Piaţa Berii

1.Scurt istoric al berii

Amăruie, spumoasă, rece, blondă sau brună, berea este o bautură care a depăşit demult
orice graniţe prin darul ei de a aduce prietenii împreună.
Se pare că prima formă de bere vine de la pâinea care s-a udat şi a început să fermenteze, de
unde a apărut procesul de fermentare, acum circa 6000 de ani.
Există legende conform cărora fabricarea berii reprezintă un pas important în evoluţia
omenirii. Cea mai veche scriere a Sumerului, "Epopeea lui Ghilgames", îl prezintă pe Enkidu, o
arătare sălbatică, ospătându-se cu bucate alese şi sorbind din lichidul amărui."Mânca până se
sătura, bea lapte şi cupe de bere...", intrând astfel în lumea oamenilor. De altfel, faimoasa "lună
de miere" îşi are rădăcinile în obiceiul sumerienilor de a da tinerilor căsătoriţi bere îndulcită cu
miere cât să le ajungă o lună.

Cele mai vechi urme reale de bere

Cercetările arheologice efectuate de francezi la începutul

sec. al XX-lea, în vestul Iranului, au scos la lumină modul în
care se consuma berea acum 3500 de ani. În timpul săpăturilor
din oraşul Suza au fost descoperite în subsolurile caselor vase
mari din lut, de formă sferică. Aceste ulcioare enorme de bere
erau acoperite cu plăci din ceramică cu o gaură în mijloc, prin intermediul căreia era extrasă
berea. Alternativ, în gaură se introducea un pai special prin care berea era băuta nemijlocit. Se
presupune că berea era băută prin pai din cauză că pe fundul vasului se depuneau sedimente în
cantităti mari.
Se pare că berea din acele vremuri era asemănătoare unei grăsimi groase de culoare întunecată,
fară să conţină o cantitate mare de alcool însa foarte hrănitoare. Datorită gustului deosebit, ea
ocupa un loc important în dieta oamenilor.

Faraonii cei bautori de bere

Iniţial, egiptenii procurau berea din Babilon,dar egipteni au învăţat ulterior să îşi fabrice singuri
savuroasa băutură. Cea mai veche reţeta de bere egipteană se crede că datează din anul 3500
î.e.n.
Deşi berea era o băutură foarte populară în Egiptul Antic, nici unul din faraoni nu s-a gândit s-o
supună impozitării. Taxa pe bere a fost introdusă de faimoasa Cleopatra care vroia să reia
construcţia piramidelor, iar pentru aceasta avea nevoie de bani. Astfel a fost introdus primul
impozit pe băuturi.

Iulius Cezar - un băutor de bere imperial

Civilizaţia greco-romană considera berea o băutură a săracilor. Cartierele Romei şi ale Atenei
erau pline de mici fabrici de bere care aprovizionau mici cârciumioare. Un celebru împătimit al
berii se pare că a fost Iulius Cezar, iar legenda spune că atunci când a trecut Rubiconul cu
legiunile sale pentru a cuceri Roma, Cezar a toastat cu bere.
Cu toate că romanii nu apreciau foarte mult berea, medicii romani o făceau. Tratatele de
medicină din antichitate erau pline de reţete în care berea juca rolul principal. Interesant este că
toate numite reţete se găsesc până în prezent în medicină tradiţională europeană.

Germania, patria berii

Cea mai marea realizarea a romanilor în ceea ce priveşte berea a fost predarea reţetei în nordul
Europei, popoarelor germanice. Germanii au creat un meştesug din berărit, transformând berea în
băutura lor naţională. Urmând aceeaşi paşi ca şi anticii summerieni, germanii au reuşit totuşi să
obţină beri diferite în funcţie de lemnul butoaielor în care era pus mustul la fermentat.
În Bavaria, lângă oraşul Culmbach, au fost găsite ulcioare de lut care se presupune că erau
folosite cu 3000 de ani înaintea erei noastre. Apoi, tehnologia de fabricare a berii s-a răspândit
treptat în Anglia şi Scandinavia, iar, după aceea, în toată lumea, datorită expansiunii culturii
europene. Graţie acestui fapt, se consideră că patria berii este Germania.

