ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE BUSINESS ȘI TURISM

BUCUREȘTI, SECTOR 1

PROIECT
FUNDAMENTELE ȘTIINȚEI
MĂRFURILOR
PRODUSE LACTATE – CAȘCAVALUL

AN UNIVERSITAR 2016-2017
 CUPRINS
Prezentare pe scurt a capitolelor și a principalelor concepte prezente în
lucrare................................................................................................................pag. 3

CAPITOLUL I : Oferta magazinelor cu privire la produsul

analizat...............................................................................................................pag. 4

1.1. Identificarea principalilor producători.....................................................pag. 4

1.2. Prezentarea mărcilor sub care este comercializat
produsul...................................................................................................pag. 4
1.3. Studiul etichetării produselor analizate...................................................pag. 6

CAPITOLUL II : Istoricul apariției produsului și prezentarea

principalelor caracteristici de calitate................................................................pag. 7

CAPITOLUL III : Ierarhizarea produselor în funcție de caracteristicile

de calitate...........................................................................................................pag. 9

CAPITOLUL IV : Analiza comportamentului consumatorului

în raport cu produsul ales.................................................................................pag. 10

4.1. Analiza pe bază de chestionar distribuit unui număr de 30 de

persoane...........................................................................................................pag. 10

4.2. Interpretarea grafică a rezultatelor chestionarului................................pag. 12

CAPITOLUL V : Articol într-o limbă străină despre produsul

ales....................................................................................................................pag.13

CONCLUZII....................................................................................................pag. 14

BIBLIOGRAFIE.............................................................................................pag. 15
 Prezentare pe scurt a capitolelor și
a principalelor concepte prezente în lucrare

Produsul analizat în acest proiect este cașcavalul.

Proiectul cuprinde carecteristicile, proprietățile, importanța și oferta de pe
piață a produsului.
Capitolul I este reprezentat de oferta magazinelor cu privire la produsul
analizat. În cel de-al doilea capitol este prezentat istoricul apariției produsului, dar
și prezentarea principalelor caracteristici de calitate ale acestuia. Capitolul III
prezintă ierarhizarea produsului în funcție de caracteristicile de calitate ale
produsului prin intermediul metodelor psiho-senzoriale. Cel de-al patrulea capitol
ne pune în atenție analiza comportamentului consumatorului în raport cu produsul
ales, iar în ultimul capitol este prezentat și tradus un articol într-o limbă străină
despre produsul analizat.
Conceptele prezentate în proiect au o mare importanță în practica economică
pentru cunoașterea și identificarea celui mai satisfacător produs de pe piață.
CAPITOLUL I : Oferta magazinelor cu privire la produsul analizat

1.1. Identificarea principalilor producători

Pentru identificarea principalilor producători de cașcaval, am ales patru

hipermarket-uri cunoscute și anume: Cora, Carrefour, Lidl și Auchan.
Din fiecare hipermarket, am ales câte un tip de cașcaval preferat.
Principalii patru producători din România de cașcaval sunt: Delaco,
Hochland, Bluedino și Napolact.

1.2. Prezentarea mărcilor sub care este comercializat produsul

Marca este un instrument strategic. Mărcile oferă clienților posibilitatea de a

recunoaște și alege un produs. Rolul unei mărci este de a identifica un produs,
serviciu sau concept și de a-l diferenția de alte produse similare existente pe piață.
În cazul firmelor de brânzeturi, marca acestora este ușor de identificat, numele
producătorului fiind inscripționat chiar pe semnul lor distinctiv.
Suntem o companie serioasă și profesionistă, activă pe piața locală de
lactate, însă în primul rând avem o pasiune pentru brânzeturi. Suntem Fan Brânză.
Întotdeauna am fost.

1996 - Au început optimiști și ambițioși, ca o afacere de familie cu doar 3 angajați,

producând lactate proaspete marca DELACO. Si-au stabilit cartierul general la
Codlea, județul Brașov, unde sunt și astăzi, chiar dacă locurile s-au mai schimbat și
nu mai stau în căbănuță de la început, care le-a fost atât de dragă. Cât despre
echipă, aceasta a crescut frumos, ajungând la peste 300 de oameni entuziaști și
harnici.
Compania Hochland a luat nastere in 1927, cand Georg
Summer si Robert Reich au infiintat fabrica de branzeturi Hochland.
Astazi, cu o experienta de peste 85 de ani in domeniul branzeturilor, Hochland
este o companie de familie, independenta de marile corporatii, si unul dintre cei
mai importanti producatori de branza din Europa. Are 11 fabrici, in 6 tari, in care
lucreaza peste 4.300 de angajati. Fie ca este vorba de creme de branza, branzeturi
proaspate, branza topita, branzeturi naturale sau branzeturi feliate, Hochland este
reprezentata in toate marile categorii de branzeturi.

