MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI 

CERCETĂRII AL
REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE
DEPARTAMENTUL ECONOMIE, MARKETING ŞI TURISM

REFERAT

LA TEMA

" Studierea pieței biscuiților"

Program de studii: Marketing și Logistică

Biscuiti
Fie că este dulce sau sărat, simplu, cu umplutură sau glazurat, fie că este crocant și afânat ori dens și
cremos, biscuitul este produsul accesibil, uşor de procurat şi de depozitat, apreciat la nivel mondial de
toate categoriile de consumatori, pentru sațietate și aroma sa discretă. Un biscuit poate îmbogăți micul
dejun, împreună cu o ceașcă de cafea, lapte sau ceai, poate fi gustarea rapidă dintre mese sau chiar o
recompensă după o zi grea.

Istoria biscuitilor

Istoria nu ne spune exact cand a fost copt primul biscuit, insa se stie ca oamenii
preistorici fierbeau graul sau il coceau si ii adaugau legume si ierburi.

In America un biscuit este descris ca fiind o prajitura subtire, dulce si de dimensiuni

reduse. 

Se crede ca biscuitii asa cum ii percepem noi astazi, continand unt si zahar, nu au aparut
decat dupa secolul 18. Iar in secolul 19, odata cu raspandirea obiceiului englezesc de a savura o
cana aromata de ceai impreuna cu produse de patiserie si biscuiti, se pare ca a pornit si productia
industriala a acestora, Anglia fiind printre primele tari, care a lansat aceasta industrie.

Biscuiţii sunt produse făinoase obţinute prin coacerea unui aluat afânat preparat din:
făină, zahăr, grăsimi, ouă, miere, glucoză, lapte, arome, afânători chimici şi biochimici şi altele.

Sortimentatie biscuit:

Euromonitor a realizat o clasificare a tipurilor de biscuiti dupa cum urmeaza: 

- Biscuiti dulci – biscuiti simpli, prajituri, biscuiti imbracati in ciocolata, biscuiti
sandwich si biscuiti umpluti;
- Biscuiti simpli – biscuiti dulci, fara crema care pot avea insa aroma de lamaie sau
ciocolata; se includ si napolitanele simple. 
- Cookies – biscuiti dulci simpli cu adaos de fulgi de ciocolata, fructe sau alune. De
regula, au o forma rotunda; se includ si prajiturile invelite in ciocolata; 
- Biscuiti inveliti in ciocolata – biscuiti simpli inveliti total sau partial in ciocolata;
biscuitii umpluti, inveliti in ciocolata, sunt de asemenea inclusi; 
- Biscuitii sandwich – biscuiti simpli uniti printr-o umplutura de crema, ciocolata sau
fructe;  
- Biscuiti umpluti – biscuiti dulci ce pot fi umpluti (cu gem, pasta de fructe, crema) sau
inveliti; napolitanele umplute sau invelite sunt incluse in categorie; 
- Biscuitii aperitiv si crackers – biscuiti, nu dulci dar care se consuma de cele mai multe
ori cu branza sau alte mancaruri; se includ si biscuitii de dimensiuni mici precum si biscuitii
umpluti cu crema.
-Biscuiti digestivi
.
Descrierea procesului tehnologic

Cu toate că se diversifică într-un număr mare de sortimente, realizate prin proceduri în

mare măsură distincte, în general tehnologia de fabricare a biscuiţilor este comună, aşa cum se
poate observa din figura următoare.

