Cap. I.

Importanța mixului de marketing în

activitatea agentului economic- noțiuni teoretice

Dezvoltarea conceptului de "mixul de marketing" poate fi considerată una dintre ideile

dominante în practica şi teoria marketingului modern.

Din punct de vedere conceptual, termenul de "mixul de marketing" a fost dezvoltat la

bază de către profesorul Neil H. Borden pentru a descrie combinaţia potrivită, pentru
un set particular de circumstanțe, a 4 elemente cheie, care constituie partea
principală a oricărui program de marketing dintr-o firmă (Wilmshurst şi Mackay,
2002).

În general, termenul de "mix de marketing" se referă la cele 4 elemente sau

dimensiuni principale în jurul cărora se axează activitatea de marketing şi anume:

 produs (product);
 preț (price);
 promovare (promotion);
 distribuție (place).

Prin urmare, drept o definiție simplă şi cuprinzătoare, putem concluziona faptul

că mixul de marketing definește un ansamblu de instrumente tactice şi strategice
controlabile de către o firmă, grupate sau axate pe în jurul a minim 4 aspecte
importante ale activității de marketing (produsul, prețul, distribuția şi promovarea), pe
care aceasta le combină, într-un anumit dozaj, în funcție de condițiile specifice ale
pieței, cu scopul de a produce o reacție pozitivă pe piețele țină privitor la cererea
pentru produsele sale.

Pentru construirea unui mix de marketing adecvat şi eficient, firmele trebuie să aibă

în vedere următoarele aspecte:

 Niciodată nu trebuie acționat asupra pieței şi al mediului cu ajutorul unui

singur mijloc sau instrument, ci cu o multitudine de mijloace şi instrumente
care, în fapt constituie componentele sau elementele mixului de marketing;

 Gradul de integrare a mijloacelor, metodelor şi instrumentelor folosite trebuie

să fie ridicat. Utilizarea acestora într-un mod izolat, fără o relație de
interdependență, reduce drastic eficiența mixului;

 Alocarea de resurse şi investițiile va ține seama de specificul, mărimea şi

puterea firmei şi se va concentra pe distribuția corectă şi judicioasă pe toate
elementele mixului de marketing. Numai printr-o dozare judicioasă a
resurselor (materiale, financiare şi umane) pe fiecare element al mixului de
marketing, firmele pot evita consumul excesiv de resurse.
O economie modernă, competitivă, capabilă să se adapteze cerințelor actuale ale
globalizării nu este de conceput fără existența marketingului.

Marketingul modern este considerat astăzi factorul esențial al succesului unei

organizații acesta fiind indispensabil în dezvoltarea organizației din punct de vedere
economico-socială. Marketingul modern este un instrument de bază în atingerea
marilor performanțe, dar şi în evitarea riscului.

“Concept esențial al teoriei moderne a marketingului, mixul de marketing reprezintă

"ansamblul de instrumente tactice de marketing controlabile pe care firma le combină
cu scopul de a produce pe piața ţintă reacția dorită . “

El reunește proprietățile caracteristice ale organizației, elementele pe care aceasta le

poate folosi pentru a influența cererea pentru produsul său în general, vânzările în
mod special, şi anume:

 produsul
 nivelul prețului
 activitatea promoțională
 distribuția sau plasarea produsului

Acest set de variabile controlabile de către organizație, cunoscut şi sub numele de

cei 4P are rolul de a detalia strategiile de marketing şi de a influența piața în vederea
asigurării eficienței maxime la momentul potrivit, şi exact la momentul potrivit, pentru
a transforma rețeta într-o degustare delicioasă. Ingredientele rețetei fiind
reprezentate de P-urile mixului de marketing, cei 4 P ai lui Eugen McCarthy (  Preț,
Produs, Promovare, Plasament) acestea reprezentând instrumentele esențiale ale
mixului ce sunt utilizate şi astăzi cu succes atât în teorie cât şi în practică.

