Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ISTORIC BISCUITI
In limba italiana Biscotti se traduce ,,ceva copt de doua ori”. Cuvantul biscotto deriva
de la termenii bis (de doua ori) si cotto (copt). Alte tari au propria lor versiune de biscuiti, de
exemplu in Olanda se numesc rusk, in Franta biscotte, iar in Germania zwieback.
Una din dovezile cele mai timpurii dateaza din secolul II in Roma. Termenul biscuit provine
de la cuvantul latinesc ,,bis coctum'' care reprezinta ceva ,,copt de doua ori‘'. In aceasta
perioada ,,biscuitii'' erau nedospiti, tari, ca niste napolitane subtiri, care aveau un continut
scazut de apa. Avand o umiditate scazuta reprezentau alimentul ideal pentru conservare,
deoarece nu se invecheau niciodata prea repede.
In America, un biscuit este descris ca fiind o prajitura subtire, dulce si de obicei de
dimensiuni reduse. Fiecare tara are propriul sau cuvant pentru aceasta ,,prajitura''. Aceste
dulciuri, in Anglia si Australia sunt numite biscuiti, in Spania galletas, germanii le denumesc
keks sau kels, iar in Italia exista mai multe denumiri care identifica diverse forme de biscuiti
printre care amaretti si biscotti. In conformitate cu istoricii culinari, prima dovada inregistrata
a biscuitilor a fost aceea prin care o mica parte de aluat pentru prajituri era coapta pentru a
verifica temperatura cuptorului.
Cea mai veche varianta de prajitura se crede ca ar data din secolul 7 in Persia ( acum
Iran), una din primele tari care au cultivat zahar. In conformitate cu istoricii, zaharul isi are
originea fie in partile joase ale Bengalului fie in imprejurimile sud estice ale Asiei. Zaharul s-
a raspindit in Persia si apoi in zona est mediteraneeana. Odata cu invazia musulmanilor in
Spania, apoi a cruciadelor si dezvoltarea comertului cu mirodenii, arta gastronomica si
ingredientele specifice Arabiei s-au raspindit in zona nordica a Europei. In momentul in care
oamenii au inceput sa exploreze lumea, biscuitii marinaresti au devenit un aliment ideal
pentru calatorii, deoarece ramaneau proaspeti timp indelungat.
In secole 17 si 18 in Europa, gastronomia a fost o profesie minutios controlata, prin
intermediul unei serii de Bresle sau asociatii profesionale. Prin existenta acestor asociatii
1
profesionale, autoritatile puteau controla cu usurinta cantitatea si calitatea produselor
fabricate. Pe masura ce tehnologia s-a dezvoltat in perioada Revolutiei Industriale din secolul
19, s-a dezvoltat si maiestria bucatarilor de a fabrica o gama larga de dulciuri si biscuiti
savurosi destinati consumului comercial.
Biscuiţii sunt produse făinoase obţinute prin coacerea unui aluat afânat preparat din:
făină, zahăr, grăsimi, ouă, miere, glucoză, lapte, arome, afânători chimici şi biochimici şi
altele.
- biscuti crakers – realizati prin afanare biochimica si avand un continut de zahar de 5-6% si
de grasimi de 20-28%
- biscuiti glutenosi – continutul de zahar reprezinta maxim 20%, iar cel de grasimi maxim
12%
- biscuiti zaharosi - continutul de zahar reprezinta maxim 20%, iar cel de grasimi minim 12%
- biscuiti umpluti – doi sau mai multi biscuiti sunt umpluti printr-un strat de crema
- biscuiti glazurati – obtinuti prin acoperirea totala sau partiala a biscuitilor simpli sau a celor
umpluti.
2
Figura 1 – Etapele procesului tehnologic de fabricare a biscuitilor
3
specifice ale produsului finit. Pentru coacere se utilizează cuptoare continue cu bandă, la care
se poate face reglarea temperaturii corespunzător cerinţelor tehnologice.