Prepararea aluatului constă din operaţii care conduc la înglobarea tuturor

componentelor într-o masă omogenă, cu caracteristicile specifice sortimentului de biscuiţi care se
fabrică. Pentru aceasta sunt necesare operaţii de pregătire şi dozare a materiilor prime, de
frământare şi după caz de fermentare, apoi de vălţuire a aluatului.
Pregătirea materiilor utilizate are în vedere aducerea lor într-o stare fizică, de puritate, de
calitate etc., potrivită pentru realizarea unui aluat corespunzător. Pregătirea se face prin
dizolvare, separare, sortare, îndepărtarea componentelor neutile (ex. coji de ouă) şi altele.
Dozarea materiilor prime se efectuează în funcţie de prevederile reţetelor de fabricaţie şi
de mărimea loturilor. Pentru executarea dozării se folosesc o serie de aparate de măsurare şi
control.
Frământarea aluatului reprezintă faza de amestecare a componentelor sub forma unei
paste consistente, având o distribuţie uniformă a materiilor în întreaga masă.

Umiditatea constituie o caracteristică prin care se evaluează calitatea aluatului. Ea este

condiţionată de cantitatea de apă folosită, precum şi de aportul de apă adus de celelalte
componente lichide şi fluide folosite. În general, umiditatea aluatului depinde de grupa de
biscuiţi şi anume:
• aluat pentru biscuiţi glutenoşi - 25 - 27%;
• aluat pentru biscuiţi crackers - 26 - 29%;
• aluat pentru biscuiţi zaharoşi - 16 - 19%.

Temperatura aluatului determină în bună măsură însuşirile lui plastice. Nivelul optim al
temperaturii aluatului pentru biscuiţi este condiţionat de conţinutul de zahăr şi grăsimi şi de
modul în care se face afânarea.
Normele tehnologice prevăd următoarele temperaturi ale aluatului:
• biscuiţi glutenoşi - 38 - 40oC;
• biscuiţi zaharoşi - 19 - 25oC, nivel sporit proproţional cu adaosul de zahăr şi grăsimi;
• biscuiţi crackers - 20 - 25oC pentru situaţia în care se aplică fermentaţia de lungă durată sau 26 -
28oC dacă se face o fermentare scurtă sau se aplică afânarea combinată (biochimică şi chimică).

Afânarea şi odihna aluatului

Durata repausului şi condiţiile în care se realizează depind de tipul de aluat,astfel:
• aluat glutenos - 1 - 3 ore la circa 30oC şi o umiditate relativă a aerului de circa 80 - 90%;
• aluat zaharos - 14 - 24 ore, la circa 8 - 10oC şi o umiditate relativă de 70 - 90%.

Pregătirea aluatului pentru modelare

Înainte de a se modela, aluatul trebuie prelucrat pentru ai îmbunătăţi omogenitatea şi
structura. Aceasta se realizează astfel:
•laminare succesivă şi stratificare în cazul biscuiţilor glutenoşi
•laminare simplă în cazul biscuiţilor zaharoşi.

Modelarea aluatului
Pentru modelarea aluatului de biscuiţi se folosesc următoarele metode:
•A. modelarea prin ştanţare, practicată pentru aluatul glutenos şi pentru biscuiţi
crackers;
•B. modelarea prin presare, în forme rotative a aluatului zaharos;
•C. modelarea prin trefilare (sau şpriţare) a unui aluat zaharos sau cu însuşiri mai
apropiate de aluatul glutenos, fără a fi identic cu acesta.

Coacerea se realizează prin încălzirea treptată a bucăţii de aluat până la temperatura de

peste 200oC, pentru a se favoriza transformările fizico-chimice care determină caracteristicile
specifice ale produsului finit. Pentru coacere se utilizează cuptoare continue cu bandă, la care se
poate face reglarea temperaturii corespunzător cerinţelor tehnologice.
Datorită faptului că prin coacere aluatul suferă transformări care definitivează
caracteristicile produsului finit, defecţiunile tehnologice produse în această fază conduc la
rebutarea loturilor respective. Acest fapt obligă la manifestarea unei mari atenţii faţă de calitatea
aluatului şi condiţiile de coacere.

