Sunteți pe pagina 1din 20

Universitatea din Pitesti

Facultatea de Stiinte Economice Specializarea Management

ANALIZA STRATEGICA A MEDIULUI CONCURENTIAL LA NIVELUL INDUSTRIEI AUTO

Pitesti 2013

Cuprins Capitolul I: Analiza dinamicii la nivelul intregului domeniu de activitate. ..4 1.1 Dinamica inregistrata in ultimii ani. 4 1.2 Previziuni pentru urmatoarea etapa. 6 Capitolul II: Structura domeniului. ..7 2.1 Structura privind concurenta. ....7 2.2 Structura in raport cu produsele existente. ..8 2.3 Identificarea punctelor forte si punctelor slabe pentru Dacia. 11 2.4 Identificarea de oportunitati si amenintari pentru Dacia. ..12 Capitolul III: Utilizarea modelului lui M. Porter pentru analiza nivelului concurentei. Aprecierea fortelor de nivel ridicat si scazut. 16 Capitolul IV: Concluzii. Aprecierea profitabilitatii / atractivitatii industriei auto. 19 Bibliografie. 20

Planificare Activitati
1. Analiza dinamicii la nivelul industriei auto 1.1. Dinamica inregistrata in ultimii ani 1.2. Previziuni pentru 2013 2. Structura industriei automobilelor 2.1. Structura privind concurenta 2.2. Structura in raport cu produsele existente 2.3. Identificarea punctelor forte si slabe pt principalii concurenti 2.4. Identificarea de oportunitati si amenintari 3. Utiliz. modelului lui M. Porter pt. analiza nivelului concurentei 4. Concluzii

S1

S2

S3

S4

S5

S6

S7

S8

Responsabili Iordache Iulian Iordache Iulian Iordache Iulian Badescu George Badescu George Badescu George Beregheanu Laurentiu Beregheanu Laurentiu Iordache Iulian

Micu Daniel

Capitolul I: Analiza dinamicii la nivelul intregului domeniu de activitate. 1.1 Dinamica inregistrata in ultimii ani. Productia In 2011, sectorul autovehiculelor din Romania a performat sub nivelul de varf inregistrat in anul 2010, cifrele aferente primelor 9 luni ale anului 2012 oferind o perspectiva de scadere pentru ansamblul anului 2012. Datele statistice ale Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA) indica faptul ca productia de autovehicule a Romaniei a urmat un trend ascendent in ultimii ani(+38,5%), sustinut de evolutia solida a sectorului vehiculelor comerciale, marcata de o crestere cu 228,8% in anul 2011 fata de anul 2007, dar si de crestere cu 32,5% a productiei de autoturisme. In anul 2008, Ford a intrat pe piata romaneasca a autovehiculelor prin preluarea fabricii de autovehicule de la Craiova, in anul 2009 demarand productia. Cu toate acestea, sectorul autoturismelor a fost marcat de un usor declin la nivelul anului 2011, de 4,1%. Conform APIA, productia totala de autovehicule a Romaniei a atins pragul de 335.232 unitati in anul 2011, din care 24.989 unitati vehicule comerciale si 314.243 unitati autoturisme. In primele 9 luni ale anului 2012, productia de autovehicule a Romaniei s-a diminuat cu 4,7% comparative cu aceeasi perioada a anului anterior, ajungand la un total de 239.153 unitati. Piata de autovehicule a Romaniei este dominate de doua mari companii multinationale producatoare de autovehicule, care au realizat investitii semnificative in fabricile autohtone de la Pitesti si Craiova: Grupul francez Dacia Renault si compania Americana Ford. desi, in 2009, cele doua mari companii au lansat pe piata romaneasca doua modele de succes la categoria vehicule comerciale usoare, in iunie 2012, Ford a inceput productia si comercializarea unui nou model de autoturism (Ford B-Max) pentru care a planificat o productie de 60.000 unitati pana la finele anului, estimand ca in 2013, aceasta sa ajunga la 100.000 unitati. Pe de alta parte, Grupul Dacia Renaulta oprit, in 2012, productia la utilitarele Logan Pick-Up si a renuntat la modelele Logan MCV si Logan Van pe masura ce acestea au fost inlocuite cu modelele produse in Maroc.