Mixul de marketing este ca o rețetă complexă pentru un fel de mâncare pe care o

pregătim în bucătărie, fiecare ingredient fiind esențial. Fiecare dintre ingrediente
trebuie să fie introduse în rețetă în cantitatea corectă şi la momentul potrivit, şi exact
la momentul potrivit, pentru a transforma rețeta într-o degustare delicioasă.

Ingredientele rețetei sunt reprezentate de P-urile mixului de marketing. O schimbare

în oricare dintre aceste ingrediente poate conduce la o mică sau o mare schimbare
într-o afacere. De multe ori, o schimbare într-un element de o parte a mixului de
marketing pot transforma afacerea complet, de la o afacere mică la o afacere mare,
sau dacă ai ghinionul, de la o afacere mare într-o afacere de mici dimensiuni. Să le
luăm în ordine.

“Specialiștii apreciază că mixul de marketing este unul dintre cele mai vechi şi mai
utile concepte de marketing, elegant prin simplitatea lui (M.J. Baker).”

Neil Borden este cel care a folosit pentru prima dată conceptul de “mix de marketing”
în anii 1950 pentru a descrie elementele importante pe care organizațiile trebuie să le
ia în considerare atunci când elaborează planurile de marketing, Mixul de marketing
propus de Borden era alcătuit din 12 elemente:

 planificarea produsului
  prețul
 marca
 canalele de distribuție
 vânzarea personală
 promovarea
 publicitatea
 ambalarea
 afişarea
 serviciile
 manipularea fizică
 analiza datelor

In formularea acestor 12 componente, Borden a punctat că este necesară crearea

unei “liste a elementelor şi ingredientelor care alcătuiesc un program de marketing,
dar şi o listă a forțelor ce modelează operațiunile de marketing a unei firme, la care
un manager de marketing trebuie să se adapteze în căutarea unui mix care să aibă
succes“.

O altă definiție a mixului de marketing privește acest concept ca o combinație de

factori endogeni, pe care firma îi poate controla şi prin care va putea obține efecte
maxime pe piață, luând în considerare condițiile date.

Definiția are ca punct de pornire premisa că dacă mixul este un instrument aflat la
dispoziția companiilor, acesta nu poate opera decât cu variabilele pe care le poate
controla şi introduce în alcătuirea sa, în cantitățile pe care fiecare companie le
consideră necesare.

Cei 4P constituie variabilele cheie prin care organizaţia poate acționa în vederea
obținerii impactului maxim asupra pieții şi consumatorului şi reflectă modul în care
sunt antrenate diferite componente ale resurselor de care dispune organizaţia pentru
obținerea efectelor scontate, în cadrul modelului prezentat de McCarthy, toate cele
patru componente sunt de aceeași importanță, iar pentru a reuși, firmele nu trebuie
să neglijeze nici una dintre componente, ci dimpotrivă, să le trateze ca pe un întreg.

Mai multe studii efectuate de-a lungul timpului au reliefat însă că elementele mixului
de marketing au o importanță diferită în cadrul companiilor chestionate. Spre
exemplu, dacă cercetarea lui Jon Udell din 1964 a scos la iveală că pe primul loc în
topul celor mai importante politici legate de marketing se situează produsul,
profesorul american Robert Robicheaux a descoperit ulterior că prețul a fost
considerat cea mai importantă componentă de marketing.

Cercetările desfășurate de Stephen McDaniel şi Richard Hise arată că directorii

executivi pun mai mult accentul pe două dintre componentele mixului de marketing -
produs şi preț - în timp ce promovarea şi plasamentul trec pe plan secund. în studiul
întreprins de Kurtz şi Boone în 1987, clasamentul celor mai importante componente
ale mixului de marketing în opinia oamenilor de afaceri a fost următorul: preț, produs,
plasare în distribuție şi promovare.
Aceste studii au demonstrat, astfel, că deși în teorie cei 4P sunt la fel de importanți,
companiile consideră prețul şi produsul drept elementele centrale ale mixului de
marketing.