Răcirea biscuiţilor are scopul de a scădea temperatura produsului până la nivelul

ambianţei. Răcirea se efectuează prin transportul biscuiţilor pe benzi deschise pentru a se efectua
un schimb rapid de căldură. Unele sortimente de biscuiţi crackers în timpul răcirii sunt stropite
cu grăsime pentru a li se îmbunătăţi aspectul exterior, care devine mai brun şi smălţuit, iar aroma
este mai plăcută.

Ambalarea biscuiţilor
Pornind de la ideea că ambalajul are rol de protecţie a produsului, de prezentare şi de
protecţie pe parcursul transportului, se remarcă următoarele situaţii:
• produse ambalate în vrac, deci direct în ambalajele de transport: lăzi de lemn sau cutii
de carton; această soluţie se aplică în special în cazul biscuiţilor simpli, cu o mare rezistenţă
mecanică.
• produse preambalate în porţii mari, care se face prin aşezarea unor cantităţi de 0,2 - 1
kg în cutii de carton; se recomandă în cazul sortimentelor de biscuiţi asortate.
• produse preambalate în porţii mici de 100 - 200 g - această variantă este cea mai
utilizată în momentul de faţă.
Produsele preambalate se ambalează apoi în ambalaje de transport: cutii de carton sau lăzi de
lemn.
Tehnici de ambalare a biscuiţilor:
Cele mai răspândite tehnici de ambalare a biscuiţilor sunt:
• ambalarea prin învelire - un grupaj de biscuiţi de format cilindru sau paralelipiped, se
acoperă cu o folie de material, care se lipeşte pe lungime, se pliază şi se lipeşte la capete.
• ambalarea în pungi - se aplică mai ales în cazul sortimentelor neregulate.
• ambalarea în cutii - se foloseşte pentru ambalarea produselor asortate.
• ambalarea prin mularea foliei de ambalare sub formă de plic, care se sudează
longitudinal şi la capete.
• ambalarea în cutii şi lăzi de lemn - ambalaje de transport.
Toate ambalajele, indiferent de tipul lor trebuie să fie inscripţionate cu numele
sortimentului şi datele privind valoarea nutritivă a produsului, numele producătorului, termenul
de valabilitate al produsului şi standardul sau norma internă de fabricaţie.

Caracterizarea materilor prime

Pentru fabricarea biscuiţilor sunt necesare o serie de materii prime şi materiale care au
următoarelor funcţii:
• surse de substanţe nutritive (glucide, lipide, proteine, vitamine, enzime etc.);
• materiile prime auxiliare au rolul de a imprima produsului finit o serie de caracteristici
senzoriale, cum sunt aroma, culoarea, structura produsului, starea suprafeţei etc.;
• ambalajele au rolul de a proteja produsul.

