CAPITOLUL I.

PIATA PESTELUI SI PRODUSELOR DIN PESTE IN

ROMANIA

1.1. PARTICULARITATI PRIVIND OFERTA DE PESTE SI PRODUSE DIN PESTE

PE PIATA ROMANEASCA

Comerţul mondial de peşte înregistrează o creştere accelerată. Producţia mondială de

peşte care provine din pescuit şi acvacultură a atins in 2013 circa 160 de milioane de tone in
crestere faţă de 157 de milioane de tone cât a înregistrat în anul precedent. Peștele rămâne
materie primă alimentară cea mai tranzactionata, aproximativ 136 de miliarde de dolari în 2012.
Un rol deosebit de important în aprovizionarea pieţelor din întreaga lume continua sa il
joace tarile in curs de dezvoltare, generând 54% din exporturile de peşte din perspectiva cantităţii
şi 61% din perspectiva calităţii. Exporturile le-au adus acestor ţări 35,3 miliarde de dolari
venituri nete, superioare celor provenite din comercializarea unor produse precum lapte, orez,
zahar, banane sau carne.
“Din totalul productiei, aproximativ 37% este tranzacţionată pe pieţele internaţionale.
Acest nivel extrem de ridicat arată faptul că acvacultura este sectorul cel mai dinamic şi
globalizat din toate domeniile producţiei mondiale de alimente” Audun Lem, director FAO.1
Sectorul piscicol in agricultura si economie are o importanta deosebita datorita
potentialului important de resurse alimentare si prin intermediul rolului activ in crearea valorilor
de mediu. Aceste valori sunt create prin generarea si mentinerea zonelor umede, precum si a unei
diversitati ihtiologice şi aviafaunistice.2
In Romania, acvacultura si pescuitul, impreuna cu activitatile de prelucrare a peştelui şi
comerţul cu peşte şi produse din peşte, sunt intalnite în toate regiunile ţării. În anumite regiuni
izolate, precum Delta şi Lunca Dunării si zona Clisura Dunării, pentru populatia locala pescuitul
este una din principalele activităţi, ce oferă locuri de muncă.
Potrivit presedintelui Uniunii Procesatorilor, Importatorilor si Distribuitorilor de Peste
din Romania, Marian Cuzdrioreanu, in tara noastra sunt procesate peste 100.000 de tone de
1
http://www.fao.org/news/story/en/item/214442/icode/ accesat 03.06.2014
2
Raport anual privind activitatea desfășurată în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură pe anul
2012
peste. De asemenea acesta sustine ca industria pestelui reprezinta doar, cel mult, 3 % din
industria alimentara a Romaniei, la un consum de 5,3 kg de peste pe cap de locuitor. Importurile
au un procentaj coplesitor, de 95%. Restul, de 8.800 de tone, provine din acvacultura si pescuitul
intern. Pescuitul oceanic nu reprezinta decat 300 de tone, cifra infima daca este luat in
considerare faptul ca in trecut, flota romaneasca de pescadoare realiza o productie de 100.000 de
tone.3
Impreuna cu acvacultura, pescuitul din apele interne precum si productia obtinuta din
pescuitul la Marea Neagra, ce reprezinta un total de 130.000 de tone de preste procesat, acopera
in prezent, doar o sesime din necesarul anual.
Datorita insuficientei productiei interne de peste, cei mai multi investitori din industrie
s-au orientat spre import. Cei mai importanti parteneri provin din China, Vietnam, Scotia, Irlanda
Polonia, SUA, Canada, Norvegia si Spania, iar sortimentele importate sunt influentate de
cerintele pietei interne. In momenteul de fata Romania importa crap, merluciu, cod, hering,
somon, sprot, pangasius, capelin, salau, stiuca, stavrid, macrou, salau de Nil, calamar, homari,
creveti, caracatita, scoici, caviar, icre. Concomitent cu activitatile de distributie acestia
desfasoara si activitati de procesare. Productia rezultata se comercializeaza, in special pe piata
autohtona.
In Romania 85 % din totalitatea procesatorilor si distribuitorilor din industria de peste
(firme din randul carora amintim: Costiana, Negro, Ocean Fish, Pestisorul de Aur, Elixir etc.),
fac parte din Oragnizatia RO-Fish - Asociaţia Procesatorilor, Importatorilor, Exportatorilor,
Distribuitorilor şi Comercianţilor de Peşte din România. Productia romaneasca s-a concentrat pe
realizarea de produse afumate, marinatesi salate de icre. Acestora li se adauga alte tipuri de
salate, semipreparate, fructe de mare si specialitati, filetari si congelari.
La export sunt foarte apreciate produsele marinate, fileurile si afumatele, un loc special
ocupand salatele de icre, care se vand foarte bine in Germania. Totodata, macar in spatiul
Uniunii Europene, o parte a pietei este reprezentata de romanii care au ales sa plece. S-a creat
astfel o piata aditionala, prin satisfacerea cererilor de produse romanesti venite din partea
milioanelor de romani care traiesc in afara granitelor.

3
http://www.fabricadecarne.ro/industria-pestelui-import-pescuit-sau-crescatorie#
 In momentul de fata, exista aproximativ 39 de companii care activeaza pe piata pestelui si
a produselor din peste din Romania. Principalii ofetanti sunt. Ocean Fish, Negro 2000,
Oceanica, Pescado Grup, Pomarom, Rolux, Elixir, Rofish, Costiana.
Piața românească la nivelul anului 2013 a totalizat un volum al vânzărilor de peste 420 de
milioane lei. 4
-Ocean Fish este lider de piata cu 27,95% cu o cifra de afaceri de 111.213.718 lei
-Negro 2000 detine o cota de piata de 24,23% a inregsitrat in 2013 o cifra de afaceri de
106.145.016 lei
- Pescado – a avut o cota de piata de 9,28% si o cifra de afaceri de 39.361.783 lei.
- Costiana – cifra de afaceri de 15.598.884 lei a insemnat o cota de piata de 3.57%
Ocean Fish Srl este un producator autohton, infiintat in 1998, a atins in 2013 o cifra de
afaceri de peste 111 milioane lei ceea ce o face lider de piata. Compania comercilizeaza produse
din peste pe piata interna, materia prima fiind importata. Ocean Fish comercializeaza in total 93
de sortimente de produse, printre acestea numarnadu-se : somon, caviar, butter fish, ton, macrou,
hering, matias, salate de peste, salate icre, fructe de mare, conserve, produse conglate. Produsele
SC OCEAN FISH SRL sunt distribuite în toata tara prin intermediul marilor retele de
supermarketuri si cele mai importante magazine alimentare din orasele: Bucuresti, Ploiesti,
Craiova, Sibiu, Timisoara, Oradea, Baia Mare, Brasov, Bistrita, Suceava, Iasi, Bacau, Galati,
Constanta etc.
Preturile aproximative, ale produselor din peste proaspat si congelat sunt dupa cum
urmeaza: caras 12lei/kg, stiuca 20lei/kg, somon 42 lei/kg, pastrav eviscerat 24 lei/kg, somn
23lei/kg, macrou congelat 12 lei/kg, crap 16lei/kg. File somon afumat 74 lei/kg, file cod 11
lei/kg.
Distributia in prezent se desfasoara prin 270 de puncte de desfacere situate în Bucuresti si
prin intermediul distribuitorilor zonali din Suceava, Iasi, Ploiesti, Craiova. Cerinta tot mai mare
de produse pe piata a determinat extinderea retelei de distributie. În acest sens au fost deschise
reprezentante în Suceava, Iasi, Ploiesti, Craiova, Brasov, Timisoara, Constanta, Cluj. De
asemenea au fost semnate contracte de distributie cu principalele retele din Romania : Metro

4
http://www.firme.info/industria-alimentara-COD-CAEN-10/prelucrarea-conservarea-pestelui-crustaceelor-
molustelor-COD-CAEN-102.html accesat 03.06.2014
Cash & Carry, Selgros Cash&Carry, Hipproma SA (Carrefour), Cora, Auchan, Kaufland, Billa,
G'Market, XXL(REWE), Mega Image, Artima, Penny Market, CDE Imterex, Spar, etc.
NEGRO 2000 este o companie infiintata in 1993, fiind al doilea producator important pe
piata produselor din peste din Romania, cu o cota de piata de 24,3%. Compania produce
specialitati de peste afumat (13 – 38 lei/kg), salate de peste peste marinat, salate de icre(2-7 lei
depinzand de gramaj),, toate sub marca proprie.
In total Negro 2000 produce 23 de sortimente de produse. Cu un sistem foarte bine
organizat, compania ajunge la clienti prin intermediul marilor magazine de retail mentionati
anterior.
Societatea PESCADO GRUP SRL este in prezent unul din jucatorii de referinta pe piata
de preparate din peste oferind o gama larga de produse. Compania este lider de piata pentru
salatele de icre premium si marinatele in ulei si saramura. Produsele sunt comercializate sub
doua marci proprii (BONITO si SALMAR) precum si sub marcile altor clienti precum :
CARREFOUR, ARO, TIP, CLEVER. Preturile saltelor variaza intre 4 si 7 lei in functie de
sortiment si gramaj. Specialitatile de hering variaza intre 6 si 15 lei. Cele 38 de marci bonito si 9
Salmar sunt livrate catre toate retelele de tip cash&carry – Metro si Selgros, hypermarket –
Cora, Auchan, Carrefour, Kaufland, Billa, Carrefour Espress, Interex, Albinuta Shops, discount
– Penny, Plus Discount, Minimax, Profi Rom, Spar Discount, lanturile din tara de retail,
distributori regionali si in peste alte 2000 de puncte de vanzare.
Costiana este o companie de traditie pe piata de peste, specialitati din peste si fructe de
mare din Romania si Europa. Activitatile de baza ale companiei sunt import – export, procesare
si distributie de peste si fructe de mare. Societatea are capital integral privat romanesc si
activeaza in acest sector de activitate de peste 20 de ani, fiind cea mai veche companie
romaneasca din acest domeniu. Datorita serviciilor si produselor sale impecabile, Costiana a
devenit in timp una dintre cele mai importante si recunoscute afaceri din domeniul pestelui din
Romania. Compania importa peste congelat si fructe de mare din : Canada, S.U.A, Argentina,
Uruguay, Islanda, Irlanda, Insulele Feroe, Danemarca, Olanda, Polonia, Lituania, Bulgaria,
China, Vietnam si Taiwan. Produsele sunt distribuite tuturor tipurilor de comercianti :
procesatori de peste, retele nationale si internationale de supermarket-uri si hipermarket-uri,
magazine de retail. Produsele ambalate si comercializare includ : hamsii, midii, calamari,
pangasius, pastrav, caracatita, dorada, cod alaska, salau de nil, sardine, creveti, crap, somon,
sprot, macrou, merlan, stavrid, ton merluciu, zargan. Costiana mai produce o gama de produse
HoReCA – ce cuprinde combinatii delicioase de arome internationale: specialitati de peste:
fileuri, panetate de peste, afumate, marinate. fructe de mare:creveti, homari, caracatita, calamar,
scoici si altele. icre caviar, icre sarate, icre congelat creme de fructe de mare.
In Romania intalnim si firme care au o gama diversificata a productiei produselor
alimentare, printere acestea incluzandu-se si produsele din peste si produse din peste. Aceste
firme nu sunt specilaizate exclusiv in producerea produselor din peste insa sunt jucatori
importanti si detin o cota de piata insemnata. Nu se poate realiza o cifra exacta deoarece
vanzarile acestora sunt contabilizate impreuna cu celelalte tipuri de produse alimentare.
Principalele firme sunt: Alfredo Foods, Hame, Edenia, Agriorom (Yachtis). Marcile firmelor
straine prezente pe piata prin firmele de distrbutie romanesti sunt: Marfrio, DeFish, Rio Mare.

