Studiu de piață a

produselor lactate

A elaborat: Anușca Mihaela, gr. BA-182/zi

Coordonator : Saharnean Liliana

Chişinău 2021
 Cuprins

Introducere
1. Principalii producători pe piaţa națională
2. Analiza ofertei
3. Analiza cererii
4. Analiza preţurilor
5. Analiza distribuţiei
6. Analiza legislaţiei
7. Analiza SWOT a sectorului de lactate
8. Lista bibliografică
 Introducere
Actualmente industria produselor lactate este una dintre ramurile importante ale sectorului agroalimentar.
Aceasta ramurî are drept scop de a asigura populaţia cu produse lactate sigure, inofensive și de înaltă calitate.
Aceste produse sunt unele din cele mai importante surse de proteină de origine animală, cu o valoare
biologică semnificativă. Ţinând cont de calităţile biologice şi nutritive ale laptelui, sunt recomandate
următoarele cantităţi de produse lactate, anual, pe cap de locuitor: produse acidolactice şi lapte – 164 kg,
brânză proaspătă de vaci – 7,4 kg, brânzeturi – 6,4 kg, unt – 5,5 kg, smântână – 6,6 kg etc., recalculate în
lapte integral, cca 450 kg sau cca 1,5 kg pe zi .
Activităţile industriale de prelucrare a produselor lactate sunt : prelucrarea termică a laptelui, a
produselor finite din lapte și a produselor auxiliare. În Republica Moldova atinge cele mai mari progrese în
industria alimentară anume industria de fabricare a produselor lactate.
Întreprinderile dispun de un sortiment vast de produse lactate, principala caracteristică fiind termenul de
păstrare mic. Produsele lactate tradiţionale sunt orientate mai mult pe piaţa internă, iar un procent mai mic
este spre export.
În industria de prelucrare a laptelui se observă concentrarea întreprinderilor de la un proprietar, ceea ce a
adus în prezent ca principalii lideri ale ramurii pe piaţa Republicii Moldova, fiind marca comercială „JLC” .
Ocupă un potenţial de dezvoltare destul de înalt, fiind demonstrat prin consumul de lactate a propulaţiei,
comparativ cu alte ţări din UE este destul de jos, dar care a înregistrat o creştere în ultima perioadă.
Baza producției de lapte reprezintă doar producția autohtonă. Analiza datelor statistice demonstrează
descreștere șeptelul de vaci. Astfel, la finele anului 2015 s-au înregistrat 128 mii capete de vaci în toată
republica, ceea ce reprezintă doar 76% din nivelul anului 2008, când se înregistrau 169 mii de capete.
Această situaţie este explicată prin scăderea populaţiei rurale, deoarece marea majoritate a bovinelor o deţin
gospodăriile ţărăneşti ceea ce explică scăderea materiei prime pentru produsele lactate. Conform informațiilor
statistice, în anul 2015 ponderea laptelui produs în cadrul întreprinderilor agricole a constituit 4%, iar în
cadrul gospodăriilor țărănești – 96%.
Scopul lucrării a fost analiza situației actuale a industriei laptelui în Republica Moldova și cercetarea
calității unor produse lactate expuse pe piața de consum.
 1. Principalii producători pe piaţa națională
La momentul actual sortimentul produselor lactate este foarte variat și în mare parte corespunde
necesităților și cerințelor populației / consumatorilor. Conform informațiilor statistice, la momentul actual,
industria laptelui din Republica Moldova este reprezentată de peste 20 unităţi de industrializare a laptelui și
obținerii produselor lactate, amplasate în toate zonele geografice a țării care produc cca 90% de toate
produsele lactate.
Iar principalele companii de produse lactate din Republica Moldova sunt :