Făina de grâu este materia primă de bază, care intră în proporţie de peste 60% în
compoziţia biscuiţilor. Principalele tipuri de făină utilizate la fabricarea biscuiţilor sunt cele albe,
dar pentru produse dietetice se pot folosi şi alte tipuri (semialbă, neagră, integrală).
Grăsimile alimentare sunt materii prime care contribuie la frăgezimea şi îmbunătăţirea
gustului produsului finit, la structura şi fineţea cremelor. Grăsimea utilizată la fabricarea
biscuiţilor influenţează direct termenul de valabilitate al produsului finit, deoarece în mod
normal apare fenomenul de râncezire şi deci de depreciere a calităţii biscuiţilor. Pentru a elimina
acest inconvenient se recomandă folosirea unor grăsimi stabilizate cu ajutorul antioxidanţilor.
Ouăle se folosesc ca adaos în aluat şi în creme pentru îmbunătăţirea valorii alimentare şi
a culorii produselor, care capătă la nivelul miezului o nuanţă gălbuie. Albuşul de ou permite prin
batere înglobarea de aer ceea ce conferă cremelor o structură poroasă şi fină.
Laptele şi produsele lactate se folosesc pentru îmbunătăţirea valorii alimentare, gustului
şi aromei produselor. Laptele poate fi lichid, pasteurizat, concentrat prin evaporarea unei părţi
din apă, sau lapte praf. Produsele lactate folosite la fabricarea biscuiţilor sunt untul şi
brânzeturile, acestea din urmă fiind folosite mai ales la fabricarea biscuiţilor aperitiv.
Substanţele afânătoare se folosesc pentru afânarea biscuiţilor. Drojdia comprimată se
foloseşte pentru afânarea biscuiţilor crackers. De altfel aceşti biscuiţi sunt singurii care se fabrică
cu drojdie. Celelalte tipuri sortimentale se fabrică cu afânători chimici deoarece conţinutul ridicat
de grăsimi şi zaharuri împiedică activitatea drojdiei.
Materiile aromatizante sau condimentele sunt ingrediente care se folosesc în scopul
conferirii de mirosuri şi gusturi plăcute, apetisante.
Materiile colorante se folosesc pentru colorarea biscuitului, cremei sau stratului de
acoperire. În acest scop se folosesc materii prime colorante (praf de cacao, ciocolată, cafea,
produse din fructe etc.) precum şi substanţe colorante (coloranţi alimentari).
Analiza pietei produsului
În Moldova, piaţa de biscuiţi este evaluată, ca volum, la 40.000 de tone anual, iar ca
valoare, la aproximativ 50 de milioane de euro.Potrivit statisticilor, biscuiţii dulci şi cei ambalaţi
formează cea mai mare parte a pieţei de profil.Un studiu Omnibus realizat de compania
Synovate, în exclusivitate pentru revista Capital, arată faptul că 62% din moldoveni, îndeosebi
femei, obişnuiesc să consume biscuiţi. 
Ca frecvenţa a consumului, mai mult de jumatate (55%) din respondenţi afirmă că
mănâncă biscuiţi cel puţin o data pe săptămână, iar ca moment al zilei, cei mai mulţi (49%)
consideră că sunt foarte potriviţi ca gustări între mese. Alte opţiuni indica faptul că
aceste produse sunt consumate ca desert (27%), la cină (27%), la micul dejun (24%)
sau în timpul zilei, fie la serviciu (24%), fie la scoală (8%).

Dezvoltarea pieţei are ca efect creşterea continuă a cererii şi a ofertei.Consumul de

biscuiţi a crescut în ultimii ani cu 14%.

Distributie
Datele furnizate de compania de cercetare MEMRB arata ca cele mai mari vanzari de
biscuiti sunt inregistrate in comertul traditional. Magazinele mici devanseaza hypermarketurile
atat in vanzarile volumice cat si in vanzarile valorice. În comertul traditional  cel mai vandut tip
de biscuiti sunt pachetele, de orice sortiment, dar la un gramaj mic, si vracurile, reprezentate de
biscuitii populari.
Producatorii vor miza in continuare pe distributia traditionala, mai ales ca vanzarile de
biscuiti in acest sector masoara aproximativ 60-70% din comertul total. 
Canalul hypermaketurilor, desi inregistreaza o pondere de aproximativ 35%,
concentreaza totalitatea produselor inovatoare si importurile. În mediul urban acestea suplinesc
nevoia de vrac, dezvoltand si gestionand raioane la standarde moderne, adaptate tuturor tipurilor
de clienti. 

Marcarea
- Denumirea firmei, societatii producatoare;
- Denumirea produsului si masa nominala;
- Data fabricatiei (ziua, luna, anul si schimbul);
- Standardul sau alta specificatie tehnica;
- Termenul de valabilitate.

Etichetarea
Etichetarea si inscriptionarea alimentelor ambalate trebuie sa fie
conform reglementarilor nationale, in conformitate cu reglementarile internationale. Pentru
alimentele care sunt ambalate de alti agenti economici decat cei care le-au produs, inclusiv
cele din import, de asemenea trebuiesc respectate reglementarile in vigoare.

