Sunteți pe pagina 1din 25

PROIECT AMBALAJE SI DESIGN

Coordonator S.I.Dr.

Student:

2012

AMBALAREA SI ETICHETAREA CASCAVALULUI HOCHLAND


Studiu de caz

Cuprins
Argument Capitolul 1. PREZENTAREA FIRMEI S.C. HOCHLAND. S.R.L
1.1 Proprietati organoleptice 1.1.1 Aspect exterior 1.1.2 Aspect in sectiune Capitolul 2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBTINERE A CASCAVALULUI 2.1 Descrierea procesului tehnologic Capitolul 3. DISIGN DE AMBALAJ 3.1 Ambalarea 3.2 Etichetarea produsului Capitolul 4. CALITATEA DE PREZENTARE IN COMPARATIE CU ALTE 2 3 PRODUSE SIMILARE 4.1 Doua marci din produsul cascaval 4.2 Prezentarea mentiunilor obligatorii si suplimentare de etichetare 4.3 Analiza continutului informational al etichetelor 4.4 Analiza elementelor esteticii ambalajelor 4.5 Comparatia disign ului de ambalaj 4.6 Promovarea cascavalului Hochland

Capitolul 5. CONCLUZII

Argument
Cascavalul este una dintre cele mai raspandite si consumte tipuri de branza , in special in Europa. Tendinta tot mai pronuntata de marire a consumului de cascaval a avut o intensa motivare de deversificare si de imbunatatire a gamei de produse , ajungandu- se in prezent la o oferta care poate sa satisfaca toate gusturile. Astfel principala motivatie pentru care am ales cascavalul este pentru ca reprezinta o sursa excelenta de factori nutritivi cu valoare biologica ridicata care au avantajul de a fi concentrate intr- un volum redus si de a fi usor digestibil. In plus acesta este bogat in proteine si lipide fata de materia sa prima si anume laptele. Astfel, pentru a obtine o imagine cat mai realista a produselor existente pe piata, mai ales una dintre cele mai consumate marci de catre romani si anume Hochland, pentru a determina cu exaccitate nivelul calitativ la care se situeaza si neajunsurile acestuia. Produsele Hochland nu sunt prezente numai in sectorul alimentatiei publice, el deasemenea este un furnizor pentru industria alimentara cat si in sectorul de catering cu concepte de produse special create pentru clienti. Cascavalul Hochland este produs 100% natural din cel mai bun lapte si dupa o reteta traditionala. S- au creat noi ambalaje pentru gama de cascaval clasic si afumat care corespund acum nevoilor fiecarui consumator. Oferta mult mai larga de produse ofera mai multe ocazii de consum. Aceeasi calitate a cascavalului Hochland, certificata IFS(International Food Standard) la standardele noi impuse de lansarea noilor sortimente, la preturi mai convenabile si pe buzunarul fiecaruia. Acelasi ambalaj practic easy open, aceeasi savoare Hochland. Aspect exterior , coaja neteda, curata, fara cute sau goluri, fara pete sau crapaturi, de la culoarea alb pana la cenusiugalbuie pentru branzeturile din lapte de oaie iar alb galbuie pana la galben pentru cele din lapte de vaca. Aspect in sectiune, pasta curata , compacta , omogena fara urme de mucegai cu rare si mici ochiuri de fermentare. Proprietati igienice, gradul de impurificare se determina pentru a cunoaste conditiile igienice de recoltare, manipulare si pastrare a laptelu.