Berea si Romania
Producţia de masă a berii pe teritoriul Ţărilor Române datează de la începutul secolului 19 când
Johann de Gotha a inaugurat, în 1809, la marginea Bucureştilor o fabrică de bere. Începând cu a
doua jumătate a secolului 19, apariţia câtorva fabrici de bere se traduce prin inaugurarea a
numeroase berării, dintre care unele au avut numai o viaţa efemeră.

Foarte repede berăria devine o "instituţie" şi mai ales un punct de întâlnire important al
ziariştilor, politicienilor sau oamenilor de teatru. Aşa s-a creat şi un limbaj specific, cum era de
exemplu denumirea măsurilor de vânzare a berii.
Celebrul "ţap" îşi trage numele de la renumitul berar german Bock (ţap pe nemţeşte)
comercializat pentru prima dată în Bucureşti la berăria "Căpitanul", lângă statuia lui Gh. Lazăr.
"Halba" - măsura comună până atunci în vânzarea berii îşi trage numele din nemţescul "haber
liter" adică jumătate de litru.
Ambianţa berăriilor bucureştene de la cumpăna dintre cele două veacuri, transpare deseori în
nuvele lui Caragiale datorită, în mare parte, experienţei sale de "vânzător de bere".

2. Înainte de a studia piaţa, se iau în considerare urmatoarele ipoteze:

1. Consumul berii variază în funcţie de sex, vârstă, anotimp, reclamă şi ambalaj, marcă,
gradul de alcool, anumite evenimente, sărbători, etc.

2. Preţul berii influenţează în mod direct alegerea mărcii produsului ce urmează a fi

cumparată de către consumator.

3. Venitul cumpărătorului influenţează cantitatea de bere consumată pe lună.

4. Imaginea, tipul, gramajul, ambalajul berii au o mare influenţă asupra consumatorului de

bere.

5. Spre deosebire de alte băuturi alcoolice, berea, conform unui studiu realizat de
Universitatea New Tufts, este benefică sănătăţii, întărind oasele (însă nu consumată în
exces).
3.Analiza ofertei

Jucătorii

Avem patru companii internaționale foarte puternice care au ajuns să dețină nu mai puțin
de 70% din totalul pieței: Brau Union, CBR, Interbrew și URBB.

DE LA MARCA LA BRAND NATIONAL

Compania de Bere Romania, detinuta de SAB Miller, are patru fabrici (Cluj,
Timisoara, Buzau, Brasov), o capacitate de productie de 3 milioane hectolitri pe an si detine circa
22% din piata nationala. Ursus Cluj este a treia societate din judet din punctul de vedere al cifrei
de afaceri si cel mai mare contribuabil la veniturile municipalitatii. Grupul SAB a investit in
Romania peste 100 de milioane de dolari, iar in anii urmatori va mai investi alte 50 de milioane
dolari. Impunerea marcii Ursus nu s-a facut nici la voia intamplarii si nici in virtutea unei traditii
de cateva zeci de ani."Am gandit brandul ca unul national inca din anii ’91-‘92, in urma unui
studiu de fezabilitate pe care l-am inaintat apoi guvernului", isi aminteste directorul general al
societatii, Octavian Buzoianu. Termenul pe care l-a previzionat atunci pentru impunerea
brandului ca numarul unu pe piata a fost de aproximativ 15 ani.Performanta a fost atinsa in doar
8 ani, iar asta se datoreaza in mare masura banilor investiti si intelegerii actionarilor fata de
importanta marcii. "Prin 1992, noul actionar de la Ursus a incercat sa-si impuna brandul propriu.
Mi-au trebuit sase luni sa-i conving ca avem nevoie de o marca romaneasca pentru o piata
romaneasca", spune directorul Buzoianu. Ursus a devenit o valoare, impunerea brandului pe
piata necesitand insa eforturi de peste 50 de milioane euro.

