UNIVERSITATEA DE ȘTIINTE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
SPECIALIZARE: C.E.P.A.

REFERAT LA DISCIPLINA:

MARKETINGUL PRODUSELOR ALIMENTARE

Coordonator ştiinţific:

Prof. dr. Aurel CHIRAN

Prof. dr. Elena LEONTE

Student,

Ana Boldişor
 TEMA REFERATULUI:

CONSUMUL DE BERE ÎN ROMÂNIA

 INTRODUCERE

Berea este probabil cea mai savurată băutură alcoolică şi unul din cele mai vechi alimente
şi băuturi. Ingredientele principale permise de Legea Purităţii Germane în producţia de bere sunt:
apa, malţul şi hameiul. Drojdia, ca declanşator al fermentaţiei alcoolice era cunoscută încă în
secolul al 16-lea. Legea germană a berii şi Codex Alimentarius Austriacus definesc materiile
prime ceva mai concret: ,,Berea este o băutură alcoolică şi spumantă obţinută din cereale, hamei
şi apă prin plămădire şi fierbere, fermentată cu drojdie de bere”. Această definiţie exprimată în
limba de lemn a juriştilor germane enumeră ingredientele acceptate şi procedeele de obţinere a
berii în cadrul fabricării sale. Berea este strâns legată de istoria culturilor omenirii, deoarece abia
după ce omul a devenit statornic şi a început să practice agricultura s-a ivit ocazia cultivării unor
soiuri de cereale precum teuchi, alac, grâu, secară sau ovăz.
Excendentul acestor cereale, care nu erau esenţiale pentru producerea pâinii, putea fi
transformat cu succes, prin fermentare, în bere sau într-o altă băutură asemănătoare berii.
Producerea berii reprezinta atunci o formă de depozitare, „pâinea lichidă” putând fi protejată de
şoareci şi şobolani mai uşor decât cerealele, de exemplu în ulcioare de lut păstrate liber,
inaccesibile dăunătorilor.
Una din cele mai plauzibile explicaţii ce ilustrează descoperirea procesului transformării
cerealelor într-o băutără alcoolică este următoarea: Într-un recipient cu apă au ajuns câteva
resturi de pâine, soarele a încălzit apa, împreună cu sporii sălbatici” prezenţi în aer care au indus
apoi procesul de fermentare. Foarte curând s-a început reproducerea ţintită şi conştientă a acestui
fenomen spontan, neplănuit. Această băutură asemănătoare berii, obţinută printr-o fermentare
haotică nu poate fi comparată cu berea răcoritoare aşa cum ne-o imaginăm astăzi, deşi procesul
bochimic a rămas de atunci neschimbat. Aceste beri primitive erau tulburi şi de multe ori
conţineau resturi ale cerealelor utilizate în procesul de fermentare. Tabloul ,,Sumerieni bând
bere” (cca. 3000 î. Chr.) îi înfăţişează pe aceştia în timp ce beau bere cu paiul, pentru a nu sorbi
şi resturile sau substanţele care făceau berea tulbure. Totuşi, acidul răcoritor şi uşor înţepător se
pierdea în mare parte din bere, fără a mai lua în calcul lipsa posibilităţii de răcire în zonele calde.
Berea este o băutură populară, pe gustul tuturor, ale cărei începuturi în producţie şi consum se
pierd în negura timpurilor. Caracterizată prin culoare, spumă mai mult sau mai puţin abundentă,
limpiditate, acid şi gust dulce, amar, acru sau sărat şi cu alte arome, această băutură a intrat în
alimentaţia omului în urme cu mii de ani. Cunoscută ca fiind băutura cel mai puţin alcoolizată,
berea face parte din viaţa noastră: ne ajută să socializăm, apropiindu-ne de prieteni sau
înlesnindu-ne comunicarea. Pentru alţii berea este o băutură modernă, pe care o consumă cu
diferite ocazii.

