Sunteți pe pagina 1din 3

Falsificarea berii

Berea este una dintre buturile alcoolice mai puin expusa manoperelor
frauduloase. Desi in prezent aria falsificrii berii s-a restrns, in continuare se vor
prezenta cteva dintre cele mai folosite mai mult in trecut.
Falsificarea prin diluare. ntruct berea are un coninut redus in alcool (cu
excepia unor beri speciale), falsificarea prin diluare cu apa sau cu alte lichide, pentru
mrimea volumului, este foarte rar utilizata si uor de depistat, prin determinarea
concentraiei alcoolice, a extractului real si a altor parametrii.
Falsificarea prin adaos de substane ndulcitoare. Berea se poate
falsifica prin adugarea unor substane ndulcitoare naturale, dar mai ales sintetice,
singular sau in combinaie, asa cum sunt: la ha rina si dulcina, sau mai nou aspartamul,
ciclamatii etc.
Uneori berea se ndulcete simultan cu zaharina si dulcina, ntruct puterea ndulcitoare
a amestecului este mai mare dect puterea de ndulcire a componentelor luate separat.
Identificarea lor se efectueaz prin metoda Wuorinen si consta in absorbia lor cu
ajutorul crbunelui activ, recuprarea cu alcool 94% si evidenierea lor in reziduul rmas
dupa ndeprtarea alcoolului etilic.
Falsificarea culorii berii. Culoarea berii se poate modifica prin adaos de
malt, culoare sau caramel. Depistarea acestei fraude dupa metoda lui Griesmayer si
Aubry consta in saturarea berii cu (NH)2SO4 si amestecarea cu un volum egal de
alcool etilic 96%. In prezenta caramelului, stratul superior de alcool se coloreaz, iar in
prezenta maltului culoarea se coloreaz stratul saturat cu sulfat de amoniu.
In sfrit, menionam si posibilitatea colorrii cu anilin, in care caz identificarea
se realizeaz prin fierberea unei bucati de lana alba degresata, timp de 30 de minute in
berea acidulata cu acid acetic.
Metode de analiza pentru determinarea culorii. Culoarea berii se determin prin:
- metoda vizual utiliznd o soluie de iod: compararea, cu ochiul liber, a culorii
probei de analizat, cu cea a unei soluii de iod.
- metoda vizual utiliznd comparatorul de culoare: msurarea culorii probei de
analizat, cu ajutorul unui comparator prevzut cu discuri de sticl colorat,
corespunztoare unei coloraii de (2 27) uniti EBC. Msurrile trebuie s se fac la
lumin artificial. Comparatorul de culoare se utilizeaz astfel nct analistul s nu fie
expus unei lumini intense.
- metoda spectrofotometric: se citete extincia berii la o lungime de und de
exact 430 nm, utiliznd cuve cu grosimea stratului optic de (5 10) mm grosime.

n caz de litigiu se folosete metoda spectrofotometric.

Falsificarea prin adaos de antiseptici si neutralizanti. Pentru
mrirea conservabilitatii berii se procedeaz in mod fraudulos la adaosul unor
antiseptici. Dinte acetia menionam: S04,acidul boric, acidul salicilic etc.
SO2 liber si combinat prezent se pune in evidenta dupa metoda lui Stone si
Laschirer, care se bazeaz pe coloraia purpurie pe care o da rozanilina cu S02. SO2-ul
combinat se pune in libertate prin tratarea berii cu clorura mercurica in mediu alcalin.
Meniunea ei in anumite limite se realizeaz in fraudulos prin adaosul unor substane
neutralizante cum sunt: carbonatii, bicarbonatii si hidroxidul de sodium. Aceasta frauda,
din ce in ce mai rar ntlnit, se poate decela prin determinarea coninutului de sodiu si
a altor parametrii, folosind metode clasice sau moderne.

Determinarea concentraiei alcoolice. Concentraia alcoolic a berii se
determin prin:
- metoda prin distilare: distilarea berii prin nclzirea direct. Determinarea
densitii relative la 20C a distilatului alcoolic, dup ce se determina mai nti cifra de
apa a picnometrului. Metoda poate fi aplicat la berea blond i brun, dar nu la berea
fr alcool sau berea cu coninut sczut n alcool.
- metoda refractometric: se determina indicele de refracie i densitatea relativ
a berii i se obine concentraia n alcool prin introducerea acestor valori ntr-o ecuaie
de regresie. Ecuaia universal de regresie a fost obinut pentru un domeniu larg de
tipuri de bere. Metoda poate fi aplicat la toate tipurile de bere.
- metoda cu analizoare automate: probele de lucru (bere filtrat i degazat) sunt
mprite n dou. Densitatea este determinat din una dintre probe cu un densimetru
Paar U-tube. A doua parte este trecut descendent printr-o coloan, astfel nct s se
formeze un film pe pereii coloanei. Alcoolul din bere este ndeprtat ca vapori cu
ajutorul unui contracurent de aer i este trecut peste un senzor de alcool. Un semnal
electric, proporional cu concentraia de alcool din aer, se produce prin combustia
catalitic a alcoolului. Un computer ataat aparatului folosete semnalul de la senzor
pentru a calcula coninutul n alcool n % (m/m) sau % (v/v). Metoda poate fi aplicata
berii degazate la toate stadiile de fermentare (intre 0,5 i 0,9 % v/v alcool) folosind
SCABA (Servochem Automatic Beer Analizer).
- metoda gazcromatografic: proba de bere este degazat prin filtrare i apoi
termostatat la 20 grade C. Proba este diluat cu o cantitate cunoscut de n-butanol
(ca etalon intern). Proba lichida diluat este injectat ntr-o coloana gazcromatografic,
n prealabil calibrat, folosind soluia standard de etanol. Procentul de etanol (v/v) n
proba este calculat din aria picului de etanol i a picului de n-butanol, folosind un factor
de calibrare calculat anterior. Metoda poate fi folosita pentru a determina coninutul n
alcool al tuturor berilor i musturilor parial fermentate, dar nu i al berilor fr alcool, de
exemplu cu coninut de alcool (etanol) sub 0,5%(v/v). Metoda este aplicabil produselor
cu o concentraie n etanol cuprins ntre 0,5% i 8%.
n caz de litigiu se folosete metoda prin distilare.