Sunteți pe pagina 1din 12

Economia serviciilor

PROF -ELENA NICOLETA UNTARU

ANALIZA SI PREVIZIUNEA SERVICIILOR DE


TURISM DIN ROMANIA ÎNTRE ANII 2012-2017

Student: Tudor Adrian

ECTS ANUL 2
Aparținând sectorului terțiar, turismul prezintă o serie de trăsături comune cu
cele ale celorlalte ramuri ale acestuia, dar se şi distinge prin specificitatea şi
complexitatea conținutului său, a formelor sale, a tendințelor de evoluție.
Turismul reprezintă domeniul de activitate în care nu se lucrează cu servicii
pure, acestea fiind o îmbinare de elemente tangibile şi intangibile ce influenţează
diferit realizarea efectului global, imprimându-i o serie de caracteristici şi forme de
manifestare. Specificitatea turismului în sfera serviciilor reiese şi din modul de
implicare a lor în diferite procese precum: capacitatea de adaptare la exigenţele
fiecărui turist (consumator), mobilitatea dinamismului.Se poate demonstra astfel că
serviciile sunt elementul dominant şi determinant al ofertei turistice, componenta
cea mai dinamică, caracteristicile acestora regăsindu-se în întreaga activitate.
Capitolul 1.
Analiza evoluției serviciilor de cazare în turism în perioada 2012-
2017

În această lucrare, analiza facută acestei activități se bazează pe datele


obținute din „Anuarul statistic al României” din anii supuşi studiului, respectiv
2012-2017.
Perioada supusă analizei este de 5 ani (ultimii 5 ani disponibili ca date
publice): 2012-2017.
Se vor construi serii statistice privind evoluția în timp serviciilor de
publicitate şi activități de studiere a pieței referitoare la turism.
Se vor utiliza ca metode de analiză:
 sporul mediu;
 sporul cu bază fixă şi cu bază în lanț
 indicele mediu de evoluție;
 indicele de dinamică cu bază fixă şi cu bază în lanț;
 ritmul mediu de evoluție.
 ritmul cu bază fixă şi cu bază în lanț;

Numãrul turiștilor cazați în structurile de cazare turistică:


Tabel 1.1 Numãrul turistilor cazați în structurile de cazare turisticã:
Anii 2012 2013 2014 2015 2016
Numãrul
turistilor cazati
7,7 7,9 8,5 9,9 11,0
în structurile de
cazare turisticã

Sursa: Anuarul Statistic al României, anii 2012-2017


Grafic 1.2 milioane turist / an
Evoluția înregistrează creșteri semnificative anuale, ceea ce confirmă încă o
dată faptul că turismul este în continuă expansiune și dezvoltare.

Calculul evoluției numarul turistilor.


Evoluția numãrul turistilor în cadrul acestei categorii de servicii:

1) Metoda sporului mediu

11, 0−7,7 3,3


Δ̄= = =0 , 825 mil/an
5−1 4
Numarul de turisti pe an a crescut cu 0,825 mil/an, ceea ce reprezintă un
factor foarte important de luat în calcul.

2) Metoda sporului cu bază fixă şi cu bază în lanț

În cazul calculului numãrul turistilor , metoda sporului cu bază fixă şi cu bază în


lanț se prezintă astfel:

Tabel 1.3 prezintă evoluția sporului cu baza fixa si cu baza în lanț pentru calculul cantității de
turiști cazați
Anii Numărul turiștilor cazați Δt/t0 Δt/t-1
2012 7,7 - -
2013 7,9 0,2 0,2
2014 8,5 0,8 0,6
2015 9,9 2,2 1,4
2016 11,0 3,3 1,1
Sursa: Anuarul Statistic al României, anii 2013-2017
Din acest tabel observăm o evoluție anuală pozitivă a turistilor raportată atât
la anul de bază (2015) .

