Istoria este cea care autentifica valorile.

Iar istoria celei mai bune beri a romanilor reprezinta

mai mult decat o simpla traditie. Este in primul rand o experienta acumulata, in decursul
anilor, o continua perfectionare dusa mai departe de pasiunea oamenilor.
Istoria celor peste 125 de ani a facut din Ursus un brand puternic, a desavarsit un gust unic,
perfect echilibrat si a dat calitatea recunoscuta a celei mai bune beri romanesti.
Istoria Ursus, "Regele Berii in Romania": o valoare cladita in timp. Inceputurile berii Ursus se
inregistreaza in 1878. La aceasta data, fabrica de bere din Cluj producea deja bere sub blazonul
ursului.
 URSUS Breweries, subsidiară a grupului SABMiller plc, este al doilea mare producător de bere de pe
piaţa românească cu o cota de piata anuală estimată la 35%. URSUS Breweries deţine în acest moment 4
fabrici de bere, cu o capacitate totală de peste 3 milioane de hectolitri şi aproximativ 1.300 de angajaţi.
Compania işi desfăşoară activitatea în Cluj-Napoca, Timişoara, Buzău, Braşov şi Tunari.Acest produs se
adreseaza categoriilor de persoane cu varsta peste 18 ani. Berea Ursus are cerere peste si hotare si se
bucura de un numar foarte mare de consumatori.Povestea a pornit in Cluj-Napoca, acum 127 de
ani.Întreprinderea URSUS BREWERIES respectă valorile şi culturile comunităţilor în care îşi desfăşoară
activitatea. Astfel, URSUS BREWERIES produce şi comercializează mai multe branduri de bere pentru a
satisface nevoile sociale ale diverselor categorii de consumatori după cum urmează:
•Ursus, Ciucaş şi Timişoreana se adresează persoanelor cu un trai modest
•Redd’s se adresează în special consumatorilor tineri
•Stejar adresat bărbaţilor cu precădere
•Peroni şi Pillsner Urquel destinat consumatorilor de elită..
 Pe linga Dracula si Nadia Comaneci, romanii se mai fac
cunoscuti peste hotare si printr-o bere de traditie.Ursus, regele
berii in Romania, a ajuns pe pietele internationale, iar clujenii au
surpriza sa-si descopere berea din patria natala în tari precum
Statele Unite ale Americii, Italia, Spania, Grecia, Marea Britanie.
Poate din mindrie, poate din dor de casa, pe o terasa din New York,
Ursusul a ajuns cea mai apreciata bautura. Începind cu 1993, Ursus
Pils a fost prima bere dupa reteta Pils din România, urmata în 1994
de URSUS Premium Pils, o bere care vizeaza segmentul superior
al pietei.
Inca din anul 2000, ca urmare a cererii tot mai mari a consumatorilor
romani aflati peste granite, exporturile de bere Ursus pe pietele
englezesti, americane, italiene, spaniole si grecesti au crescut
considerabil. Berea, cu traditie in Romania, este singurul aliment
care ii face sa mai simta gustul de acasa.
• Compania este prezenta în peste 40 de tari de pe patru continente,
iar in Europa, in urma cresterii consumului de bere pe cap de
locuitor, cele mai bune rezultate au fost obtinute in Polonia, Rusia
si România.
• Firmele americane din domeniul industriei alimentare si
agricultura sint interesate sa investeasca in Romania, atit direct cit
si prin parteneriate cu producatori autohtoni", a spus adjunctul
ambasadei Statelor Unite la Bucuresti, Thomas Delare.
 Proiectarea
• Ca si vinul, berea se face prin fermentatie. In acest caz,ingredientele
sunt de obicei orzul, hameiul, apa si drojdia.Zahrulnecesar pentru
fermentatie se obtine din orz. Acesta sete supus unui proces numit
maltificare. Boabele se inmoaie in apa timp de cateva zile si se lasa sa
inceapa cresterea. Cand orzul incolteste, el produce o substanta numita
diataza.
• Dupa maltificare, orzul se macina sau se sfaram, apoi se amesteca
cu apa fierbinte, intrun proces numit terciuire. In aceasta faza, diataza
transforme amidonul din boabe in zahar. Se obtine un lichid dulce, numit
must, care se pompeaza in vase de cupru, unde fierbe cu hamei si cu
adaos de zahar. Hamaiul da o aroma amaruie si are rol de conservant.