Tabelul 1 

Mixul de marketing extins al serviciilor plasează în continuarea celor 4 P alți 3 P, care

includ people (oameni), procese si premise fizice. Toți acești factori sunt necesari
pentru furnizarea de servicii optime.

Tabelul 1 prezintă mixul de marketing şi extensiile lui.

Una dintre cele des întâlnite critici în literatura de specialitate este aceea că modelul
celor 4P îmbrăţişează viziunea producătorului asupra pieței şi nu cea a
cumpărătorului. Din perspectiva unui consumator, cei patru P ar putea fi mai bine
reprezentați sub forma unor 4C.10
 Fig. 4 Mixul de marketing- Modelul 4 P

Bob Lauterborn, profesor de publicitate la Universitatea din Carolina de Nord a

urmărit succesul noilor produse introduse în SUA. Potrivit lui Bob, 80 % din
produsele noi eșuează în fiecare an. Cu o astfel de rată ridicată de eșec, Bob
observă că ceva nu funcționează bine în "mentalitatea" noastră. El vrea să
înlocuiască cei 4 P cu cei 4 C ai lui.

Modelul 4C a mixului de marketing este orientat mai mult spre consumator şi această
concentrare a dus la o utilizare primară în nisa de marketing. Acest amestec de
marketing alternativ este format din patru variabile-cheie:

 Consumator;
 Costuri;
 Comunicare;
 Confort.

în viziunea lui Philipp Kotler elementele mixului de marketing sau „ceipatru P sunt:

 Produsul
 Prețul
 Plasamentul (Distribuţia)
 Promovarea

în marketing, produsul, este expresia fizică a răspunsului întreprinderii la cerere.

Pentru a-şi realiza produsul, întreprinderea trebuie în același timp să țină cont de
opțiunile consumatorilor, de capacitatea tehnologică, de priceperea sa şi de
potențialul său comercial şi financiar.

Oamenii își satisfac nevoile şi dorințele cu produse. Un produs este orice lucru care
poate fi oferit pe o piață pentru a satisface o nevoie sau dorință. Conceptul de produs
nu se reduce doar la obiectele fizice ci la orice poate satisface o nevoie poate fi
numit produs în sensul cel mai restrâns, prețul reprezintă cantitatea de bani cerută
pentru un produs sau serviciu. în sensul mai larg, prețul este suma tuturor valorilor
pe care consumatorii le oferă în schimbul avantajului de a avea sau de a utiliza
produsul sau serviciul.

Stabilirea prețului unui produs este o decizie strategică care trebuie să fie coerentă
cu alegerea altor variabile ale mixului de marketing (vezi figura 5).

Fig. 5 Fixarea prețului

Un rol esențial în acest sens îl îndeplinește lanțul de aprovizionare al firmei, care

constă din partenerii aflați “în amonte” şi “în aval”.
Primii aprovizionează firmele cu materii prime, piese componente şi informații, în timp
ce partenerii “în aval” formează canalele de distribuție care reprezintă entitățile care
contribuie la produsului sau serviciului dorit către consumator sau a altor organizații
comerciale. Producătorul, intermediarii (dacă există) şi consumatorul alcătuiesc un
canal de distribuție.

Promovarea se desfășoară în două direcții principale:

Promovarea produselor - prin totalitatea mijloacelor şi metodelor utilizate în
orientarea, informarea potențialilor clienți asupra produselor noi sau îmbunătățite,
începând de la ideea de produs nou şi până la lansarea lui pe piață, pentru
dezvoltarea unei atitudini pozitive față de produs.

Promovarea vânzărilor - prin ansamblul acțiunilor si mijloacelor de captare a atenției

potențialilor cumpărători, de către punctele de vânzare, în scopul impulsionării
vânzărilor. Se realizează prin mai multe tipuri de acțiuni, denumite mijloace sau
forme promoționale, cum ar fi: publicitatea, promovarea directă, relații publice,
merchandising, promovarea vânzărilor, alte acțiuni.