Răcirea biscuiţilor are scopul de a scădea temperatura produsului până la nivelul
ambianţei. Răcirea se efectuează prin transportul biscuiţilor pe benzi deschise pentru a se
efectua un schimb rapid de căldură. Unele sortimente de biscuiţi crackers în timpul răcirii sunt
stropite cu grăsime pentru a li se îmbunătăţi aspectul exterior, care devine mai brun şi
smălţuit, iar aroma este mai plăcută.
Ultimile faze ale procesului tehnologic sunt finisarea şi ambalarea.
Biscuiţii trebuie să aibă suprafaţa lucioasă, netedă, fără urme de arsură, fără goluri,
fără grăsime oxidată la suprafaţă. Se admite suprafaţa granuloasă la biscuiţii şpriţaţi.
În secţiune biscuiţii trebuie să prezinte miezul bine copt, uniform, porozitate fină, fără
goluri, bucăţi de aluat sau corpuri străine.
Culoarea biscuiţilor trebuie să fie de la nuanţă gălbuie până la brună – deschisă.
Gustul biscuiţilor trebuie să fie plăcut, dulceag, corespunzător unui produs bine copt,
nici amar, nici rânced.
Mirosul biscuiţilor trebuie să fie plăcut corespunzător aromelor utilizate, fără miros de
mucegai, stătut, sau alte mirosuri străine.
Biscuiţii trebuie să fie tari, fragezi dar nesfărâmicioşi.
Biscuiţii cu aspect albicios sunt vechi.
4
vitaminei B1, esentiala in metabolizarea glucidelor. De asemenea, poate provoca persoanelor
sensibile dureri de cap si ameteala, si poate declansa crize de astm.
Si biscuitii Biskrem si Pepito contin surse de gluten, care este interzis suferinzilor de
celiachie.
Alt dezavantaj, perceput mult mai usor de consumatori, este faptul ca biscuitii contin
foarte multe calorii, care ar putea duce la ingrasare.
Avantajele nutritionale sunt destul de greu de gasit. In afara faptului ca sunt o gustare
rapida, pe care o putem savura oricand si oriunde, care „taie foamea” pentru moment si ca au
un gust placut, alt avantaj e greu de gasit.
Printre cei mai importanti producatori de biscuiti, ale caror produse se regasesc in tara
noastra, amintim: Ulker, Ulpio, Alka, European Food si RoStar.
5
partenerii: o retea extinsa de peste 50 de distribuitori nationali si o selectie dintre cei mai buni
furnizori de materie prima.
Inovatia este principalul element al strategiei de dezvoltare a grupului Alka, fie ca este
vorba de noi produse, retete, sisteme de deschidere sau ambalaje pentru depozitare usoara.
Alka Grup investeste in cunoasterea, intelegerea si anticiparea gusturilor pietei, in tehnologie
si know-how. Astfel, Alka reuseste sa isi surprinda mereu placut consumatorii.
6
Calitatea biscuitilor si pretul atractiv au condus in scurt timp la cucerirea unui segment
important al pietei romanesti.
Cererea in continua crestere a determinat noi investitii, astazi, pe trei linii de inalta
productivitate se produc 51 de sortimente de biscuiti (biscuiti cu crema, biscuiti tip Picnic,
biscuiti tip Petit Beurre, biscuiti cu umplutura).
Obiectivul fundamental al companiei consta in livrarea de produse de calitate care sa
conduca la satisfacerea in mod profitabil a nevoilor clientilor
Calitatea produselor, flexibilitatea politicii manageriale, atentia acordata satisfacerii nevoilor
clientilor au condus la o recunoastere a marcii pe plan extern, produsele RO-STAR fiind
prezente in tari cu traditie in productia de biscuiti din Europa si America Centrala si de Nord.
Pentru a asigura mentinerea companiei la nivel de lider in domeniul productiei de
biscuiti, politica de marketing urmareste identificarea, anticiparea si satisfacerea cerintelor
clientilor oferind produse de calitate la un pret accesibil.