Dupa fierbere, mustulse scurge si se lasa sa se raceasca. Apoi se adauga
drojdie pentru a provoca fermentatia, a carei faza principale poate sa
dureze in jur de o saptamana. Berea de malt se lasa sa fermenteze, in
continuare, incet, intr-un butoi, pana se serveste, astfel incat dioxidul de
carbon produs sa o faca usor gazoasa. La majoritatea berilordioxidul de
carbon se adauga dupa incetarea fermentatiei. Unele beri se lasa sa
fermenteze direct in sticla, asemeni sampaniei.
 Pregatirea
• Berea poate fi definita ca o bautura slab alcoolica, nedistilata, obtinuta prin fermentarea cu
ajutorul drojdiei a unui must din malt si eventual cereale nemaltificate fiert cu hamei
• Din aceasta definitie rezulta si principalele materii prime folosite la fabricarea berii: maltul,
cereale nemaltificate, hameiul si apa.
• Fabricarea berii din aceste materii prime are loc in trei etape mari si anume:
– Fabricarea maltului din orz ( maltificarea);
– Obtinerea maltului de bere ( fierberea);
– Fermentarea mustului de bere cu ajutorul drojdiei, inclusiv conditionarea berii rezultate.
– Obtinerea berii din materiile prime prezentate mai sus , in cele doua etape principale –
obtinerea mustului de bere si fermentarea acestuia.
– Dupa cantarire maltul si cerealele nemaltificate sunt macinate in mori speciale pentru
a da posibilitatea enzimelor sa actioneze in timpul operatiei de plamadire si zaharificare.
Cu ajutorul apei si sub actiunea enzimelor din malt se realizeaza la plamadire si
zaharificare transformarea substantelor macromoleculare insolubile din malt in produse
solubile cum asa moleculara mica si medie care vor alcatui extractul mustului de bere.
– Pregatirea mai vizeaza si
– - produsele;
– - teritoriu, termenul şi data începerii;
– - politica de credit şi condiţii de platǎ;
– - politica de discount şi compensǎri;
– - politica referitoare la ambalaje;
– - lista de preţuri şi preţuri recomandate pentru vânzarea cu amănuntul;
– - plan de afaceri.
 Aprovizionarea cu materii prime si a
materialelor si receptia de la furnizori
• Principalii furnizori a companiei se împart pe grupe de produse pe care aceştia le furnizeazǎ companiei
astfel:
• Furnizori principali de materii prime:
• - S.C. Souflet Malt Romania SRL Pitesti (malţ, orz);
• - S.C. Biami International Avrig SRL Sibiu (enzime);
• - S.C. Amylum Romania SRL Miercurea Ciuc (zahǎr, maltozǎ);
• - S.C. Hopsteiner S.A Germania (hamei).
• Furnizori de materiale tehnologice:
• - S.C. Haendler & Natermaann Germania (folia de pe sticle);
• - S.C. Rauh Germania (capse);
• - S.C. Novis SRL Cluj (etichete);
• - S.C. Henkel Ecolab Romania SA Iaşi (produse curǎţenie).
•
• Furnizori de ambalaje:
• - S.C. Huta Szkta Jaroslaw Polonia (sticle);
• - S.C. Berolina SRL Miercureaa Ciuc (navete);
• - S.C. Can Pack S.A. Polonia (doze).
• Furnizori de energie şi servicii:
• - S.C. Distrigaz Nord Targu-Mures;
• - S.C. Electrica SA Cluj
• - RADP Apǎ Canal Cluj
• - S.C. Romtelecom Cluj
• - S.C. Scut SRL Bucuresti.
•
• Relaţiile cu furnizorii sunt întreţinute în principal de
departamentul aprovizionare prin cǎutarea furnizorilor, contractarea,
menţinerea relaţiilor de bunǎ colaborare, negocieri dar şi de
departamentul financiar - contabilitate unde se au în vedere
corectitudinea facturǎrilor, verificări de termene, platǎ la scadenţe,
respectarea clauzelor contractuale. Este de menţionat cǎ pentru
operaţia de aprovizionare privind materiile prime şi materiale
tehnologice, contractele se încheie anual, centralizate pe companie
urmare a unei activitǎţi competiţionale care are la bazǎ diferite oferte,
analize şi decizii efectuate la biroul din Bucureşti de cǎtre directorul
cu achiziţii centralizate pe companie.
• Compania manifestǎ un interes major pentru asigurarea
stocurilor minime evitându-se permanent supraaprovizionarea pentru
evitarea imobilizǎrii mijloacelor circulante bǎneşti. Este de asemenea