Cascavalurile prezinta unele particularitati in ambalare generate de marime , forma, consistenta, existenta parafinei la exterior si conditii de transport. In primul rand ambalajul trebuie sa asigure protectia mecanica, dar si protectia fata de unii factori de mediu( umiditatea, praf, microorganisme etc.) Materialul folosit la ambalaj este plasticul, iar modul de inchidere este prin termosudare. Un dezavantaj ar fi faptul ca acesta poate suferi deteriorari pe timpul transportului, precum zgrierea sau ruperea. Marcarea cascavalurilor se face pe suprafata lateral tesita , vizibil, prin stampilare cu tus alimentar mentionndu-se: marca, societatea comercial ,denumirea produsului, data fabricatiei (ziua, luna, anul), tipul (O sau V), numrul de ordine al selectiei. Doua marci din produsul cascaval si prezentarea celor mai reprezentative date despre acestea Delaco - este unul dintre principalii furnizori de produse lactate pentru marile retele de magazine si ai comertului traditional. Portofoliul celor de la Delaco cuprinde in primul rand branzeturi si specialitati vandute sub brandul Delaco. Hochland reprezinta unul din principalii jucatori pe piata interna a branzeturilor. Delaco Produsul vine preambalat, ambalajul fiind format dintr-un material plastic moale, special pentru a inchide ermetic produsul si de a il pastra o perioada indelungata de timp. Modul prin care cei de la Delaco fac ambalarea cascavalului este in vid, pentru a elimina aerul existent si a mari perioada de valabilitate a produsului, deoarece aerul altereaza si mucegaieste mai repede alimentul. Forma produsului ambalajului este data de forma produsului, aceeasta fiindcilindrica, deoarece cei de la Delaco incearca sa promoveze tipul clasic decascaval, cel facut la tara acela avand forma cilindrica. Prin acest fapt eiincearca sa promoveze cascavalul clasic romanesc. Cromatica ambalajului este una simpla formata dintr-un ton de 3 culori: scrisul alb si fundalul este in degrade verde deschis cu verde inchis,culori ce sugereaza prospetimea si natura, mediul de provenienta al cascavalul. Eticheta nu prezinta elemente grafice, aceeasta fiind simpla Eticheta este formata din material celulozic, litografiat pe care sunt inscrisedatele de identificare ale produsului si de informare a cumparatorului.

Hochland Ambalajul produsului este format din acelasi material ca si al celor de la Delaco, modul de ambalare fiind similar. Ambalajul cascavalului hochland difera prin forma, aceasta fiinddreptunghiulara, iar c romatica este mai complexa, prezentand elemente degrafica (sigla companiei formata din fundal de dealuri verzi, si o imagine a cascavalului). Culorile sunt vii, rosu si albastru, fapt prin care se incearcaatragerea consumatorului.Ca si cei de la Delaco, eticheta este din celuloza pe aceasta fiind inscrise datelede identificare ale produsului si de informare a cumparatorului. Din punct de vedere al graficii Hochland este mai atractiv decat Delaco prin culorile folosite si prin modalitatile de prezentare al informatiilor,in reprezentarea grafica Hochland prezinta produsul, lucru pe care nu il face si Delaco. Ambalajul cascavalului Delaco, ar trebui realizat cu culori mai atragatoare pentru a avea un impact vizual asupra cunsumatorilor, schimbarea designului produsului ar fi si aceasta o modalitate de imbunatatire a aspectului deoarece designul alimentului de acum este comun s-ar putea opta pentru un design mai indraznet,si care sa exprime utilitatea sa zi de zi. Ambalajul Hochland desi este foarte atragator este putin cam incarcat iar cele doua culori rosu si albastru nu se potrivesc puse impreuna deoarece sunt culori foarte tari, rosul fiind culoare calda iar verdele culoare rece.

Capitolul 1. Prezentarea firmei S.C. HOCHLAND ROMANIA S.R.L


Hochland reprezint o afacere de familie, al crei renume ofer garania unei expertize de top n domeniul brnzeturilor de peste 80 de ani. Fie c este vorba despre crem de brnz, brnz proaspat, brnz topit, cacaval sau brnz feliat, comercializate n magazine, sau despre produse personalizate destinate industriei alimentare ori sectorului de catering, Hochland este reprezentat n toate segmentele principale din domeniul brnzeturilor. Produsele Hochland nu sunt prezente numai n sectorul alimentaiei publice.Compania este de asemenea un furnizor pentru industria alimentar i pentru sectorul de catering, cu concepte de produse special create pentru clieni, n toate formele dorite. Cascaval Bloc- din seria branzeturilor maturate, acesta evideniaz avantajul noilor gramaje,din punct de vedere al preului, pstrnd calitatea consacrat. Hochland este disponibil atat in varianta clasica ,cat si afumat,avand un sistem de deschidere modern, easy open . Cascaval Felii- Cacavalul Hochland este produs 100% natural, din cel mai bun lapte i dup o reet tradiional. S-au creat noi ambalaje pentru gama de cacaval clasic i afumat, care corespund acum nevoilor fiecrui consumator. Oferta mult mai larg de produse ofer mai multe ocazii de consum: Cacaval felii 150g - felii pentru sandwichuri. Aceeai calitate a cacavalului Hochland, certificat IFS (International Food Standard) la standardele noi impuse de lansarea noilor sortimente, la preuri mai convenabile i pe buzunarul fiecruia. Acelai ambalaj practic, "easy open", aceeai savoare Hochland.[7]