o JLC este liderul pieţei produselor lactate din Republica Moldova, cu o producție de peste 80
sortimente de produse lactate, toate fiind de o calitate excelentă și având un preț accesibil. Produsele
companiei sunt fabricate în baza tehnologiilor clasice care permit menținerea prospețimii și
caracterului natural al produsului. Din vara anului 2004 S.A “Lapte” , S.A “Incomlac”, S.A “Lapte” ,
S.A “Lapte” , S.A “Frigo” , S.A “Comlac” au început să activeze sub această marcă.
o Lactis fabrică de Brânzeturi din Râşcani cu secţie de lapte de consum, casein şi unt. Lactis este una
dintre cele mai vechi întreprinderi de industrializare şi comercializare a laptelui. Lactis prezintă
consumătorilor produse de înaltă calitate și asortiment bogat de produse lactate, acesta fiind în
creștere sistematică.
o Lapmol este unul din producătorii lideri de produse lactate din Republica Moldova cu tradiții de
aproape 20 ani, oferă produse lactate sănătoase, de înaltă calitate, fabricate local sau a celor mai buni
producători internaționali.
o Sana asigură calitatea de la furaje până la transportare, stabilitatea prețurilor pentru produsele ajunse
pe rafturile magazinilor, pregătirea de calitate a produselor lactate. Sana deține propria ferma de
bovine și baza de producere și prelucrare a laptelui și produselor lactate.
o Vilador este producătorul de produse lactate de capră care a acapărat imdeiat piața cu produse de
înaltă calitate, care satisfac necesitățile consumătorilor. Vilador deține propria fermă de capre iar
produsele din lapte sunt prepărate după rețetă specifică și tradițională.
o Heuvelland o afacere moldo-olandeză de succes în producția de cașcaval sută la sută natural.
Întreprinderea produce aproximativ 86 de tone de brânză în fiecare an, dar vinde doar pe piata din
Republica Moldova.
o Sălașul Baciului mică afacere de familie care produce cașcavaluri italiene în Republica Moldova.
Familia deține propria fermă de oi și capre, folosește echipament din străinătate pentru a produce cele
mai bune cașcavaluri.
o Fabrica de unt din Florești / Milk Mark se află în lista celor mai mari producători de lactate din
Republica Moldova. Produsele fiind fabricate sub numele brandului MilkMark. Produsele lactate sunt
recunoscute prin calitate si prospețime.
o Lapte-Prime recent lansată, această companie are doar un magazin deschis in Chișinău, produsele de
bază ale companiei sunt iaurtul și ayranul, care se fabrică prin tehnoligie turcă fără adaos de sare și
zahăr.
o Agromix compania care produce produse din soia: lapte soia, brânză tofu și humus fără adaos de alte
substanțe, de aceea concentrația de soia este foarte mare. Compania are ca scop mărirea
asortimentului de produse.
Însă conform cifrelor de afaceri, în ultimii ani lider al pieţei este S.A. „Incomlac” cu o pondere de 23%, care
împeună cu restul întreprinderilor din grupul JLC ocupă aproximativ 46% din piaţă, poziţiile următoare fiind
ocupate de Lactalis Alba Moldova cu 18 %, Lapmol-12%, Inlac, Lactis -3 % şi Promilk -9 % Astfel, în
prezent, lui JLC îi revine aproximativ cea mai mare parte din piaţa produselor lactate.
 2. Analiza ofertei
Laptele se numără printre produsele alimentare cheie consumate de oameni în multe țări din întreaga lume.
Creșterea populației, împreună cu o creștere a veniturilor, duce la creșterea consumului de produse lactate. Laptele
este printre produsele esențiale ale pieței agricole și produsul agricol cheie pentru piața agricolă din regiune și
Uniunea Europeană.