Promovarea nu este însă un instrument de sine stătător, ci mai degrabă o combinație

între asemenea elemente - un mix de promovare.

Păstrarea clienților este la fel de importantă ca şi atragerea noilor consumatori.

Abordarea față de clienții companiei trebuie să fie una proactivă, care să aibă la bază
un mix de marketing diferit față de cel pentru atragerea noilor consumatori.

Mixul de marketing tradițional are un caracter mai “ofensiv" întrucât cei 4P tind să fie
orientați spre produs şi spre output. Organizațiile bine conduse trebuie să își
reorienteze atenția spre managementul relațiilor cu clienții.

Factorii de mediu externi, care nu pot fi controlați sunt elemente esențiale ale unui
program de marketing strategic
 Cap. II. Prezentarea generală a SC Kaufland SCS

II.1. Scurt istoric

1930

Josef Schwarz fuzionează compania sa comercială cu Südfrüchte „A. Lidl & Comp.“
devenind „Lidl & Schwarz KG“. Firma se transformă într-un en-gross de produse
alimentare. Expansiunea firmei este întreruptă de izbucnirea celui de al doilea război
mondial. După terminarea celui de al doilea război mondial se continuă extinderea
firmei.

1968

Deschiderea primului magazin la Backnang cu numele de "Handelshof".

1972

Sediul central al firmei se mută la Neckarsulm.

1984

Deschiderea primului magazin cu autoservire Kaufland la Neckarsulm.

1990

Extinderea în noi orașe din Germania. În Meissen are loc deschiderea primului
magazin Kaufland cu vânzare rapidă într-un cort.

1998

Începerea expansiunii în străinătate. Deschiderea primului magazin Kaufland în

Cehia.

2000

Deschiderea primului magazin Kaufland în Slovacia.

2001

În Croația s-a deschis primul magazin Kaufland, urmând Polonia.

2005
Deschiderea primului magazin Kaufland în România.

2006

Deschiderea primului magazin Kaufland în Bulgaria.

2009

Deschiderea celui de al 44-lea magazin Kaufland în România.

2010

Kaufland extinde în România marca proprie K-Classic, marca cu cel mai bun raport
calitate/preț.

2011

Deschiderea celui de-al 1.000-lea magazin Kaufland din Europa, la Berlin.

2013

Kaufland România inițiază un proiect de CSR de mare amploare, „Ajutăm împreună”,

având ca beneficiari peste 14.000 de copii, înscriși la 79 de grădinițe din sistemul de
învățământ public, din 64 de orașe.

2014

Kaufland România a deschis magazinul cu numărul 100 din România.

2016

Kaufland extinde în România mărcile proprii K-Bio și K-take it veggie, special pentru
toți cei care vor să aibă un mod de viață sănătos. În plus, în parteneriat cu
Renovatio, Kaufland a lansat prima rețea publică de stații de alimentare a mașinilor
electrice din România.

Tot în 2016, s-a încheiat cu succes programul Olimpiadele K, peste 100 de școli fiind
premiate. În cursa pentru premiile în valoare de 2.250.000 de euro au intrat 1200 de
instituții de învățământ provenind din peste 900 de localități, iar departajarea s-a
făcut în ordinea punctajului obținut ca urmare a activităților realizate.

2016 a fost anul în care Kaufland România a lansat aplicația Scan and Play care
oferă posibilitatea clienților să își scaneze singuri produsele și apoi să plătească la o
casă special amenajată.
2017

Se lansează marca proprie Vreau din România. În același timp, începe procesul de
modernizare a tuturor magazinelor Kaufland.

Tot în 2017, Kaufland a fost partenerul strateg al asociației Habitat for Humanity și al
proiectului Big Build. Astfel, Kaufland a participat, în orașul Bacău, la construirea a
36 de case în 5 zile. De aceste case beneficiază 36 de familii cu venituri mici.