3
 Berea este o băutură naturală, în contţinutul căreia se găsesc atât minerale, cât şi vitamine,
fibre şi substanţe antioxidante. Ingredientele berii - apa, hameiul, malţul şi drojdia – au o serie
de însuşiri care conferă organismului starea de bine. Totodată, în timo, berea şi-a dovedit
calităţile, fiind considerată un aliment de consum echilibrat, cu virtuţi medicale.
Calităţile terapeutice alre berii au fost descoperite încă din antichitate. De exemplu, în
Sumer, a fost găsită o tăbliţă veche de 6.000 de ani, ce cuprindea reţeta fabricării acestei băuturi,
semn că sumerienii au creat, pe atunci, peste 70 de tipuri de bere cu diferite adaosuri, cum ar fi
mierea, scorţişoara şi alte mirodenii, însă ei nu aveau acces la „licoarea aurie”, pentru că berea
era considerată o băutură divină şi era destinată zeiţei fertilităţii. Şi oamenii Egiptului au
cunoscut berea încă din mileniul IV î.e.n., pe care o considerau o adevărată „băutură naţională”.
Mai mult, divinizând-o, oamenii acestei zone aduceau vase cu bere la templele lor, evident ca
ofrandă închinată zeilor. Dar băutura era folosită ca şi în Sumer, drept aliment de bază şi un
mijloc curent de vindecare a unor boli. Interesant este că berea, atât pentru egiptenii săraci, cât şi
pentru ce bogaţi, reprezenta, deopotrivă, băutura principală folosită ca hrană şi medicament, ceea
ce marchează puternic caracteul popular şi, deci, naţional, al acesteia. Mai mult, în Egipt, berea
capătă conotaţii spirituale, pentru că, spun documentele, vrăjitorii o foloseau, în descântecele lor,
la laungarea spiritelor malefice, motiv pentru care o utilizau şi la confecţionarea amuletelor.

4
 CONSUMUL DE BERE ÎN ROMÂNIA
Chiar dacă este departe de a fi neamţ, românului îi place berea, iar răcoarea unei halbe de
bere rece într-o zi toridă este poate una dintre cele mai mari plăceri ale berii. În ceea ce priveşte
categoriile de vârstă, se pare că berea este o băutură agreată îndeosebi de persoanele între 25 şi
44 de ani. Deşi la nivelul grupelor de venit nu s-au înregistrat diferenţe semnificative, trebuie
menţionat faptul că în sezonul estival, media frecvenţei consumului de bere creşte direct
proporţional cu situaţia financiară a gospodăriei. Fiind o băutură slab alcoolizată poate fi
consumată în orice moment al zilei, sezonul estival fiind perioada în care se înregistrează cele
mai mari vânzări şi cel mai mare consum. Intr-o lună obişnuită, românii beau bere în medie, o
dată la trei zile, acestea au fost rezultatele unui studiu efectuat pe un eşantion reprezentativ la
nivel naţional, constituit din 1.500 de persoane cu vârsta peste 18 ani. Media consumului este
mult mai mare în cazul bărbaţilor (13,3 zile/lună), decât în cel al femeilor (5,3 zile pe lună).
Conform studiului comandat de Asociaţia Berarilor României (ABR), berea este băutura
preferată a 60% dintre români. Întru-un clasament de regiuni, oltenii de peste 18 ani,
consumatori de băuturi alcoolice, conduc detaşat, cu o proporţie de 78%. Locuitorii Munteniei se
clasează pe poziţia secundă a topului, cu un procent de 60,34%, fiind urmaţi de bucureşteni, cu
un procent de 58% şi de locuitorii Dobrogei, cu 56,5%. De asemenea, aproape 50% dintre
români obişnuiesc să bea bere în timp ce iau masa.

Consumul de bere în România în perioada anilor 2008 – 2017

(www.statista.com, Nils-Gerrit Wunsch, 7 ianuarie 2019)

Volumul anual de bere consumat pe cap de locuitor în România între anii 2008 şi
2017 (în litri)
120

99
100
88 87 90
84 81 82
80 80
80 74

60

40

20

0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

5
 Această statistică realizată în decembrie 2018 şi reeditată în ianuarie 2019 de Nils-Gerrit
Wunsch, a arătat volumul anual de bere consumat pe cap de locuitor în România din 2008 până
în 2017. În această perioadă, volumul de bere consumat pe cap de locuitor în România a scăzut
în general. În 2016, cantitatea de bere consumată a fost de 80 de litri pe cap de locuitor, a doua
cea mai mică cantitate din perioada acestor 8 ani. Însă cel mai mare volum de bere consumat pe
cap de locuitor, s-a înregistrat în anul 2008, acesta fiind de 99 de litri.

Consumul de bere în România în anul 2018

În 2018 piaţa berii în România a înregistrat o creştere de 3% în ceea ce priveşte volumul,
iar consumul de bere pe cap de locuitor a fost de 85 de litri, cu trei mai mult decât anul
precedent, potrivit Asociaţiei Berării României. O creştere spectaculoasă, de circa 30%, a avut-o
berea fără alcool, iar berea îmbuteliată la PET a înregistrat un nou an pe minus și a scăzut pentru
prima oară sub 50% din piața locală. Per total, în România, producția de bere este în proporție de
97% producție locală, iar Berarii României suțin că industria berii înseamnă peste 85.000 de
locuri de muncă, direct și indirect, iar membrii asociației au contribuit la bugetul statului cu 255
de milioane de euro pe anul trecut.
Consumul de bere pe cap de locuitor s-a situat la 85 de litri, mai mult față de cei 82 de
litri calculați pentru 2017, un rezultat care atunci ne clasa pe locul șapte la nivel
european. Segmentul berii fără alcool a cunoscut o creștere de circa 30%, ajungând la 1,87% din
piață. 
Din punct de vedere al tipurilor de ambalaje, consumatorii din România au preferat sticla
în 28,45% din cazuti şi doza în proporţie de 20,58%.