1.2. CARACTERISTICI ALE CERERII SI CONSUMULUI DE PESTE SI PRODUSE

DIN PESTE IN ROMANIA

Uniunea europeana este o piata importanta in ceea ce priveste consumul produselor din
peste, cu 12,3 milioane tone reprezentand 52,2 miliarde de euro in 2011. Este principalul
importator de peste, absorbind 24% din totalul comertului mondial. Uniunea europeana ocupa
locul cinci in clasamentul mondial al productiei dupa China, Indonesia, India si Peru.
Consumul pe cap de locuitor era de 24,5 kilograme in 2011. Se observa o scadere a
consumului de 5 procente intre 2008 si 2010 ramanand stabil intre 2010 si 2011. Este o
schimbare a trendului dupa o crestere robusta a consumului dupa 2000. Consumul variaza foarte
mult la fiecare stat. Statele nordice sunt mai focusate pe pestele procesat in timp ce statele din
sud inca prefera produsele proaspete si isi aloca o buna parte a cheltuielilor pe produse din peste.
Tarile centrale si est europene se claseaza sub media europeana dar inregistreaza o crestere a
consumului. Consumul pietei europene este asigurat de productia uniunii si importuri.
 Norvegia si China sunt principalele tari din care pestele este importat. In 2012,
importurile din Norvegia s-au ridicat la 1 milion de tone, cu o valoare de aproximativ 4 miliarde
de euro. Importurile din China au avut o valoare de 1,55 miliare de euro cu un total de 486.000
tone in 2012, o scadere de 53.000 tone fata de 2011. Majoritatea produselor importate din China
sunt fileuri. 5
Tonul, codul și somonul sunt principalele specii consumate în UE ca volum. Importurile
sunt caracterizate printr-o creștere puternică (+15% sau + 3 EUR miliarde de euro), între 2009 și
2012. În volum ele rămân sub nivelurile înregistrate între 2007 și 2009, în ciuda unei creșteri de
1,8% între 2011 și 2012. Creveții au devenit prima specie importata ca valoare înainte de somon,
ton și cod. Productia interna a fost sufienta pentru a asigura consumul pentru fructe de mare care
a fost stabilă la aproximativ 45% din consum, între 2008 și 2011. În timp ce UE acoperă pe
deplin nevoile sale de pesti plați și peștii pelagici mici (și chiar inregistreaza excedente), depinde
din ce in ce mai mult de surse externe pentru salmonide și ton.6

Productia
Conform Programului Operational de Pescuit, desfasurat intre 2007-2013, Romania are
o zona economica exclusiva de 25,000 km² la Marea Neagra si o linie de coasta de 250km.
Reteaua hidrografica este de 843,710 ha, care reprezinta aproximativ 3% din totalul suprafetei
tarii. Capacitatea de productie a sectorului piscicol din Romania include: 400,000 ha de lacuri
naturale ( incluzand Delta Dunarii) si rezervoare, 84.500 ha crescatorii piscicole, raspandite in 38
de judete, 15.500 ha pepiniere piscicole, 300 de ferme piscicole si 60 de pastravarii, cu o
suprafata de 44 ha, 66,000 km de rauri dintre care 18,200 km in zona montana si 1,075
reprezentari de fluviul Dunarea. Numărul fermelor de acvacultură înregistrate de ANPA (Agentia
Nationala de Pescuit si Acvacultura) în Registrul Unităţilor de Acvacultură (RUA) a crescut de
la 381 în 2005 la 940 în 2012 pana la 1020 cate erau inregistrate la 01.03.2014 din care 257
pepiniere şi 693 crescătorii.
Sectorul piscicol din România include acvacultura, pescuitul marin și activitățile de
pescuit în apele interioare, precum și activitățile de procesare și comercializare. Cu toate acestea
cea mai importantă activitate este acvacultura în ape dulci, urmata de pescuitul în apele

5
http://www.fao.org/fishery/countrysector/naso_romania/en#tcN700AD
6
http://ec.europa.eu/fisheries/market-observatory/documents/10157/bf18cf2c-1b33-440d-8870-e05b2644b58b
interioare. Pescuitul în apele interioare este mai dezvoltat decât cel de coastă de la Marea
Neagră. Industria pescuitului ramane insa cu o contribuție marginală la PIB-ul românesc în
zilele noastre, mai mult de jumătate din rezervele de pește interne provenind din acvacultură și
restul de la pescuit.7
Datele furnizate de ANPA, releva faptul ca productia de peste a scazut treptat dupa
1989. Dupa Revolutie, Romania a intregistrat o productie in scadere ca volum. Astfel plecand de
la o productie cifrata intre 50.000-60.000 tone anual in 1989, s-a ajuns la o productie de 13.352
tone in 2005. Anul 2009 a reprezentat maximul in perioada 2000-2010 cu o productie de 17.151
tone, apoi pe fondul crizei economice, productia a scazut treptat in 20010 la 15.184 tone si 2011
la 11.593 tone.

Productia de peste (tone)

25000

20000
18455 19091
17099 17151
16327 16250
15000 15105 15184 Productia de peste
131421335213520
11593
10000

5000

0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Figura 1

De asemenea si pescuitul din Marea Neagra s-a depreciat considerabil. In anul 1996,
cantitatea de peste oceanic era de 9.432 tone, dintr-un total de 32.159 tone peste, apoi aceasta
cifra a scazut treptat pana la 4.431 tone peste in 1998 si 2.026 tone in 2011.8
In acvacultura s-a inregistrat in ultima perioada o diversificare a speciilor. Situatia
acestora era in 2011 urmatoarea:
 ciprinide asiatice – 32,00%;

7
http://www.wseas.us/e-library/conferences/2010/Tenerife/DEEE/DEEE-44.pdf
8
Raport anual privind activitatea desfășurată în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură pe anul
2012
  crap românesc – 31,80%; caras – 12,56%;
 păstrăv – 20,45,%;
 şalău, ştiucă, biban, somn , sturioni, etc. – 3,19%.
Productia de pastrav este de 2.000 tone pe an, consumul de păstrăv a depășind 4.500
tone/an. Sectorului piscicol romanesc are o cifra de afaceri de 30-40 milioane de euro, la care se
mai adaugă și piața neagră, care reprezintă undeva la 25-30 la sută din total. Chiar daca este o
piata mica, Romania detine un potential insemnat, potential ce paote fi valorificat cu ajutorul
fondurilor europene pentru pescuit. Este previzionat astfel ca in urmatorii ani consumul de peste
sa se fie aproape de jumatatea mediei europene, adica la 10 kilograme/locuitor. 9
Conform datelor Institului Roman de Statistica, exporturile Romaniei s-au ridicat in
2013 la 49,56 miliare de euro. Produsele agroalimentare au reprezentat 8 ,5% din aceasta suma.
Din totalul de 55,26 miliarde euro al importurilor, alimentele au reprezentat 7,8% in 2013. 10
In Aprilie 2014 ministrul Agriculturii, Daniel Constantin a afirmat ca „industria
alimentara a adus 6,2% a din PIB.” Acesta a mai declarat ca Romania incepe sa faca atinga
nivelurile dorite in ceea ce priveste calitatea, cantitea, dar si exporturile. Dupa 20 de ani,
balanta comerciala nationala s-a echilibrat, Romania exportand mai multe produse alimentare
decat a importat.11 Schimburile de produse agroalimentare din anul 2013 au facut ca Romania sa
inregstreze un excedent comercial. Acest excedent a fost de 324,9 milioane de euro la finalul lui
2013 un nivel ce a depasit cu mult deficitul de 745,5 mil. euro inregistrat in 2012. Totalul
exporturilor agroalimentare a fost de 5.098.1 mil euro, mai mult cu 1.183,2 mil. euro fata de anul
precedent (+30,2%), iar importurile in valoare de 4.773,2 mil. euro au inregistrat o crestere de
2,4% fata de 2012. 12
Principalul partener in schimburile al Romaniea fost Uniunea Europeana. Livrarile de
produse catre aceasta destinatie au detinut o pondere de 57,4%, iar importurile din statele
membre UE au avut o pondere de 82,6%.13