În general, industria producției laptelui înregistrează un declin continuu, în ultimele 3 decenii. Dacă ne referim la
statistica oficială a ultimilor 10 ani doar, declinul a fost unul drastic, producția laptelui scăzând de la 575 mii tone în
2009 la 367 mii tone în 2019 (-38%). Doar în perioada 2017-2019, s-a înregistrat o scădere bruscă a producției
laptelui de la 485 mii tone în 2017, la 367 mii tone în 2019.

Figura 2.1 Evoluția producției laptelui 2009-2019, mii tone

94% din laptele autohton este produs de gospodăriile populației (familii) și doar 6% din laptele utilizat pentru
procesare, provine de la întreprinderile agricole.

Figura 2 .2 Producerea laptelui pe tip gospodării, 2019, mii tone

Importul înregistrează o ascendență de 405%, comparând anul 2009 cu 2019, sau o creștere a importului de
la 40 mii tone în 2009 la 162 mii tone în 2019.
Astfel în 2019, importul de lapte a constituit 30% din total lapte consumat.
Figura 2.3Ponderea importului în total Resurse de Lapte disponibile, 2019, mii tone
Din această figură, potrivit datelor BNS, rezultă, că 30% din lapte a fost importat, cca. 12.3 mii tone de lapte
au constituit stocurile istorice (2%), iar total resursa laptelui a constituit cca. 541.5 mii tone.

Doar 5% din efectivul de vaci disponibile, aparțin întreprinderilor agricole, ceea ce ar însemna că Moldova
de facto nu are o industrie zootehnică bine conturată, marea majoritate a vacilor fiind în proprietate și de
utilitate individuală/familială și nu industrial .
Figura 2.4 Ponderea în efectivul de vaci, pe categorii de gospodării, 2020

Analiza dinamicii efectivului de vaci și a laptelui produs

anual de către întreprinderile agricole, denotă o creștere a productivității, volumul laptelui produs majorându-
se cu 57% în ultimii 10 ani, pe când numărul de capete a rămas neschimbat.
În prezent, piaţa de lactate poate fi divizată in 2 categorii:
 produsele lactate tradiţionale
Oferta de produse lactate tradiţionale reprezentată de produsele uşor alterabile este variată şi bogată fiind
asigurată în mare parte de producătorii autohtoni.Reprezentând nivelul actual de trai din RM, piața lactatelor
oferă aşa tipuri de produse :
a. lapte pasteurizat
b. smântână
c. lapte acidulat
d. brânzeturi

 produsele lactate netradiţionale

La categoria produse netradiţionale competiția pentru a acoperi cat mai mult piața moldovenească se duce
în mare parte între importatori. Câteva produse (iaurt, cașcaval) dețin o pondere înalta în importul total. În
categoria produselor lactate netradiţionale avem:
a. iaurturile
b. deserturile
c. caşcavalurile
 Industria producției laptelui în Moldova se află într-o criză profundă, ponderea întreprinderilor agricole în
total lapte produs fiind de doar 6%, procesatorii la rândul său sunt obligați să colecteze laptele de la
gospodăriile individuale, cu o calitate și productivitate joasă, costuri excesive în logistica colectării. rezultând
într-un deficit laptelui autohton ca materie primă și ultimativ rezultat în creșterea importului laptelui.

3. Analiza cererii
Potrivit calculelor și în baza datelor statistice disponibile, s-a estimat că în 2019 procesatorii au procesat în calitate de
materie primă cca. 354 mii tone lapte.
Următorul tabel reprezintă date detailate privind volumul de produse lactate și echivalentul de lapte materie primă
procesat în 2019.

Figura 3.1 Cantitatea de lapte procesat anual, tone, 2019

Următoare figură indică dinamica volumului de lapte procesat de producătorii locali în ultimii 3 ani. Astfel volumul de lapte
procesat anual se situează între 344-367 mii tone anual, pe când producția locală scade din 2017 ( 485 mii tone) cu 118 mii tone în
2019 (367 mii tone).

Figură 3.2: Lapte procesat anual, 2017-2019, mii tone

Din datele prezentate în acest capitol putem argumenta că cererea pe piață pentru lapte materie primă, se formează din două
componente:
1. Lapte necesar de procesat pentru producția finită locală -354 mii tone
2. Lapte necesar de procesat pentru substituirea produselor importate -162 mii tone.