7
Cu o cotă importantă se pot mândri şi biscuiţii Croco, care ocupă 35% din piaţa
românească. La sfârşitul topului se află biscuiţii produşi de compania timişoreană Bega Pam,
8% pe ţară. Vel Pitar, cu circa 300 de tone de biscuiţi produşi anual, abia ajunge la cota de
piaţă de 5,6%.
In topul producatorilor cu cele mai mari vanzari, atat ca valoare cat si ca volum,
regasim doi producatori autohtoni, Romdil si RoStar, cel din urma fiind cap de lista.
Marci Cota cumulata
RoStar(RoStar) In volum In valoare
Biskrem(Ulker)
Ulpio(Supreme Group)
26,7% 31,6%
Tempo(Ulker)
Lu(Danone)
Figura 3 – Topul marcilor de biscuiti, dupa cota in valoare, iun.2005-iul.2006
In Romania, piata de biscuiti dulci, evaluata la 28,3 milioane de euro, in timp ce piata
de biscuiti si snacks sarate este evaluata la 21,3 milioane de euro.
Atat vanzarile biscuitilor, cat si cele de napolitane sunt intr-o continua crestere,
tinzand spre nivelul european al pietelor de profil.
Simpla gustare sau desert in toata regula, napolitanele si biscuitii sunt pe lista
preferintelor a tot mai multi consumatori. Piata napolitanelor din Romania e in crestere (peste
45 milioane de euro pe an), atat ca valoare, cat si ca volum. Aceasta se datoreaza atat
diversitatii gramajelor si a aromelor, cat si marketingu-lui accentuat al principalilor jucatori
(Nestl, Alka, European Food). Dezvoltarea segmentului superpremium prin noii intrati pe
piata fac ca, pe langa volum, sa creasca si valoarea acesteia.
8
Pietele europene se diferentiaza de noi printr-o mai mare stabilitate economica si o
educatie a consumatorului ajutata de lanturile internationale, care la noi acopera doar 40%,
restul facandu-se de catre canalul de distributie.
In sezonul rece volumul vanzarilor creste cu 35%
In 2006, piata biscuitilor a fost printre cele mai dinamice, avand un volum de peste
5500 tone si peste 50 de milioane de euro valoare. Dorinta de inovare si intrarea pe piata a
unor noi producatori a contribuit la acest fenomen. Daca la inceputul anului trecut era o piata
fragmentata, cu 84 de jucatori, aparitia brandurilor de la Elite, Danone si Unilever au
schimbat complet ierarhiile. Schimbarile au survenit si in organizarea producatorilor- cei
locali si-au modernizat liniile de productie, au investit in branduri, renuntand la produsele
vrac in favoarea celor ambalate, iar jucatorii internationali fie si-au stabilizat productii locale,
fie au incheiat parteneriate cu cei autohtoni.
100%
80%
60% Cu umplutura
Sandv is
40% Simpli
20%
0%
Volum Valoare
9
35
30
25
20
15 Volum
10
Valoare
5
0
M agazine M agazine Supe rmarke t
foarte mici mici si
hipe rmarke t
10
Producatorii de chips-uri profita din plin de acest ritm de crestere al consumului si
incearca pe cat posibil sa-si diversifice gama de produse si sa aiba un brand cat mai atractiv.
In ultimul timp, pe langa imaginea brandului creata prin comunicare, consumatorii au inceput
sa tina cont si de calitatea chips-urilor, daca sunt din cartofi sau nu. Romanii care locuiesc la
oras sunt principalii consumatori de chips-uri, iar dintre acestia tinerii sunt cei care scot cei
mai multi bani din buzunar pentru a cumpara chips-uri.
Volumul vanzarilor este insa determinat, in mare masura, si de veniturile
consumatorilor - cei cu venituri mici nu prea isi permit sa cumpere chips-uri din cartofi si
atunci cumpara snack-uri sau palete din fulgi de cartof.
Potrivit jucătorilor, piaţa biscuiţlor va continua să crească, pentru că loc ar mai fi.