Vanzari In anul 2011, industria auto de pe piata locala a inregistrat o cifra de afaceri totala de 11,14 miliarde euro, in crestere cu 7,8% fata de anul anterior si cu 52% fata de anul 2007(7,35 miliarde euro.). Pentru intreg anul 2012 cifra de afaceri este de 12,5 miliarde euro in sectorul auto romanesc. Potrivit APIA, vanzarile de automobile s-au restrains cu 7,4% in anul 2011 fata de anul 2010, la 110.668 unitati, adica la mai putin de jumatate din nivelul atins in anul 2007 (366.819). Cea mai abrupta scadere a vanzarilor de automobile s-a in anul de criza 2009 (-54% fata de anul anterior). In primele 9 luni ale anului 2012 , vanzarile de autoturisme s-au redus cu peste 19% fata de aceeasi perioada a anului 2011, la 64.901 unitati. Piata auto a fost sustinuta in 2012 de achizitiile realizate de persoane juridice, care reprezinta 68% din total (fata de 56% in 2011), pe fondul blocajului generat de programul Rabla. Pe segmental persoanelor fizice s-a inregistrat o scadere de 55% in primele noua luni din 2012 fata de aceeasi perioada din 2011. Cote de piata Marca Dacia conduce in topul vanzarilor din 2012 din Romania cu 14.292 de unitati vandutesi un procent de 26.6% din total, urmata de: Volkswagen cu 6.038 unitati (11.2% din total) Skoda cu 4.915 unitati (9.2% din total) Renault cu 3.599 unitati (6.7% din total) Ford cu 3.480 unitati (6.5% din total) Hyundai cu 2.423 unitati (4.5% din total) Pe modele, primul loc este ocupat de Dacia Logan, care a inregistrat in 2012 vanzari totale de 7.107 unitati, urmata la mare distant de Dacia Duster cu 3.994 unitati, Skoda Octavia cu 2.611 unitati, Renault Clio si Dacia MCV. Cel mai vandut model la export a fost Dacia Duster, acesta conducand detasat si in topul a noua luni ( 103.022 unitati, corespunzator unui procent de 46% din numarul total de autoturisme exportate.). Modelul Dacia Duster este urmat de Ford B-Max, Dacia Sandero si Dacia Logan. Pe pietele externe, Dacia a inregistrat in cursul anului 2012 o crestere cu 8% a vanzarilor, cele mai mari evolutii fiind inregistrate in pietele din zona Euromed ( nordul Africii si bazinul mediteranean) cu un avans de 26,6%.
5

Vanzarile Dacia in Europa Occidentala s-au mentinut la un nivel comparabil cu cel din 2011, in contextual in care piata regional a scazut cu 8,6%. In total, in perimetrul Europei Occidentale, au fost vandute in 2012 peste 230.000 de vehicule marca Dacia. In functie de tipul de combustibil, in primele 9 luni ale anului 2012, autoturismele cu motor diesel au recuperate din piata, astfel ca proportia acestora in totalul vanzarilor de autoturisme a ajuns la 50,2%, restul de 49,8% revenind autoturismelor cu motor pe benzina.

1.2 Previziuni pentru 2013. Conform Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile, pentru 2013, se previzioneaza ca piata vanzarilor de autoturisme din Romania se v-a contracta cu aproximativ 5% fata de 2012. Evolutia cererii va fi trasata de cadrul juridic national, care a avut un impact major asupra pietei auto interne in ultimii ani. Este vorba, in primul rand, de noua taxa auto de inmatriculare introdusa la inceputul acestui an, precum si de programul Rabla (blocaje, intarzieri la plata subventiilor etc).

Capitolul II: Structura industriei automobilelor. 2.1 Structura privind concurenta. Potentialii concurenti din categoria SUV pentru industria automobilelor din Romania: 1. Dacia Duster 2. Ford Kuga 3. Nissan Qashqai 4. Skoda Yeti 5. Volkswagen Touareg 6. Hyundai Santa Fe Potentialii concurenti din categoria berlina (masina de familie) pentru industria automobilelor din Romania, sunt: 1. Dacia Logan 2. Skoda Rapid 3. Chevrolet Aveo Sedan 4. Fiat Linea 5. Kia Rio Sedan 6. Renault Symbol Potentialii concurenti din categoria hatchback pentru industria automobilelor din Romania, sunt: 1. Dacia Sandero 2. Ford Fiesta 3. Skoda Fabia 4. Volkswagen Polo 5. Opel Corsa 6. Hyundai i20 Potentialii concurenti din categoria 7 locuri pentru industrria automobilelor din Romania, sunt: 1. Dacia MCV 2. Ford B-Max 3. Citroen C4 Picasso 4. Fiat Doblo Panorama 5. Volkswagen Caddy Combi 6. Opel Zafira
7