Design de produs

Fig.1

1.1 Proprietati organoleptice


1.1.1Aspect exterior Coaja sau suprafata neteda ,curate ,fara cute sau goluri, fara pete sau crapaturi, de la culoare alb pana la cenusiu-galbui, pentru branzeturile din laptede oaie, alb galbui pana la galben pentru cele din lapte de vaca ,alb-galbui pana la cenusiu deschis pentru branzeturile din lapte in amestec si de culoare galben- brun pana la brun uneori cu diferite incrustatii pentru branzeturile afumate. Rotile sau bucatile pot fi acoperite cu o pelicula protectoare uniforma avizata conform dispozitiilor sanitare in vigoare. Se admit roti sau bucati cu usoare denivelari, cu usoare urme de razuire si crapaturi la suprafata, cu urme si/sau pete mici de mucegai de culoare verde la un numar de max 5% din lot. Culoarea este de la alb la galben deschis,uniforma in toata masa. Se admite intensificarea culorii galben catre marginile rotilor si bucatilor, in special pentru branzeturile afumate ; cele condimentate prezinta pigmentatie specifica produsului de condimente folosit.

1.1.2 Aspect in sectiune Pasta curata, compacta, omogena,fara urme de mucegai, cu rare simici ochiuri de fermentare, se admit rare goluri alungite de formare si presare,incluziuni de grasime si grunji de tirozina Consistenta: pasta fina,onctuoasa,usor elastica,la rupere se desface in fasii Miros este placut ,caracteristic branzeturilor cu pasta oparita, provenite din lapte de oaie ,vaca sau lapte in amestec,fara miros strain. Cele afumate prezinta miros specific de fum. Gust este placut, specific branzeturilor cu pasta oparita, fara gust strain. Cele afumate prezinta un usor gust de fum ,se admite un gust usor picant.[1]

Capitolul 2. Procesul tehnologic de obtinere a cascavalului

2.1 Descrierea
a. Receptia cantitativa consta in masurarea volumetrica a laptelui ( in litri) a laptelui prelucrat. In cazul laptelui transportat in bidoane, aceatea reprezinta ele recipientemasuratorii, deoarece sunt garadate pentru un anumit volum de lapte. Laptele transportat cu ajutorul cisternelor se masoara cu ajutorul unei tije gradate ce se introduce in fiecare compartiment al cisternei, sau cu galactometrul, la golirea cisternei. Acesta se monteaza in circuitul laptelui, la iesirea din cisterna si care inregistreaza pe un cadran cantitatea de lapte ecvacuat. b.Receptia caliatativa, scopul ei este sa puna in evidenta conditiile in care se face colectarea si recoltarea laptelui in zona, prin determinarea gradului de prospetime, impurificare, contaminare si si sa se stabileasca valoarea economica si tehnologica a laptelui prin determinarea principalelor caracteristici fzico-chimice ale acestuia, a eventualelor falsificari si alterari. c.Normalizarea este operatia prin care laptele se aduce la un anumit continut de grasimi. Prin normalizare se intelege reducerea continutului de grasimia laptelui prin smantanirea partiala sau adaos de lapte smantanit sau adaugarea de garsimi prin adaos de lapte foarte gras sau smantana. d. Pasteurizarea laptelui: Ca tratament termic, pasteurizarea se caracterizeaza prin faptul ca se realizeza temperatura mai mica de 100 grade C si urmareste distrugerea microorganismelor sub forma vegetativa. e.Insamantarea cu maia lactica Deoarece, dupa pasteurizare, microflora laptelui se distruge, este necesara o insamantare a laptelui cu culturi selectionate de bacterii lactice.Proportia de maia adaugata laptelui variaza in functie de calitatea laptelui, de activitatea culturilor lactice si de anotimp.Dupa introducerea maielei si omogenizarea ei in toata masa, laptele este lasat in repaos, in scopul dezvoltarii culturilor lactice introduse. f.Inchegarea laptelui constituie faza esentiala a prepararii branzeturilor si este operatia prin care se realizeaza separarea cazeinei si a altor substante din lapte in scopul obtinerii branzei.

