Elemente definitorii ale pieţei cașcavalului în România

Capacitatea și dinamica pieței

Pe piața lactatelor s-a putut observa o creștere semnificativă de-a lungul ultimilor 7
ani, aceasta regăsindu-se în „coșul” zilnic al românilor. „Boom”-ul pieței a început din 2005-
2006 și a atins maximul său de până acum în 2008 când s-a ajuns la o piață de peste 1 miliard
de euro.
Piața lactatelor demonstrează potențialul enorm pe care îl are. Astfel putem observa
evoluția pieței în decursul ultimilor ani după cum urmează: în anul 2006 lactatele aveau o
pondere de 16% în valoarea vânzărilor de alimente în retail, fiind singura categorie care își
crescuse importanța în cadrul acestui segment și trecuse de 400 mil. euro, în 2007 era estimată
la o valoare de aproximativ o jumătate de miliard euro, piața brânzeturilor înseamnând
aproximativ 50%, în timp ce laptele și iaurturile dețineau 30%, respectiv 20% pentru ca în
2008 să se observe o perioadă de evoluție accelerată a pieței lactatelor, aceasta crescând cu
33%. În anul 2008 consumatorul a cumpărat mult, însă a devenit în acelasi timp tot mai atent
la calitatea produselor pe care le folosește. În consecință și oferta de lactate se maturizează.
Apar multe produse noi, produse inovative cu o calitate crescută. Iar această tendință se va
menține cu siguranță și în anii următori.
În topul preferințelor consumatorilor este iaurtul, care ocupa locul fruntaș cu o pondere
de 64% din volumul pieței, iar următoarele două produse care s-au situat din punct de vedere
al vânzărilor pe pozițiile doi și trei sunt cașcavalul, cu o creștere de 50%, înregistrând vânzări
de 425,24 milioane lei, și laptele, care a atins valoarea de 281,37 milioane lei, în creștere cu
36%.
În 2009 evoluția pieței a continuat pe o pantă ascendentă, însă una mai lentă, ca
urmare a crizei economice. Creșterea este mai mică, iar consumul se concentrează în jurul
produselor lactate de bază, produse mai ieftine, ceea ce va duce la o creștere mai mică a
industriei în general și la o profitabilitate mai scăzută. Se înregistrează o scădere de 20% în
prima parte a anului la nivelul întregii piețe a lactatelor, producătorii scăzând prețurile cu 10%
până la 30%, reușind astfel din luna mai o creștere a pietei de 10%. Prin urmare, piața
lactatelor a stagnat la valoarea aproximativă de 1,1 mld euro.
1
 Pentru 2010 - 2012, producătorii au luat în calcul ipoteza care susține că piaţa ar
putea stagna din nou, iar consumul se va menţine la nivelul din 2009 sau ar putea scădea cu
până la 5%. Însă în cazul în care preţul la materia primă se majorează, vânzările scad, iar
procesatorii nu îşi permit o micşorare a preţurilor, astfel încât piața ar putea să scadă și cu
10%.

Structura pieței
Structura pieței lactatelor în ansamblu este puternic atomizată, la nivel sectorial
existând numeroși producători. Principalii jucători pe piața brânzeturilor sunt Friesland
Foods, Dorna, Hochland, Delaco, Five Continents, Albalact, Prodlacta, Covalact, Brailact ori
Lacto Giurgiu, iar categoria brânzeturilor poate fi împărțită în cinci mari segmente: cașcaval,
brânză topită, telemea, creme de brânză și specialități.
În anii 2007-2008 piața brânzeturilor este dominată de cașcaval, atât din punctul de
vedere al valorilor dezvoltate, cât și din cel al volumelor vândute. Din perspectiva volumică,
piața brânzeturilor aparține în proporție de 40,9% cașcavalului, brânza topită ambalată având o
cotă de piață de 22,9%, în timp ce brânza telemea deține 19,5%. Brânza topită vrac
concentrează 9,1% din volumele vândute, crema de brânză are alocată o felie de 4,73%, iar
feta închide piața cu un volum ce totalizează 2,87% din totalul brânzeturilor comercializate.
Din datele puse la dispoziția noastră de compania Nielsen România a reieșit că segmentul
produselor din clasa cașcaval realizează 44,72% din totalul încasărilor la nivelul întregii piețe
a brânzeturilor, brânza topită ambalată are aproape o treime din încasările pieței (28,53%), iar
ultima gamă de produse care realizează mai mult de 10% din valorile pieței este reprezentată
de clasa branză telemea, cu o cotă de 12,55%. Brânza topită vrac, crema de brânză și brânza
feta au, în ordine, 6,25%, 5,74% și 2,21% din cifra de vânzare realizată la nivelul întregii
piețe.
În primul semestru al lui 2007 s-au înregistrat vânzări totale de brânzeturi de 15.815,4
tone, cu aproape 4.413,7 tone peste vânzările realizate în perioada similară a anului trecut,
când au fost consemnate volume ce au totalizat 11.401,7 tone de brânzeturi. Procentual,
creșterea realizata în semestrul I din 2007, comparativ cu semestrul I din 2006, a fost de
38,7%. Dacă piața își va menține ritmul înregistrat în semestrul I, atunci în acest an se va
consemna o creștere volumică cuprinsă între 35 și 40% la vânzările de brânzeturi.