2.2 Structura in raport cu produsele existente. Dacia in Romania 2011 Pe o piata in scadere cu 8,3 %, Dacia a vandut 30 867 de vehicule, atingand o cota de piata de 28,9 %. Aproape jumatate din totalul vanzarilor (15 019 unitati) au fost realizate prin intermediul programului de reinnoire a parcului auto national. Vanzarile de flote au avut o contributie importanta la rezultatul Dacia aproape 40% din totalul inmatricularilor, in special ca urmare a livrarilor catre marile conturi (societati romanesti si internationale) care au atins un nou nivel record peste 4 200 de unitati. Datorita unui raport prestatii/spatiu interior/pret fara echivalent in lumea vehiculelor 4x4, Dacia Duster s-a impus rapid pe piata romaneasca. Cu 7 252 de inmatriculari, Duster este al doilea model cel mai vandut din Romania, dupa Logan, si lider de necontestat al segmentului 4X4. Versiunea varf de gama, Laureate, a fost preferata de 95% din clienti. Duster se bucura de un succes remarcabil la export, unde au fost vandute pana acum aproape 230 000 de unitati. Dincolo de competitia comerciala, Dacia Duster a dovedit ca poate aborda fara complexe si provocarile din lumea sportului auto, indiferent cat de dificile ar fi. Avandu-l la volan pe cunoscutul pilot francez Jean-Philippe Dayraut, vehiculul Duster No Limit, echipat cu un motor de 850 CP, de provenienta Nissan, a obtinut locul al treilea in cadrul ultimei editii a celebrei competitii Pikes Peak International Hill Climb din Statele Unite. Vanzari Dacia pe modele in Romania in 2011 Model Sandero (inclusiv versiunea Stepway) Logan berlina Logan MCV Duster Logan VAN Logan Pick Up Total
8

Unitati 2 519 15 830 2 741 7 252 1 634 896 30 867

Top 10 destinatii export in 2011 ara 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 * Franta Germania Italia Turcia Algeria Spania Belgia Polonia Elvetia Austria Maroc (centru de productie Dacia) Unitati 94 278 43 452 26 838 21 339 19 242 15 641 14 700 7 382 6 051 5 69 22 356

2012 Dacia rmne liderul pieei auto din Romnia Situaia pieei auto din Romnia, profund afectat de incertitudini i de contextul economic dificil, rmne un motiv de preocupare. Anul trecut a fost consemnat o nou scdere a pieei totale de vehicule noi, care se situeaz astfel la cote care nu au mai fost nregistrate de la nceputul acestui secol, n timp ce piaa vehiculelor de ocazie importate a crescut cu peste 75%. Restriciile de pe piaa creditelor au afectat cu precdere persoanele fizice. Ponderea acestei categorii de clieni n totalul vnzrilor de vehicule noi de pe piaa romneasc a sczut astfel cu peste 50% n 2012. Este de menionat faptul c persoanele fizice constituie n mod tradiional o parte foarte important din clienii Dacia. n acest context, defavorabil, Dacia a reuit s-i menin poziia de lider de pia, cu peste 26% din totalul vnzrilor de vehicule noi din Romnia.
9

Din cele 22 148 vehicule Dacia comercializate n cursul anului trecut pe piaa local, 20 050 sunt autoturisme iar restul de 2 098 de uniti, vehicule utilitare. n clasamentul pe modele, Logan berlin rmne cel mai bine vndut vehicul de pe pia, cu 9 208 uniti comercializate, urmat de Duster, cu 5 447 de uniti i de Logan MCV, cu 1 940 de uniti. Merit remarcat demarajul bun al noilor modele Logan, Sandero i Sandero Stepway, precum i rezultatele promitoare ale modelului Dokker. Vnzri Dacia pe modele n Romnia n 2012 Model Sandero (inclusiv Stepway) Logan berlin Logan MCV Duster Lodgy Dokker Noul Logan Noul Sandero (inclusiv noul Stepway) Uniti 1 235 9 208 1 940 5 447 1 056 316 573 275