Prin inchegare, laptele trece dintr-o stare lichida intr-o masa compacta, gelificata, de o anumita consistenta, care constituie coagulul. g: Prelucrarea coagulului, indepartarea de zer dupa obtinerea coagulului urmeaza prelucrarea lui in scopul eliminarii unei importante cantitati de apa sub forma de zer corespunzatoare sortmentului de branza ce se fabrica. Eliminarea zerului este favorizata de aciditatea coagulului, de maruntirea lui si de temperature ridicata. h.Obtinerea casului :Boabele de coagul se considera pregatite pentru a fi scoase dincazansi intruduse in forme in momentul cand stranse in mana se lipesc,obtinandu-se asa numitul bot, care la o fecare in palma se desface. Daca mai sunt lipicioase insemna ca uscarea boabelor nu este terminate si trebuie continuata deshidaratarea. i.Maturarea casului:Casul se taie in 4 seferturi sau bucati de 6-7 kg si se trece prin crita sau rafturi pentru maturare. Cand incaperile de maturare sunt racoroase si laptele a fost proasat, bucatile se aseaza suprapuse si se acopera cu sedile, in incaperile mai calde, casurile se vor fi asejazate la distantate si neacoperite. Temperatura optima de maturare se situiaza in jur de 30 grade C,asigurand un process de fermentare lactica intens, necesar obtinerii unui cascaval de calitate. De obicei insa la unitatile unde se prepara casul,temperaturile sunt variabile, incat maturarea are loc intre 18-20 grade C. Durata de maturare este in functie de calitatea laptelui si conditiile de maturare. Un process de maturare normal dureaza intre 6-10 ore, dar nu poate fi numai de o ora sau depasi 20 ore. j. Oparirea casului si punerea in forme:Pregatirea casului pentru oparire consta in taierea acestuia in felii de1-2 cm grosime si amestecare feliilor provenite din casuri diferite, in vederea obtinerii unei compozotii omogene. Oparirea casului se face cu apa, avand temeratura de 95-98 grade C,efectuarea oparirii la o temperatura mai scazuta nu asigura distrugereamicroflorei de infectii din cas, ceea ce adesea duce la balonarea produsului,iar temperaturile mai ridicate incetinesc ritmul de maturare a cascavalului. Pasta obtinuta si calda se pune in forme metalice captusite cu panza subtire sau tifon in vederea absorbirii zerului si a formarii cojii netede. k.Sararea prezinta o faza tehnologica importanta in pocesul de fabricatiea branzeturilor, avand drept scop sa imprime branzeturilor un gust placut. Patrunderea sari in masa de branza se face la exterior catre interior. Dintre sistemele de sarare ale barnzeturilor, cele mai cunoscute sunt: - sararea uscata

- sararea in saramura - sararea in pasta sau bob l.Maturarea cascavalului se face la temperature mici si umiditate mai ridicata.In primele 3 zile rotile de cascaval se aseaza individual pe rafturile superioare si se intorc de 1-2 ori pe zi. In zilele urmatoare, rotile se coboara pe rafturile de la mijloc si se formeaza grupuri da cate 2 bucati. Pentru faza a doua de maturare, rotile sunt transportate intr-o incapere cu temperature de 14- 15 grade C unde sunt mentinute timp de 45 zile. m.Parfinarea se face dupa terminarea maturarii sau catre sfarsitul ei. Inacest scop basamalele cu cascaval se intriduc intr-o incapere separate, unde se desfac in roti, care se spala cu o solutie 0,2-0,3% cu carbonat de sodiu cu peria de radacini pentru indepartarea stratului de mucilagiu sau eventual de mucegai. Rotile se parafineaza cu un amestec de parafina 70% si cazeina 30%sau cu alte amestecuri bazate pe parafina. Temperatura la care se face parafinarea depinde de calitatea parafinei variind intre 130 si 180 grade C. Pentru protejarea coji branzeturilor, procedeul parafinarii prezinta avantaje,cum ar fi reducerea pierderii in greutate ce au loc in timpul maturarii si depozitarii barnzeturilor. Se sporeste conservabilitatea branzei, imbunatatind totodata modul de prezentare in comert.[5]