Depozitarea biscuiţilor
Scopul depozitării în unităţile de fabricaţie este de a crea un stoc de produse care asigură
continuitatea livrării către reţeaua comercială, în părţi de sortimente asortate, pe măsura
cerinţelor de consum. Pentru menţinerea calităţii biscuiţilor
trebuie să se ţină cont de următorii factori: umiditatea produselor,
temperatura aerului din depozit, lumina şi acţiunea mecanică în timpul transporturilor interioare.

Canalul de distribuţie
Comercializarea  produselor se face  printr-un canal de distribuţie scurt format din producător,
detailist şi consumator.
Piaţa biscuiţilor este extrem de dinamică, suprapopulată şi foarte fragmentată.
Producătorii impun continuu noutăţi în domeniu, astfel că ritmul de înlocuire a produselor
la raft este unul alert.
Prognozele arată că piața globală a biscuiților va avea o evoluție pozitivă, iar acest trend este
dictat de mai mulți factori:
• creșterea veniturilor consumatorilor, urbanizarea și îmbunătățirea nivelului de trai în rândul
populației clasei de mijloc;
• intensificarea gradului de conștientizare a consumatorilor cu privire la ingrediente și beneficiile
lor pentru sănătate, ceea ce determină accentuarea interesului pentru gamele de biscuiți cu
semințe, făinuri integrale;
• interesul acordat produselor alimentare inovative ca aromă, formă și gust, mai ales din partea
tinerilor.

Pe de altă parte, este de așteptat ca  deficitul de forță de muncă și creșterea cotei de impozitare să
tempereze dezvoltarea pieței.

În lume
La nivel global, piața biscuiților a fost evaluată la aproximativ 100 de miliarde de dolari în 2018,
cu o valoare ușor mai ridicată față de anul anterior, şi este proiectată să crească cu un ritm mediu
anual (CAGR) de 5%, astfel încât să ajungă la 135 de miliarde de dolari până în anul 2023,
conform Insight Survey Mk. Research.
Biscuiţii dulci au acoperit trei sferturi din valoarea totală a vânzărilor pe această piață, în timp ce
segmentul biscuiților săraţi s-a limitat la aproximativ 26 miliarde de dolari anul trecut, specifică
studiul.
Europa a dominat piața globală a biscuiților în ceea ce privește vânzările cu amănuntul, pe
parcursul anului 2018, urmată de Asia Pacific şi America de Nord. Pentru anul 2019, consumul
mediu pe cap de locuitor este evaluat la 5,9 kg și se preconizează un ritm mediu anual de creștere
(CAGR) de 2,2% în perioada 2019 – 2023, conform Statista.
Creșterea veniturilor populației, interesul pentru gustări „sănătoase“, precum și existența unor
game ofertante și variate de produse favorizează evoluția pieței de biscuiți în Europa.

Europa de Est – creştere pe categoria biscuiților dulci, ambalați

În Europa de Est se așteaptă o evoluție mult mai dinamică a acestui segment de piață, care va
avea cea mai  ridicată rată medie anuală de creștere de pe continent, de 4% (CAGR în perioada
2019-2023), deși se apreciază că veniturile din segmentul biscuiți vor atinge doar 4,7 miliarde de
dolari în 2019. Consumul mediu pe cap de locuitor este însă estimat la 4,3 kg în anul 2019 și,
conform analiștilor Euromonitor, până în 2023, va fi similar celui din Europa de Vest,
aproximativ 5,2 kg.