PARIU PE PREMIUM
Grupul belgian Interbrew a venit in Romania in 1994, formand doua companii mixte cu
parteneri romani, la Blaj - Bianca Interbrew Bergenbeer, si la Baia Mare - Proberco. Grupul mai
produce la Ploiesti, in colaborare cu Romanian Efes Brewrey. Investitia grupului in Romania
depaseste 100 de milioane de euro, iar cifra de afaceri anuala este de peste 100 de milioane de
euro.
"In 2004 am depasit pragul psihologic al celor doua milioane de hectolitri vanduti anual si am
incheiat anul pe locul trei in topul berarilor din Romania, cu 21% din piata", spune Mihai Albu,
manager general Interbrew.
In 2004, conform producatorilor, consumatorii s-au indreptat catre marcile premium, unde
Interbrew Romania detine o pozitie puternica, prin Stella Artois si Beck‘s, cota de piata a
Interbrew in segmentele superpremium si premium fiind de 37%, fata de 29,7% in 2003,
conform MEMRB retail audit.

CONSERVATORII DE LA TUBORG
"Fortareata de langa Bucuresti" sau Tuborg Romania cum este cunoscuta in randul
consumatorilor, a fost cladita cu o investitie initiala de 50 de milioane de euro, in 1997. La acea
data a fost primul proiect de fabrica de bere din estul Europei pornit si construit de la zero.
United Romanian Brewries Bereprod SRL, care produce Carlsberg, Tuborg si Skol, vinde in
medie 1,2 milioane hectolitri anual."Toate marcile apartinand Tuborg Romania sunt premium si
superpremium, iar consumatorii nostri au o plaja larga de sortimente de bere din portofoliul
companiei atunci cand vor sa incerce ceva nou. Cota de piata a URBB este in prezent de 8%, iar
Tuborg este liderul berilor internationale din Romania, cu o cota de piata de peste 50%",
lamureste Catalin Ignat, director marketing URBB.Conform oficialilor de la URBB, cifra de
afaceri pe 2004 exprima sporirea vanzarilor la toate brandurile companiei cu aproximativ 11%,
crestere care se reflecta la toate marcile din portofoliu.In acest an, compania si-a propus ca
obiectiv cresterea vanzarilor cu 20%, iar investitiile se concentreaza pe marirea capacitatii de
productie, unde se doreste un volum de 1,4 milioane de hectolitri distribuit pe piata.
"Pe piata romaneasca este deja o aglomerare de marci, in viitor fiind asteptata o decantare a
acestora. Eu vad piata de bere din Romania impartita intre nu mai mult de 8-10 mari companii
internationale si locale", a declarat Catalin Ignat.

SEGMENTAREA

Segmentarea este una dintre curiozitățile pieței românești de bere. Fiecare dintre
cele patru companii mari își segmentează astfel piața. Nu este nicio nenorocire. Important este
să aiba un instrument care să le ofere o imagine utilă asupra poziției brandurilor proprii și a celor
concurente. Dacă pe baza acestei imagini își pot construi o strategie corectă, totul este OK. Noi
nu prea putem să vă oferim o ierarhie clară a situației pe piață, pentru că fiecare este lider (Al
Ries & Jack Trout, Legea categoriei: Dacă nu puteți fi primul într-o categorie, inventați o noua
categorie în care să dețineți locul întâi).