de remarcat preocuparea companiei de a întreţine relaţii principale,
benefice atât pentru furnizori cât şi pentru beneficiari, relaţii
concretizate în diferite manifestǎri, ca de exemplu:
• - existǎ în fiecare an o zi a furnizorului menitǎ sǎ întǎreascǎ legǎturile
dintre acesta şi personalul firmei, zi în cadrul cǎreia se ţin discursuri,
se acordǎ premii;
• - la cumpǎrarea unor cantitǎţi mari, furnizorul acordǎ bonusuri de
diferite feluri şi naturǎ;
• - stabilirea şi respectarea clauzelor reciproc convenabile cu privire la
termene şi obligaţii contractuale.
• Întreaga politicǎ şi strategie de aprovizionare se constituie într-
un permanent proces de îmbunǎtǎţire care face parte din logistica
generalǎ a producţiei.
 Culoarea berii blonde este deschisa, transparenta, aurie si lucioasa.
• Nu trebuie sa aiba o nuanta rosietica, bruna sau verzuie.
• Berea bruna poate sa nu luceasca, sa fie de culoare maro si chiar sa nu fie
transparenta.
Spuma trebuie sa fie densa, persistenta, specifica.
• Se toarna berea intr-un pahar si se observa stratul de spuma: in cazul
unei beri de calitate, trebuie sa aiba 3 cm inaltime si sa dureze cel putin
trei minute. Daca stratul de spuma este mai mic sau dispare fara a lasa
urma pe pahar, berea nu este dintre cele mai bune.
• In plus, spuma trebuie sa "se lipeasca" de peretii paharului.
Majoritatea marcilor de bere au, in diferite proportii, toate cele patru
gusturi: dulce, amar, sarat, acru. Gustul amar, care persista mult timp,
semnaleaza o bere de calitate inferioara - obtinuta din materie prima
slaba calitativ sau prin incalcarea procesului tehnologic. Berea blonda are
un gust slab amarui de hamei, care dispare repede.
• Berea bruna este, din contra, usor dulce (gustul maltului).
• Gustul ei este mai dens, de aceea berea pare mai "densa".
• Gustul unei beri brune de calitate se poate caracteriza astfel: "putin
exprimat", "gol", "de malt".
Actele normative ce reglementeaza activitatea întreprinderii:
LEGEA Nr. 31/1990 privind societatile comerciale – actualizata in iulie
2007
LEGEA Nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile
ulterioare
ORDONANTA GUVERNULUI Nr. 158 din 27 noiembrie 2001 privind
regimul accizelor, publicata în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr.767 din 30 noiembrie 2001
LEGEA Nr. 296/2004 privind Codul consumului
LEGEA Nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale
comerciantilor in relatia cu consumatorii si armonizarea reglementarilor cu
legislatia europeana privind protectia consumatorilor
LEGEA Nr. 150/2004 privind siguranta alimentelor si hranei pt animale
ORDONANTA Nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala
ORDONANTA GUVERNULUI Nr. 99/2000 privind comercializarea
produselor si serviciilor de piată
LEGEA CONCURENTEI Nr. 21/1996
ORDONANTA GUVERNULUI Nr. 21/1992 privind protectia
consumatorilor
ORDONANTA DE URGENTA nr. 78/2000 privind regimul deseurilor
HOTARAREA nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor
LEGEA Nr.12 din 6 august 1990 privind protejarea populatiei impotriva
unor activitati comerciale ilicite
Aviz de insotire a marfii
Aviz de atestare a calitatii
• "Fiecare ţara are un simbol. După
drapel, stema naţională şi compania
naţională de aviaţie, acest simbol este
berea." Martin Lindstrom - brand
strategist
 Fabricatia
Berea este o combinatie de ingrediente 100% naturale: apa, malt (din orz), hamei si drojdie.
In lume exista circa 20.000 de sorturi de bere, imbuteliata in 180 de variante: de la normala,
slab alcoolica, la amara, crema de bere si bere neagra.Calitatea apei folosite la producerea
berii este extrem de importanta.
Sarurile din apa determina gustul, aroma si culoarea. Pentru fabricarea berii blonde, se
foloseste apa moale; pentru berea bruna, duritatea apei (concentratia sarurilor de calciu si
magneziu) poate fi mai mare.
