Sunteți pe pagina 1din 26

m 



m  

§ 

§  



 §
6 

Istoria este cea care autentifica valorile. Iar istoria celei mai bune
beri a romanilor reprezinta mai mult decat o simpla traditie. Este
in primul rand o experienta acumulata, in decursul anilor, o
continua perfectionare dusa mai departe de pasiunea oamenilor.
Istoria celor peste 125 de ani a facut din Ursus un brand
puternic, a desavarsit un gust unic, perfect echilibrat si a dat
calitatea recunoscuta a celei mai bune beri romanesti.
Istoria Ursus, "Regele Berii in Romania": o valoare cladita in
timp.
Inceputurile berii Ursus se inregistreaza in 1878. La aceasta
data, fabrica de bere din Cluj producea deja bere sub blazonul
ursului.



§§, subsidiară a grupului §, este al doilea mare
producător de bere de pe piaţa românească cu o cota de piata anuală
estimată la 35%. 
§§ deţine în acest moment 4 fabrici de bere,
cu o capacitate totală de peste 3 milioane de hectolitri şi aproximativ 1.300 de
angajaţi. Compania işi desfăşoară activitatea în Cluj-Napoca, Timişoara,
Buzău, Braşov şi Tunari.Acest produs se adreseaza categoriilor de persoane
cu varsta peste 18 ani. Berea Ursus are cerere peste si hotare si se bucura de
un numar foarte mare de consumatori.Povestea a pornit in Cluj-Napoca, acum
127 de ani.Întreprinderea 
§§
 
§ respectă valorile şi culturile
comunităţilor în care îşi desfăşoară activitatea. Astfel, 
§§
 
§
produce şi comercializează mai multe branduri de bere pentru a satisface
nevoile sociale ale diverselor categorii de consumatori după cum urmează:
Ursus, Ciucaş şi Timişoreana se adresează persoanelor cu un trai modest
Redd¶s se adresează în special consumatorilor tineri
Stejar adresat bărbaţilor cu precădere
Peroni şi Pillsner Urquel destinat consumatorilor de elită..
Pe linga Dracula si Nadia Comaneci, romanii se mai fac
cunoscuti peste hotare si printr-o bere de traditie.Ursus, regele berii in
Romania, a ajuns pe pietele internationale, iar clujenii au surpriza sa-si
descopere berea din patria natala în tari precum Statele Unite ale Americii,
Italia, Spania, Grecia, Marea Britanie.
Poate din mindrie, poate din dor de casa, pe o terasa din New York, Ursusul a
ajuns cea mai apreciata bautura. Începind cu 1993, Ursus Pils a fost prima
bere dupa reteta Pils din România, urmata în 1994 de URSUS Premium
Pils, o bere care vizeaza segmentul superior al pietei.
Inca din anul 2000, ca urmare a cererii tot mai mari a consumatorilor romani
aflati peste granite, exporturile de bere Ursus pe pietele englezesti,
americane, italiene, spaniole si grecesti au crescut considerabil. Berea, cu
traditie in Romania, este singurul aliment care ii face sa mai simta gustul de
acasa.
Compania este prezenta în peste 40 de tari de pe patru continente, iar in
Europa, in urma cresterii consumului de bere pe cap de locuitor, cele mai
bune rezultate au fost obtinute in Polonia, Rusia si România.
Firmele americane din domeniul industriei alimentare si agricultura sint
interesate sa investeasca in Romania, atit direct cit si prin parteneriate cu
producatori autohtoni", a spus adjunctul ambasadei Statelor Unite la
Bucuresti, Thomas Delare.
Proiectarea