Capitolul 3. Design de ambalaj

Fig.2

3.1 Ambalare
Cascavalurile prezinta unele particularitati n ambalare, generate de marime, forma, consistenta , existenta parafinei la exterior si conditii de transport. n primul rnd, ambalajul trebuie sa asigure protectia mecanica , dar si protectia fata de unii factori de mediu (umiditate, praf, microorganisme etc.). Cascavalul se ambaleaza n pungi termocontractibile n 3-5 straturi,avnd o rezistenta nalta, fiind transparente, si avnd proprietati multibariera. Consideram ca acest tip de ambalaj este avantajos ntruct protejeaza produsul de factorii externi, asigurndu-i totodata conditii favorabile de pastrare. Materialul folosit la ambalaj este plasticul, iar modul de inchidere este prin termosudare. Un dezavantaj ar fi faptul ca acesta poate suferi deteriorari pe timpul transportului, precum zgrierea sau ruperea Ambalarea bucilor de cascaval se face n pungi din material plastic ce se vacumeaz i se nchid prin termosudare. Avantajele materialului plastic n care se ambaleaza roile de cacaval:-permeabilitatea foarte redus fa de vaporii de ap i oxigenul din aer n acelai timp permitnd eliminarea bioxidului de carbon i a altor gaze rezultate. n aceste condiii se asigur desfurarea corespunztoare a procesului de maturare a brnzei i meninereacalitii pe o perioad ndelungat de depozitare-reducerea pierderilor de umiditate n timpul maturrii i a depozitrii produsului pnla aproape de 0, ceea ce reprezint un avantaj deosebit de important din punct de vedere economic- presupune cheltuieli mai reduse cu manopera i pierderi mai mici de produs deoarece previne dezvoltarea mucegaiului pe suprafaa produsului nlturnd necesitatea splrii i ntreinerii-asigur obinerea produsului cu o coaj foarte subire putndu-se consuma n totalitatefr pierderi, avantaj deloc neglijabil. -au o consisten mecanic bun prin faptul c previn deformarea i asigur integritatea produsului pe tot parcursul fazelor de dup ambalare (maturare, depozitare, transport n reeaua de desfacere) -se asigur condiii igienico-sanitare corespunztoare n timpul manipulrii produsului

-pungile de material plastic folosite permit ambalarea produsului n cantiti i forme diferite care s corespund necesitilor consumatorului i s permit o poziionare ulterioarct mai bun. Posibilitatea de inscripionare foarte uoare, produsul avnd un aspect deosebit de plcut i atrgtor i neafectand coninutul cacavalului cu alte substante nocive. Ambalare se realizeaz n cea mai mare parte mecanizat cu nchiderea etan.Inchiderea pungii de realizeaza prin termosudare. Pungile folosite la ambalarea cacavalului precum i condiiile n care se face ambalarea trebuie s corespund prevederilor din Normele igienico-sanitare pentru alimente i din Norma sanitar veterinar . Ambalarea cacavalului se poate face i dup zvantare urmeaz prematurarea cacavalului,iar maturarea s se faca la produsul gata ambalat. n acest scop se impune ca prin tehnologia aplicat dup zvntare i prematurare s se asigure obinerea unui produs cu coninutul deumiditate mai redus care s se ncadreze n limita maxim admis de STAS. Ambalarea poate fi fcut i dup ncheierea fazei de maturare la produsul destinat livrrii sau depozitrii, ceva fi examinat i va trebui s corespund condiiilor de calitate prevzute. Pentru ambalarea cacavalului se execut urmtoarele operaiuni: -se fixeaz programatorul pentru gradul de vacuum i se selecteaz temperatura de termosudare, -se aeaz cele dou pungi cu cacaval cu laturile deschise pe bacul de sudare. Prin nchiderea capacului se pune n funciune pompa de vid, care aspir aerul din camera de vacuumare i din pungi, apoi se realizeaz operaiunea de termosudare a pungilor.Dup intrarea aerului n camera de vacuumare se deschide capacul i se scot bucile de cacaval ambalate, maina fiind astfel pregtit pentru un nou ciclu de lucru. Ambalajele cu cacaval vor fi etichetate i marcate cu datele prevzute de normele metodologice privind etichetarea alimentelor i de Norma sanitar veterinar..Dup ambalare i etichetare cacavalul poate s fie trecut la maturare, n cazul n careambalarea s-a fcut naintea ncheierii acestei faze tehnologice sau poate fi livrat n reeaua de desfacere dac produsul este corespunztor din punct de vedere calitativ. n situaia n care produsul finit nu se livreaz imediat atunci este trecut la depozitare.

