Politici i strategii privind

piaa cacavalului

2012

Cuprins

CAPITOLUL 1. Scurt Istoric

CAPITOLUL 2. Piaa produsului

CAPITOLUL 3. Export-import

CAPITOLUL 4. Strategii de produs

CAPITOLUL 5. Concluzii i recomandri

Scurt istoric
Cascavalul este un tip de branza facuta din lapte de oaie sau de vaca. Inceputurile sale se regasesc
in sudul Italiei, in Sicilia, dar astazi este raspandit peste tot in Balcani, preponderent in
Romania, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Turcia, Grecia si Slovenia. Cascavalul in Romania dateaza
din secolul al XIV-lea. Datorita faptului ca se pastra mai mult decat alte tipuri de branza era
folosit deseori in tranzactii, din aceasta cauza termenul de cascaval astazi are si anumite
conotatii
comerciale.
Numele sau original, italian, era Caciocavallo care insemna branza calare si se presupune ca la
inceput era facut din branza de iapa. Astazi un numar destul de mare de branzeturi poarta
numele de cascaval, avem cas oparit, sarat si maturat, uneori afumat, de culoare galbena in
diferite nuante si cu un continut variabil de grasimi. Variatia in tipuri existente ofera diferite
posibilitati in pregatirea preparatelor folosind cascavalul si ofera arome si gusturi diferite.

Piata produsului

Cantitativ, consumul de cascaval a crescut in 2011, comparativ cu 2010

cu circa trei puncte procentuale, la fel ca intreaga piata a
branzeturilor, al carei principal segment este cu o pondere ce
acopera mai mult de jumatate din aceasta piata ca volum al
vanzarilor.

La ora actuala, pe piata romaneasca se comercializeaza anual circa

30.000 de tone de cascaval, conform estimarilor specialistilor.

Usoara crestere a consumului de cascaval in volum este explicata prin

cresterea numarului de gospodarii in care acest produs a fost
achizitionat. Din punct de vedere valoric insa piata cascavalului a
crescut in 2011 comparativ cu 2010 cu 17%.

 Un raport realizat la sfarsitul anului 2012 prognozeaza ca piata europeana

branzeturilor va continua sa creasca si in urmatorii ani pana la sfarsitul anului
2015, dar cu rate de dezvoltare mici, care la nivelul tuturor statelor membre,
nu vor trece de o medie anuala de 2%, ceea ce inseamna ca este putin probabil
ca piata romaneasca a branzeturilor sa aiba un ritm care sa nu se incadreze in
acest palier. La nivelul UE-27, studiul avanseaza o rata anuala a cresterii pietei
branzeturilor de 0,6% pentru intervalul 2012-2015, mai mica decat cea de
1,1% inregistrata in intervalul 2005-2001.

 In ciuda gradului ridicat de dezvoltare,

piata cascavalurilor ramane destul de
fragmentata din punctul de vedere al
companiilor si al marcilor oferite.
Astfel, potrivit firmei de cercetare de
piata Nielsen, primii cinci producatori
Delaco, Hochland, Friesland, marcile
private si Therezia detineau o cota de
piata volumica de aproape 50%. Din
perspectiva
valorica,
topul
producatorilor de cascaval este identic,
cu exceptia ultimei pozitii unde
compania
Lacto
Solomonescu
surclaseaza pe Therezia. De asemenea
cota de piata cumulata din punct de
vedere al valorii vanzarilor de cascaval
este de asemenea putin peste 50%

 Peste 85% din cascavalul vandut (atat ca

volum, cat si ca valoare) este obtinut din
lapte de vaca , restul de pana la 100%
fiind reprezentat de cascavalurile
obtinute din lapte de oaie, de capra sau
mixt (lapte capra/vaca, oaie/vaca). Peste
80% din volumul vanzarilor de cascaval
se
realizeaza
prin
intermediul
hypermarketurilor, supermarketurilor si
discounterilor, in vreme ce cota ramasa
din vanzari se comercializeaza prin
comertul traditional.

Marcile de cascaval consumate cel mai

frecvent pe piata
Sales

9% 5%
3%
3%

47%

8%
10%
14%

Napolact

Hochland

La Dorna

Delaco

Danone

Therezia

Gorden

Albalact

Milli

Preturi:

Cascaval Clasic 45% grasime Hochland 450 g 16 lei

Cascaval Rucar 400 g, Covalact de tara 11 lei

Cascaval Sofia 450 g, Delaco 18,29 lei

Solomonescu Cascaval Rucar 480 g 16,62 lei

 Exporturile o oportunitate
Romania ocupa in ierarhia exportatorilor mondiali de branza si cas, locul 46
(0,06% din exporturile mondiale) si locul 23 in topul exportatorilor din UE-27
(0,07% din totalul exporturilor comunitare) se arata in studiul Potentialul de
export al Romaniei. Lapte si produse lactate al Centrului Roman pentru
Promovarea Comertului si Investitiilor Straine, realizat in 2012. Principalele
tari de destinatie ale exporturilor romanesti sunt Italia, Ungaria, Spania, Grecia
si SUA arata acelasi studiu.
Totodata, potentialul romanesc al exporturilor de cascaval si alte tipuri de branza
poate fi influentat si de caracteristicile specific ale produselor noastre, aici
fiind vorba in special de gust, dar si de faptul ca o mare parte din materia
prima este obtinuta din zone in care nu sunt folosite substante chimice.

Importuri cantitative de cascaval (tone)

 Tendinte ale consumului pe piata cascavalului

scaderea gramajului bucatilor de cascaval puse in vanzare (portionare in raport cu
puterea de cumparare a clientilor);
produse mai sanatoase (mai putine grasimi si colesterol);
produse naturale (fara conservanti, fara aditivi);
cascaval obtinut cu materie prima ecologica;
ambalaje care sa permita pastrarea produsului pe o perioada mai lunga de timp;
produse premium si in special cele cu o puternica identitate regionala sau
locala.
noile mode din domeniul gustului care aduc in prim plan elemente de
gastronomie italiana/franceza/spaniola, de exemplu.