De obicei, apele dulci sunt neutre sau usor acide, iar cele dure sunt usor alcaline.
Apa dura si hameiul confera gustul amar pronuntat si culoarea mai inchisa a bauturii.
Pregatirea cerealelor prin uscare pentru fermentare este numita "maltuire".
Graul este lasat in apa pana incolteste. Germinatia este intrerupta prin prajire in
cuptoare.
Cu cat prajirea maltului este mai de durata, cu atat berea este mai inchisa la culoare.
Berea de orzoaica sau grau are un gust dulceag. Aroma amara, uscata a hameiului
contrabalanseaza dulceata maltului.
Drojdia transforma zaharurile din malt in alcool.
Pentru berea clasica este folosita o drojdie de fermentare rapida, in timp cdrojdia de
fermentare lenta este folosita pentru berea slab alcoolica.
 Obtinerea berii din materiile prime prezentate mai sus , in cele
doua etape principale – obtinerea mustului de bere si
fermentarea acestuia.
Dupa cantarire maltul si cerealele nemaltificate sunt
macinate in mori speciale pentru a da posibilitatea enzimelor sa
actioneze in timpul operatiei de plamadire si zaharificare. Cu
ajutorul apei si sub actiunea enzimelor din malt se realizeaza la
plamadire si zaharificare transformarea substantelor
macromoleculare insolubile din malt in produse solubile cum asa
moleculara mica si medie care vor alcatui extractul mustului de
bere.
Dupa zaharificare plada este filtrata in scopul separarii mustului
de partile insolubile care vor forma borhotul de malt. Astfel primul
must mai concentrat rezultat, cat si apele folosite pentru spalare si
epuizarea borhotului in extract sunt supuse apoi fierberii cu
hamei.
Fierberea mustului cu hamei are ca scop principale
solubilizarea substantelor amare si de aroma ale hameiului,
coagularea proteinelor, inactivarea enzimelor si sterilizarea
mustului. Dupa terminarea fierberii se face separarea conurilor de
hamei iar mustul fierbinte este trecut in instalatiile de tratare in
vederea fermentarii.
 Tratarea mustului cuprinde indepartarea precipitatului care se
formeaza la fierberea mustului, denumit trub de cald, racirea
mustului pana la temperatura de insamantare cu drojdii de 6-7°C
cat si separarea precipitatului care se formeaza in timpul racirii
mustului, asa numit « trub la rece ».
Mustul de bere obtinut cu extractul primitiv corespunzator
sortimentului de bere fabricat, este apoi trecut la fermentare
primara si insamantat cu drojdie de bere sub forma unei culturi
pure, obtinuta prin multiplicarea in faza de laborator si in statia de
culturi pure. In timpul fermentatiei primare, care dureaza 8-10
zile, are loc transformarea zaharului fermentescibil in alcol etilic,
bioxid de carbon si alte produse secundare de fermentatie,
rezultand la sfarsit asa numita bere tanara.
In cursul operatiei urmatoare de fermentare secundara are loc
saturarea berii cu dioxid de carbon, limpezirea si finisarea gustului
berii.
O parte din drojdia rezultata de la fermentatie primara este
tratata si refolosita pentru o noua fermentare, iar drojdia
excedentara de la fermentatia primara si secundara este supusa
uscarii si comercializarii cu drojdie uscata
• Dupa terminarea fermentatiei secundare, a carei
durata depinde de sortimentul de bere respectiv, berea
este trecuta la filtrare pentru indepartarea drojdiei si a
altor substante care formeaza tulbureala acesteia.
Berea filtrata este trecuta in tancuri speciale de bere
filtrata care alimenteaza masinile de imbuteliat sau
aparatul de tragere a berii in butoi. Ambalajele folosite
– sticlele si butoaiele – sunt supuse in prealabil unor
operatii de conditionare pentru a nu transmite un gust
strain si a nu periclita stabilitatea berii. Unele
sortimente de bere sunt pasteurizate la sticla, inainte
de etichetare pentru prelungirea conservabilitatii.
Astfel incat sticlele puse in navete cat si butoaiele pline
cu bere sunt depozitate in spatii speciale racite pana la
expeditie.
•