Ca si vinul, berea se face prin fermentatie. In acest


caz,ingredientele sunt de obicei orzul, hameiul, apa si
drojdia.Zahrulnecesar pentru fermentatie se obtine din orz. Acesta
sete supus unui proces numit maltificare. Boabele se inmoaie in
apa timp de cateva zile si se lasa sa inceapa cresterea. Cand orzul
incolteste, el produce o substanta numita diataza.
Dupa maltificare, orzul se macina sau se sfaram, apoi se
amesteca cu apa fierbinte, intrun proces numit terciuire. In aceasta
faza, diataza transforme amidonul din boabe in zahar. Se obtine un
lichid dulce, numit must, care se pompeaza in vase de cupru, unde
fierbe cu hamei si cu adaos de zahar. Hamaiul da o aroma amaruie
si are rol de conservant. Dupa fierbere, mustulse scurge si se lasa
sa se raceasca. Apoi se adauga drojdie pentru a provoca
fermentatia, a carei faza principale poate sa dureze in jur de o
saptamana. Berea de malt se lasa sa fermenteze, in continuare,
incet, intr-un butoi, pana se serveste, astfel incat dioxidul de carbon
produs sa o faca usor gazoasa. La majoritatea berilordioxidul de
carbon se adauga dupa incetarea fermentatiei. Unele beri se lasa
sa fermenteze direct in sticla, asemeni sampaniei.
Pregatirea
Berea poate fi definita ca o bautura slab alcoolica, nedistilata, obtinuta prin
fermentarea cu ajutorul drojdiei a unui must din malt si eventual cereale nemaltificate
fiert cu hamei
Din aceasta definitie rezulta si principalele materii prime folosite la fabricarea berii:
maltul, cereale nemaltificate, hameiul si apa.
Fabricarea berii din aceste materii prime are loc in trei etape mari si anume:
Fabricarea maltului din orz ( maltificarea);
Obtinerea maltului de bere ( fierberea);
Fermentarea mustului de bere cu ajutorul drojdiei, inclusiv conditionarea berii
rezultate.
Obtinerea berii din materiile prime prezentate mai sus , in cele doua etape
principale ± obtinerea mustului de bere si fermentarea acestuia.
Dupa cantarire maltul si cerealele nemaltificate sunt macinate in mori speciale
pentru a da posibilitatea enzimelor sa actioneze in timpul operatiei de plamadire si
zaharificare. Cu ajutorul apei si sub actiunea enzimelor din malt se realizeaza la
plamadire si zaharificare transformarea substantelor macromoleculare insolubile
din malt in produse solubile cum asa moleculara mica si medie care vor alcatui
extractul mustului de bere.
Pregatirea mai vizeaza si
- produsele;
- teritoriu, termenul şi data începerii;
- politica de credit şi condiţii de platǎ;
- politica de discount şi compensǎri;
- politica referitoare la ambalaje;
- lista de preţuri şi preţuri recomandate pentru vânzarea cu amănuntul;
- plan de afaceri.
Aprovizionarea cu materii prime si a
materialelor si receptia de la furnizori
a  
                
 

   
 
      
    a   
!"
 # $  %& '  
 !"
 % (     
)  
!"
 *   %+ ) !
 
     )   
 *  ,- +     !"
  )+  !"
 - & . )  !"
 * / 0 ' %$      !

 
  '. 
 * 
/1 2a   !"
 #    &  !"
 a/%a  
!
 
     &
 3 
- 4   "
 0  % .
 %3a% .
      .
  #  
    
      
     &
      
 
         '  '      
        '     &  
      & 5      
  
     0      
   &
   &        
 )        )      
    
   &      '
     

 
    ' #      
 )
  
    
      .     
      &6       &
    
&  '
  .      ' 0    
              
'   6   
6  '     
  
         7  
 7   
 
      
       
      
   "
          
 '    
     "
 '    
    & '   & 
   '    
8       &
       
      '       
     
Culoarea berii blonde este deschisa, transparenta, aurie si
lucioasa.
Nu trebuie sa aiba o nuanta rosietica, bruna sau verzuie.
Berea bruna poate sa nu luceasca, sa fie de culoare maro si chiar
sa nu fie transparenta.
Spuma trebuie sa fie densa, persistenta, specifica.
Se toarna berea intr-un pahar si se observa stratul de spuma: in
cazul unei beri de calitate, trebuie sa aiba 3 cm inaltime si sa
dureze cel putin trei minute. Daca stratul de spuma este mai mic
sau dispare fara a lasa urma pe pahar, berea nu este dintre cele
mai bune.
In plus, spuma trebuie sa "se lipeasca" de peretii paharului.
Majoritatea marcilor de bere au, in diferite proportii, toate cele patru
gusturi: dulce, amar, sarat, acru. Gustul amar, care persista mult
timp, semnaleaza o bere de calitate inferioara - obtinuta din materie
prima slaba calitativ sau prin incalcarea procesului tehnologic.
Berea blonda are un gust slab amarui de hamei, care dispare
repede.
Berea bruna este, din contra, usor dulce (gustul maltului).
Gustul ei este mai dens, de aceea berea pare mai "densa".
Gustul unei beri brune de calitate se poate caracteriza astfel: "putin
exprimat", "gol", "de malt".
Ú  
    

  



Ú


 
 
  
 




Ú! 