Cantitatea de lapte procesat pentru producția finită locală a fost stabilit deja și anume cca. 354 mii tone în 2019. Importurile în 2019
a laptelui au constituit cca. 162 mii tone de lapte.
Aceste importuri au avut forma unor produse lactate finite, cum ar fi untul, cașcavalul, smântâna, etc., însă calculate în echivalentul
laptelui brut de 162 mii tone.
Respectiv potențialul total de lapte anual în Moldova este de 354 mii tone (local) + 162 mii tone (import) = 516 mii tone de lapte.

4. Analiza preţurilor
Prețurile de consum pentru lapte și produse lactate comparativ cu iulie 2019 au crescut cu 0,7%.
În același timp, pentru anumite tipuri de produse lactate, prețurile au depășit valoarea medie pentru acest
grup de produse alimentare: creșterea prețurilor la brânză din lapte de vacă a constituit 1,3%, iar pentru
smântână – 0,9%.
În același timp, prețurile de consum pentru unele tipuri de produse lactate nu s-au modificat (lapte proaspăt
pasteurizat, cu conținutul de grasime 2,5%, ambalat în pachete1 L, smântână cu conținutul de grăsime 15%)
sau au crescut ușor: smântână cu conţinutul de grăsime 20% – cu 0,1%, chefir cu conţinutul de grăsime 2,5%,
ambalat în pachet de plastic/carton – L – cu 0,1%, lapte proaspăt pasteurizat, cu conţinutul de grasime 1,5%,
ambalat în pachete l L – на 0,2%.
Principal motivul pentru stabilizare și chiar scădere a prețurilor de consum la produsele lactate este
sezonalitatea producerii de lapte, care se exprimă în volume semnificative de producere de lapte vara, cu
sinecosturi mai mici decât în alte perioade ale anului.
Un factor constrângător în creșterea prețurilor de consum pentru lapte și produse lactate este un volum
destul de mare a importurilor de produse lactate atât din țările CSI, cât și din Uniunea Europeană. Dintre
țările CSI, cel mai mare volum de importuri de lapte și produse lactate îi revine Ucrainei. Republica Moldova
este unul dintre cei mai mari importatori de produse din țară vecină. Numărul lor este constituit din lapte și
frişcă, înghețată, produse lactate. Republica Moldova este unul dintre cei trei cumpărători principali de unt și
brânză ucraineană.
La menţinerea prețurilor pentru lapte și produse lactate, de asemenea, contribuie volumul semnificativ al
importului acestora din țările UE. Pentru Republica Moldova sunt stabilite cote pentru importul fără taxe
vamale a laptelui în calitate de materie primă din aceste țări – 5 mii tone.
În același timp, comparativ cu august 2018, prețurile de consum pentru lapte și produse lactate au crescut
cu 5,0%. Acest fapt se datorează mai multor motive.
În primul rând, numărul 5 de vaci se reduce în fiecare an, scade cantitatea de lapte ale acestora și, ca
urmare, se reduce producerea brută de lapte. Lipsa de materii lactate prime provoacă periodic o creștere a
prețurilor de achiziție pentru aceasta.
În al doilea rând, în Moldova, producerea de lapte este concentrată în gospodării, care primesc 95% din
totalul producerii de lapte din țară. Acestea sunt gospodării mici care pun la vânzare, în medie, mai puțin de
jumătate din totalul de laptele produs. Cantitatea limitată de lapte utilizată de gospodării pentru vânzare
contribuie la creșterea prețurilor de achiziție la materiile lactate prime.
În al treilea rând, întreprinderile de procesare a laptelui colectează lapte de la populație printr-o rețea largă
de colectare a materiilor lactate prime. În acelaşi timp, se efectuează o analiză expresă a laptelui achiziționat
și livrarea acestuia către întreprinderile de procesare a laptelui. Aceste costuri „se adaugă” la sinecostul
producției de lapte și produse lactate.
În viitorul apropiat, prețurile de consum pentru lapte și produse lactate vor avea tendinţa de creştere.
Aceasta se datorează faptului că în toamna fiecărui an, creșterea prețurilor la materiile lactate prime este un
fenomen obişnuit.
 5. Analiza distribuţiei
Republica Moldova a exportat în 2019 produse lactate în valoare de 5 835 mii USD.
Exporturile au înregistrat un trend descendent în perioada anilor 2015-2019, cu o scădere medie
anuală de -17%.
Tabel 5.1 Structura exportului după produse și valoarea lor, 2015-2019, mii USD