2
 Valorile ce urmează a fi atinse de producătorii care activează pe piața brânzeturilor se
vor duce către 181,8 milioane euro (599,9 milioane lei), cu 48,9 milioane euro mai mult
comparativ cu 2006, când au fost consemnate vânzări totale în valoare de 132,8 milioane euro
(438,5 milioane lei). Datele centralizate de Nielsen România arată că, pe primul semestru din
acest an, telemeaua, brânza feta, cașcavalul, brânza topită (ambalată sau vrac) și crema de
brânză au generat vânzări totale de 90,89 milioane euro (299,95 milioane lei), cu 44,1% mai
mari față de cele realizate în semestrul I din 2006, când vânzările au fost de 59,5 milioane
euro, respectiv 208,15 milioane lei.
Conform studiului realizat de Nielsen România în primul semestru din 2007, cea mai
mare rată de creștere a fost înregistrată la cașcaval. În perioada analizată, vânzările volumice
de cașcaval au crescut cu 48,5% comparativ cu perioada similară a anului trecut, pentru ca, din
perspectivă valorică, creșterea să fie și mai mare, de 54,8%.
Cel mai important producător de pe piață este Hochland, urmat la mică distanță de
Friesland, pentru ca podiumul sa fie închis de Delaco Romania. Clasamentul primilor zece
producători este completat de Five Continents, Private Label, Dorna Lactate, Lacto
Solomonescu, San Lacta Slobozia, Teletext Slobozia și General Suhardo. Primii 10
producători de cașcaval au 60,4% din piața volumică și 61,4% din cea valorică. Dacă ne
raportăm la brandurile de cașcaval, atunci primele zece mărci controlează puțin peste jumătate
din piață, cu dețineri de 53,7% și 55,5% pe cele două componente, volumică și valorică.
Din punct de vedere al segmentării după tipul de lapte din care este produs, cașcavalul
obținut din lapte de vacă reprezintă 86,4% din volumul de vânzări și 86,5% din valoarea
vânzărilor, iar restul de până la 100% este reprezentat de categoria „altele”, din care fac parte
și produsele din lapte de capră sau oaie.

2. Concurenţa

Cu o valoare de jumătate de miliard de lei în primele șase luni din 2011, categoria
brânzeturilor poate fi împărțită în cinci mari segmente: cașcaval, brânză topită, telemea, creme
de brânză și specialități. Dintre cele cinci mari segmente de produse, potrivit datelor Nielsen,
cașcavalul raportează cele mai mari vânzări în volum și valoare, cu 12.122,5 tone și, respectiv,
307.885.100 lei în perioada decembrie 2010 – iulie 2011.

3
 În ciuda gradului ridicat de dezvoltare, segmentul rămâne destul de fragmentat din
punct de vedere al jucătorilor și al ofertei de produse. Aceasta este concluzia cea mai rapidă pe
care o putem trage dacă privim situația la nivel de top producători și top branduri, unde pragul
de 50% este atins cu greu, atât din punct de vedere volumic, cât și din punct de vedere valoric.
Astfel, potrivit Nielsen, în perioada decembrie 2010 – iulie 2011, primii cinci producători –
Delaco, Hochland, Friesland, mărcile private și Therezia dețineau o cotă de piață volumică de
46,8%. Din perspectiva valorică, topul arată la fel, cu excepția ultimei poziții unde Lacto
Solomonescu îl surclasează pe Therezia, iar cota cumulată este de 51,1%.
În ceea ce privește topul mărcilor, situația denotă un grad și mai mic de consolidare,
Hochland, Delaco, Lacto Solomonescu, Napolact si Lacto Food deținând 38,3% din volum
vânzări. Valoric, Hochland, Delaco, Napolact, Lacto Solomonescu si Milli acumulează 44,0%
din vânzări în aceeași perioadă.

Surse bibliografice: http://en-ro.nielsen.com/content/nielsen/en_ro/expertise.html

http://www.hochland.ro/ro/index.php
http://www.napolact.ro/
http://www.delaco.ro/
http://www.lactofood.ro/

Alexandra Elizzabet Stan

Jurnalism, anul III