Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Secolul al XXI-lea a fost numit de unii secolul serviciilor, ca urmare a transformării civilizaţiei
noastre într-o civilizaţie a serviciilor. Tot atunci începe a se face distingerea că, dintre acele servicii
clasificate inițial ca terțiare, unele pot fi disjunse ca parte a unui nou sector; cuaternar (de exemplu,
activitățile legate de cercetare).
Deasemena, sec XXI a fost marcat de o serie de evenimente care l-au intitulat ca secolul serviciilor
- creşterea fără precedent a concurenţei în domeniul bunurilor de larg consum care a determinat o
politică inovatoare a ofertanţilor în ceea ce priveşte volumul şi structura serviciilor. Necesitatea
creării unui avantaj competitiv a determinat banalizarea serviciilor clasice care însoţeau actul de
vânzare-cumpărare, apărând oferte tot mai sofisticate de servicii însoţi-toare.
- modificarea gusturilor şi comportamentului de cumpărare ale clienţilor care nu mai sunt
mulţumiţi de satisfacerea nevoilor de bază. Ei solicită în fapt nu bunuri ci facilităţi care să le facă
achiziţia uşoară şi plăcută. Serviciile devin astfel un element de fond al calităţii produsului. Ele
fac de fapt trecerea de la produsul generic la produsul aşteptat.
- procesul de globalizare a pieţelor, proces inevitabil, ireversibil şi aducător atât de oportunităţi cât
şi de ameninţări. Libera circulaţie a informaţiilor şi persoanelor în afara graniţelor naţionale a
condus la lărgirea câmpului de alegere al consumatorului. Tehnologiile IT facilitează accesul
consumatorilor la oferte şi obligă producătorii şi comercianţii să diversifice şi să ridice nivelul
calitativ al serviciilor la nivelul standardelor eu-ropene şi mondiale. Iau un avânt deosebit
serviciile destinate instruirii, for-mării, îngrijirilor de sănătate, serviciile de turism şi refacere a
capacităţii de muncă, serviciile de transport persoane şi mărfuri.
-
2. Comentați expresia Personalul unei fabrici de servicii asigura serviciile
necesare unei fabrici de bunuri.
Sunt de părere că expresia dată are misiunea de a arata tangența dintre sfera
serviciilor și însăși bunurile. O economie sănătoasă nu poate funcționa fără
infrastructura asigurată de serviciile de transport şi comunicaţii sau în lipsa serviciilor
guvernamentale de educaţie şi ocrotirea sănătăţii. Pe măsură ce se dezvoltă o
economie, serviciile devin din ce în ce mai importante , atestând o evoluţie către
stadiul postindustrial. Pentru a fi mai exactă, spre exemplu un atelier de croitorie,
care în final produce rochii (bunuri), nu își poate exercita bunurile fără un serviciu de
transport, logistică (care ar duce/aduce marfa), fara serviciul de energie electrică(care
este necesar pentru iluminație, funcționarea mașinilor de cusut) , fară serviciul vamal,
servicii guvernamentale, care ar stabili norme de lucru, de salarizare etc. Astfel,
serviciile și bunurile, se află într-o interdependență care cauzează o economie
sănătoasă, într-un stat ce tinde spre dezvoltare.
- Îmagazinarea poate avea loc - Serviciul nu poate fi îmagazinat, el poate avea loc
necondiționat de loc
- Au o existență unitară - Serviciile sunt complexe (hibrid-cu servicii
adăugate)
-Are loc un transfer al proprietății - Nu există transferul de proprietate