Consumul de biscuiţi din România este printre cele mai scăzute din Europa, dar depăşeşte cele
50 de milioane de tone pe care le produc fabricile deschise la noi.
Doua dintre principalele marci de biscuiti sunt Ulker, Ulpio. Fiecare marca de biscuiti
se regaseste in diferite sortimente, pentru a satisface cerintele unui numar cat mai mare de
consumatori.
De exemplu, sortimentele de biscuiti Ulpio sunt urmatoarele:
- Cream Joy
- Ulpio cu cacao
- Ulpio Whipped Cream
- Ulpio Big Cocoa Cream
- Biscuiti cu caramel Ulpio
- Ulpio cu crema de capsuni
- Ulpio cu crema de cacao si frisca
- Ulpio cu crema de cacao
- Ulpio Jaffa Cake
Dintre sortimentele de biscuiti Ulker regasim:
- Biskrem Double
- Biskrem cu crema de mere
11
- Biskrem cu crema de alune
- Biskrem cu crema de ciocolata
- Ikrem
- biscuiti Cookies
Bineinteles ca si celelalte marci ofera o gama la fel de bogata de sortimente de biscuiti,
pentru a satisface cerintele tuturor consumatorilor.
12
Pentru produsele alimentare din categoria biscuitilor, nu se impun mentiuni
suplimentare de etichetare.
Observam ca doar unul din cele trei ambalaje analizate prezinta in totalitate mentiunile
obligatorii de utilizare, si acesta este ambalajul biscuitilor Ulpio. In cazul celorlalte doua
ambalaje, observam mici lipsuri, care pot induce insa in eroare fie comerciantul, fie
consumatorul.
Pe ambalajul biscuitilor Biskrem nu se regaseste valoarea nutritionala, lucru ce poate
induce in eroare consumatorii cu privire la valoarea nutritionala a produsului, lucru foarte
important mai ales pentru persoanele care au o deosebita grija la alimentatia lor.
In cazul biscuitilor Ulpio declararea valorii nutritive se face prin simpla enumerare a
continutului de carbohidrati, lipide si proteine in grame la 100 de grame de produs;valoarea
energetica este de asemenea exprimata in KJ si Kcal, in cifre si litere de culoare albastru
inchis pe fondul albastru deschis al ambalajului.
H.G 106/2002 privind etichetarea produselor alimentare prevede ca toate mentiunile
etichetei trebuie sa fie redactate in limba romana, lizibil si inteligibil.
Din acest punct de vedere, putem spune ca toate cele trei ambalaje respecta aceasta
prevedere, fiind redactate in limba romana, inteligibil. Insa din punct de vedere al lizibilitatii,
scrisul este foarte mic, din cauza ca si ambalajele au dimensiuni reduse, ingreunand oarecul
citirea informatiilor ce se regasesc pe ambalaj.
13
CAPITOLUL 4 –ANALIZA ELEMENTELOR ESTETICII AMBALAJELOR
CELOR DOUA MARCI DE BISCUITI ANALIZATE
In cazul celor doua marci de biscuiti, forma este aceeasi, tubulara, diferand doar
dimensiunile acestora. Ambalajul biscuitilor Biskrem este mai lung, iar Ulpio au ambalajul cu
lungimea cea mai redusa. Diametrul este aproximativ acelasi.
Culorile folosite pentru cele trei ambalaje sunt total diferite, fiecare culoare avand o
alta semnificatie. Culoarea folosita la ambalajul Biscuitilor Biskrem este verdele, culoare
secundara, pasiva. In partea dreapta a ambalajului s-a folosit un verde inchis, aproape de
negru, pentru ca apoi, spre partea stanga, culoarea sa fie mai deschisa, oprindu-se insa la
verde inshis.S-a folosit o combinare monocromatica, prin utilizarea mai multor derivate ale
aceleiasi culori de baza.Verdele este o culoare excelenta pentru realizari financiare.Exprima
concentrare, siguranta si introspectie.Desi o culoare puternica, se spune ca verdele inchis este
culoarea care indica o concentrare puternica, dar care dureaza doar un moment. Pentru cei mai
multi, verdele simbolizeaza prospetimea, factor decisiv in schizitionarea produselor
alimentare.