Logan VAN Logan Pick Up Dokker VAN Total Top 10 destinaii export n 2012 ar 1 2 3 Frana Germania Algeria
10

1 355 455 288 22 148

Uniti 84 522 46 590 41 710

4 5 6 7 8 9 10 *

Turcia Italia Spania Belgia Polonia Austria Elveia Maroc (centru de producie Dacia)

28 964 26 832 17 847 13 000 10 282 6 557 5 505 27 097

2.3 Identificarea punctelor forte si punctelor slabe pentru Dacia. Puncte tari: 1. Popularitate crescuta: numar foarte mare de clienti familiarizati cu produsele Dacia; 2. Dacia beneficiaza de reprezentanta in aproape toate orasele tarii, fiind astfel mai aproape de client; 3. Gama foarte diversificata de automobile; 4. Satisfacerea in conditii de maxima eficienta a nevoilor consumatorilor; 5. Strategii de marketing puternice; 6. Inalta pregatire a personalului; Puncte slabe: 1. 2. 3. 4. 5. 6. Lipsa inovatiei in ceea ce priveste accesoriile masinilor; Dotarile optionale sunt minime in comparatie cu ale celorlalti producatori; Unele costuri foarte ridicate (de exemplu: costuri mari de instruire a personalului) Slaba dezvoltare a infrastructurii de transport; Preturile materiilor prime ridicate; Costuri de productie cresc de la an la an;

11

2.4 Identificarea de oportunitati si amenintari pentru Dacia. Oportunitati: Inaintarea programului rabla prin care scade pretul vehiculelor; Extinderea pe piete internationale; Oportunitati pentru deschiderea de sedii Dacia pe intreg teritoriul tarii; Achizitionarea de catre statul roman a numeroase vehicule destinate in special serviciului public; Dezvoltarea de produse noi si adaptarea la cerintele curente din sector: reducerea emisiilor de dioxid carbon, motoare euro5 si 6, cresterea sigurantei; Promovarea strategica a activitaii companiei cu precadere in randul studentilor in vederea recrutarii de personal;

1. 2. 3. 4. 5. 6.

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Amenintari: Modificari in preferintele si nevoile consumatorilor; Cresterea presiunilor salariale; Modificarea rapida a preturilor materiilor prime; Fluctuatiile cursului de schimb cu impact asupra activitatii de import export; Anularea facilitatilor fiscal; Introducerea taxei de poluare obligatorii creste pretul vehiculelor Dacia;

12

Intocmirea matricei de evaluare a factorilor interni. Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Factori Interni Coef. de importanta Kj 0.08 0.07 0.08 0.06 0.04 0.1 0.09 0.2 0.08 Nota acordata Nj 3 2 3 4 3 4 1 1 2 1 2 1 Punctaj ponderat (Kj Nj) 0.24 0.14 0.24 0.24 0.12 0.4 0.09 0.2 0.16 0.3 0.14 0.1 2.37

Popularitate crescuta Dacia beneficiaza de reprezentanta in aproape toate orasele tarii; Gama foarte diversificata de automobile; Satisfacerea in conditii de maxima eficienta a nevoilor consumatorilor; Strategii de marketing puternice; Inalta pregatire a personalului; Lipsa inovatiei in ceea ce priveste accesoriile masinilor; Dotarile optionale sunt minime in comparatie cu ale celorlalti producatori; Unele costuri foarte ridicate

10. Slaba dezvoltare a infrastructurii de transport; 0.3 11. Preturile materiilor prime ridicate; 12. Costuri de productie cresc de la an la an; Puterea globala interna a firmei 0.07 0.1 1

13

Intocmirea matricei de evaluare a factorilor externi. Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Factori Interni Coef. de importanta Kj 0.1 0.09 0.05 0.08 0.1 0.09 Nota acordata Nj 4 3 3 2 3 4 Punctaj ponderat (Kj Nj) 0.4 0.27 0.15 0.16 0.3 0.36

Inaintarea programului rabla prin care scade pretul vehiculelor; Extinderea pe piete internationale; Oportunitati pentru deschiderea de sedii Dacia pe intreg teritoriul tarii; Achizitionarea de catre statul roman a nr vehicule destinate in special serviciului public; Dezvoltarea de produse noi si adaptarea la cerintele curente din sector; Promovarea strategica a activitaii companiei cu precadere in randul studentilor in vederea recrutarii de personal; Modificari in preferintele si nevoile consumatorilor; Cresterea presiunilor salariale;

7. 8. 9.