Principalele produse lactate exportate, după valoarea monetară în 2019, au fost brânzeturile și
cașcavalurile, sau cca. 5.5 milioane USD.
Ponderea produselor lactate, după tipologie, în total export este prezentat în următoarea figură.
Figura 5.1 Structura exportului de produse lactate în Republica Moldova după tipuri de produse în 2019,
% din valoarea totală

Brânzeturile și cașcavalurile au fost principalele produse lactate exportate, nu doar în 2019 dar și
în ultimii 5 ani, înregistrând o pondere medie de cca. 58% din total importuri (ca valoare), iar în
2019 a dominat valoarea exporturilor, având o pondere de 93%.
Figura 5.2 Relația dintre valoarea și cantitatea exporturilor, 2015-2019
 Exporturile, ca valoare monetară, cresc în 2019 cu 66 mii USD, de la 5 381 mii USD în 2018 la 5
447 mii USD în 2019, atunci când cantitatea de produse lactate importate scade de la 1 426 mii tone
la 1 349 mii tone.

6. Analiza legislaţiei
Monitorizarea calității produselor agricole, inclusiv lactate expuse pe piața de consum a Republica Moldova se
desfășoară în cadrul sistemului de control al alimentelor care este prezentat de:

• Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor;

• Agenția pentru Protecția Consumatorilor;

• Serviciul Supraveghere de Stat a Sănătății Publice;

• Centrul Naţional pentru Sănătate Publică.

Suportul legal al monitorizării calității și siguranței produselor este un instrument care previne realizarea produselor
neconforme.
Republica Moldova a aprobat o serie de acte legislative de acest gen dintre care menționăm următoarele:

• Legea privind produsele alimentare;

• Legea privind securitatea generală a produselor;

• Legea privind protecția drepturilor consumatorilor;

• Reguli generale pentru certificarea produselor în cadrul sistemului naţional de evaluare a conformității;

• Lege cu privire la producţia agroalimentară ecologică.

Actualmente calitatea produselor lactate este prevăzută de Reglementarea Tehnică „Lapte şi produse lactate”.
I. Domeniul de aplicare

1. Cerinţele de calitate pentru lapte și produse lactate (în continuare -Cerințe) stabilesc cerințe de calitate, ambalare, etichetare,
transportare pentru laptele de consum şi produsele lactate, provenite atât din producţia autohtonă, cât şi din import.

2. Prezentele cerințe nu se aplică produselor fabricate din colostru și produselor fabricate în gospodării individuale pentru consum
propriu.

3. Sub incidenţa prezentelor Cerinţe cad grupele de produse cu următoarele poziţii tarifare, conform Nomenclaturii combinate a
mărfurilor, aprobate prin Legea nr. 172 din 25 iulie 2014, prezentate în modul următor:0401, 0402, 0403, 0404, 0405 și 0406.

II. Terminologie

4. Laptele și produselor lactate pot fi plasate pe piață sub următoarele denumiri legale și trăsături caracteristice.

III. Cerinţe generale

5. Plasarea pe piață a produselor lactate, atât autohtone cât și de import, se face în baza Legii nr. 279/2017 privind informarea
consumatorului cu privire la produsele alimentare, a Legii nr. 221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară, și Legii nr. 296/2017
privind cerințele generale de igienă a produselor alimentare.