De mai bine de 105 de ani, Napolact este unul din cei mai importanti
producatori de lactate. Din batrani umbla vorba ca Napolact s-a numit mai intai
Atelierul lui Vlad. Iara asta se intampla de mult, pe la 1905. Producator de unt si
branza de vaca si transformat in “Intreprinderea de Industrializare a Laptelui Cluj”
o data cu nationalizarea din 1948, Napolact s-a nascut ca brand in 1990.

Caşcavalul Rucăr sub brandul Bluedino, brandul propriu al lanţului Lidl,

este produs de o fabrică din Botoşani. Compania Five Continents produce la
Răchiţi acest caşcaval pentru Lidl după ce nemţii l-au produs din 2013 până în
2014 în Polonia.
1.3. Studiul etichetării produselor analizate

Eticheta şi ambalajul unui produs sunt cele mai importante componente ale
mărfurilor datorită faptului că prima dată când un consumator doreşte să
cumpere ceva, se uita la ambalajul şi la eticheta produsului.
Pe etichetă sunt inscripţionate detalii importante cu privire la produs:
valoarea nutriţională, valoarea energetică, data expirării, condiţiile de păstrare,
distribuitor, sigla mărcii sub care este comercializat produsul.
Valoarea nutriţională şi valoarea energetică sunt afişate sub formă de tabel,
ele constituind o parte importantă a etichetei, unii consumatori alegând
produsul după aceste valori.
Data expirării şi condiţiile de păstrare sunt scrise pe eticheta pentru a
înştiinţa consumatorul cu privire la durata de folosinţă şi modul de păstrare.
Pe baza produselor alese şi a unui studiu de etichetă, am extras de la fiecare
valorile nutrţionale şi valoarea energetică:

Informații Delaco Hochland Napolact Bluedino

nutriționale/100 g 250 g 250 g 250 g 250 g

Valoare energetică 258 kcal 328 kcal 346 kcal 307 kcal

Grăsimi 15,9 g 26 g 13,7 g 23 g

Acizi grași saturați 11 g 17 g 15 g 13,8 g
Glucide 0,4 g 0,5 g 0,7 g 1g
Zaharuri 0,3 g 0,5 g 0,4 g 0,5 g
Proteine 28,5 g 23 g 26 g 24 g
Sare 2,5 g 1,7 g 2,5 g 3g
Preț 10,20 lei 12,35 lei 12 lei 13,20 lei
 CAPITOLUL II : Istoricul apariției produsului și prezentarea
principalelor caracteristici de calitate

Începuturile sale se regăsesc în sudul Italiei, în Sicilia, dar astăzi este

răspandit peste tot în Balcani, preponderent în România, Bulgaria, Serbia, Ungaria,
Turcia, Grecia și Slovenia. Cașcavalul în România dateaza oficial din secolul al
XIV-lea. Datorita faptului că se pastra mai mult decât alte tipuri de branza era
folosit deseori în tranzacții, din această cauză termenul de cașcaval astăzi are și
anumite conotații comerciale.
Numele său original, italian, era Caciocavallo care însemna branza călare. Se
presupune că la început era făcut din branză de iapă. Astăzi un număr destul de
mare de brânzeturi poartă numele de cașcaval, avem caș opărit, sărat și maturat,
uneori afumat, de culoare galbenă în diferite nuanțe și cu un conținut variabil de
grăsimi. Variația în tipuri existente oferă diferite posibilități în pregătirea
preparatelor folosind cașcavalul și ofera arome și gusturi diferite.
Proprietăți organoleptice
Aspect exterior: coaja sau suprafata neteda, curate, fara cute sau goluri, fara pete
sau crapaturi, de la culoare alb pana la cenusiu-galbui, pentru branzeturile din lapte
de oaie, alb galbui pana la galben pentru cele din lapte de vaca, alb-galbui pana la
cenusiu deschis pentru branzeturile din lapte în amestec şi de culoare galben-brun
pana la brun uneori cu diferite incrustatii pentru branzeturile afumate. Rotile sau
bucatile pot fi acoperite cu o pelicula protectoare uniforma avizata conform
dispozitiilor sanitare în vigoare. Se admit roti sau bucati cu usoare denivelari, cu
usoare urme de razuire şi crapaturi la suprafata, cu urme si/sau pete mici de
mucegai de culoare verde la un numar de max 5% din lot.
Culoarea: de la alb la galben deschis, uniforma în toata masa. Se admite
intensificarea culorii galben catre marginile rotilor şi bucatilor, în special pentru
branzeturile afumate; cele condimentate prezinta pigmentatie specifica produsului
de condimente folosit.