Ambalajul biscuitilor Ulpio este cel mai viu colorat din toate cele trei ambalaje
analizate.S-a folosit o combinare a culorilor de tip analog, prin combinarea culorilor ce se afla
in vecinatate pe un sfert de cerc al color wheel-ului. Culorile folosite sunt albastru deschis si
roz, combinatie intre o culoare pasiva si una activa, ambele fiind culori secundare. Rozul este
folosit pentru a reprezenta culoarea cremei de capsuni din interiorul biscuitilor.Rozul este
rezultatul unui amestec de culori, rosu si alb, culori opuse, dar care se completeaza foarte
bine.Rozul este o culoare strengara, inocenta si dulce, fiind semnul iertarii si al
prieteniei.Albastrul deschis sugereaza setea de cunoastere, dar si nevoia de odihna si relaxare.
Aceasta culoare se pare ca atrage foarte mult consumatorii, prin curiozitatea pe care o inspira,
consumatorii aflati in fata ambalajului colorat astfel dorind sa se relaxeze si sa se odihneasca
savurand biscuitii din ambalaj.
14
CAPITOLUL 5- DESCRIEREA CARACTERISTICILOR SENZORIALE ALE
CELOR DOUA MARCI DE BISCUITI
15
Fisa individuala de analiza senzoriala, prin metoda scarii de punctaj
TOTAL 23
Semnatura dezustatorului
16
Fisa individuala de analiza senzoriala, prin metoda scarii de punctaj
TOTAL 27
Semnatura dezustatorului
6.2. Efectuarea analizei senzoriale
17
Fisa individuala de analiza senzoriala, prin metoda scarii de punctaj
Aspect exterior 4
2 Forma regulata.
Patati,cu sparturi mici
Aspect in sectiune 42 Umplutura esteMoale
consistenta
Culoare 22 Uniforma,fara
Prea deschisa
petepentru
de culoare.
produs
Gust 74 Caracteristic,bine
Nu foarte
exprimat.
dulce
TOTAL 28
18
Semnatura dezustatorului …………………………………………………………
18
Fisa individuala de analiza senzoriala, prin metoda scarii de punctaj
Aspect exterior
Aspect in sectiune
Forma
Consistenta
Culoare
Aroma
Gust
TOTAL
Semnatura dezustatorului …………………………………………………………
19
Fisa individuala de analiza senzoriala, prin metoda scarii de punctaj
Aspect exterior
Aspect in sectiune
Forma
Consistenta
Culoare
Aroma
Gust
TOTAL
Semnatura dezustatorului …………………………………………………………
20
6.3. Intocmirea fiselor centralizatoare de analiza
Aspect exterior
Aspect in sectiune
Forma
Marime
Consistenta
Culoare
Aroma
Gust
Punctajul mediu total al produsului
Numele si prenumele examinatorilor
1. ……………………………………………………………………
2. ……………………………………………………………………
3. …………………………………………………………………..
4. …………………………………………………………………..
21
Fisa centralizatoare de analiza senzoriala
Denumirea produsului analizat ……………………………………………….
Punctajul mediu total al
Punctaj individual acordat de fiecare examinator caracteristicii( se va calcula
Caracteristica
Examinator Examinator Examinator Examinator media aritm. simpla a
senzoriala punctajelor acordate de
1 2 3 4 examinatori)
Aspect exterior
Aspect in sectiune
Forma
Marime
Consistenta
Culoare
Aroma
Gust
Punctajul mediu total al produsului
Numele si prenumele examinatorilor
1. ……………………………………………………………………
2. ……………………………………………………………………
3. …………………………………………………………………..
4. …………………………………………………………………..
Concluzii
22
Bibliografie:
23