6. Echipamentul tehnologic şi recipientele care vin în contact cu materiile prime şi produsele finite trebuie să fie în temeiul
prevederilor Capitolelor III și IV din Regulamentul sanitar privind materialele și obiectele din plastic destinate să vină în contact cu
produsele alimentare, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.278/2013 și a Capitolului III. din Regulamentul sanitar, privind
materialele şi obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare aprobat prin Hotărîrii Guvernului nr. 308/2011.

7. Apa potabilă utilizată la fabricarea produselor lactate trebuie să corespundă cerințelor stipulate în Anexa nr. 2 din Hotărârea
Guvernului nr. 934/2007 cu privire la instituirea Sistemului informaţional automatizat

“Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate”.

8. Caracteristicele senzoriale și indicii fizico-chimici ai produselor trebuie să corespundă caracteristicilor și indicilor prezenţi în
anexele nr. 1- 8.

9. Analiză şi evaluare calitativă a laptelui și a produselor lactate se efectuează în conformitate cu metodele stabilite în Anexele nr. 4-7
la Hotărîrea Guvernului nr. 1459/2016 cu privire la aprobarea Metodologiei de analiză și evaluare calitativă a laptelui și a produselor
lactate.

10. Prezența grăsimilor străine în lapte și produsele lactate sunt interzise, de asemenea produsele cu conținut de grăsimi străine, în
denumirea lor nu pot conține termenii incluși la pct. 4 Capitolul I din prezentele cerințe.

11. Nivelurile maxime ale unor contaminanţi din produse trebuie să corespundă cerinţelor stipulate în Anexa nr.1 din Regulamentul
sanitar privind contaminații din produsele alimentare, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.520/2010.11Y:\006\ANUL
2019\HOTĂRÎRI\3266\3266-redactat-ro.docx

12. Concentraţiile maxime admise igienic semnificative a radionuclizilor Cesiu-137 şi Stronţiu-90 în produse trebuie să corespundă
cerinţelor stipulate în Anexa F. din Norma Nr. 065334 din 27.02.2001, norme fundamentale de radioprotecţie, cerinţe şi reguli
igienice (NFRP-2000), (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.40-41, art. 111).

IV. Cerinţe de comercializare

14. Produsele se ambalează în ambalaje de desfacere şi de transport.

15. În timpul depozitării, transportării şi comercializării, ambalajul de desfacere, materialele de ambalaj şi modul de ambalare trebuie
să asigure menţinerea calităţii şi siguranţa produselor lactate.

16. Ambalajele de transport trebuie să asigure integritatea produsului, să fie curate, uscate, în stare bună, neinfectate şi fără miros
străin.

17. Etichetarea produselor trebuie să fie în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 996 din 20 august 2003 „Despre
aprobarea Normelor privind etichetarea produselor alimentare şi Normelor privind etichetarea produselor chimice de menaj”, Legii nr.
78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare şi Legii nr. 105-XV din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor.

 18. Pe etichetă, pentru a evita inducerea în eroare a consumatorului, împreună sau lîngă denumirea produsului lactat, se vor introduce
cuvinte sau fraze suplimentare cu privire la natura adevărată a produsului (de exemplu: se indică dacă este produs lactat reconstituit
sau recombinat etc., conform indicelui terminologic din capitolul II), tipul de tratament termic la care a fost supus, condiţiile fizice şi
alte caracteristici specifice produsului respectiv.

19. În cazul folosirii laptelui praf, se interzice utilizarea termenului „lapte” pe ambalajele de desfacere a laptelui şi a produselor
lactate.

20. Originea laptelui şi a produselor lactate trebuie să fie precizată, în cazul în care nu provine de la speciile de bovine.  
21. Nu se admite transportarea şi depozitarea produselor împreună cu produsele nealimentare sau produsele cu miros specific.