Fie că este dulce sau sărat, simplu, cu umplutură sau glazurat, fie că este crocant și afânat
ori dens și cremos, biscuitul este produsul accesibil, uşor de procurat şi de depozitat,
apreciat la nivel mondial de toate categoriile de consumatori, pentru sațietate și aroma sa
discretă. Un biscuit poate îmbogăți micul dejun, împreună cu o ceașcă de cafea, lapte sau
ceai, poate fi gustarea rapidă dintre mese sau chiar o recompensă după o zi grea.
Piaţa biscuiţilor este extrem de dinamică, suprapopulată şi foarte fragmentată.
Producătorii impun continuu noutăţi în domeniu, astfel că ritmul de înlocuire a produselor
la raft este unul alert.
Prognozele arată că piața globală a biscuiților va avea o evoluție pozitivă, iar acest trend este
dictat de mai mulți factori:
• creșterea veniturilor consumatorilor, urbanizarea și îmbunătățirea nivelului de trai în rândul
populației clasei de mijloc;
• intensificarea gradului de conștientizare a consumatorilor cu privire la ingrediente și beneficiile
lor pentru sănătate, ceea ce determină accentuarea interesului pentru gamele de biscuiți cu
semințe, făinuri integrale;
• interesul acordat produselor alimentare inovative ca aromă, formă și gust, mai ales din partea
tinerilor.

Pe de altă parte, este de așteptat ca  deficitul de forță de muncă și creșterea cotei de impozitare să
tempereze dezvoltarea pieței.
În lume
La nivel global, piața biscuiților a fost evaluată la aproximativ 100 de miliarde de dolari în 2018,
cu o valoare ușor mai ridicată față de anul anterior, şi este proiectată să crească cu un ritm mediu
anual (CAGR) de 5%, astfel încât să ajungă la 135 de miliarde de dolari până în anul 2023,
conform Insight Survey Mk. Research.
Biscuiţii dulci au acoperit trei sferturi din valoarea totală a vânzărilor pe această piață, în timp ce
segmentul biscuiților săraţi s-a limitat la aproximativ 26 miliarde de dolari anul trecut, specifică
studiul.
Europa a dominat piața globală a biscuiților în ceea ce privește vânzările cu amănuntul, pe
parcursul anului 2018, urmată de Asia Pacific şi America de Nord. Pentru anul 2019, consumul
mediu pe cap de locuitor este evaluat la 5,9 kg și se preconizează un ritm mediu anual de creștere
(CAGR) de 2,2% în perioada 2019 – 2023, conform Statista.

Creșterea veniturilor populației, interesul pentru gustări „sănătoase“, precum și existența unor
game ofertante și variate de produse favorizează evoluția pieței de biscuiți în Europa.

Sursă: Statista
O evoluție remarcabilă  s-a observat în ultimii cinci ani pe segmentul biscuiților dulci, ambalați.
În timp ce consumul pe cap de locuitor, la nivel global, a crescut cu doar 100 g,  în Europa de Est
acesta a avansat cu 500 g, conform Euromonitor International. Dezvoltarea impresionantă se
datorează mai ales creșterilor accelerate ale volumelor înregistrate în Rusia și România. Dacă în
ţara noastră evoluția pieței a fost alimentată de politicile de consum, cum ar fi reducerea TVA-
ului la produsele alimentare, majorările salariale în sectorul public și nivelul salariului minim, în
Rusia, creșterea a fost influențată de deprecierea monedei locale, care a determinat consumatorii
să caute alternative mai ieftine de consum, cum ar fi biscuiții.

Potențial generos de creștere

În România, piața biscuiților este considerată una dintre cele mai dinamice din industria
panificației, fiind segmentul cu cea mai accelerată dezvoltare, de +12,5% în perioada 2016 –
2017, conform declarațiilor ROMPAN. Pentru anul 2019, consumul mediu pe cap de locuitor se
estimează la 5,9 kg/an, iar veniturile din acest segment se așteaptă să atingă  309 milioane de
dolari, conform analiștilor de la Statista. Pentru perioada 2019-2023 se preconizează un ritm
mediu anual de creștere a veniturilor de 1,7%.

