Istoria cafelei

Ce dulce este cafeaua ! Mai dragastoasa decat o mie de saruturi, mai dulce decat vinul muscat ! Johann Sebastian Bach (Cantata Cafelei) Provoaca placere, chiar si pasiuni de lunga durata. Are, asemeni Seherezadei, o putere de fascinatie aparte, tocmai pentru ca are de spus o istorisire veche care merita ascultata si ... savurata. Pentru fiecare simt are cate o aroma. Pentru fiecare pleoapa care se inchide, rapusa de somn, are o un amestec nobil, cu inzestrari miraculoase, ce-i da puterea sa ramana in continuare, deschisa, pentru a citi pana la capat POVESTEA CAFELEI. Boabele magice sau apa neagra au, intr-adevar, o istorie veche de mai bine de 1 000 de ani, timp in care boabele de cafea au parcurs numeroase etape, trecand de la stadiul de aliment la cel de tamaduitor, si ajungand la varietatea inimaginabila de produse derivate din cafea de astazi. Se crede ca numele cafelei provine din Kaffa, provicia etiopiana de unde cafeaua isi trage obarsia. Originea acestui cuvant poate pleca, insa, si de la quahwek, care inseamna stimulent in limba araba . Legenda spune ca un pastor etiopian, pe nume Khaldi, a descoperit cafeaua pe cand isi pastea turmele de oi. Acestea deveneau energice si greu de stapanit dupa ce mancau fructele rosii ale unor arbusti necunoscuti. Uimit de aceasta reactie, Khaldi a dus boabele la o manastire din apropiere, unde, prin fierbere, a fost obtinut un lichid aromat si stimulator, folosit de calugari pentru a prelungi orele de rugaciune si de meditatie. Se stie, de asemenea, ca triburile est-africane macinau boabele de cafea, le amestecau cu grasime animala si le dadeau forma unor bile, folosite drept energizant in timpul bataliilor. In jurul anului 1000 e.n, cafeaua a fost utlizata ca medicament de catre Avicenna. Treptat, cultivarea cafelei s-a extins dinspre Africa spre toate tarile Orientului Apropiat si, din secolul al XIV-lea, chiar si catre Europa. Poarta de intrare a cafelei in Europa a fost Venetia, portul unde aveau loc schimburile cele mai intense cu negustorii arabi. Raspandirea cafelei pe intreg continentul european este datorata, insa, musulmanilor, care descoperisera cafeaua si o transformasera intr-un deliciu dupa expeditia lor in Egipt, din 1517. Cafeaua a devenit o licoare crestina in timpul Papei Clement al VIII-lea (1592- 1605), care botezat cafeaua pentru a pune capat tuturor vocilor care o considerau un lucru diavolesc. Pe la 1732, Bach compune Cantata Cafelei. Aceasta paritura muzicala a fost atat un elogiu, cat si un protest impotriva masurii luate de autoritati de a interzice consumul de cafea in randul populatiei de sex feminin, intrucat se credea ca infertilitatea este cauzata de faimoasa bautura. Primele cafenele au aparut la Mecca, cafeaua avand un scop religios, mai intai, apoi unul social. Din secolul al XVI-lea, cafenelele incep sa se raspandeasca si in Europa: in 1642 apare prima

cafenea la Venetia, iar in 1652 la Londra. Aici, cafenelele poarta si denumirea de pennyuniversities datorita faptului ca pretul cafelei era de 1 cent, iar cei care le frecventau erau, in cea mai mare parte, artisti si intelctuali. CAFEAUA LA ROMANI Obiceiul de a bea cafea dateaza, se pare, din timpul stapanirii turcesti asupra Tarilor Romane. Prima cafenea din Bucuresti, datand din seolul al XVII-lea, a apartinut unui oarecare Kara Hamie, fost ienicer in garda palatului imparatesc la Constantinopol. Arhivele amintesc de existenta unei cafenele pe Podul Beilicului (Calea Serban Voda), unde veneau toate delegatiile oficiale turcesti. Aceasta nu era niciodata inchisa, nici chiar pe timp de ciuma, pentru a nu-i supara pe oaspetii care poposeau aici. Chiar si baile publice din Bucuresti aveau, in acele timpuri, camere pentru cafea. In secolul al XIX-lea, de cel mai mare renume se bucura cafeneaua Fiakolwski, de pe strada Campineanu, aflata in apropierea Teatrului National. Inzestrat cu spirit intreprinzator si priceput in meseria sa, polonezul Fiakolwski a inchiriat o gradina pe care a infrumusetat-o, a adus un taraf de lautari, apoi a adaugat un salon pentru consumatorii de cafea, ceai si ciocolata, care puteau petrece ore placute aici, avand la indemana ultimele ziare si reviste franceze, germane,etc.

TIPURILE DE CAFEA Exista aproximativ 80 de soiuri de cafea cunoscute, la nivel mondial, dintre care doar 4 se cultiva in scop industrial. Acestea sunt: 1.Cafeaua ARABICA , originara din Africa, este cultivata pe podisurile inalte din Abisinia. Bobul are o forma alungita si o culoare verde-albastruie. Este mai putin amara si are o aciditate balansata. Fiind mai delicata si cu o aroma intensa, ea este preferata de marii producatori industriali deoarece confera bauturii aroma si savoare intense. 2.Cafeaua ROBUSTA, originara din bazinul Congo. Bobul are o forma rotunda, este mai amara si are o aciditate scazuta. Cafeaua robusta este mai putin aromata decat arabica, dar este mult mai rezistenta la conditiile climaterice si la diverse boli. De obicei robusta e folosita de producatori in combinatie cu arabica, pentru a conferi bauturii forta si tarie. 3.Cafeaua LIBERICA, originara din Liberia, Africa. Bobul este adesea deformat, de dimensiune medie. Se cultiva exclusiv in campiile subtropicale ale Africii si Americii de Sud, iar calitatea sa este una inferioara. 4.Cafeaua MARAGOGYPE, originara din Brazilia. Este obtinuta din incrucisarea speciilor arabica si liberica, prin urmare a pastrat o mare parte din caracteristicile boabelor arabice, iar calitatea sa este una superioara.