Berea la PET a cunoscut un nou an în scădere, ajungând pentru prima dată la sub 50%
din piață. Sectorul berii în România are un caracter profund naţional – producţia locală este în
proporţie de 97%. Iar 70% din ingredient sunt provenite din agricultura din ţară.
Reprezentanții berarilor susțin că sectorul berii în România creează, direct și indirect peste
85.000 de locuri de muncă, din care 10.000 în sectorul agricol, 26.000 în retail și circa 27.000 în
sectorul ospitalității. 

Berea consumată în România după tipul de ambalaj în 2018, comparativ cu 2017:

- Sticlă: 28,45% (+0,99pp);

- Doză: 20,58% (+2,38pp);
- Keg/Butoi: 3,41% (+0,03pp);
- PET: 47,57% (-3,37pp).

6
 Tipurile de bere consumate:
- Lager: 93,61%;
- Specialități (berea neagră, nepasteurizată, albă, ale, roșie etc): 2,25%;
- Mixurile de bere și berile aromatizate: 2,27%;
- Berea fără alcool: 1,87%.

În ceea ce privește importul de bere, în 2018 România a importat 0,54 milioane hectolitri
de bere, în creștere ușoară față de 0,07 milioane hectolitri în 2017. Exporturile de bere au crescut
aproape dublu față de importuri, păstrându-și însă un nivel redus, de doar 0,54 milioane
hectolitri.
În ceea ce priveşte investiţiile din sectorul berii, membrii Asociaţiei Berarilor anunţă ca
în 2018 au fost investiţi circa 74,5 milioane de euro, în creştere cu aproape 4 milioane de euro
faţă de anul anterior.
Asociaţia Berariilor României cuprinde cinci mari producători de bere din România:
Bergenbier, Heineken România, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi
Martens, alături de microberăria Clinica de bere. Împreună cei şase producători furnizează peste
80% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociaţie fac parte şi
reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: Soufflet Malt România şi Asociaţia
Producătorilor de Hamei din România.
Cele douăsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării, aparţinând membrilor
Asociaţiei sunt situate în Ploieşti, Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş,
Pantelimon, Timişoara, Buzău, Braşov şi Galaţi, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-
Napoca şi Timişoara.

7
 CONCLUZII
În concluzie s-a constatat că, apetitul românilor pentru bere este tot mai mare de la an
la an, pe fondul creşterii nivelului de trai, a dezvoltării ofertei şi a investiţiilor masive în
publicitate. Datorită acestui fapt, a crescut şi piaţa berii în ultimii cinci ani cu aproape 20%,
iar în anul 2018 a depăşit pragul de 4 miliarde lei, analiză realizată de KeysFin.
Potrivit analiştilor de la KeysFin, evoluţia semnificativă a pieţei se explică în primul rând prin
dezvoltarea unei oferte cât mai variate. “Ultimii ani au adus modificări în comportamentul de
consum al românilor, care caută în prezent tot mai mult berea de calitate, varietatea, sunt
interesaţi de laternative. Pentru a răspunde acestor cerinţe pe piaţă a apărut tot mai multe start-
up-uri, care vizează segmente de nişă, în special în zona premium”, au declarat aceştia.
România se află pe locul 10 în Uniunea Europeană, cu un consum de aproximativ 85
de litri pe cap de locuitor, faţă de 137litri/locuitor în Cehia, ţară care ocupă primul loc în topul
realizat de KeysFin. Potrivit acestuia, pe locul doi se clasează Polonia (98 litri/locuitor),
Germania (96 litri/locuitor), Austria (95 litri/locuitor) şi Lituania (92 litri/locuitor).
Alte concluzii privind consumul de bere în România sunt următoarele: la masă, 80%
dintre adulţii români beau bere, aproximativ 82% dintre români beau bere când se relaxează la
o terasă, berea este principala băutursă a bărbaţilor români şi atunci când sărbătoresc victoria
echipei favorite.

8
 BIBLIOGRAFIE
1. Michael Hlatky, 2013, Fabricarea berii la îndemâna tuturor, Editura M.A.S.T.
2. https://www.zf.ro/zf-24/consumul-de-bere-a-crescut-cu-3-in-2018-pana-la-85-de-litri-
per-capita-18054232/
3. http://www.berariiromaniei.ro/piata-berii-crestere-moderata-si-in-2018/
4. https://www.statista.com/statistics/447126/romania-volume-beer-consumption-per-
capita/