• SUMELE FIXE
reprezentând ajutorul financiar pentru semintele certificate oficial
din productia interna, vândute sau utilizate pentru însamântare în
campania agricola din toamna anului 2003
+--------------------------------------------------------------------------------------------+
ŚNr. Ś Ś Categoria Ś Ś Suma fixa ŚDin care 25% în
avansŚ
Ścrt.Ś Seminte Ś biologica Ś U.M. Ś(mii lei/100 kg)Ś (mii lei/100
kg) Ś
+----+-----------------------------+-----------+------+----------------+---------------------Ś
Ś 1. ŚGrâu de toamna ŚPrebaza Ś100
kgŚ 480,0 Ś 120,0 Ś
Ś Ś +-----------+------+----------------+---------------------Ś
Ś Ś ŚBaza Ś100 kgŚ 440,0 Ś 110,0 Ś
Ś Ś +-----------+------+----------------+---------------------Ś
Ś Ś ŚCertificataŚ100 kgŚ 400,0 Ś 100,0 Ś
+----+-----------------------------+-----------+------+----------------+---------------------Ś
Ś 2. ŚOrz pentru fabricarea berii*)ŚPrebaza Ś100 kgŚ 328,0 Ś -
Ś
Ś Ś +-----------+------+----------------+---------------------Ś
Ś Ś ŚBaza Ś100 kgŚ 304,0 Ś - Ś
Ś Ś +-----------+------+----------------+---------------------Ś
Ś Ś ŚCertificataŚ100 kgŚ 264,0 Ś - Ś
+--------------------------------------------------------------------------------------------+
• *) Soiurile de orz pentru fabricarea berii, ce beneficiaza de ajutor financiar,
sunt urmatoarele: Andra, Angora, Clarine, Kelibia, Ladoga, Lambic, Laura,
Leonie, Plaisant, Sunrise, Tiffany, Trasco, Vanessa.
SUMELE FIXE
reprezentând ajutorul financiar pentru semintele certificate oficial,
din productia interna, vândute sau utilizate pentru însamântare
în campania agricola din toamna anului 2003
• +------------------------------------------------------------------------------+
• ŚNr. Ś Ś Ś SUMA FIXA*) - mii lei/100 kg Ś
• Ścrt.Ś SEMINTE Ś U/M +-------------------------------Ś
• Ś Ś Ś Ś CATEGORIA BIOLOGICA Ś
• Ś Ś Ś +-------------------------------Ś
• Ś Ś Ś Ś PREBAZA Ś BAZA ŚCERTIFICATAŚ
• +----+--------------------------------+--------+---------+---------+-----------Ś
• Ś 1. ŚGRÂU DE TOAMNA Ś 100 kg Ś 380,0 Ś 340,0 Ś 300,0 Ś
• +----+--------------------------------+--------+---------+---------+-----------Ś
• Ś 2. ŚORZ**) pentru fabricarea berii Ś 100 kg Ś 328,0 Ś 304,0 Ś 264,0 Ś
• +------------------------------------------------------------------------------+
• *) Valoarea ajutorului financiar în suma maxima este orientativa, urmând a fi
definitivata printr-o noua hotarâre de Guvern.
**) Soiurile de orz pentru fabricarea berii, ce beneficiaza de ajutor financiar,
sunt urmatoarele: Andra, Angora, Clarine, Kelibia, Ladoga, Lambic, Laura,
Leonie, Plaisant, Sunrise, Tiffany, Trasco, Vanessa.
 Marcarea
Marcarea reprezinta operatia prin care pe produs sau ambalajul
produsului se aplica un semn distinct pentru a se deosebi de
alte produse, in scopul informarii clientilor.
 Etichetarea