3.2 Etichetarea produsului


Conform mentiunilor suplimentare de etichetare pe grupe de produse, din legislatie, la categoria brnzeturilor, din care face parte si cascavalul, eticheta trebuie sa contina informatii precum: a) continutul de grasime raportat la substanta uscata , exprimat n procente; b) procedeul de tratament termic la care au fost supuse materiile prime sau produsele finite (pasteurizare, topire, afumare); c) o mentiune precum "pe baza de lapte crud", daca s-a utilizat numai lapte crud pentru fabricare; d) n cazul brnzeturilor aromatizate, mentionarea aromatizantului adugat. Brnzeturile, incluznd si cascavalurile, sunt scutite de obligatia indicarii ingredientelor, n masura n care nu au suferit dect adaugari de produse lactate,enzime in culturi de microorganisme necesare fabricarii sau de sare, n cazul brnzeturilor, altele dect cea proaspata sau topita . Marcarea cascavalurilor se face pe suprafata lateral tesita , vizibil, prin stampilare cu tus alimentar mentionndu-se: marca, societatea comercial ,denumirea produsului, data fabricatiei (ziua, luna, anul), tipul (O sau V), numarul de ordine al selectiei. Ambalajele pentru desfacere, respectiv eticheta trebuie sa mentioneze: - Marca societaii comerciale; - Denumirea produsului; - Data preambalarii (ziua, luna, anul) ; - Masa neta ; - Continutul n grasime S.U.; - Procedeul de tratament termic la care au fost supuse materiile prime sau produsele finite (afumare) ; - Mentiune, precum pe baza de lapte crud daca s-a utilizat numai lapte crud pentru fabricatie; n cazul ca cascalurilor aromatizate, mentionarea aromatizantului adaugat; - Termenul de valabilitate. - Transport Daca transportul la magazin se face cu mijloace de transport frigorifice sau izoterme, rotile de ca cascaval se trec n lazi de lemn sau din material plastic, acoperite cu hrtie de ambalaj sau

folie de material plastic, asezate pe gratare de lemn, curate, acoperite cu hrtie, n coloane de maximum sase. Depozitare [4]

Capitolul 4. Calitatea de prezentare in comparatie cu alte 23produse similare


4.1 Doua marci din produsul cascaval si prezentarea celor mai reprezentative date despre acestea Cascavalul este un tip de branza facut din lapte de vaca sau oaie, fiind originar din Sicillia, dar acum fiind foarte raspandit in Balcani, mai ales in Romania,Bulgaria, Serbia, Ungaria, Turcia, Grecia, Slovenia si Croatia. Numele italian al branzei era Caciocavallo, insemnand branza calare. Unii sustin ca la inceput cascavalul era facut din lapte de iapa. Cel mai probabil denumirea provine prin faptul ca se pune la scurs calare peste un bat.[5] Delaco este unul dintre principalii furnizori de produse lactate pentru marile retele de magazine si ai comertului traditional. Compania Delaco este situata in Codlea, la cativa km de Brasov, in centrul tarii, la 170 km nord fata de Bucuresti. Portofoliul celor de la Delaco cuprinde in primul rand branzeturi si specialitati vandute sub brandul Delaco..Produse comercializate pe piata sub marca Delaco sunt: Cascaval (sofia, afumat, dalia, rucar, de oaie) Branzeturi (mozzarella, branza topita, emmentaler, telemea de vaca,telemea de oaie) Lapte UHT (integral, degresat si semidegresat) Lapte pentru cafea Unt[6]

fig.3 Hochland Reprezinta unul din principalii jucatori pe piata interna a branzeturilor. Produsele celor de la Hochland au inceput sa fie importate in anul 1993 in Romania, ca apoi in anul 1998 dupa ce a fost achizitionata fabrica de la Sighisoara sa se infiinteze Hochland Romania. Hochland AG este originara din Germania fiind infiintata in anul 1927. In anul 2007, compania detinea 13facilitati de productie si avea un numar de 4200 angajati. Produse comercializate pe piata sub marca Hochland sunt: Branza cu mucegai nobil (brie, camembert, bleu) Branza topita Branzeturi maturate (cascaval, cascaval pane, felii de branza naturala) Creme de branza Telemea Branzeturi rase.[7]