II.2. Misiunea/viziunea firmei și obiectivele acesteia

Misiunea firmei Kaufland

Calitatea constituie o preocupare majora a companiei,  pe de o parte, vizează

produsele si serviciile pe care le oferă clienților si, in același timp, sunt preocupați   de
calitatea vieții conservării resurselor naturale si a intereselor comunității din care
facem parte.
Misiunea companiei este sa sprijine dezvoltarea comunității,sa ocrotească si sa
încurajeze protejarea mediului înconjurator, în semn de apreciere si recunoștință față
de încrederea acordată de către clienți și parteneri. 

Viziunea firmei Kaufland

În viziunea acestora, a fi o companie responsabilă socială înseamnă asumarea unui

rol activ de partener social. Astfel, Kaufland România este gata de orice performanță
pentru a construi parteneriate sincere și reale cu clienții săi fideli, cu angajații etc.
prin care sa construiască un viitor mai bun pentru comunitate.

Obiective economice și psihologice

Kaufland și-a asumat să susțină și să contribuie la atingerea celor 17 Obiective de

Dezvoltare Durabilă (ODD-uri) lansate de Organizația Națiunilor Unite (ONU), pentru
a aborda cele mai presante probleme cu care se confruntă societatea la nivel global.

Prin această inițiativă, Kaufland își confirmă din punct de vedere strategic poziția de
organizație deschisă al cărei obiectiv este să depășească cerințele legislative minime
obligatorii și să atingă bunele practici existente în prezent la nivel internațional,
pentru respectarea și aplicarea politicilor publice ce vizează armonia economică,
socială și ecologică.

 Dezvoltarea economică
 Dezvoltarea socială
 Obiectivul 1. Eradicarea sărăciei în toate formele sale, pretutindeni
 Obiectivul 2.Eradicarea foametei, asigurarea securității alimentare,
îmbunătățirea nutriției și promovarea unei agriculturi durabile
 Obiectivul 3. Reducerea inegalităților în interiorul țărilor și între țări
 Obiectivul 4. Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor,
la orice vârstă
 Obiectivul 5. Asigurarea unei educații echitabile, favorabile incluziunii și de
calitate și promovarea posibilităților de învățare pe tot parcursul vieții, pentru
toți
 Obiectivul 6. Realizarea egalității de gen și emanciparea tuturor femeilor și
fetelor
 Obiectivul 7. Asigurarea accesului tuturor la serviciile de distribuire a apei și de
salubrizare și gestionarea durabilă a acestora
 Obiectivul 8. Asigurarea accesului tuturor la servicii energetice fiabile,
durabile, moderne și
la prețuri accesibile
 Obiectivul 9. Promovarea unei creșteri economice susținute, favorabile
incluziunii și durabile, a ocupării depline și productive a forței de muncă,
precum și a unor condiții de muncă decente pentru toți
 Obiectivul 10. Dezvoltarea unei infrastructuri rezilient, promovarea
industrializării incluzive și durabile și încurajarea inovării
 Obiectivul 11. Dezvoltarea unor orașe și așezări umane favorabile incluziunii,
sigure, rezilient și durabile
 Obiectivul 12. Asigurarea unor modele de consum și producție durabile
 Obiectivul 13. Luarea de măsuri urgente pentru a combate schimbările
climatice și impactul acestora
 Obiectivul 14. Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și
resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă
 Obiectivul 15. Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a
ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea
deșertificării, stoparea și inversarea procesului de degradare a solului și
stoparea declinului biodiversității
 Obiectivul 16. Promovarea unor societăți pașnice și favorabile incluziunii,
pentru o dezvoltare durabilă, asigurarea accesului tuturor la justiție și crearea
unor instituții eficiente, responsabile și favorabile incluziunii, la toate nivelurile
 Obiectivul 17. Consolidarea mijloacelor de punere în aplicare și revitalizarea
parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă
II.3. Organigrama firmei
II.4. Mediul intern al firmei SC Kaufland S.C.S.