3) Metoda indicelui mediu de evoluție

Pentru calculul turistilor , metoda indicelui mediu de evoluție se aplică astfel:


4 11, 0
Ī=
√ 7,7 de ori

4) Metoda indicelui de dinamică cu bază fixă şi cu bază în lanț

yt yt
I t /1= I t /t−1=
y1 y t−1

Tabel 1.4 prezintă evolutia indicelui de dinamica cu baza fixa si cu baza în lant pentru
numãrul turiștilor cazați

Anii Numărul turiștilor cazați I% t/1 I%t/t-1 I t/1 I t/t-1


2012 7,7
2013 7,9
2014 8,5
2015 9,9
2016 11,0
Sursa: Anuarul Statistic al României, anii 2013-2017

5) Metoda ritmului cu bază fixă şi cu bază în lanț

R%=I % −100
R% %
t /1 =I t /1 −100

R%t /t−1 =I %t/t−1−100


Tabel 1.5 prezintă evoluția ritmului cu baza fixă si cu bază în lant pentru
numãrul turiștilor cazați
Anii Numărul turiștilor cazați R% t/1 R% t/t-1
2012 7,7 - -
2013 7,9
2014 8,5
2015 9,9
2016 11,0

Sursa: Anuarul Statistic al României, anii 2012-2017


Capitolul 2.