PORTOFOLIUL DE BRANDURI

Aproape toate marile companii au câte o marcă de bere în fiecare segment. Brau Union
este singura care are în portofoliu și mărci locale.Aici apare un fenomen interesant: loialitatea
foarte mare a românilor pentru mărcile locale de bere. Aceste mărci locale reprezintă cea mai
importantă concurență pentru brandurile naționale ieftine.O marcă locală înseamnă o cotă de
piață sigură, care poate fi foarte greu atacată. Patriotismul local este un zid foarte puternic, câtă
vreme prețul mărcii locale este menținut jos.Influența ofertei promoționale asupra
cumpărătorilor: 32% din consumatori aleg produsele promoționale, restul de cumpărători nu se
lasă influențați de promoții.

• Heineken România: Heineken, Zipfer, Gosser, Schlossgold, Silva, Ciuc, Golden Brau,
Bucegi, Gambrinus, Harghita, Hațegana, Neumarkt, Edelweiss.

• InBev România: Stella Artois, Beck`s, Bergenbier, Lowenbrau, Noroc, Leffe,

Hoegarden.
 • Ursus Breweries – membră a grupului Sabmiller Plc: Ursus, Peroni, Timisoreana, Stejar,
Ciucaș

Cele patru mari producatoare de bere din Romania au investit în marketing în jurul sumei de 506
milioane de euro.

• Romaqua Group Borsec – fondată în 1999, însa cea mai nouă producătoare de bere din
Romania (2008), ce produce marca Albacher

FORME DE PREZENTARE

PET-ul a aparut în fabricile de medicamente și a fost preluat de marii producatori de

răcoritoare datorită avantajelor indiscutabile (dop cu filet, plajă largă de volume, încasabil,
forme, culori, etc.) ajungând ca pe anumite piețe și canale de vânzare să înlocuiască practic sticla
de sticlă.Atunci când producătorii de bere s-au orientat către PET au avut neplăcerea să constate
că, îmbuteliată în PET, berea, un lichid viu asemenea vinului, nu se păstrează în parametrii
specificați decât o perioadă foarte scurta. Cercetând în detaliu, au observat că structura pereților
recipienților de PET permitea schimbul masiv de oxigen și dioxid de carbon între bere și mediu.
Rezultatul era ca dupa doua-trei săptămâni berea devenea plată (pierdea oxigenul) și începea să
se tulbure (oxigenul activa oxidarea berii). Soluțiile nu au întârziat să apară, dar toate aveau un
mare dezavantaj: ambalajul era atât de scump încat devenea prohibitiv pentru a fi folosit la scară
largă. Soluția cea mai la îndemană și avantajoasă a fost îngroșarea pereților recipienților,
proporțional cu volumul recipientului și astfel, ambalajul din PET a început încet-încet să fie
returnabil. O soluție care generează costuri uriașe (multă logistică, ambalaj greu, voluminos,
scump, cu ciclu de returnare lung și neregulat). Și atunci a apărut ideea să dezvoltăm piața
ambalajului nereturnabil. Sticla nereturnabilă a murit din fașă, cutiile au avut un boom, dar nu au
putut trece de bariera costului ridicat al ambalajului și au castigat aproximativ 12% din piață.
Sticla de sticlă rămânea imbatabila. În România, introducerea PET-ului s-a facut în 1999, acest
tip de ambalaj cunoscând o creștere spectaculoasă: 1999 – 0.6% , 2000 – 3.8% , 2001 – 6.2% ,
2002 – 9.5% , 2003 – 13% , 2004 – 16.3 %, 2005 – 27%. În anul 2009, ponderea acestui tip de
ambalaj a fost de 46,7% din volumul total de bere vandut.