Masinile de etichetat sunt destinate aplicarii pe buteliile cilindrice din

sticla a doua si trei tipuri de etichete: eticheta de corp, eticheta guler,
contra eticheta si eticheta banderola. Masinile sunt complet
automatizate, dotate cu automat programabil si convertizor de
frecventa, ceea ce permite reglajul infinit al productivitatii intre limitele de
mai
jos. De asemenea automatizarea permite citirea directa pe un ecran a starilor
de functionare ale masinii cat si a avariilor. Toate mecanismele intens
solicitate
functioneaza in baie de ulei, iar celelalte dispun de un panou de ungere
centralizat. Masina are o carcasa de protectie care elimina riscurile de
accidentare ale operatorului si reduce zgomotele. Masina este avizata din
punct
de vedere al securitatii muncii.
Butelii utilizate:
forma corpului = cilindrica
diametrul = 55÷90 mm
înaltimea = 180÷320 mm
tolerante cf. STAS 1334-74
Lungimea min/max a etichetei: 50/130mm
Caracteristici tehnice Productivitatea nominala
cu 2 etichete Productivitatea nominala
cu 3 etichete Productivitatea nominala
cu 3 etichete si timbru
Varianta 1 [But/h] 13000 13000 6000
Varianta 2 [But/h] 24000 18000 6000
 Ambalarea

Instalatii de imbuteliat sticle PET si de sticla.

Instalatia de imbuteliere include masini de imbuteliat de
presurizare, de vid sau gravitationale, de inalta adaptabilitate,
configuratia acestora fiind realizata conform necesitatilor specifice
ale clientului si ale lichidului imbuteliat. Constructia lor este
realizata in grupuri care asigura manipularea optima atat a
ambalajului cat si a lichidului. In plus, solutionarea prezentata
permite reducerea personalului de
deservire si munca depusa de el fiind mai usoara.
Echipamentul de imbuteliat butoaie KEG
Echipamentul este executat complet din material inox, este pe
deplin automatizat, folosind perii de spalat rotative si deplasarea
rotativa a KEG-ului pentru a creste calitatea spalarii suprafetei
exterioare a butoiului. Dupa incarcare, ambalajul este deplasat
continuu pe transportator cu lanturi spre punctul de spalare in
care KEGul este introdus in miscare rotativa, folosind apoi perii
rotative pentru a spala bine suprafata exterioara. Fiecare ciclu este
pe deplin automatizat, fiind comandat prin sistemul de comanda
numerica, in baza comenzilor luminiscente, pana la iesirea de pe
transportator cu lanturi.
 Depozitarea

Depozitarea berii filtrate se face conform

parametrilor tehnologici.Parametrii
tehnologici pot fi: temperatura, presiune,
conţinut CO2, aciditate, pH, unităţi de
culoare, turbiditate,extract primitiv,
concentraţie alcoolică
Depozitarea berii filtrate se face
respectând condiţiile igienico-sanitare N.T.S.M. şi
N.P.S.I..
 Vânzarea

Berea Ursus este o marca a Companiei de Bere Romania,

personalitatea marcii fiind sustinuta prin campania derulata sub sloganul
"Ursus atrage prietenii la distractie". SABMiller este prezent in Romania
din 1996 si detine in prezent trei fabrici de bere cu o capacitate totala de
2,1 millioane hectolitri si un numar de 1.100 angajati.
In tara noastra, operatiunile SABMiller plc se desfasoara in cadrul
Companiei de Bere Romania (CBR) si sunt localizate in Cluj-Napoca, Buzau
si Timisoara.
In cele trei fabrici s-au produs 1,9 millioane hectolitri de bere in 2003,
reprezentand o cota de 15,3% din piata. Brandurile SABMiller plc in
Romania includ Ursus Premium, Timisoreana Lux, Miller Genuine Draft si
Pilsner Urquell. Recent, SABMiller a preluat pachetul de 81,1% din
actiunile producatorului local de bere Aurora Brasov pentru suma de 16,2
milioane dolari, urcand pe locul doi pe piata romaneasca a berii, cu o cota
de circa 20%.
URSUS continua sa isi mentina pozitia de lider pe segmentul premium, cu o
cota de piata de 48%. In acelasi timp, Timisoreana a inregistrat cea mai
mare crestere a volumului de vanzari in segmentul mainstream - de 56%.
Este o performanta remarcabila avand in vedere faptul ca aceasta este
singura marca din segmentul sau care nu se comercializeaza in ambalaj
PET. Ciucas a inregistrat o crestere a volumului de vanzari de 40%
comparativ cu perioada similara a anului trecut.
• Piata berii a inregistrat o crestere de 27% a volumelor vandute in
retail in prima jumatate a acestui an, in timp ce vanzarile din
HoReCa (hoteluri, restaurante) au scazut cu 6%, potrivit datelor
companiei de cercetare de piata AC Nielsen.