0.08 0.07 0.08 0.09 0.07 0.1 1

2 3 2 1 2 1 -

0.16 0.21 0.16 0.09 0.14 0.1 2.5

Modificarea rapida a preturilor materiilor prime; 10. Fluctuatiile cursului de schimb cu impact asupra activitatii de import export; 11. Anularea facilitatilor fiscal; 12. Introducerea taxei de poluare obligatorii creste pretul vehiculelor Dacia; Puterea globala externa a firmei

14

4 IV. Strategii de depasire a slabiciunilor 3 I. Strategii de crestere

2 III. Strategii de restrangere II. Strategii propulsivein conditii de risc 1

Intrucat din Analiza Swot rezulta ca firma trebuie sa adopte strategii de crestere se impun urmatoarele situatii: o crestere prin concentrarea pe un segment de piata; o crestere prin concentrarea pe un produs; o crestere prin fuzionari si achizitii de firme;

15

Capitolul III: Utilizarea modelului lui M. Porter pentru analiza nivelului concurentei.

Firme nou intrate. Amenintarea din partea unor companii noi care doresc sa intre intr-o industrie inseamna diminuarea cotei de piata si a profitabilitatii pentru companiile existente. Un numar mare de nou-intrati inseamna o concurenta mai acerba, marje de profit in scadere si disparitia din piata a companiilor necompetitive. Numarul de companii nou intrate depinde de barierele la intrare din industria respectiva. Licentele i restrictiile impuse de autoritati, economiile de scara, investitiile mari de capital, resurse intelectuale si tehnologii greu de replicat toate constituie bariere la intrare intr-o industrie. In ultimii ani, in Romania nu si-au mai facut aparitia noi branduri din domeniul auto, insa cele existente au lansat pe rand rivali pentru principalele companii producatoare de autoturisme din aceasta tara si anume Dacia, urmata de Ford . Printre acestea se numara Skoda Rapid, Fiat Linea, Kia Rio etc. Dacia se pozitioneaza pe segmentul ,,low-cost. Inainte de a deveni un adversar puternic pentru marci precum Chevrolet, Hyundai, Kia sau Skoda, Dacia face concurenta chiar colegilor de grup. Chiar daca marca Renault are in aceasta perioada oferte foarte tentante, atat pentru modelul Symbol, cat i pentru Clio III, care pot fi achizitionate cu preturi ce pornesc de la 7.403 euro, respectiv, 9.000 de euro, incluzand aici si prima de casare oferita prin Programul Rabla, aceste promotii sunt doar temporare, iar pe termen lung, Dacia pare a avea castig de cauza. Constienti de situatia creata, cei de la Renault pregatesc lansarea in Europa de Est a unui nou Symbol, complet modificat. La fel ca si celelalte modele ale marcii franceze, acest vehicul va creste n gam prin modificari majore de ordin estetic i suplimentari ale dotarilor, astfel incat sa se diferenieze cat mai mult posibil de Logan. Pana atunci insa, vanzarile Renault Symbol vor avea probabil destul de mult de suferit. Concurenta din ramura. Confruntati cu aceleasi probleme si expusi in general acelorasi riscuri, concurentii dintr-un sector lupta impotriva altora pentru obtinerea unei pozitii avantajoase, iar rivalitatea companiilor poate imbraca diverse forme: concurenta prin pret, introducerea
16