Locul serviciilor de turism în economia națională

Serviciul este rezultatul unei activităţi sociale utile, destinat să satisfacă


nevoi materiale sau spirituale, individuale sau colective ale populaţiei. El este un
ansamblu de avantaje procurate direct prin contact cu producătorul sau indirect
prin întrebuinţarea unui bun, pentru care beneficiarul serviciului a dobândit dreptul
de folosinţă.
Astfel serviciile înglobate produsului turistic se pot grupa astfel:
A) În funcţie de „interdependenţa dintre potenţialul solicitărilor de servicii
într-o zonă în care s-a decis turistul să-şi petreacă vacanţa şi categoriile
comportamentale ale clientelei turistice” pot exista:
a) servicii aferente unor preocupări pasive – sunt acele activităţi ce
reflectă de obicei timpul petrecut în unitatea de cazare, destinat
somnului, lecturii, vizionării emisiunilor diferitelor programe TV;
b) servicii aferente unor preocupări condiţionat pasive – reprezintă
acele activităţi ce reflectă timpul necesar servirii celor trei mese
principale pe zi, petrecut în compania cunoştinţelor sau prietenilor,
alocat tratamentului zilnic;
c) servicii aferente unor preocupări condiţionat active – sunt acele
activităţi ce reflectă timpul alocat vizionării unor spectacole,
manifestări sportive, cultural-folclorice, plimbărilor şi gimnasticii în
aer liber sub supravegherea unui cadru specializat;
d) servicii aferente unor preocupări active – acele activităţi ce vizează
timpul afectat precum plimbările, excursiile, concursuri distractive,
timpul petrecut pe plajă în staţiunile de pe litoral;
B) În funcţie de principalele etape din desfăşurarea unei călătorii se împart în:
a) servicii turistice de organizare şi pregătire a consumului turistic
grupează activităţile de promovare, informare, concepere de produse
la cerere a turiştilor, contractarea vacanţelor, facilităţi de plată,
transferuri, facilităţi în timpul transportului, transportul bagajelor.
Sunt grupate deci, în cea mai mare parte prestaţiile oferite de
touroperatori şi agenţiile de voiaj.
b) servicii determinate de sejur – sunt grupate activităţile ce au ca scop
satisfacerea propriu-zisă a odihnei, alimentaţiei şi divertismentului
turismului.
C) În raport cu motivaţia cererii şi importanţa în consumul turistic pot fi:
a) servicii de bază – sunt acele activităţi induse de motivaţiile principale
ale călătoriei, respectiv
- transport – în cazul aranjamentelor IT, tip charter sau dacă se
solicită agenţiilor de voiaj;
- cazare – se face la nivelul de confort indicat;
- alimentaţie – prestate de unităţi precum restaurante, braserii,
cofetării;
- tratament sau orice alt motiv ce reprezintă scopul final al
călătoriei: schi, vânătoare, înot, săniuş.
b) suplimentare (complementare) sunt acele activităţi ce completează
prestaţiile de bază precum informaţiile, activităţi cultural-sportive,
excursii, închirieri de obiecte, diferite rezervări.
În funcţie de acest mod de grupare se poate afirma că serviciu de cazare şi
masă deţin ponderile cele mai mari, urmate de cele de transport, agrement şi apoi
cele suplimentare. De asemenea această clasificare porneşte de la premisa că,
indiferent de forma de turism, există o serie de servicii la care turistul face apel în
mod inevitabil, celelalte nefiind solicitate în toate cazurile.
D) În raport cu forma de manifestare a cererii şi deci modul de formare a
deciziei de cumpărare se disting:
a) servicii ferme manifestate anterior călătoriei turistice prin intermediul
agenţiilor de turism cu care se perfectează aranjamente ce stipulează
condiţiile generale de vânzare ale produselor turistice. Decizia
stipulează condiţiile generale de vânzare ale produselor turistice.
Decizia de cumpărare se formulează în localitatea de reşedinţă a
turistului.
b) servicii spontane manifestate de obicei în momentul în care turistul ia
contact cu oferta – sunt caracteristice pentru toate formele de turism
pe cont propriu dar şi în cazul celui organizat şi semiorganizat la
solicitarea serviciilor suplimentare, ce nu sunt incluse în programele
turistice.
E) Din punctul de vedere al naturii relaţiilor financiare ce se stabilesc între
prestator şi client se disting servicii turistice cu plată şi gratuite
a) servicii cu plată reprezintă majoritatea prestaţiilor şi se împart:
Ø după modalitatea de achitare:
- cu bani gheaţă;
- cu cecuri turistice;
- cu cărţi de credit;
Ø după momentul de realizare a plaţii:
- anterior consumului;
- simultan consumului;
- ulterior consumului;
b) servicii gratuite reprezintă acele prestaţii gratuite şi scutiri pentru
copiii sub o anumită vârstă, pentru cursuri de învăţare a anumitor
sporturi, discount-uri pentru cumpărarea anumitor produse. Aceste
servicii au scopul de stimulare a circulaţiei turistice în anumite
perioade ale anului şi pentru diferite categorii de populaţie. Exemple
de aceste gratuităţi pot fi:
Ø transporturi gratuite aeroport – hotel – aeroport;
Ø abonamente pentru transportul montan pe cablu, pentru
intrarea la piscină;
Ø facilităţi pentru familiile cu copii;
Ø cursuri gratuite pentru iniţierea unor discipline sportive, a
unor practici meşteşugăreşti;
Ø oferirea unui sejur suplimentar gratuit pentru cei ce acceptă
să-şi petreacă vacanţa în extrasezon.
F) După categoria de turişti cărora se adresează se poate vorbi despre:
a) servicii pentru turişti interni;
b) servicii pentru turişti internaţionali.
G) După caracterul lor, se include următoarele clase de servicii:
a) servicii turistice specifice(cazare, alimentaţie, transport,
divertisment) a căror existenţă este determinată de desfăşurarea propriu-zisă a
activităţii turistice;
b) servicii turistice nespecifice – servicii oferite populaţiei de
unităţile prestatoare, dar de care pot beneficia uneori şi turiştii (transport în
comun, telecomunicaţii, reparaţii de întreţinere, înfrumuseţare şi întreţinere)
Bibliografie:

• https://insse.ro/cms/files/Anuar%20arhive/serii%20de
%20date/2017/anuarul_statistic_al_Romaniei_2017.pdf

• http://www.eccromania.ro/media/pdf/20.Servicii_turistice.pdf
Anexe