9
http://www.novarainvest.ro/acvacultura-romania
10
http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/premiera-istorica-exporturile-alimente-egalat-importurile-2013-
1_52f8fd80c7b855ff563ae950/index.html
11
http://www.business24.ro/articole/pib+agricultura
12
http://www.agrostandard.ro/ce-a-importat-romania-in-2013-carne-de-porc-zahar-si-sroturi-de-soia/
13
http://www.recolta.eu/actualitate/excedent-de-peste-104-milioane-de-euro-in-comertul-cu-produse-
agroalimentare-in-primele-doua-luni-25287.html
 La categoria pești și crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice, balanţa comercială
a Romaniei este deficitară. Din 2005 si pana in prezent importurile au crescut, atunci s-au
importat 80.160,60 tone (cu o valoare de 72.110,40 mii Euro) la 94.935.52 tone ( în valoare de
94.935,19 mii Euro) in 2011. Exporturile au insumat 815,70 tone in 2005 cu o valoare de
4.089,70 mii Euro si au ajuns la 5.648,08 tone in 2011 (în valoare de 13.172,56 mii Euro)14. In
2013 România a importat în valoare de 73.712 milioane de euro și a exportat de 9.216 milioane
de euro.15
Un roman obisnuit consuma anual cu aproape 20% mai putina carne decat media
europeana, aproximativ 58 kilograme, aici fiind inclus si consumul de peste. Carnea de pasare
ramane cea mai cautata, cu un consum de 19 kilograme, urmata de carne de proc 11,8 kilograme.
Pentru a face o comparatie, media europeana este de 90 de kilogram, cea mai consumată fiind
cea de porc, aproape 40 de kilograme anual.16
Consumul de peşte a inregistrat o scadere de la 8 kg/locuitor/an în anul 1989 atingand
un minim de 2 kg/locuitor/an între 1993 – 1999. Din acea perioada consumul a început să
crească atingand valoarea de 4,5 kg/locuitor/an în 2005 4.6 kg/locuitor în 2006 iar în 2007 a
scăzut la 3.8 kg/locuitor si 4 kg in 200817. Pe piaţa românească, este disponibila o categorie larga
de produse reflectând preferinţele consumatorilor către diverse specii şi forme de prezentare
(filetat, eviscerat, decapitat).
Conform stisticilor FAO, România se situează pe antepenultimul loc in clasamentul
consumului de peşte în Europa. Mai exact, un român mănâncă în medie 5,3 kg de peşte pe an,
mai mult decât vecinii maghiari (5,1 kg) şi bulgari (4,2 kg). Mai precis, un român consuma
anual un sfert din cantitatea europeană medie (22,1 kg/an). Cei mai mari consumatori europeni
de peşte sunt portughezii (61,6 kg/an), spaniolii (44,8 kg/an) şi lituanienii (37,6 kg/an). 18

14

15
http://www.recolta.eu/actualitate/cum-sta-romania-la-importul-i-exportul-de-produse-alimentare-i-materii-
agricole-in-2013-23589.html
16
http://www.antena3.ro/romania/romanii-sub-media-europeana-la-consumul-de-carne-e-prea-scumpa-pentru-
buzunarele-noastre-252474.html
17
http://www.consumapeste.ro/faq/#q5
18
http://adevarul.ro/sanatate/dieta-fitness/mancam-putin-peste-arata-studiile-
1_50aeace57c42d5a6639efae7/index.html
 In ultimii ani, romanii au preferat mai degraba pestele oceanic congelat, decat pestele
autohton.19

Evolutia consumul mediu anul al pestelui si

produselor din peste (kg/locuitor)
6
5 5.3
4.5 4.6 4.8 4.6
4 3.9 4 4.2
3.5 3.8 3.7
3 2.6 3.2
2.6
2
1
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Figura 2

1.3 ASPECTE PRIVIND COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI ROMAN DE

PESTE SI PRODUSE DIN PESTE

“Comportamentul consumatorului, intr-o abordare specifica, poate fi definit ca un concept

prin excelenta multidimensional, ca rezultanta specifica a unui sistem de relatii dinamice dintre
procesele de perceptie, informatie, atitudine, motivatie si manifestare efectiva, ce caracterizeaza
integrarea individului sau a grupului in spatial descries de ansamblul bunurilor de consum si
serviciilor existente in societate la un moment dat, prin acte decizionale individuale sau de grup
privitoare la acestea”20
Motivatia este o componenta ce sta la baza comportamentului uman iar consecinta si a
comportamentului consumatorului. Motivatia poate fi caracterizata ca o forta ce sta in spatele
actiunilor indivizilor. Aceasta forta se produce datorita unei stari de tensiune existent ca urmare a
unei necesitati nesatisfacute ce indeparteaza individul de starea de echilibru psihologic sau
homeostaza. 21
19
http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/crapul-care-creste-intr-un-an-cat-altii-in-trei-metoda-revolutionara-de-
crestere-a-pestilor-inventata-la-galati.html
20
Iacob Catoiu, Nicolae Teodorescu – Comportamentul Consumatorului, teorie si Practica; Editura Economica;
1997; p 26.
21
Martin Evans, Ahmad Jamal and Gordon Foxall – Consumer Behaviour, Second Edition; John Wiley &Sons, Ltd.,
Publication; 2009; p. 6;
 Deprinderile de cumparare au un caracter stabil, repetabil si sunt o modalitate de
manifestare a comportamentului uman.
In ceea ce priveste deprinderile de cumparare a marfurilor alimentare se pot clasifica in:
 Deprinderi spatiale, respectiv distanta medie parcursa de cumparatori pentru
achizitionarea marfurilor alimentare in general sau a anumitor sortimente, tipurile
de magazine din care sunt deprinsi sa-si procure produsele
 Deprinderi temporale, cuprinzand in special esalonarea cumpararilor pe zile, in
cursul saptamanii si pe ore, in cursul zilei.
 Deprinderi modale care cuprind formele de vanzare preferate de cumparatori,
asocierea produselor in momentul achizitionarii, fidelitatea fata de o anumita
marca, caracterul ferm sau spontan al cererii, grupele de marfuri alimentare care
sunt de regula achizitinate cu ocazia cumparaturilor, valorea medie a unei
cumparaturi etc.22
Intre determinantii comportamentului consmatorului se numara atat variabilele endogene,
cat si variabilele exogene. In ceea ce priveste aceasta ultima categorie – variabilele exogene,
studierea concreta a comportamentului consumatorului pune un accent deosebit pe cunoasterea
influentelor direct observabile, in categoria carora se inscriu, in primul rand, factorii demografici
si economici. Aceasta categorie de variabile comportamentale prezinta o mare atractie atat pentru
cercetattori, cat si pentru factorii de decizie din domeniile productiei si distributiei, deoarece
produc rezultate immediate si deosebit de pragmatic, care pot fi integrate cu usurinta in procese
complexe de decizie.
Referindu-ne la factorii demografici, in aceasta categorie sunt cuprinse o mare varietate de
variabile pentru care s-a demonstrate, teoretic si experimental ca exercita o influenta evidenta
asupra formarii si manifestarii comportamentului consumatorului, in sensul cat toate procesele
comportamentale sunt determinate, mai mul sau mai putin , in diferite proportii, de astfel de
factori.
Este vorba de caracteristici associate consumatorilor, priviti fie ca personae fizice, fie la
nivelul agregat al gospodariilor lor. In acest sens, teoria si practica de specialitate au consacrat
luarea in considerare a unor variabile cum sunt:
22
Mircea Constantin Teodoru – Mecanismul de formare a preturilor produselor alimentare si comportamentul
consumatorului; Teza de doctorat; Bucuresti 2000; p. 141
 La nivel individual: distributia dupa sex a consumatorilor; grupa de varsta; nivelul de
instruire; ocupatia; statutulm matrimonial; statutul de munca; mediul de domiciliu (urban/real);
marimea/categoria localitatii de domiciliu etc..
La nivelul familiei/gospodariei: ocupatia capului de gospodarie; statutul de munca al
capului de gospodarie; marimea gospodariei; structura gospodariei dupa sex si grupa de varsta;
mediul de domiciliu (urban/ruraul); marimea/categoria localitatii de domiciliu; zona
geografica/isotirca de domiciliu etc..
Factorii economici reprezinta de asemenea, o categorie relevanta de influente direct
observabile ale comportamentului consumatorului, deoarece, asa cum s-a subliniat anterior,
acestia actioneaza pe orice piata si in legatura cu orice categorie de consumatori. In sfera acestor
influente sunt cuprinse atat variabile care tin de consumatorii insasi, cat si de variabilele
associate unor niveluri mai largi de agregare a variabilelor economice.
Astfel, mai frecvent, in studiera comportamentului consumatorului specialistii iau in
considerare factori economici cum sunt:
 Venitul personal al consumatorului
 Venitul total realizat de toti membrii gospoariei/familiei considerat de regula ca
medie lnara in tara noaastra
 Preturile produselor/ serviciilor
 Salariul minim/mediu realizat la nivelul economiei nationale, sai la nivelul unor
segmente de populatie (de exemplu, muncitorii din industrie);
 Veniturile populatiei si structura acestora pe surse de provenienta;
 Cheltuielliel populatiei si structura acestora pe destinatii (de ex. Pt cumpararea de
marfuri alimentare sau nealimentare)
 Produsul intern brut.net, considerat ca medie anuala/locuitor;
 Gradul de exhipare a populatiei cu diferite bunuri de uz indelungat;\nivelul
valoearea autoconsumului unor produse servciii
 Rata inflatiei
 Indicii preturilor23