fig.4

4.2 Prezentarea mentiunilor obligatorii si suplimentare de etichetare


HG nr. 106/2002 Scopul etichetarii este de a da consumatorilor informatiile necesare,suficiente, verificabile si usor de comparat astfel incat sa permita acestora sa aleaga acel produs care corespunde exigentelor lor din punct de vedereal nevoilor si posibilitatilor lor financiare precum si de a cunoaste principalele riscuri la care ar putea fi supusi. Informatiile inscrise pe eticheta nu trebuie sa induca in eroare consumatorii privind achizitionarea produselor in privinta, caracteristicilor alimentului si in special a naturii, indentitatii, proprietatilor, compozitiei, cantitatii, durabilitatii, originalitatii sau provenientei sale precum si a metodelor de fabricatie sau de productie: atribuiri de efecte sau proprietati alimentelor pe care nu le poseda sugerari ca alimentul are caracteristici speciale atunci cand toate produsele similare au astfel de caracteristici .

Lista cuprinzand ingredientele contine toate ingredientele din alimente in ordinea descrescatoare cantitatii determinate in momentul introducerii in fabricatie; vitaminele si mineralele adaugate in alimente se mentioneaza in lista cuprinzand ingredientele In cazul alimentelor solide livrate in mediul lichid se indica pe eticheta si masa neta a componentei solide. Pe eticheta sau pe ambalajul alimentelor se inscrie de catre producator data durabilitatii minimale, respective data pana la care aceastea isi pastreaza caracteristicile specifice in conditii de depozitare corespunzatoare: a se consuma de preferinta inainte de, a se consuma de preferinta pana la sfarsitul . Pentru diferitele tipuri de sortimente din grupa branzeturilor proaspete,topite, maturate, fermentate, aromatizate se precizeaza: - continutul de grasime raportat la substanta uscata -procedeul de tratament chimic la care au fost supuse materiile prime sau produsele finite (pasteurizare, topire, afumare) - in cazul branzeturilor aromatizate , mentionarea aromatizantului adaugat.[3] 4.3 Analiza continutului informational al etichetelor a doua marci de produse alese

Ca observatie privind etichetarea celor doua marci de produse si corectitudinii neetichetarii acestora, afirm ca sunt indeplinite normele obligatorii si suplimentare de etichetare, si ca pe acestea sunt inscrise informatiile necesare identificarii produsului, a termenelor de valabilitate, conditiilor de pastrare, a producatorului si locul unde se produce marfa, lista ingredientelor si modul de preparare al acestora.[2]

4.4 Analiza elementelor esteticii, ambalajelor celor doua marci Prezentarea caracteristicilor estetice a. Delaco Produsul vine preambalat, ambalajul fiind format dintr-un material plastic moale, special pentru a inchide ermetic produsul si de a il pastra o perioada indelungata de timp.

Modul prin care cei de la Delaco fac ambalarea cascavalului este in vid, pentru a elimina aerul existent si a mari perioada de valabilitate a produsului, deoarece aerul altereaza si mucegaieste mai repede alimentul. Forma produsului ambalajului este data de forma produsului, aceeasta fiindcilindrica, deoarece cei de la Delaco incearca sa promoveze tipul clasic decascaval, cel facut la tara acela avand forma cilindrica. Prin acest fapt eiincearca sa promoveze cascavalul clasic romanesc. Cromatica ambalajului este una simpla formata dintr-un ton de 3 culori: scrisulalb si fundalul este in degrade verde deschis cu verde inchis,culori ce sugereaza prospetimea si natura, mediul de provenienta al cascavalul. Eticheta nu prezinta elemente grafice, aceeasta fiind simpla Eticheta este formata din material celulozic, litografiat pe care sunt inscrisedatele de identificare ale produsului si de informare a cumparatorului.[6] b, Hochland Ambalajul produsului este format din acelasi material ca si al celor de la Delaco, modul de ambalare fiind similar. Ambalajul cascavalului hochland difera prin forma, aceasta fiinddreptunghiulara, iar c romatica este mai complexa, prezentand elemente degrafica (sigla companiei formata din fundal de dealuri verzi, si o imagine a cascavalului). Culorile sunt vii, rosu si albastru, fapt prin care se incearcaatragerea consumatorului.Ca si cei de la Delaco, eticheta este din celuloza pe aceasta fiind inscrise datelede identificare ale produsului si de informare a cumparatorului.[7]

4.5 Comparatia design-ului de ambalaj Din punct de vedere al graficii Hochland este mai atractiv decat Delaco prin culorile folosite si prin modalitatile de prezentare al informatiilor,in reprezentarea grafica Hochland prezinta produsul, lucru pe care nu il face si Delaco . Un plus pentru Hochland il reprezinta si dispunerea informatiilor acestea fiind mai usor de retinut si citit.

