 ani. Termenele de
valabilitate mari nu se justifică nici din motive comerciale, fiind excluse nevoile unitătilor de a
forma stocuri, care să acopere volumul vanzărilor pe perioade de 1-2 ani, deoarece acesta presupune
cheltuieli suplimentare si o insuficienta rotire a capitalului.

3.2. ETICHETARE PRODUS

Conform cu H.G. 106/2002, Etichetarea, etichetarea cafelei trebuie sa cuprinda:

a) denumirea sub care este vândut alimentul;

b) lista cuprinzând ingredientele;
c) cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente;
d) cantitatea netă pentru alimentele preambalate;
e) data durabilităţii minimale sau, în cazul alimentelor care din punct de vedere microbiologic au un
grad înalt de perisabilitate, data limită de consum;
f) condiţiile de depozitare sau de folosire, atunci când acestea necesită indicaţii speciale;
g)denumirea sau denumirea comercială şi sediul producătorului, al ambalatorului sau al
distribuitorului; în cazul produselor din import se înscriu numele şi sediul importatorului sau ale
distribuitorului înregistrat în România;
h) locul de origine sau de provenienţă a alimentului, dacă omiterea acestuia ar fi de natură să creeze
confuzii în gândirea consumatorilor cu privire la originea sau provenienţa reală a alimentului;
i) instrucţiuni de utilizare, atunci când lipsa acestora poate determina o utilizare necorespunzătoare
a alimentelor;
j) o menţiune care să permită identificarea lotului;
k) menţiuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse, si anume:
 menţionarea denumirii varietăţilor de cafea, în cazul comercializării acesteia sub formă
verde sau prăjită, în vrac;
 în cazul în care conţinutul de cafeină este sub 0,1%, raportat la substanţa uscată, se înscrie
menţiunea "cafea decafeinizată;
  se interzice comercializarea sub denumirea de "cafea a amestecurilor de cafea cu
substituenţi ai acesteia;
 în cazul amestecurilor de cafea cu substituenţi de cafea se indică substituenţii utilizaţi şi
procentul de cafea din amestec.
Înscrierea cantităţii nete a alimentelor preambalate se face în unităţi de volum pentru produsele
lichide şi în unităţi de masă pentru celelalte produse, utilizându-se, după caz, litrul, centilitrul,
mililitrul, kilogramul sau gramul.
Pe eticheta sau pe ambalajul alimentelor se înscrie de către producător data durabilităţii
minimale, respectiv data până la care acestea îşi păstrează caracteristicile specifice în condiţii de
depozitare corespunzătoare. Data va fi precedată de menţiunea:

- "A se consuma, de preferinţă, înainte de...“, dacă în dată este inclusă ziua; sau

- "A se consuma, de preferinţă, până la sfârşitul...“, dacă se indică luna şi anul sau numai

anul.
Alimentele nu pot fi comercializate dacă nu sunt însoţite de o indicaţie care să permită
identificarea lotului din care fac parte.Răspunderea în ceea ce priveşte stabilirea şi înscrierea lotului
revine, după caz, producătorului sau ambalatorului ori agentului economic înregistrat în România,
care comercializează pentru prima oară produsul. Indicarea lotului este precedată de litera L, cu
excepţia cazurilor în care aceasta se distinge cu claritate faţă de alte indicaţii de pe etichetă. În
cazul alimentelor preambalate indicarea lotului conform alin. (4) se face pe ambalaj sau pe eticheta
ataşată de acesta;. Înscrierea lotului se face în aşa fel încât să poată fi văzută cu uşurinţă, să poată fi
citită cu claritate şi să nu permită ştergerea.
BIBLIOGRAFIE
1. 1. Liliana Gîtin, Ambalaje ş i design în industria alimentară, Universitatea Dunărea de jos
din Galaţ i, 2010

2. https://www.scribd.com/search?page=1&content_type=tops&query=ambalarea%20cafele
i

3. H.G. 106/2002, privind Etichetarea, publicata in M.O. 147/2002

4. http://www.desprecafea.info/istoria-cafelei/

5. https://fabricadeambalaje.wordpress.com/tag/ambalaj-cafea/

6. http://documents.tips/documents/ambalarea-cafelei.html

7. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cafea