23
Iacob Catoiu, Nicolae Teodorescu – Comportamentul Consumatorului, teorie si Practica; Editura Economica;
1997; p 70
 In spatial romanesc consumul de peste nu are traditie. Nefiind un spatiu cu expunere la
ocean precum Portugalia, Spania, Grecia sau Italia, pestele fiind consumat doar ocazional dictat
in unele cazuri de anumite sarbatori religioase. Romania este o tara, unde peste 15.7 milioane de
oameni sunt de religie crestina ortodoxa-72,59%, greco catolica-7,90 , romano-catolice-6,83%.
Daca tinem cont ca toate aceste culte au perioade de post si dezlegarile la peste se poate contura
un motiv care sta la baza consumului de peste. Intr-un studiu realizat de IRES se arata ca 70%
dintre romani tin integral postul. In general cele care tin postul sunt femeile de peste 40 de ani
din mediul urban.24
Pestele capturat, conservat prin sarare si uscare la vant era carat cu carutele si vandut prin
targuri si oboare, in piete fiind considerat si “mancarea saracului”. 25 In ultimele doua secole si-au
facut aparitia specialitati ca batogul (pestele afumat), icrele negre, icrele de Manciuria, fructele
de mare, fiind servite la evenimentele claselor avute si in marile restaurant de lux.
In timpul regimului comunist, mai ales in ultima perioada a acestui regim pe fondul
exporturilor masive carne de porc, de vita si de pasare, avand in vedere si capacitatea
considerabila a flotei nationale de pescuit oceanic (peste 300 de nave)26, consumul de peste
oceanic congelat sau conservat a cunoscut o dezvoltare insemnata, majoritatea fiind reprezentat
de specii inferioare de peste cum ar fi stavrizii, sardine si hamsii. Pestele oceanic luand locul
carnii de porc sau de vita rationalizate.
Conform Institului National de Statistica, mai mult de o treime din cheltuielile romanilor
sunt alocate produselor alimentare.
Tabel 1

STRUCTURA CELTUIELILOR BANESTI DE CONSUM ALE GOSPODARIILOR-

2011

Total Salariat Agricultori Somer Pensionari

i i

Produse 36,1 34,8 41,0 40,1 36,4

alimentare

24
http://www.gandul.info/stiri/postul-pastelui-unul-din-zece-romani-tine-postul-pastelui-ce-poti-manca-in-aceasta-
perioada-sfaturile-nutritionistilor-12161902
25
Lelia Voinea – Calitate si securitate alimentara Reorientari in comportamentul alimentar al consumatorului
modern; Editura ASE,2013; p 133.
26
http://adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/flota-romaneasca-mai-sase-nave-
1_50ad39ab7c42d5a663911509/index.html
Marfuri 34,8 34,3 37,6 30,0 35,6
nealimentare

Plata serviciilor 29,1 30,9 21,4 29,9 28,0

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei 2011

Avand in vedere ca venitul mediu net era in 2013 de 1615 lei . Iar o mai mult de o treime
din cheltuielile banesti de consum ale populatiei sunt alocate produselor alimentare, la acesta
adaugandu-se pretul ridicat mediu de aproximativ 20 lei/kilogram pentru produsele din peste se
explica ponderea redusa a pestelui si produselor din peste in obiceiurile de consum alimentare
romanesti. Acesta se reflecta prin clasarea pe antepenultimul loc in Europa la consumul de peste.
Persoanele cu un nivel de educatie mai ridicat preponderant locuitoare ale mediului
urban, constiente de valoarea nutritive si beneficiile consumului asupra sanatatii acorda totusi o
importanta mai mare includerii in meniul alimentar a pestelui si produselor din peste. Veniturile
acestora sunt peste medie, au studii medii si superioare. In Romania pestele este consumat in
proportii egale atat de femei si barbati
Este de prevazut si de sperat ca odata cu cresterea veniturilor populatiei, cu ridicarea
nivelului de educatie a tuturor straturilor societatii, ponderea acestor produse in alimentatie sa
capete o pondere mai insemnata.

Cap. II CONSIDERATII GENERALE PRIVIND CALITATEA SI GAMA

SORTIMENTALA A PESTELUI SI PRODUSELOR DIN PESTE

2.1 CLASIFICAREA SI SORTIMENTUL PESTELUI SI PRODUSELOR DIN

PESTE

Speciile de pesti sunt foarte diverse și pot fi clasificate în mai multe moduri . Deși cele
mai multe specii de pești au fost probabil descoperite și descrise , aproximativ 250 sunt
descoperite în continuare în fiecare an. Pana in august 2013, 32700 de specii de pești au fost
descoperite. Acest numar este mai mare decat suma tuturor celorlalte specii de vertebrate:
mamifere, amfibieni, reptile și păsări.
 Speciile de pesti se împart în mod egal între cele de apa sarata(marine) și cele de apă
dulce. Recifele de corali din indo -Pacific constituie centrul diversitatii de specii de pesti marine,
în timp ce speciile de apa dulce se regasesc intr-o mare diversiatate in bazinele hidrografice mari
ale pădurile tropicale, mai ales Amazon, Congo, și bazinul Mekong.
Mai mult de 5.600 de specii de pești populează apele dulci Neotropicale (Zona
Neotropicala este una din cele opt ecozone ce imparte suprafata pamantului. Aceaste zone includ:
America de Sud, America Centrala si Caraibe. Ecozonele delimiteaza zone mari din suprafața Pământului
în care organismele au evoluat în relativă izolare pe perioade lungi de timp, separate una de alta prin
anumite caracteristici geografice, cum ar fi oceanele, deserturi largi sau zone montane înalte, care
constituie obstacole în calea migrației. Ca atare, denumirile ecozone sunt utilizate pentru a indica grupări
generale de organisme pe baza biogeografiei lor comună. Ecozonele corespund împărățiilor floristice de
botanică sau regiuni zoogeografice. Cele opt ecozone sunt: Palearctica, Nearctica, Afrotropicala,
Neotropicala, Australasia, Indo-Malaysia, Oceania, Antarctica) , astfel încât peștii din aceasta zona
reprezintă aproximativ 10 % din toate speciile de vertebrate de pe Pământ. Regiuni extrem de
bogate în bazinul Amazonului, cum ar fi Cantão State Park , pot conține mai multe specii de
pești de apă dulce decât apar în toată Europa.
Principalele familii de pesti cu importanta economica sunt:
- Acipenseridae
- Clupeidae
- Thunidae
- Salmonidae
- Gadidae
- Ciprinidae
- Percidae
- Bothidae
- Siluridae
Ascipenseridae numiti si sturioni: morunul, nisetrul, pastruga, spalamida, lufarul si
cega. Sturionii sunt caracterizati prin scheletul osos compus din placi cartilaginoase, carnea
acestora au o valoare organoleptica si nutritiva ridicata, cu un randament mare la prelucrare.
Icrele acestora sunt cunoscute ca si caviar si sunt ptintre cele mai valoroase. In anumite regiuni,
pescuitul in exces a dus la diminuarea numarului acestora, fapt ce a dus la impunuerea unor
restrictii severe. Pe piata europeana cererea este ridicata in special in Germania si Angllia unde
este prelucrat pentru obtinerea de fish&chips si surimi.27Sturionii sunt întâlniți exclusiv
în emisfera nordică, îndeosebi în Marea Neagră și Marea Caspică, dar rar în apele din vestul
Europei (mai ales șipul), de unde migrează apoi în fluviile aferente. Sturionii sunt specii ce pot
trăi pana la 100 de ani — și masive — pot atinge până la 8 metri in lungime, cântărind in unele
cazuri și 1000 kg. Din cauza maturizării târzii, populațiile au nevoie de mulți ani pentru a se
reface, ceea ce face ca sturionii sa fie foarte vulnerabili la exploatare și la alte amenințări
precum poluarea și fragmentarea habitatului. In Romania exista in prezent o interdictie de zece
ani in ceea ce priveste pescuitul sturionilor in scop comercial ce dateaza din 2006. Aceasta
interdictie fiind motivata de ,,exploatarea masiva si riscul de disparitie a unor specii de
sturioni”28.
Pestii din familia Clupidae sunt intalniti in toate marile si oceanele. Sunt caracterizati de
carnea fina, gustoasa, recomandata la prelucrarea prin afumare, sarare, si in spcial pentru
prepararea conservelor. In aceasta familie intanim: scrumbiile, sardinele, sprotul, gingirica,
heringul.
Familia Thuindae (ton) are doua ramuri: ramura tonului rosu si ramura tonului tropical.
El se prelucreaza in vederea comercializarii in doua moduri: proaspat sau congelat si conservat in
ulei sau in sos de tomate. Productia mondiala de ton a crescut constant: de la 600 mii tone la
mijlocul anilor `70 la 1.7 milioane tone in 2006. Pana la mijlocul anilor `80 productia era
dominata de S.U.A., U.E. si Japonia. De atunci a crescut numarul tarilor implicate in industria
tonului. In prezent productia este dominata de Thailanda(736000 tone), Samoa, Ecuador, Spania,
S.U.A., Indonesia. Philippine, Mexic. (FAO)
Familia Salmonidae cuprinde: pastravul fantanel, pastravul curcubeu, caracteristici
apelor repezi de munte si reci, endemici, lostrita precum si somonul. Singurul aliment apreciat de
Lisimah, regele Traciei la masa saracacioasa a lui Dromichaites a fost pastravul, cucerit de gustul
fin si de lipsa oaselor intramusculare. Intreband de ce nu are si el la masa lui din Tracia pesti atat
de gustosi i s-a raspuns ca acestia cresc numai in muntii Carpati. Productia de somon la nivel
mondial s-a ridicat la 2.9 milioane tone in 2012. O mare parte de 2.1 milioane a provenit de la