V. Cerinţe de calitate pentru laptele fermentat

23. Materia primă pentru producerea laptelui fermentat trebuie să constituie laptele şi/sau produsele derivate ale laptelui şi apa
potabilă pentru reconstituire sau recombinare.

24. Ingredientele permise la producerea laptelui fermentat:

            1) culturi starter de microorganisme inofensive;

            2) sare alimentară iodată;

            3) ingrediente de origine nelactată, menţionate în punctul 4 subpunctul 15);

            4) gelatină şi amidon în:

            a) lapte fermentat, prelucrat termic după fermentare;

            b) lapte fermentat cu ingrediente;

            c) lapte fermentat simplu.

25. Ingredientele trebuie adăugate în cantităţi funcţional necesare.

26. Zerul obţinut după fermentare nu se admite pentru fabricarea laptelui fermentat, cu excepţia laptelui fermentat concentrat.

7. Analiza SWOT a sectorului de lactate

PUNCTE TARI :
o Este inițiat procesul de armonizare a cadrului legislativ și normativ în domeniul producerii și
procesării laptelui.
o Posibilitatea și necesitatea integrării fermelor de creștere a bovinelor în sistemul agricultură durabilă .
o Existența întreprinderilor ce dispun de capacități de procesare a laptelui.
o Existența asociațiilor de profil.
o Sistem de subvenționare de stat ce stimulează dezvoltarea sectorului. Sectorul de producere a
cerealelor are potențial de acoperire a necesarului de nutreț pentru creșterea taurinelor și valorificarea
lui prin ciclu închis la producția de lapte autohtonă.
PUNCTE SLABE :
o Fondul genetic slab dezvoltat.
o 95 % din producția de lapte vine din sectorul individual.
o Producția insuficientă de lapte – materie primă calitativă.
o Lipsa unui proiect naional de finanțare a dezvoltării sectorului.
o Lipsa inovațiilor și tehnologiilor în sectorul de producere și procesare a laptelui.
o Importul masiv al produselor lactate ieftine din Ucraina și alte țări.
o Managementul ineficient al sistemului de ameliorare și reproducție a animalelor.

OPORTUNITĂȚI :
o Sporirea aproducției de lapte pentru asigurarea consumului intern și a competitivității produselor
lactate.
o Diversificarea piețelor de export.
 o Diversificarea produselor, promovarea produselor tradiționale.
o Implimentarea sistemului de management al calității.
o Îmbunătățirea climatului investițional.
o Substituirea producției de import cu cea autohtonă.

RISCURI :
o Fenomene climatice adverse.
o Declanșarea unor fenomene epizootice regionale.
o Concurența neloială din parta țărilor vecine.
o Insuficiența mijloacelor financiare de a implimenta reforma în sectorul zootehnic.
o Procesele demografice ce duc la scăderea forței de muncă i a volumului de consum.

8. Lista bibliografică

1. https://point.md/ru/novosti/ekonomika/moldova-va-incepe-sa-exporte-lapte-shi-produse-lactate-pe-
piatza-ue-dupa-anul-2018
2. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=110241&lang=ro
3. https://gov.md/sites/default/files/document/attachments/intr13_172.pdf
4. https://agrobiznes.md/batuti-pe-teren-propriu-cum-lactatele-ucrainene-ar-putea-distruge-fermele-
zootehnice-si-micii-fermieri.html?fbclid=IwAR3ENJQRuJH5dVLWxOoE-
_OJMdnfEpMNV7WBVzxrHRHuRFBQaa7CiIeolsw
5. https://statistica.gov.md/print.php?
l=ro&idc=168&id=5937&fbclid=IwAR2PijwiPbs7H3LlOsunFUuUFSt-
_nf_DkxrWbvHFYL9cftsGF_a9pjH_58
6. http://oaji.net/articles/2019/4829-1562325813.pdf
7. https://gov.md/sites/default/files/document/attachments/intr13_172.pdf
8. https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/document/attachments/proiectul_575_1_0.pdf
9. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/337-343.pdf