Aspect în sectiune: pasta curata, compacta, omogena,fara urme de mucegai, cu

rare şi mici ochiuri de fermentare, se admit rare goluri alungite de formare şi
presare ,incluziuni de grasime şi grunji de tirozina.
Consistenta: pasta fina, onctuoasa, usor elastica, la rupere se desface în fasii.
Miros: placut, caracteristic branzeturilor cu pasta oparita, provenite din lapte de
oaie, vaca sau lapte în amestec, fara miros strain. Cele afumate prezinta miros
specific de fum.
Gust: placut, specit branzeturilor cu pasta oparita, fara gust strain. Cele afumate
prezinta un usor gust de fum, se admite un gust usor picant.
Ambalajul este format dintr-un material plastic moale, special pentru a
închide ermetic produsul. Rolul acestuia este de a elimina aerul existent și de a
mări perioada de valabilitate.
 CAPITOLUL III : Ierarhizarea produselor în funcție de
caracteristicile de calitate

Ierarhizarea produselor se face în funcție de valorile nutriționale înscrise pe

eticheta produsului ( vezi capitolul 1, 1.3.) și caracteristicile organoleptice. În
funcție de valorile nutriționale înscrise pe ambalaj, dintre cele patru mărci de
cașcaval alese, pe primul loc s-ar clasa cașcavalul Delaco Light, deoarece are un
conținut mai scăzut de grăsimi și de acizi grași dar și o valoare energetica mai
mică. Scara ierarhica ar continua cu cașcavalul Hochland pe locul al doilea, Rucar
de la Napolact pe locul al treilea, iar Bluedino pe locul al patrulea.
Bineînțeles ca ierarhizarea produselor se poate face și în funcție de
preferințele consumatorului. Făcând cercetări am observat ca Hochland este cea
mai vândută marcă de cașcaval , urmând Delaco, Napolact și Bluedino, iar
ierarhizarea în funcție de caracteristicile de calitate se face după proprietățile
organoleptice pe care ar trebui sa le aibă un produs proaspăt.

Aspect exterior Aspect în Miros Culoare Consistentă Gust

secțiune
Suprafață Pastă curată, Plăcut,carac De la Pastă fină, Plăcut,
netedă, curată, compactă, teristic alb la ușor elastică specific
fără pete, goluri fără urme de galben la rupere
sau crăpături mucegai deschis
CAPITOLUL IV : Analiza comportamentului consumatorului în
raport cu produsul ales

4.1. Analiza pe bază de chestionar distribuit unui număr de 30 de persoane

1. Sunteți consumator de produse lactate?

a) Da
b) Nu
2. În familia dvs. Se consumă produse lactate-cașcaval?
a) Da
b) Nu
3. Cât de des consumați cașcavalul?
a) Zilnic
b) O data la trei zile
c) Săptămânal
d) Foarte rar
4. Care sunt preferințele dvs. în legătură cu produsele lactate?
a) Lapte
b) Brânză
c) Cașcaval
d) Iaurt
5. Care dintre următoarele mărci le aveți in vedere la achiziționarea
cașcavalului?
a) Delaco
b) Hochland
c) Bluedino
d) Napolact
6. Care sunt atributele pe care le luați în considerare la achiziționarea
produsului?
a) Preț
b) Gust
c) Marcă
d) Ambalaj
e) Consistentă
7. În ce măsură sunteți mulțumit de aceste produse?
a) Foarte mulțumit
b) Mulțumit
c) Așa și așa
d) Nemulțumit
e) Foarte nemulțumit
8. Care sunt motivele pentru care nu achiziționați produse lactate-cașcaval?
a) Lipsa resurselor financiare
b) Intoleranță la lactoză
c) Carnivor
9. Care sunt factorii exteriori care vă influențează decizia de cumpărare a
produsului?
a) Publicitatea
b) Promoțiile din magazile
c) Sfaturile oferite de vanzător
10.Care este proveniența produsului achiziționat?
a) Supermarket și Hipermarket
b) Mini-market, în apropiere de domiciliu
c) Altele
4.2. Interpretarea grafică a rezultatelor chestionarului