27
Dumitru Dima – Merceologia si expertiza marfurilor alimentare de export-import; Editura ASE; Bucuresti; 2004;
p. 293
28
http://jurnalul.ro/special-jurnalul/zece-ani-interzis-la-sturioni-prohibitie-pentru-refacerea-speciilor-21695.html#
crescatorii care, in ultimii ani, au avut o dezvoltare importanta. Restul de 800 de mii de tone a
provenit din tari ca Norvegia, Chile, Marea Britanie, Canada, Japonia. 29
O proportie de 20% din piata mondiala a pestilor oceanici este ocupata de speciile din
familia Gadidae (cod). Comercializata sub forma de peste intreg sau dezosat (fileuri).
Monopolul Europei asupra schimburilor este amenintat in prezent de cresterea importurilor
Japoniei si a exporturilor din S.U.A..
Familia Ciprinidae. Din aceasta familie fac parte majoritatea peştilor din apele dulci
pana la ca 2500 specii printre care se numara: plătica,crapul, carasul, obletul, cleanul, linul
(balosul), babuşca roşioara, morunaşul, mreana (ale carei icre sunt toxice) etc. Acesti pesti sunt
intalniti in Europa, Asia, Africa si America de Nord. Corpul acestora este acoperit cu solzi, iar in
unele cazuri doar partial. Carnea este albă, gustoasă si este prelucrata în general sub formă de
semiconserve dotorita abundentei de oase intramusculare
Rapitorii de apa dulce din familia Percidae sunt in pricnipal bibanul si salaul. Se
consuma mai ales in stare proaspata pentru carnea lor fina, alba cu o valoare dietetica ridicata,
datorita continutului redus de grasime si usor asimilabila recomandata in obtinerea in
specialitatilor culinare foarte apreciate.
Familia Bothidae. În cadrul acestei familii cel mai important peşte este calcanul. Acesta
este un peşte răpitor. Are corpul rombic,asimetric, turtit lateral, cu ambii ochi amplasati pe partea
stângă. Culoarea diferă în funcţie de mediul în traiesc insa partea inferioară este de culoare albă.
Carnea este de asemenea albă, asemanatoare la gust celei de pui.
Familia Siluridae are ca reprezentant somnul, cel mai mare peste rapitor din apele dulci
romanesti(atinge in general 0,5-3 m, cântărind pana la 150 kg). Este raspandit in centrul si estul
Europei, dar si in Asia centrala si de Vest. Corpul somnului este gros, ce se subtiaza spre
coada .Are culoarea măsliniu-cenuşie pe spate, albicios-murdară pe abdomen iar pe părţile
laterala mai deschisă. Are capul mare, turtit dorso-ventral, o gura larga pe a caror laturi se gasesc
doua mustati lungi, fălci puternice şi dinţi ascuţiţi. Carnea somnului este foarte gustoasă, grasă,
prin afumare obtinandu-se "batogul de somn".
O proportie de 50% din pestele oceanic capturat si 25% din pestele oceanic conservat
ocupa piata pestilor de dimensiuni reduse, reprezentate de specii ca sardele, hamsii, macrouri,

29
http://www.marineharvest.com/globalassets/investors/handbook/2013-salmon-handbook-27-04-13.pdf
ansoa, hering, merluciu etc. Totusi repoartat la valoarea schimburilor mondiale aceasta piata este
redusa la cateva procente. In functie de zonele geografice ale globului oferta pestilor mici
variaza, pestii din oceanul Atlantic aprovizionand continentul european, iar cei din Pacific
aprovizionand tarile asiatice: Japonia, Coreea, China etc.
Prin conservare proprietatile unui produs sunt stabilizate, in faza prelucrarii acestuia.
(Dima; Pamfillie; 2004). Conservarea peştelui şi produselor din peşte ajuta la combaterea
dezvoltarii microorganismelor ce joaca un rol în alterarea acestora, in special celor aparţinând
genurilor: Pseudomonas, Achromobacter, Lactobacillus Proteus, Alcaligenes, Micrococcus,
Clostridium etc. Se realizeaza in special prin refrigerare si congelare, dar si prin sarare si
afumare.
Refrigerarea reprezinta procesul prin care produsele alimentare sunt racite pana la
temperaturi ce se apropie de punctul de congelare, fara ca in produs sa se formeze gheata. Rolul
temperaturii de refrigerare este acela de a impiedica producerea proceselor microbiologice si
biochimice. Refrigerarea reprezinta o metoda de pastrare fata de conservare. Se utilizeaza
pentru mentinerea laptelui, carnii si a pesteleui intr-o stare de prima prospetime pentru o durata
scurta de timp, dar si pentru pastrarea pe o perioada mai indelungata a fructelor, legumelor, a
oualor etc. Temperatura de refrigerare a produselor alimentare se situeaza intre 0 si 4 grade
Celsius.30
Diferenţa dintre congelare si refrigerare o reprezinta faptul că molecula de apă, in cazul
celei de-a doua variante, rămâne în stare lichidă. Produsele refrigerate vor avea întotdeauna o
valabilitate mai redusa decât a celor congelate ( 2-3 zile).
In cazul pestelui refrigerarea permite conservarea pe durate scurte de timp si trebuie
facuta imediat dupa ce acesta a fost capturat. (Dima, 2006, 313) Refrigerarea peştelui se poate
realiza prin una din următoarele metode:
- refrigerarea în aer răcit, sau amestec aer-dioxid de carbon; Este metoda cea mai
raspandita, deoarece aerul, ca mediu de răcire, detine o serie de avantaje: costuri reduse;
lipsa unor restricţii suplimentare precum cele impuse ambalajelor folosite; simplitatea; nu
schimba integritatea alimentelor refrigerate. Temperatura aerului tine cont de natura
produsului şi a sistemul de refrigerare pentru care se opteaza; pentru refrigerarea peştelui,
nivelul temperaturii este cuprins între -1 4C;
30
Dumitru Dima – Merceologia si expertiza marfurilor alimentare de export-import; Editura ASE; Bucuresti; 2004;
p. 164
 - refrigerarea în apă răcită sau soluţii slab concentrate; Aceasta metoda este intalnita de
regula pe navele de pescuit sau pe cele de transport şi implica utilizarea unor instalaţii
specifice. Metoda se realizează prin stropire sau prin imersie, fiind folositi ca agenti de
răcire ori apă cu temperatura de +0,5÷+20C (răcită într-o instalaţie frigorifice sau prin
amestec cu gheaţa), ori soluţii saline cu o concentratie slaba(concentraţie 2% NaCl) şi cu
temperaturi cuprinse intre -2÷00C.
- refrigerarea prin contact cu gheaţă hidrică; Aceasta metoda presupupne utilizarea de
gheaţă artificială sub diferite forme: brichete, solzi sau zăpadă. Refrigerarea cu gheaţă se
desfasoara în lăzi, bazine sau în cala vasului de pescuit şi de transport de la locul
capturarii la cherhana. Calitatea acestei metode depinde de gradul de mărunţire al gheţii,
de distributia gheţii la suprafaţa peştelui şi de grosimea stratului de peşte. Pentru a creste
viteza de răcire, dispunerea pestelui se face în straturi alternative cu gheaţă;
- refrigerarea prin contact cu gheaţă antiseptică.
Actiunea antispetica a ghetii asupra microflorei determina coborarea temperaturii pestelui
ca si apa rezultata din topirea ei care spala pestele pe perioada de pastrare. Caracteristici
microbiologice obligatorii ale ghetii: bacterii ecoli – nivel 0, alte bacterii nu mai mult de
100/cm3. Pestele se mentine in gheata pe o perioada determinata de dezvoltarea
microorgansimelor la temperatura de 0 grade. Perioada care poate fi marita adaugand
ghetii substante antispetice precum preparatele clorate care oxideaza bacteriile prin
eliberarea oxigenului. 31
Procesul de răcire a produselor alimentare până la temperaturi mult mai scazute decât
punctul de solidificare a apei poarta numele de congelare. În aceste condiţii pot fi asigurate
perioade de conservare mult mai lungi, faţă de refrigerare, de 5…50 ori mai lungi. In funcţie de
natura produsului, punctul de solidificare este atins intre -0,5 si -4°C
Faza de cristalizare maxima a apei are loc între -1…-5°C. Între aceste valori se
desfasoara solidificarea a 60…75% din apa prezenta in produse. Congelarea trebuie sa se
produca in asa mod încât cristalizarea să se desfăşoare cât mai rapid.
Dupa congelare, subracirea produselor este continuata până la temperaturi aflate
înintervalul -18…-25°C, la care solidifică pana la 90…95% din apa prezenta în produse. În
aceste condiţii, temperatura climatului de răcire este obligatoriu să fie cuprinsa intre -30…-35°C,