de produse noi, ameliorarea serviciilor sau garantiilor pentru clienti. O rivalitate intensa este in beneficul clientilor si evident in detrimentul rentabilitatii concurentilor existenti. O oportunitate pentru compania Dacia ar fi extinderea pe noi piete de desfacere prin care consolidam relatiile comerciale pe plan international, creand noi oportunitati de afaceri care sa aduca marca Dacia mai aproape de oamenii din intreaga lume. De asemenea atragerea a cat mai multor clienti prin programul Rabla, ce ofera o reducere la achizitionarea de automobile noi in schimbul celor vechi. Dezavantajele create de interesul tot mai crescut al pietei notionale pentru produsele straine, aparitia unor competitori ce demonstreaza competene superioare, in fabricarea aceluiasi tip de produs in ceea ce priveste functia indeplinita dar la un pret mai redus, precum si aparitia reducerilor de pret practicate de unii dintre acestia conduc la pierderea clientilor actuali. Principalii concurenti din sectorul automobilelor sunt reprezentati de Dacia, Ford, Skoda, Volkswgen, Renault, cu cote insemnate in vanzarile auto din Romania. Puterea de negociere a furnizorilor. Furnizorii cu o putere de negociere mare vor obtine preturi mai bune pentru serviciile si produsele sale si vor reduce din profitabilitatea industriei pe care o deservesc. Presiunea furnizorilor este mai scazuta daca concurenaa este mare si costurile de a schimba un furnizor cu altul sunt mici. Furnizorii, crescand pretul, reducand calitatea si modificand conditiile de livrare a produselor lor au posibilitatea de a reduce rentabilitatea sectorului. Compania Dacia urmareste stabilirea unor contracte cu acei furnizori de materii prime, care vor practica standardele internationale privind calitatea. Intarzierile, amanarile, scaderea nivelului de calitate a anumitor furnizori actuali pot ingreuna activitatea firmei. Printre principalii furnizori din industria auto din Romania se numara: Valeo, Johnson Controls, Lisa Draexlmaier etc.

17

Puterea de cumparare a clientilor. Puterea de negociere a clientilor poate exercita o presiune mare asupra unor companii. Deseori, clientii puternici vor negocia contracte tot mai favorabile pentru ei, fortand preturile in jos, ceea ce va duce la o concurenta mai acerba in cadrul industriei. Multe companii din Romania sunt dependente de un singur client care, deseori, genereaza peste 50% din venituri. O asemenea situaie este nefavorabila pe termen lung. Puterea clienilor este mai mare atunci cand numarul lor este mic iar dimensiunea lor este mare si in cazul in care clientii pot inlocui un furnizor cu altul fara a suporta cheltuieli mari. Actiunile clientilor pot avea un efect substantial asupra rentabilitatii sectorului, iar intensitatea lor este in functie de puterea detinuta de fiecare segment/grup de cumparatori. Dacia opteaza pentru acea categorie de cumparatori atrasa de imaginea stabila, cu reputatie a firmei, dar i pentru cei mai putini sensibili la pretul de achizitie, urmndu-se fidelizarea acestora. Produse si servicii de substitutie. Produsele si serviciile de substitutie influenteaza direct cererea dintr-o industrie. Atunci cand exista sau apar multe produse si servicii de substitutie, profitabilitatea industriei este afectata. Un produs constituie un substituent bun daca satisface aceeasi nevoie si daca este mai avantajos ca si pret.

18

Capitolul IV: Concluzii. Aprecierea profitabilitatii / atractivitatii industriei auto.

Concluzionand toate cele de mai sus putem afirma ca in industria automobilelor din Romania exista o rivalitate destul de mare, dat fiind faptul ca se intalneste o gama destul de variata de autovehicule, segmentate pentru toate categotiile de cumparatori. Datorita factorilor de natura economica si anume criza mondiala din ultimii ani vanzarile auto au avut o usoara scadere, insa se preconizeaza ca in perioada urmatoare sectorul auto sa revina la normal iar productia totala de autovehicule a Romaniei ar putea ajunge la 520.000 de unitati anual pana in 2014, potrivit celei mai recente analize a Institutului de Automotive al PricewaterhouseCoopers (PwC). Aceasta ar echivala cu o crestere de 74,5% fata de nivelul productiei auto din 2009. Astfel, Romania ar avea al treilea cel mai rapid ritm de crestere al capacitatii de productie auto dintre tarile din Europa Centrala si de Est, dupa cel al Ucrainei (242% crestere pana in 2014) si al Rusiei (235%). In ceea ce priveste volumul total al productiei, Romania va deveni al saselea producator auto din regiune pana in 2014, dupa Rusia, Turcia, Republica Ceha, Polonia si Slovacia, insa inaintea Ungariei, Ucrainei si Sloveniei.

19

Bibliografie: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. http://www.dacia.ro http://www.acarom.ro http://www.insse.ro http://www.wikipedia.com http://www.apia.ro http://www.ziare.ro http://www.ziarulfinanciar.ro

8. Michael E. Porter, Strategie concurentiala, Editura Teora, Bucureti, 2 001

20