Asociat prin excelență berilor de slabă calitate, PET-ul a avut neșansa de a fi introdus o
dată cu o structurare masivă a întregii piețe de bere (lansări de mărci premium populare și de beri
ieftine). După ce apele s-au mai liniștit, PET-ul a început încet-încet să câștige teren. Specificul
canalelor de vânzare, puterea de cumpărare scazută și avantajele ambalajului au condus la o
cerere crescandă pe piață. Interbrew a înteles acestă oportunitate și tendința pieței și , în luna
iunie a anului 2003, a revoluționat segmentul de piață al berilor îmbuteliate în ambalaj de plastic,
lansând “Bergenbier Q-Pack”. Conform declarațiilor companiei, Q-Pack reprezintă variat cel
mai adecvat ambalaj de tip PET, ce pastrează intact gustul și prospețimea berii mai mult timp.
Tehnologia unică Q-Pack, pentru care compania are excusivitate, reprezintă prima soluție
eficientă din Romania ce permite păstrarea berii în condiții optime, mai mult timp. Fiind realizat
conform unei tehnologii special de etanșiezare, Q-Pack se bazează pe principiul “dublei bariere”:
bariera exterioară ce împiedică pătrunderea oxigenului în sticlă și bariera interioară ce împiedică
pierderea de dioxid de carbon .Dacă până acum ambalajele de plastic folosite în Romania pentru
îmbutelierea berii garantau o viață de raft a produsului de maxim trei saptămâni, tehnologia Q-
Pack lansată de Bergenbier asigură calitatea berii pentru cel puțin trei luni (aceeași calitate ca și
în ambalajul de sticlă), iar sticla este usoară, nereturnabilă și nu se sparge; în plus are și o
capacitate mai mare, și este usor de transportat. Intr-o piață în care băutorii de bere s-au orientat
din ce în ce mai mult către PET, rămâne de văzut ce success va avea acest tip de ambalaj.

Vânzarile de bere în funcție de ambalaj la nivelul anului 2009 comportă aceeași ierarhie
neschimbată din ultimii ani: pet-ul, cutia, sticla și draftul. Anul trecut, creșterea cheltuielilor
pentru bunuri de larg consum pentru acasa au condus la creșteri minore în ceea ce privește
ponderea acestor ambalaje – PET 46,7%, cutie 14,8%, sticlă 35,3% și draft 3,2%. Preferința
pentru PET indică consumul în cadrul gospodăriei, cu atât mai mult cu cât studiile aferente
comportamentului de consum pe timp de criză arată că românii au renunțat la ieșirile în oraș în
favoarea primirii vizitelor acasa.

După un nivel maxim al vânzărilor atins în 2008, categoria berii a înregistrat în 2009 o scădere
bruscă de 13%, reîntorcându-se la nivelul din 2006.

Vânzările pe tipuri de ambalaje

Reprezentanții Asociației Berii din România s-au întrunit în cadrul unei conferințe la jumătatea
lunii martie (17 martie 2010) pentru a comunica bilanțul anului 2009 în industria berii din
România. Potrivit comunicațiilor oficiale, anul trecut a fost dificil pentru industria de profil, criza
economică cu efecte asupra diminuării puterii de cumpărare a consumatorului fiind principala
cauză a declinului înregistrat în categorie. Astfel, în 2009 vânzările de bere au scăzut cu 13%
față de anul 2008. Volumul de bere a atins în 2009 un nivel de 17,6 milioane de hectolitri în
condițiile în care cel înregistrat în 2008 a fost de 20,2 milioane de hectolitri.
Categoria, la stadiul din 2006
Fluctuația volumului consumat de la un an la altul a fost vizibilă și în consumul per capital. Dacă
în 2008 un român a consumat în medie 93 litri de bere, bilanțul pe anul 2009 arată un consum
mediu ce a scazut la 81 de litri.

Făcând o incursiune asupra evoluției categoriei din ultimii patru ani, se poate observa că din
punct de vedere al vânzărilor de bere înregistrate, anul 2009 a fost similar lui 2006. Piața berii a
înregistrat la acel moment un total de 17,7 milioane de hectolitri și un consum per capital de 81
de litri. Apogeul vanzarilor de bere a fost atins in 2008, conform datelor furnizate de Institutul
National de Statistica.
Scaderea importurilor in favoarea productiei locale
Consumul de bere este acoperit in proportie semnificativa de productia din Romania, se arata in
datele furnizate de Asociatia Berarii Romaniei. Preferinta romanilor pentru berea produsa local
explica ponderea relativ scazuta a importurilor, care se situeaza sub 1% din totalul vanzarilor.
In cifre, importurile de anul trecut au scazut de la 0,5 milioane hectolitri in 2008 la 0,17
milioane hectolitri, in timp ce exporturile au crescut de la 0,06 milioane hectolitri la 0,17
milioane hectolitri. Exporturile de bere s-au indreptat cu preponderenta catre Spania si Italia,
state ce reprezinta o resedinta temporara pentru un numar mare de consumatori romani si care
constituie la randul lor un public-tinta potential pentru berea exportata.