31
http://www.agriculturaromaneasca.ro/produse/conservarea-pestelui-si-a-produselor-din-peste-27-t10.html
iar temperatura de vaporizare a agentului frigorific trebuie să fie de -40…-45°C. In timpul
congelării temperatura difera în interiorul acestora.
Temperatura cea mai ridicată se pastreaza în centrul termic al produsului. Procesul de
congelare poate fi considerat încheiat dacă temperatura în centrul termic al produsului este cu cel
mult 3-5°C mai mare decât cea a mediului în care va fi depozitat.
Congelarea rapidă generează un mare numar de cristale de gheaţă, cu marimi mici şi
forme regulate. Congelarea lentă faciliteaza formarea unui număr mare de cristale de gheaţă, cu
marimi mari şi forme neregulate. Cristalele de gheaţă de dimensiuni mari pot sparge pereţii
celulari, iar sucul concentrat prezent in interiorul celulelor se poate deplasa în spaţiul
intercelular (efect de plasmoliză). La decongelarea acestor produse se produc pierderi mari de
sucuri. 32
Congelarea pestelui mic se face fara ca acesta sa fie in prealabil eviscerat, iar a pestelui
mare, dupa eviscerare si transare. Pentru protejarea pestelui congelat impotriva oxidarii se aplica
glazurarea, prin imersarea pestelui in apa rece, care formeaza un strat subtire de gheata pe
intreaga suprafata. Conservarea pestelui prin congelare asigura stabilitatea sa, perioade mai mici
pentru pestele gras(sase luni) si mai mari pentru cel slab.
Afumarea pestelui se realizeaza prin doua metode.Prima metoda consta in impregnarea
pestelui proaspat sau sarat cu fum natural, iar cea de-a doua consta in imersia pestelui in lichid de
fum.33
Prima etapa a procesului de afumare este sararea, in cazul pestelui proaspat, sau desararea
partiala in cazul pestelui sarat. Sararea actioneaza ca un conservant si provoaca in acelasi timp
peptizarea proteinelor prezente in stratul superficial al pestelui. Un procent mai mic de 5% de
sare favorizeaza degradarea in timpul prelucrarii; la un procent mai mare de 12% conduce la o
influenta negativa in ceea ce priveste aspectul si gustul produsului. A doua etapa este afumarea
propriu-zisa. Substantele antispectice prezente in fum (fenoli, crezoli, formaldehida, etc.)
impiedica alterarea pestelui prin actiunea bactericida a acestora. Prin acest procedeu se produc
modificari ale gustului, mirosului si aspectului pestelui ce caracterizeaza pestele afumat.
Semiconserve şi conserve din peşte

32
http://www.termo.utcluj.ro/if/
33
Dumitru Dima – Merceologia si expertiza marfurilor alimentare de export-import; Editura ASE; Bucuresti; 2004;
p. 296
Pestele poate fi pastrat si pregatit pentru consum si sub forma semiconservata prin folosirea unor
amestecuri de apa, uleiuri, acid acetic.
Aceste produse semiconservate pot fi:
- marinate de peste nesterilizate, reci, fierte sau prajite.
- semiconservate de peste in uleiuri vegetale
Semiconservele nesterilizate se realizeaza intr-un mix de saramura si otet. Se pot folosi
pesti oceanic ca: stavrizii, sardinele, heringii, scrumbii. Se pot adauga in solutia de marinare
legume ca: morcov, ceapa, usturoi, piper boabe si boabe de mustar.
Marinatele reci se pot realiza din orice peste sarat, proaspat congelat etc. Daca este prea
sarat, se desareaza in apa pana la maximum 10 % sare. In cazul pestelui congelt, se dezgheata si
se spala in apa, urmand a fi indepartate capetele, viscerele, sapalt, taiat in bucati, astfel facandu-
se pregatirea pentru marinare.
Marinarea se face intr-un recipient numit baie de fragezire, intr-un amestec de saramura
si otet, in diferite propportii n functie de pestele folosit, proaspat, congelat, sarat. Se folosesc 2
kilograme peste pregatit pentru marinare la 3 litri de solutie de marinare, la o temperatura de
150C, ,pana cand carnea este penetrata complet pana la os de solutia de marinare, pierzandu-si
infatisarea de carne cruda si se albeste complet.
Pestele marinat se ambaleaza in recipiente de sticla (borcane), in cutii de tabla, putinici de
lemn, sau bidonase din plastic, si se pot introduce legumele marinte, peste care se toarna o
solutie de otet 4%, sau tot o solutie de otet condimentata. Recipientele inchise ermetic se
pastreaza la temperaturi de maxim 70 °C.
Din pestele proaspat fiert si conservat se obtin si marinate fierte prin acoperire cu o
solutie gelatinoasa pe baza de otet. Ca operatiuni principale mentionez: decapitarea, eviscerare,
desolzire, portionare, fierberea, racirea, asezarea in recipiente, acoperirea de solutie de marinare
calda (50°C) continand 3% acid acetic (otet), 3% sare, 4% gelatina. Depozitarea se face la
maxim 5 °C.
Aspicul (gelatina) aparuta deasupra marinatelor fierte, garanteaza un produs de calitate
bine preparat.
Din diferite specii de pesti se pot prepara si marinate prajite. Operatiunile necesare sunt:
decapitarea, dezolzirea, eviscerarea, spalareaa, portionarea, tavalirea prin faina(din grau sau
porumb-malai), prajire in baie de ulei, imbutelierea si turnarea solutiei de conservare pe baza de
saramura si otet 6% si repectiv 5%.
Conserve din peşte
Conservele de peste se clasifica in: conserve de peste in suc propriu, conserve de peste in
sos tomat si conserve de peste in ulei. 34
La realizarea lor se folosesc in general toate speciile de pesti comercializate in stare
proaspata. Operatiunile tehnologice de realizare a acestor conserve sunt specifice fiecarui
sortiment fabricat.
Operatiuni generale:
1. Receptia pestelui. Se admite la fabricare doar pestele proaspat sau refrigerat sau
congelat, receptionat atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ.
2. Decongelarea pestelui.
3. Curatarea de solzi, indepartarea capului, aripioarelor, cozilor si a viscerelor.
Desolzirea se face mecanizat in masini speciale, iar celelalte operatiuni se fac manual
sau mecanizat.
Spalarea pestelui se face in vederea indepartarii oricaror impuritati (mucus, sange, resturi
etc.) si excluderea posibilitatii de dezvoltare si infectare bacteriologica. Spalarea se face rapid
pentru a evita alterarea tesutului muscular si a gustului. Se admit pierderi in greutate la spalare de
maxim 3,2% in functie de specie.
In functie de recipientul utilizat pentru conserva, taierea in bucati se face mecanic sau
manual..
Pestele astfel pregatit se introduce intr-o solutie de saramura (NaCl) de concentratie 20%,
se pastreaza in functie de dimensiunile bucatilor intre 2-15 minute, incat absorbtia de saramura in
masa musculara a pestelui sa fie de 1,5-2,5 %. Sararea imbunatateste gustul conservelor de peste,
consistenta carnii si elimina partial surplusul de apa.
Pestele prajit care se foloseste la fabricarea conservelor se pregateste prin infainare ce are
ca scop prevenirea arderii excesive si inchiderea la culoare a alterarii gustului prin aparitia
gustului amar, protejarea fata de pierderea excesiva a apei aparitiei gustului si mirosului specific
de peste prajit prin caramelizarea amidonului (hidrat de carbon, din faina sau malai). Dupa
infainare este necesara o pauza de 2-3 minute. Infainarea se poate face manual sau mecanizat.

34
http://www.petitchef.ro/articole/retete/despre-conservele-de-peste-aid-327
 In functie de tipul de conserva fabricat pestele se poate prelucra termic prin aburire,
fierbere ( in ulei sau saramura), aburire, afumare sau prajire.
Umplerea conservelor poate fi facuta manual sau mecanic. Pentru eliminarea aerului,
lichidul de conservare, sos sau ulei, se adauga in stare fierbinte. Tot in scopul eliminarii aerului
inchiderea ermetica se face cu masini de inchis sub vid.
Sterilizarea (pasteurizarea), inclusiv racirea este supusa unor standarde de sterilizare.
Conservele se pastreaza in depozitul fabricii in functie de sortiment in scopul maturarii,
in conditii microclimatice specifice, in scopul atingerii conditiior de calitate reclamate de aparitia
lor pe piata. In aceasta perioada sosul sau uleiul penetreaza carnea pestelui, care devine mai
savuros, mai gustos. Temperatura de maturare este cuprinsa intre 4°C si 20°C. Daca apar
conserve bombate, este un semn ca acestea sunt alterate, prin dezvoltarea in interiorul lor a
microorganismelor, se indeparteaza.
Defecte care afecteaza calitatea conservelor de peste:
- ruginirea cutiilor
- deformarea cutiilor
- fisurarea lipiturilor
- bombarea fizica (datorata aerului din cutie); chimica (datorata aparitiei hidrogenului in
cazul corodarii electrochimice); bacteriologica;
- marmorarea interioara a cutiei (fisurarea lacului din interiorului cutiei)
- dezmebrarea carnii din cauza sterilizarii excesive.
- proteine sedimentate care apar pe suprafata pestelui in timpul sterilizarii
- depasirea aciditatii, a continutului de sare, nerespectarea greutatii nete, nerespectarea
proportiei solid/lichid.
Pe piata mondiala a produselor derivate din peste se regaseste si uleiul de peste (2% din
consumul de uleiuri comestibile) si faina de peste. Uleiul de peste in froma hidrogenata (GPH)
este folosit la producerea diferitelor sortimente de margarine, ca substituent de unt topit si cacao
si la producerea unor produse zaharoase.

Icrele: tehnologie si control sanitar veterinar.

Icrele sunt ovulele nefecundate ale femlelor pestilor, separate de tesutul conjunctiv si de
cel al ovarelor. Detin o valoare nutritiva ridicata din cauza concentratiei abundente a proteinelor,
vitaminelor, lipidelor si sarurilor minerale. Au o valoare alimentara considerabila pentru faptul
ca substantele nutritive nu sunt afectate de procese termice.35
Clasificare:
- icre de pesti de apa dulce, pesti comuni: de crap, de stiuca (un mix de diferite
specii), cu exceptia icrelor de mreana care sunt toxice.
- icre de peşti oceanici – macrou, cod, hering;
- icre de sturioni (icre negre-„beluga”) – nisteru, pastruga, morun, cega, palamida,
lufar;
- icre rosii (icre de Manciuria), provenite de la salmonide (somon, pastrav, lostrita
etc.).