În ceea ce priveşte categoria biscuiţilor ambalaţi, analiştii Euromonitor sunt optimiști, apreciind
că în România și Bulgaria ritmul anual de creştere va depăși 3%.  Astfel consumul, încă redus,
înregistrat în aceste țări, oferă un potențial generos de creștere.
Este de așteptat ca extinderea comerțului modern, vizibilitatea crescută la raft și diversificarea
gamei de produse  să impulsioneze cererea, în special în România, punctează Euromonitor.

În schimb, scăderea populației va avea un impact negativ asupra creșterii pe piețele menționate

Trenduri
Succesul jucătorilor de pe piața globală a biscuiților se va baza pe buna gestionare a
echilibrului dintre lansarea de noi produse și susținerea cererii de oferte tradiționale,
evidențiază Transparency Market Research. Aproape o treime din veniturile totale de pe
piața globală a biscuiților dulci provine din segmentul biscuiților simpli,  însumând 25 de
milioane de dolari, valoare care explică importanța acestui segment.
Interesul pentru sănătate și confort este unul dintre trendurile pe care Euromonitor
International le-a evidențiat ca având un impact semnificativ în următorul deceniu în categoriile
FMCG. La nivel mondial, 42% dintre repondenții sondajului efectuat de Euromonitor au raportat
că urmăresc în mod regulat ceea ce mănâncă, pentru a-și gestiona greutatea şi menţine sănătatea.
În cazul biscuiților dulci, consumatorii sunt atenţi la cantitatea de zahăr şi la prezența glutenului.
Prin urmare, orientarea percepției consumatorilor de la alimente convenționale la o gustare
hrănitoare va duce la creșterea cererii de produse naturale, cu conținut de cereale integrale,
seminţe, tipuri de nuci și fructe uscate, produse organice şi cele cu eticheta „curată“.
Republica Cehă și România se bucură de cele mai promițătoare perspective pe acest segment de
piaţă, fiind estimate creșteri mult mai rapide decât la categoriile de bază. Diversitatea și
concurența vor impulsiona segmentul „produse sănătoase“ care este de așteptat să înflorească și
să treacă de la clasicul „cu conţinut redus“ de zahăr sau grăsimi, la formule mai complexe, cum
ar fi cereale străvechi, înlocuitori naturali ai zahărului și procesare redusă.
Exuberanța Milenialilor dictează produsele viitorului
Publicul tânăr este atras de trenduri inovatoare şi nonconformiste. Astfel că  ingredientele
sofisticate sau luxoase stimulează papilele gustative ale Milenialilor, iar atenția le este ușor
captată de aspecte exotice și arome curajoase, care le satisfac exuberanța. În consecinţă,
producătorii dispuși să propună biscuiţi cu noi texturi și arome îndrăznețe vor fi pe placul
consumatorilor noii generaţii.
Gama premium
Biscuiții pot fi un produs de lux. Iată o soluție prin care biscuiți premium, pregătiți în scopul de a
fi dăruiți la diferite ocazii,  cum ar fi Crăciunul, Ziua Îndrăgostiților sau alte evenimente,
generează noi vectori de vânzare la nivel internațional. De exemplu, o companie din Turcia oferă
biscuiți premium cu diverse umpluturi, precum ciocolată neagră, ciocolată cu lapte, caramel și
cafea. Biscuiții săi premium, în ambalaje de lux, sunt o încântare pentru grupurile de
consumatori cu venituri mai mari.
Segmentul de vânzare cu amănuntul online îmbină în mod fericit caracteristicile produsului,
ușor de stocat și transportat, cu cerințele de confort ale consumatorului modern, cum ar fi
livrarea la domiciliu, generând astfel un potențial generos de creștere a businessului.
Produsele ambalate și mai ales cele în pachete cu gramaje mai reduse, de tip «on-the-go»,
creează noi posibilități de dezvoltare.
Soluțiile alternative de ambalare vor fi o provocare continuă pentru actorii din branșă,
într-o perioadă în care sustenabilitatea a devenit o necesitate.