În ultimii zece ani, sectorul de producţie a berii din România a asistat la o dezvoltare majoră, în
contextul creşterii consumului de bere cu aproape 50% în ultimii 6 ani, şi ca urmare a
investiţiilor importante în modernizarea fabricilor de bere, care totalizează în prezent peste un
miliard de euro, de la înfiinţarea Asociaţiei Berarii României. Membrii Asociaţiei Berarii
României au în acest moment peste 6.300 de angajaţi în întreaga ţară, contribuind cu peste 1,3
miliarde de euro în ultimii 6 ani la bugetul României prin diferite taxe - cum ar fi TVA, accize,
taxe de personal şi contribuţii la asigurările sociale. Anul trecut, în contextul creşterii accizelor şi
condiţiilor economice competitive, contribuţia directă a membrilor la bugetul statului a rămas la
peste 263 de milioane de euro, cu doar 9 milioane mai puţin decât în 2008. Criza economică
actuală s-a resimţit şi în industria berii, care a înregistrat prima scădere din ultimii şase ani, de la
20,2 milioane de hectolitri (hl) vânduţi în 2008, la 17,6 milioane de hl anul trecut. Per total, în
2009, piaţa berii a scăzut sub cifrele înregistrate în urmă cu trei ani, când s-au vândut 17,7
milioane de hl.
Contributii la bugetul de stat (mil euro)
Pentru studiul nostru, s-a utilizat urmatorul chestionar:

Buna ziua, ma numesc ………………………….. si va rog sa aveti

bunavointa de a-mi raspunde la intrebarile din acest chestionar.
Timpul necesar pentru efectuarea acestiu chestionar este de 30min
Va multumesc.
1. Aveti varsta de cel putin 18ani?
* Da (treceti la intrebarea 2)
* Nu (se incheie interviul)

2. Consumati bauturi alcoolice?

* Da (treceti la intrebarea 3)
* Nu (treceti la intrebarea 20)

3. Ce tipuri de bauturi alcoolice consumati?

* Vodca
* Rachiuri
* Bere
* Whiskey
* Lichior
* Vin
* Vin spumant
* Vermut
* Altele (precizati care) …………………………………………..

4. Cat de des consumati bere?

FRECVENTA ZILNIC O data la 2 O data la 4 Saptamanal Alta varianta*
Zile zile

*-precizati care …………………………………..

5. Ce cantitate de bere achizitionati cel mai des la o cumparatura de bere? (va rog sa alegeti un
singur raspuns)
* 500ml
* 1000ml
* 1500ml
* 2000ml
* 2500ml
* 3000ml
* Alta cantitate (precizati care) ………………

6. Enumerati marci de bere pe care le cunoasteti:

………………………….
………………………….
………………………….