Icrele obisnuite de la pestii de apa dulce, se extrag din ovare, se curata cat mai bine
membrane si alte impuritati, se adauga sare sau saramura concentrata. Se aseaza pe site metalice
sau in sedile pentru scurgere. Se ambaleaza in butoaie curate de lemn, avand o greutate de 10-20
kg.
Se pastreaza cel mult 3 luni la temperatura de 5°C.
Icrele apartinand pestilor oceanici se congeleaza neextrase din ovare, se ambaleaza in
cutii de carton. Se pastreaza 6-7 luni la temperaturi de -16°C - - 20°C.Se extrag din ovar printr-
un ciur metalic cu ochiuri de 7-8 mm. Se spala pentru indepartarea resturilor intr-o baie de apa
rece, se lasa la scurs pe o sita deasa cu ochiuri de 2mm dupa care se sareaza cu o solutie NaCl
astfel incat consinutul de sare sa ajunga la 3,5-4%. Dupa indepartarea saramurii, icrele sunt
ambalate in cutii vernisate la interior, etans, cu o banderola de cauciuc, de capacitati diferite de la
50gr.-1kg. Ambalajele se pastreaza la rece in gehata, la temperaturi de 2-4 °C, timp de maximum
25 zile.Prin pasteurizare la temperatura de 65 °C timp de 3 ore, perioada de conservare se
mareste considerabil.
Tot pentru prelungirea timpului de pastrare icrele negre se prepara si sub forma tescuita.
Astfel, se pastreaza 2-3 minute intr-o saramura incalzita la 40-45°C. In acest mod, sub influenta
sarii si a temperaturii echilibrul coloidal se altereaza iar prin presare cantitatea de apa eliminata
este foarte ridicata, marindu-se mult perioada de conservare. Icrele de teasc sunt sarate si
ambalate in cutii.In acelasi mod se prepara si icrele de Manciuria (icrele rosii).

35
http://www.doctor.info.ro/pestii_si_icrele_lor.html
 Caracteristici organoleptice obligatorii;
1. Icrele comune de crap stiuca sau tarama trebuie sa prezinte o granulati regulata si
uniforma fara impuritati cu bobitele intacte, clar conturate, semiopace (translucide),
elastice si cromatica uniforma. Gustul si aroma trebuie sa fie specifice de peste, placute,
fara miros acru, fara gust de alterare, putreziciune, amar sau stricat.
2. Icrele congelate provenite de la pestii oceanici, prezentate sub forma de brichete trebuie
sa aibe suprafetele si colturile regulate, netede, acoperite uniform, subtire si continuu de
un strat subtire de gheata. Dupa decongelare ovarele raman cu icrele intacte la interior
fara alte resturi, viscere, sange sau paraziti intestinali. Dupa extragerea din ovare, icrele
se prezinte ca niste boabe intregi, transparente, alb-galbui, cu aroma specifica pestelui.
3. Calitatea icrelor negre, beluga, este de 3 tipuri: superioara, calitatea I, calitatea a II-a.
Intr-o cutie de icre negre de calitate superioara si I nu trebuie sa existe icre apartinand
mai multor exemplare. 36Se prezinta ca bobite curate, bine scurse de saramura, intregi,
fara tesuturi, pielite, sau sange inchegat. La I se mai admit si bobite crapate si moi.
Calitatea a II-a permite si aparitia in cantitati minuscule de icre apartinand mai multor
exemplare, bobite crapate, tesuturi sau pielite. Icrele negre, superioare si de calitatea I,
obligatoriu trebuie sa prezinte o cromatica specifica, uniforma. Calitatea a II permite
aparitia unor diferente minime de cromatica. La examinarea olfactiva trebuie sa prezinte
un miros caracteristic. Nu de peste sau alta aroma nespecifica. Se admite la calitatea a II-
a un usor miros intepator, aproape imperceptibil.La examinarea gustativa, icrele trebuie
sa aibe un gust specific speciei din care sunt extrase, exceptand pe cele de calitatea a II-a
care pot fi sarate sau usor amare. La calitatea superioara consistenta trebuie sa fie
elastica, fara sa fie umede sau lipicioase. La calitatea I se admite o suoara umezeala si
aderenta, iar la calitatea a II-a pot fi si incleiate.
Icrele de Manciuria se prezinta in doua sortimente de calitate: a Ia si a II-a. Icrele de
calitatea I-a provin de la o singura specie, boabele nu trebuie sa fie lipite intre ele, fara impuritati,
fara boabe sparte sau foarte putine si nelipicioase.37 La calitatea a II-a icrele pot proveni de la
mai multe exemplare din aceasi specie, se admite o consistenta lipicioasa si o rezistenta
diminuata.Cromatica icrelor de calitatea I-a trebuie sa fie uniorma, aroma placuta, specifica.

36
http://www.gazetadeagricultura.info/animale/pesti/604-sturioni/12731-icrele-negre.html
37
http://www.nauticamagazine.ro/producatori/ghid/articol-icrele-de-manciuria-o-delicatesa-benefica-in-sezonul-
rece#login_form
Calitatea a II-a se permite si un foarte usor, abia perceptibil miros intepator. La calitatea I gustul
trebuie sa fie caracteristic, putin iute si amarui, la calitatea a II-a gustul iute si amarui se permitea
fi mai pronuntat.
Drept conservant nu se admite decat sarea, pentru orice cateogorie de icre. Nu se admite
prezenta potentialilor agenti patogeni. Nu se admit sub nicio forma icre infestate, cu modificari
organoleptice de miros si gust, icrele la care s-au descoperit germeni patogeni. 38

2.2 CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE PESTELUI

Din punct de vedere al continutului de subtante nutritive si substante minerale, carnea

de peste este superioara celei provenite de la animalele de macelarie. Contine vitaminele A, D
(pstii grasi), vitaminee B1, B2, in cantitati mai mici. Contine o cantitate importanta de fosfor, de
iod, de potasiu si are un continut mai redus de fier.
XTabel 2
Partea
comestibil Compoziţia chimică a părţii comestibile, (%)
Valoarea
ă
energetică
Specia
kcal/100
Substanţe g
(%) Apă Proteine Lipide
minerale

Păstrăv 50 77,6 19,1 2,1 1,21 104

Calcan 45 81,4 16,5 0,7 1,3 79,3
Crap 55 72,4 18 7,1 1,3 151
Şalău 50 78,4 19,2 0,73 1,22 94
Ştiucă 55 79,6 18,4 0,85 1,05 89
Hering 63 62,8 17,3 18,8 1,26 255

Sursa: http://conspecte.com/Merceologia-marfurilor-alimentare/pestele-si-produsele-din-peste.html
Carnea de peste alaturi de carnea de pasare se incadreaza in categoria carnurilor albe. Din
punct de vedere alimentar este superioara carnurilor rosii (carne de macelarie), datorita
continutului ridicat al substantelor nutritive si minerale, si al subtantelor alcaline: fosfor, iod,
potasiu. Contine de asemenea vitaminele A, D, B1, B2. Pe langa acestea continutului carnii de
peste i se adauga acizi grasi polinesaturati de tipul Omega3, care au un rol in prevenirea bolilor
degenerative. Continutul chimic al carnii de peste este asemnator cu al celorlalte tipuri ce

38
http://mihalache-mvm.blogspot.ro/2012/01/industria-pestelui.html
carnuri. Apa se gaseste in proportie de 70% in carnea de peste, iar proteinele, influentate de
cantitatea de grasime si apa, intr-o proportie de 15-22%.
Din punct de vedere chimic, în compoziţia proteinelor din carnea de peşte se găsesc
aceleaşi elemente.Ea are o valoare alimentară asemănătoare cu a celorlalte tipuri de carne şi
datorită aminoacizilor esenţiali pe care îi conţine (arginină, leucină, metionină, triptofan etc.).
Spre deosebire de celelalte tipuri de carne, cea de peşte se descompune mai repede.
Mirosul caracteristic este dat de conţinutul în trimetilamină.
Grăsimile se află în proporţie de 0,4-26% şi chiar mai mult, în funcţie de specie, starea de
îngrăşare etc. După cantitatea de grăsime, peştii se clasifică în :

- peşti graşi, ce conţin peste 8% grăsime ;