"#
  
#


  


 
$%&$Ú'Ú()%((*!+
 
,
 




-,
 .
$#

 % 

-/  *-
 0 

,

Ú01 

" 

Ú0  

 ,   


   



 
   


 
   
 

 
  

 
  

Ú!1


   

2 
 
 
$%&$Ú'Ú

"  #
 
$%&$Ú'Ú()%((* 

 

 




3
Ú"$"(%'*0
$%&$Ú'Ú()%((* 

 

 

$%&$Ú'Ú&(%'Ú +




4$'Ú%Ú%Ú0 


2   

Ú
0  

5   




 

 
 




Aviz de insotire a marfii
Aviz de atestare a calitatii
K  
 

   
    


 
 K  
 
  


Fabricatia

!!"#$#%&&' (#!)
*#!+#,-.&,&&&#!#""%/&
#0 #!"!!#""
$,1!!!#"-#!,
§##$!!, 1""
"!#1!!!2""#(!
!#$)!1,
!"#!##!
,
#*!1$!!*
",
$!133,
4!,4
+!,
+##"*
!,#!!$$#$,!
*!"#,
!+#1!*#!!,
"1!!!#!+##1#
#!+##11!!""!!,
Obtinerea berii din materiile prime prezentate mai sus , in
cele doua etape principale ± obtinerea mustului de bere si
fermentarea acestuia.
Dupa cantarire maltul si cerealele nemaltificate sunt
macinate in mori speciale pentru a da posibilitatea enzimelor
sa actioneze in timpul operatiei de plamadire si zaharificare.
Cu ajutorul apei si sub actiunea enzimelor din malt se
realizeaza la plamadire si zaharificare transformarea
substantelor macromoleculare insolubile din malt in produse
solubile cum asa moleculara mica si medie care vor alcatui
extractul mustului de bere.
Dupa zaharificare plada este filtrata in scopul separarii
mustului de partile insolubile care vor forma borhotul de malt.
Astfel primul must mai concentrat rezultat, cat si apele
folosite pentru spalare si epuizarea borhotului in extract sunt
supuse apoi fierberii cu hamei.
Fierberea mustului cu hamei are ca scop principale
solubilizarea substantelor amare si de aroma ale hameiului,
coagularea proteinelor, inactivarea enzimelor si sterilizarea
mustului. Dupa terminarea fierberii se face separarea
conurilor de hamei iar mustul fierbinte este trecut in
instalatiile de tratare in vederea fermentarii.
Tratarea mustului cuprinde indepartarea precipitatului
care se formeaza la fierberea mustului, denumit  
racirea mustului pana la temperatura de insamantare cu
drojdii de 6-7°C cat si separarea precipitatului care se
formeaza in timpul racirii mustului, asa numit « trub la rece ».
Mustul de bere obtinut cu extractul primitiv
corespunzator sortimentului de bere fabricat, este apoi trecut
la fermentare primara si insamantat cu drojdie de bere sub
forma unei culturi pure, obtinuta prin multiplicarea in faza de
laborator si in statia de culturi pure. In timpul fermentatiei
primare, care dureaza 8-10 zile, are loc transformarea
zaharului fermentescibil in alcol etilic, bioxid de carbon si alte
produse secundare de fermentatie, rezultand la sfarsit asa
numita bere tanara.
In cursul operatiei urmatoare de fermentare secundara
are loc saturarea berii cu dioxid de carbon, limpezirea si
finisarea gustului berii.
O parte din drojdia rezultata de la fermentatie primara
este tratata si refolosita pentru o noua fermentare, iar drojdia
excedentara de la fermentatia primara si secundara este
supusa uscarii si comercializarii cu drojdie uscata
Dupa terminarea fermentatiei secundare, a carei
durata depinde de sortimentul de bere respectiv,
berea este trecuta la filtrare pentru indepartarea
drojdiei si a altor substante care formeaza
tulbureala acesteia. Berea filtrata este trecuta in
tancuri speciale de bere filtrata care alimenteaza
masinile de imbuteliat sau aparatul de tragere a
berii in butoi. Ambalajele folosite ± sticlele si
butoaiele ± sunt supuse in prealabil unor operatii
de conditionare pentru a nu transmite un gust
strain si a nu periclita stabilitatea berii. Unele
sortimente de bere sunt pasteurizate la sticla,
inainte de etichetare pentru prelungirea
conservabilitatii. Astfel incat sticlele puse in navete
cat si butoaiele pline cu bere sunt depozitate in
spatii speciale racite pana la expeditie.
900$:0

6.           
    &6    
    6 
       ;<<=
>>
?- ? ?  ? ?  7 ?3 ;@A
&?
? ?   ?'  ?9?  BC<</!?   BC<<
/! ?
>>>>>>?
?C?+ 6     ?a '
 ?C<<
/? DE< < ? C;< < ?
? ? >>>>?
? ? ?#
 ?C<</? DD< < ? CC< < ?
? ? >>>>?
? ? ? ?C<</? D<< < ? C<< < ?
>>>>>>?
?;?F
  '  ' G!?a '
 ?C<</? =;E < ? 
?
? ? >>>>?
? ? ?#
 ?C<</? =<D < ?  ?
? ? >>>>?
? ? ? ?C<</? ;HD < ?  ?
>>
G!    
  '  '   '  
 .   
     %  %    I '    '   
  a    4( 4  J 
900$:0

6.           
    &6    
    6
       ;<<=
>>
?- ? ? ?9%$:%G!  BC<</ ?
? ? 0$-40 ? 9B >?
? ? ? ? %40+F$%#$FF+$% ?
? ? ? >?
? ? ? ?a0#%K%? #%K% ?04$$%4%?
>>>>>>?
?C?+L9304F%-% ?C<</? =E< < ? =D< < ? =<< < ?
>>>>>>?
?;?FKGG!  '  '  ?C<</? =;E < ? =<D < ? ;HD < ?
>>
G!J  .      7     &  6
 &    )  6  + & 
GG!    
  '  '   '  
 .   
     %  %    I '    '   
  a    4( 4  J 
Marcarea
!    
   