Si informatiile de pe spatele etichetei Delaco sunt usor de retinut si de citit avand in vedere faptul ca sunt scrise cu negru pe alb, iar marimea literelor este destul de mare pentru a fi citite de ladistanta. [7] Cu privire la modalitatea de deschidere al produsului atat Delaco cat si Hochland se deschid usor fara un efort mare din partea consumatorului . Ambalajul cascavalului Delaco, ar trebui realizat cu culori mai atragatoare pentru a avea un impact vizual asupra cunsumatorilor, schimbarea designului produsului ar fi si aceasta o modalitate de imbunatatire a aspectului deoarece designul alimentului de acum este comun s-ar putea opta pentru un design mai indraznet,si care sa exprime utilitatea sa zi de zi. Ambalajul Hochland desi este foarte atragator este putin cam incarcat iar cele doua culori rosu si albastru nu se potrivesc puse impreuna deoarece sunt culori foarte tari, rosul fiind culoare calda iar verdele culoare rece. Ambalajul Delaco este destul de simplu, culorarea dominanta fiind verde, albul apare doar pentru a incadra continutul de grasime, pentru al scoate in evidenta pe acesta din urma. O prima imbunatatire ar putea fi scoaterea de pe eticheta cascavalului Hochland a fundalului cu acele case aflate la poalele unui deal. O alta imbunatatire ar fi scrierea unui slogan pe eticheta astfel incat sa ramana in mintea consumatorului, lucru valabil pentru ambele produse.[6]

Concluzii In scopul analizei celeor 2 tipuri de cascaval si anume cascavalul Hochland si Delaco s-au intocmit o serie de fise prin care am atribuit fiecaruia punctajul aferent pe baza fisei de evaluare prin punctaj a calitatii senzoriale a cascavalului.In final am centralizat cele 3 fise individuale ale degustatorilor in scopul trasarii unor concluzii finale in ceea ce priveste calitatea celor doua tipuri de cascaval observate de-a lungul proiectului. In urma acestei centralizari, sau obtinut urmatoarele rezultate: Cascavalul Delaco a surclasat Cascavalul Hohland obtinand un punctaj total mediu de aproximativ 18 puncte ( 18,33 ,mai precis) fata de cel din urma care a reusit sa obtina doar 14. Cat despre clasa de clasa de calitate in care se incadreaza cele doua produse analizate ,s-au obtinut urmtoarele rezultate: Cascavalul Hochland a obtinut un punctaj de 70% ceea ce ii da statutul unui produs foarte bun, in timp ce cascavalul Delaco a obtinut 85% situandu-l prin urmare in clasa produselor excelente. Metodologia dupa care s-au calculat aceste procente ce reflecta incadrarea in clasa de calitate a produselor situate are la baza un principiu foarte simplu, si anume utilizarea regulii de 3 simple raportand astfel punctajele medii totale la maximul de puncte ce ar putea fi obtinut stipulat in grila de evaluare a caracteristicilor de calitate. Cascavalul Ladorna este singurul produs din Romnia care are licenta de produs ecologic. Pentru mbunatatirea calitatii cascavalului este necesar si o mbunataire a materiei prime (laptele) precum si o perfectionare a liniilor tehnologice de procesare a laptelui.

Bibliografie
1.Etichetarea alimentelor preambalate ANPC 2.Hotarre Nr. 106 din 7 februarie 2002 privind etichetarea alimentelor. 3.Marfurile alimentare in comertul international, editura Economica, Dumitru Dima,Rodica Pamfilie, Roxana Procopie, 2001 4.Merceologie alimentara, editura Independenta Economica,Mirela Antonescu, Luminita Neacsu, Luminita Voicu, 2001 5.www.delaco.ro 6.www.frieslandfood.com 7.www.hochland.ro