- peşti semigraşi, ce conţin între 4-8% grăsime ;
- peşti slabi, care conţin sub 4% grăsime.
Din cauza conţinutului ridicat în acizi graşi nesaturaţi (72-82%), grăsimea de peşte este
lichidă.
Alături de acidul oleic, palmitic şi stearic, în grăsimea de peşte se mai găsesc: acidul
izovalerianic, miristoleic, clupanodonic (acid ce dă mirosul specific de peşte) şi alţii.
Cantitatea mare de acizi graşi liberi conferă grăsimii stabilitate redusă ( de aceea se
alterează foarte repede ) etc.
Sărurile minerale se găsesc în proporţie mai ridicată, şi anume, între 0,8-1,5%. Carnea de
peşte este bogată în săruri de potasiu, calciu, magneziu, fosfor, cantităţi mici de cupru, iod,
mangan, fier, nichel, cobalt, zinc etc. Conţinutul în vitaminele A, D, B1 si B2 este destul de
ridicat, mai ales în organe.Coeficientul de asimilare al cărnii şi grăsimii de peşte ajunge la 97%.
Peştele se aduce pentru desfacere viu, refrigerat sau congelat.39
Prospetimea pestelui conservat prin frig (refrigerat si congelat), se stabileste in urma
analizei caracteristicilor masei musculare (elasticitate, rigiditate etc.), claritatea globilor ocular, a
branhiilor, aspectul cutanat atat analizand pestele la prima vedere cat si la interior in sectiune cat
si a intestinelor. Daca analizele de mai sus nu furnizeaza o imagine si o idee certa asupra
prospetimii se poate recurge la analize de laborator cum ar fi reactia Eber, determinarea
alcanilitatii (PH) etc. La controlul sanitar veterinar se mai cauta eventuale lovituri precum si
eventuale boli infectioase si parazitare. (Dima; Pamfillie; 2004).
39
http://mihalache-mvm.blogspot.ro/2012/01/industria-pestelui.html
 Pestele viu este acoperit cu o substanta numita mucus, bactericida, care are ca scop
prevenirea imbolnaviii sale. Acest mucus functioneaza ca un baraj importiva microorganisemlor
din apa retinandu-le ducand la o microflora aproape identica cu cea a apei. In mucusul pestilor
de apa sarata se afla bacterii din grupele Achromobacter, Flavobacterium iar pestii de apa dulce
prezinta in microflora bacterii din genul Alcaligenes, Pseudomonas.
Dupa capturarea pestelui si scoaterea acestuia din apa, proprietatile bactericide ale
mucusului dispar, acesta devenind favorabil dezvoltarii microorganismelor retinute. Daca pestele
nu este curatat de viscere, sub actiunea permeazelor este posibila infestarea tesutului muscular cu
microorganismele din intestine.
Alterarea pestelui incepe din zona capului, din cauza faptului ca apa filtrate de bronhii le
infesteaza pe acestea cu o cantitate mare de microorgansime ce se activeaza dupa decesul
pestelui. Dupa moarte pestele devine rigid, cu PH acid, nefavorabil multiplicarii bacteriilor,
rigiditate ce se mentine la 0 C. Intarzierea eviscerarii produce fnomenul de umflare sub actiunea
bacteriilor anaerobe din grupa Clostridium. In cazul pestelui eviscerat si pastrat inte 0-20 se
produce infestarea cu Escherchia coli, Pseudomonas, Achromobacter.
Aceste bacterii produc acumularea de amine toxice, consumul acestui peste poate
produce toxiinfectii alimentare extreme de grave. De aceea pestele nu se poate pastra mult timp
decat in stare conservata, congelata, afumata sau sarata. 40
Pentru ca pestele sa fie proaspat ochii acestuia trebuie să fie limpezi şi clari. Daca ochii
pestelui sunt tulburi, acesta, cel mai probabil, a fost prins de cel putin cinci zile înainte iar
procesul de putrefactie isi face loc. Branhiile peştelui trebuie sa aibă culorea roşu deschis. Daca
acestea au culoarea roz sau maron-gri, este posibil ca pestele fie sa fi fost tratat necorespunzător,
fie acesta a inceput sa se invecheasca. Branhiile trebuie să fie, de asemenea, separate in mod
clar, sa nu fie lipicioase sau lipite una de cealalta. Culoarea alb-gri sau gălbui-brune a branhiilor
semnaleaza o calitate slaba. De asemenea, este important să fie verificata cavitatea abdominală.
Daca pestele a fost eviscerat, culoarea urmelor de sânge trebuie să fie de un roşu deschis .
Culoarea maronie –gri, a urmelor de sange semnaleaza faptul că peştele a fost pastrat pentru prea
mult timp. Luciul natural şi culoarea pielii sunt de aseamena foarte importante. Pielea uscată
indica o perioada indelungata a depozitării peştelui. La atingere carnea trebuie să fie fermă şi

40
http://conspecte.com/Merceologia-marfurilor-alimentare/microbiologia-carnii-si-a-preparatelor-de-carne.html
elastică , aceasta ar trebui să revină la starea initiala după ce a fost apăsata. Daca dupa apăsare
rămâne o adâncitură, este un semnal ca peştele începe să se invecheasca si sa se inmoaie.41

2.3 MODALITATLE DE AMBALARE ETICHTARE SI PASTRARE ALE PESTELUI SI

PRODUSELOR IDN PESTE

Marfa nu mai trebuie privita doar prin prisma produsului final ci trebuie avut in vedere ca
este formata din doua componente: produs si ambalaj. Acestea se conditioneaza reciproc,
ambalajul indeplinnid functii multiple:
- de conservare si de protectie;
- functii legate de manipularea, depozitarea si transportul marfurilor;
- de informare si promovare ale desfacerilor de marfuri.42
Scopul etichetării produselor alimentare este de a garanta accesul consumatorilor la
informaţii complete privind compoziţia şi conţinutul produselor, pentru protejarea sănătatii şi
intereselor acestora. Informaţiile suplimentare pot oferi detalii cu privire la o caracteristică
specifică a produsului, precum originea sau procesul de fabricaţie. Anumite produse alimentare,
precum alimentele alergenice, alimentele pentru sugari, organismele modificate genetic, sau
chiar diferite băuturi fac obiectul unor reglementări specifice. Regulamentul (UE) nr. 1169/2011
al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea
consumatorilor cu privire la produsele alimentare, intrat in vigoare la data de 12.12.2011 si care
se va aplica in toate statele membre incepand cu 13 decembrie 2014 , prevede o serie de reguli in
ceea ce priveste etichetarea produselor alimentare. Regulamentul are ca scop creearea unui spatiu
comunitar in care produsele alimentare sa circule liber, tinand cont de importanta apraarii
intereselor legitime a consumatorilor si producatorilor si promovarea fabricarii produselor de
calitate.
Acest regulament se aplică operatorilor din sectorul alimentar în toate etapele lanţului
alimentar. Este aplicat tuturor produselor alimentare destinate consumatorului final, inclusiv
produselor alimentare livrate de unităţile de restauraţie colectivă şi produselor alimentare
41
http://www.international.nordsee.com/ro/themen/13/Despre%20pe%C5%9Ftele%20proasp%C4%83t
42
Dumitru Dima – Merceologia si expertiza marfurilor alimentare de export-import; Editura ASE; Bucuresti; 2004;
p. 169.
destinate a fi furnizate acestora. Acestea sunt similare cu cele prevederile Hotararei de Guvern al
Romaniei nr. 106/2002.
Menţiuni obligatorii stipulate de noul regulament, trebuie sa fie vizibile si lizibile.
Înălţimea caracterelor trebuie să fie de cel puţin 1,2 mm (exceptie facand ambalajele sau
recipientele de dimensiuni reduse).
Menţiunile obligatorii sunt:
- denumirea;
- lista ingredientelor;
- substanţele are provoacă alergii sau intoleranţă (arahide, lapte, muştar,
peşte, cereale ce conţin gluten etc.);
- cantitatea anumitor ingrediente sau categorii de ingrediente;
- cantitatea netă de produs alimentar;
- data durabilităţii minimale sau data-limită de consum;
- condiţiile speciale de păstrare şi/sau condiţiile de utilizare;
- numele sau denumirea comercială şi adresa operatorului sau a
importatorului;
- ţara de origine sau locul de provenienţă pentru anumite tipuri de carne,
pentru lapte sau în cazurile în care omiterea acestui tip de informaţii ar putea induce
cumpărătorul în eroare;
- instrucţiuni de utilizare, în cazul în care omiterea lor ar îngreuna utilizarea
corectă a produsului alimentar;
- pentru băuturile care conţin mai mult de 1,2 % de alcool în volum,
concentraţia alcoolică dobândită;
- o declaraţie nutriţională.
Menţiunile obligatorii privind denumirea, cantitatea netă şi concentraţia alcoolică
dobândită sunt incluse în acelaşi câmp vizual. Menţiunile obligatorii trebuie înscrise într-o limbă
uşor de înţeles de către consumator, şi, dacă este nevoie, în mai multe limbi.
Produsele din pescuit și din acvacultură, iarba de mare și algele vândute consumatorilor
finali sau furnizorilor de servicii de catering trebuie însoțite de următoarele informații:
 specia (denumirea comercială și denumirea științifică);
 proveniența capturilor (mare, apă dulce sau crescătorie);
  zona de captură sau de producție:
 pentru peștele capturat în mare: subzona sau diviziunea FAO (Atlanticul
de NE, Marea Mediterană și Marea Neagră) sau zona FAO (alte ape);
 pentru peștele de apă dulce: întinderea de apă din statul membru al UE sau
din țara terță de origine;
 pentru peștele de crescătorie: statul membru al UE sau țara terță în care a
avut loc perioada finală de creștere.
 uneltele de pescuit utilizate.
Organizarea comună a piețelor respectă, de asemenea, normele generale referitoare la
etichetarea produselor decongelate și la data expirării (cunoscută sub denumirea de „termenul
minim de valabilitate”).
În plus față de informațiile obligatorii, operatorii pot furniza informații opționale - data
capturii sau a debarcării, aspecte de mediu, tehnici de producție etc. 43
In Romania nerespectarea reglementarilor privind etichetarea alimentelor se sanctioneaza
cu amenda de la 1.000 lei la 10.000 lei, autoritatea competenta cu controlul si verificarea
respectarii legislatiei aplicabile, precum si cu sanctionarea efectiva a comerciantilor fiind
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC).
In anumite situatii insa agentii constatori ANPC pot dispune si masuri complementare,
precum:
 oprirea definitiva a comercializarii si retragerea din circuitul consumului uman a
produselor, in situatia produselor care au data de minima durabilitate expirata;
 oprirea temporara a comercializarii produselor sau a utilizarii acestora la prestarea
serviciilor, pana la remedierea deficientelor, in cazul in care produsele nu prezinta
elementele de identificare si de caracterizare (prezente sub forma etichetei) sau nu
indeplinesc caracteristicile prescrise sau declarate pe eticheta;
 inchiderea temporara sau definitiva a unitatii care comercializeaza produsele
alimentare, precum si suspendarea temporara sau definitiva a avizului, acordului
sau a autorizatiei de exercitare a unei activitati.
In plus, consumatorii au dreptul de a fi despagubiti pentru daunele provocate de
produsele care nu corespund informatiilor primite, putand fi angajata astfel raspunderea civila a
43
http://europa.eu/legislation_summaries/consumers/product_labelling_and_packaging/index_ro.htm
producatorului sau a comerciantului care a incalcat regulile aplicabile in domeniul etichetarii
alimentelor.44

44
http://www.magazinulprogresiv.ro/juridic/212/265/Reguli_aplicabile_etichetarii_produselor_alimentare.html