Interpretarea grafică a rezultatelor

chestionarului

100%
90%
80%
70%
AXIS TITLE

60%
50%
40%
30% e)
20% c)
10%
0% a)
Întreb Întreb Întreb Întreb Întreb Întreb Întreb Întreb Întreb Întreb
area 1 area 2 area 3 area 4 area 5 area 6 area 7 area 8 area 9 area
10
a) 99% 92% 20% 30% 20% 30% 25% 30% 35% 45%
b) 1% 8% 45% 25% 60% 35% 40% 50% 50% 45%
c) 25% 35% 5% 15% 20% 20% 15% 10%
d) 10% 10% 15% 5% 10%
e) 15% 5%
CAPITOLUL V : Articol într-o limbă străină despre produsul
ales

The production of cheese predates recorded history. Its origin is

assumed to lie in the practice of transporting milk in bladders made of
ruminants' stomachs, with their inherent supply of rennet. There is no
conclusive evidence indicating where cheese-making originated, either
in Europe, Central Asia or the Middle East. Cheese-making was known in
Europe at the earliest level of Hellenic myth and, according to Pliny the
Elder, had become a sophisticated enterprise by the time ancient Rome came
into being, when valued foreign cheeses were transported to Rome to satisfy
the tastes of the social elite.
The first factory for the industrial production of cheese opened in
Switzerland in 1815, but it was in the United States where large-scale
production first found real success. Credit usually goes to Jesse Williams, a
dairy farmer from Rome, New York, who in 1851 started making cheese in
an assembly-line fashion using the milk from neighboring farms.

Originea cașcavalului presupune transportarea laptelui provenit de la

vacile crescute in ferme. Nu există dovezi concludente care sa indice
originea cașcavalului de pe vreun teritoriu precum Europa, Asia Centrală sau
Orientul Mijlociu. Cașcavalul a fost cunoscut în Europa în perioada Elenă.
În Roma Antică, cașcavalul a luat ființă atunci când acesta era transportat
acolo pentru a satisfice gusturile elitei sociale.
Prima fabrică industrial pentru producția de cașcaval a fost inființată
în Elveția în 1815, însă apatiția în Statele Unite a avut un real success,
producția avand o gamă variată.
 CONCLUZII

Produsul analizat, cașcavalul, este comercializat sub diferite mărci, ele

diferențiindu-se prin conținul nutrițional și prin ambalaj. De asemenea
fiecare producător are câte o siglă reprezentativă. Totodată si prețul
produsului diferă de la marcă la marcă datorită caracteristicilor de calitate,
ce au o mare importanță în alegerea unui produs de către consumator.
Din analiza comportamentului consumatorilor am observat că
majoritatea din aceștia consumă cașcaval, dacă nu zi de zi, de cel puțin trei
ori pe săptămână, ceea ce arată cât de comercializat este, indiferent de
marcă. Cașcavalul face parte din a doua cea mai importanta categorie de
produse, după carne, ea constituind un complex de vitamine, datorita
prezenței laptelui în compoziția sa.
 BIBLIOGRAFIE

 http://www.banulbotosanean.ro/stiri/economic/15669-o-fabrica-din-
botosani-produce-pentru-lidl-cascavalul-sub-brandul-bluedino

 https://www.scribd.com/document/124698479/Analiza-Senzoriala-a-
Cascavalului

 http://www.delaco.ro/delaco-cascaval

 http://www.hochland.ro/

 http://napolact.ro/

 https://en.wikipedia.org/wiki/History_of_cheese

 http://documents.tips/documents/expertiza-cascavalului.html