     

              
 
 
 
 
  

ë  

. 


2 
  


,







   




2
2  -
2  -
 
2 

2 ,  . 

 
 
-       ,

  

#  -   
  5
#

  

 







5&    


 


 
      

# 
   


 
  

'  




 
# 
 
,

-
  
  
 
. 
      
 

 
 


   

  . 
 
 

 
   
 




6




#  
7




7!!8
 
 7+8
  #9'Ú91: 1

 
 ; 
2
!
"  


2
/ 

  
  

2/ 

  
  

2/ 

  
  

2

,
) 
 <62=0
) 
 <62=1+0
Ambalarea

Instalatii de imbuteliat sticle PET si de sticla.


Instalatia de imbuteliere include masini de imbuteliat de
presurizare, de vid sau gravitationale, de inalta
adaptabilitate, configuratia acestora fiind realizata conform
necesitatilor specifice ale clientului si ale lichidului imbuteliat.
Constructia lor este realizata in grupuri care asigura
manipularea optima atat a ambalajului cat si a lichidului. In
plus, solutionarea prezentata permite reducerea personalului
de
deservire si munca depusa de el fiind mai usoara.
Echipamentul de imbuteliat butoaie KEG
Echipamentul este executat complet din material inox,
este pe deplin automatizat, folosind perii de spalat rotative si
deplasarea rotativa a KEG-ului pentru a creste calitatea
spalarii suprafetei exterioare a butoiului. Dupa incarcare,
ambalajul este deplasat continuu pe transportator cu lanturi
spre punctul de spalare in care KEGul este introdus in
miscare rotativa, folosind apoi perii rotative pentru a spala
bine suprafata exterioara. Fiecare ciclu este pe deplin
automatizat, fiind comandat prin sistemul de comanda
numerica, in baza comenzilor luminiscente, pana la iesirea
de pe transportator cu lanturi.
Depozitarea

Depozitarea berii filtrate se face conform


parametrilor tehnologici.Parametrii
tehnologici pot fi: temperatura, presiune,
conţinut CO2, aciditate, pH, unităţi de
culoare, turbiditate,extract primitiv,
concentraţie alcoolică
Depozitarea berii filtrate se face
respectând condiţiile igienico-sanitare
N.T.S.M. şi N.P.S.I..
M 

Berea Ursus este o marca a Companiei de Bere Romania,


personalitatea marcii fiind sustinuta prin campania derulata sub
sloganul "Ursus atrage prietenii la distractie". SABMiller este
prezent in Romania din 1996 si detine in prezent trei fabrici de bere
cu o capacitate totala de 2,1 millioane hectolitri si un numar de
1.100 angajati.
In tara noastra, operatiunile SABMiller plc se desfasoara in cadrul
Companiei de Bere Romania (CBR) si sunt localizate in Cluj-
Napoca, Buzau si Timisoara.
In cele trei fabrici s-au produs 1,9 millioane hectolitri de bere
in 2003, reprezentand o cota de 15,3% din piata. Brandurile
SABMiller plc in Romania includ Ursus Premium, Timisoreana Lux,
Miller Genuine Draft si Pilsner Urquell. Recent, SABMiller a preluat
pachetul de 81,1% din actiunile producatorului local de bere Aurora
Brasov pentru suma de 16,2 milioane dolari, urcand pe locul doi pe
piata romaneasca a berii, cu o cota de circa 20%.
URSUS continua sa isi mentina pozitia de lider pe segmentul premium,
cu o cota de piata de 48%. In acelasi timp, Timisoreana a
inregistrat cea mai mare crestere a volumului de vanzari in
segmentul mainstream - de 56%. Este o performanta remarcabila
avand in vedere faptul ca aceasta este singura marca din
segmentul sau care nu se comercializeaza in ambalaj PET. Ciucas
a inregistrat o crestere a volumului de vanzari de 40% comparativ
cu perioada similara a anului trecut.
Piata berii a inregistrat o crestere de 27% a volumelor
vandute in retail in prima jumatate a acestui an, in timp ce
vanzarile din HoReCa (hoteluri, restaurante) au scazut cu
6%, potrivit datelor companiei de cercetare de piata AC
Nielsen.