7. Marcati principalele caracteristici pe care, in opinia dvs, trebuie sa le prezinte o bere de

calitate.(puteti alege mai multe variante)
1 Sa fie proaspata
2 Sa pastreze o anumita traditie
3 Sa aiba un gust placut
4 Sa contina un anumit grad de rafinament
5 Sa fie limpede
6 Sa fie produsa de o firma cu renume
7 Sa aiba un termen de valabilitate ridicat
8 Altele (precizati care)

8. Ce marci de bere ati consumat?

……………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………

9. Ce importanta acordati urmatoarelor atribute atunci cand achizitionati o marca de bere (bifati o
singura casuta pentru fiecare atribut)
Atribute Foarte important Important Putin Important Lipsit de
importanta
Imaginea de
marca
Culoarea
Continutul de
alcool
Aciditatea
Raport
Cantitate/Pret
Tipul de ambalaj
Pretul
Eticheta
Produsului
Statutul conferit
de produs
Actiuni
promotionale

10. Care este pretul maxim pe care suneti dispus sa il platiti pentru o sticla de bere premium de
500ml?
* 2 Ron
* 2-3 Ron
* 3-4 Ron
* 4-5 Ron
* 5-6 Ron

11. Sub ce pret nu veti cumpara o sticla de bere premium de 500ml, avand indoieli cu privire la
calitatea acesteia?
* 3 Ron
* 2,5 Ron
* 2 Ron
* 1,5 Ron
* 1 Ron

12. Va rog sa incercuiti varianta care reflecta optiunea dvs in ceea ce priveste o bere de calitate.
Este aromatizata 5 4 3 2 1 Nu este aromatizata
Are un pret mai 5 4 3 2 1 Are un pret mai scazut
ridicat
Este intens 5 4 3 2 1 Nu este intens
promovata promovata
Are un gust mai 5 4 3 2 1 Are un gust mai
dulceag amarui
Are o culoare mai 5 4 3 2 1 Are o culoare mai
deschisa inchisa

13. Va rog sa acordati o nota de la 1 la 10 urmatoarelor marci pe baza urmatoarelor atribute.

Hopfen Tuborg Stella Timisoreana Effes Ursus Kaiser Silva
Koning Artois Premiu
m
Calitate
Design
Ambalaj
Imagine de
marca
Pret
Personalitate
Traditie

14. Obisnuiti sa beti bere in oras?

a. Da (treceti la intrebarea 15)

b. Nu (treceti la intrebarea 16)

15. De obicei, de unde beti berea pe care o consumati in oras?

* Berarie

* Restaurant

* Terase
* Baruri

* Discoteci

* Chioșc

* Alte locuri ………………………………………………………………….

16. Ce va determina cel mai adesea sa consumati o bere?

* Publicitatea la produsul respectiv

* Imbunatatirea situatiei financiare

* Influenta grupului de prieteni

* Reduceri de pret

* Altele ………………………………………………………………………………

17. Precizati mediul in care locuiti.

* Urban

* Rural

18. Alegeti intervalul de varsta in care va incadrati.

* 18-25

* 26-35

* 36-45

* 46-55

* peste 55
19. Precizati care este domeniul dvs de activitate.

* Industrie

* Agricultura

* Comert

* Invatamant

* Politie

* Transporturi

* Turism

20. Care este starea dumneavoastra civila?

* Casatorit/a

* Necasatorit/a

* Divortat/a

* Vaduv/a

21. Venitul dvs lunar se incadreaza intre:

* mai putin de 600 Ron

* 600-800 Ron

* 800-1000 Ron
* 1000-1500 Ron

* 1500-2000 Ron

* peste 2000 Ron

22. Precizati ce studii aveti.

* Scoala Gimnaziala

* Scoala Profesionala

* Studii medii

* Studii superioare

23. Precizati ce cotidiene cititi cel mai des:

* Evenimentul Zilei

* Adevarul

* Jurnalul National

* Romania Libera

* Ziua

* Altele ………………………………………………………………………

24. Precizati ce presa de specialitate cititi cel mai des:

* Capitalul
* Ziarul Financiar

* Bursa

* Adevarul Economic

* Altele…………………………………………………………………

Va multumim pentru timpul acordat.

Bibliografie:

www.inss.ro

www.progressivegrocer.com

www.wall-street.ro

www.zf.ro

www.revista-piata.ro

www.euromonitor.ro

www.gardianul.ro

www.spiegel.de
www.heinekenromania.ro

www.beveragedaily.com