Mediul intern este acea parte a mediului de afaceri care se preocupă de

diferiții factori prezenți în cadrul organizației. Acesta cuprinde condiții,
forțe, membri și evenimente care au capacitatea de a influența deciziile și
operațiunile companiei.

Acesta determină procedurile și metodele în care activitățile sunt

desfășurate în organizație și include toate resursele imediate și
informaționale, cum ar fi resursele tehnice, financiare și fizice ale
organizației. Acești factori sunt:

 Sistem de valori: Sistemul de valori poate fi definit ca un set de reguli și

valorile logice și consistente adoptate de firmă, ca un ghid standard, astfel
încât să reglementeze comportamentul în orice tip de circumstanțe.
 Viziune, misiune și obiective: Viziunea se referă la imaginea de ansamblu a
ceea ce întreprinderea dorește să obțină, în timp ce misiunea vorbește
despre organizație și afacerea sa și motivul existenței acesteia. În cele din
urmă, obiectivele se referă la etapele de bază, care urmează să fie realizate
în perioada specifică de timp, cu resursele disponibile.
 Structura de management și relația de putere internă: Structura de
conducere implică ierarhia organizațională, modul în care sarcinile sunt
delegate și modul în care acestea se relaționează, o perioadă de
management, relații între diferite domenii funcționale, componența
consiliului de administrație, tiparul de acționariat și așa mai departe. relația
de putere internă descrie relația și cordialitatea dintre CEO și consiliul de
administrație. Mai mult, gradul de sprijin și contribuție primit de la angajați și
de la alți membri ai organizației consolidează puterea de luare a deciziilor
organizației și implementarea sa la nivelul întregii organizații.
 Resurse umane: Resursele umane sunt cel mai important atu al organizației,
deoarece joacă un rol critic în realizarea sau ruperea organizației.
Competențele, competențele, atitudinea, devotamentul, moralul și
angajamentul se ridică la punctele forte sau la punctele slabe ale companiei.
 Imobilizări corporale și necorporale: Imobilizările corporale se referă la
activele fizice care sunt deținute de companie, cum ar fi terenuri, clădiri,
utilaje, stoc etc. Imobilizările necorporale se ridică la cercetare și dezvoltare,
capabilități tehnologice, marketing și resurse financiare etc.

1. Resurse financiare

Kaufland România este lider al pieței locale de retail, şi a patra companie din
România după cifra de afaceri, dar şi unul dintre cei mai mari angajatori din sectorul
privat. În 2019, compania a generat valoare adăugată directă de aproximativ 461,7
milioane de euro.

Grupul operează pe plan local 132 de hipermarketuri cu prețuri mici. Pentru anul
financiar 2020, care  începe la 1 martie 2020 şi se încheie la 28 februarie 2021,
compania are bugetate 13 magazine, dintre care patru au fost deja inaugurate.

Retailerul german a obținut în 2019 afaceri de 11,9 miliarde de lei, cu 9% mai mari
decât cele din anul anterior, arată calculele ZF pe baza datelor publice.

Indicatori 2018 2019 2020 2020/2019 2019/201 2020/2018

8
C.A. 10,88 11,87 12,83 1,08 1,09 1,17
RON mld.lei mld.lei mld. lei mld.lei mld.lei mld.lei
Venituri 10,95 11,94 12,90 1,08 1,09 1,17
RON mld.lei mld.lei mld.lei mld.lei mld.lei mld.lei
 Cheltuieli 10,01 10,94 11,79 1,07 1,09 1,17
RON mld.lei mld.lei mld.lei mld.lei mld.lei mld.lei
Profit 788,7 847,6 970,3 1,144 1,074 1,230
RON mil.lei mil.lei mil.lei mil.lei mil.lei mil.lei

Concluzie: In urma tabelului de mai sus putem remarca faptul ca firma SC.
Kaufland S.C.S. este intr-o conitnua crestere incasand sume cat mai mari in
fiecare an.

2. Resurse materiale

În acest moment, numărul de magazine din întreaga țară a atins pragul de 141 și
există în continuare planuri de dezvoltare atât în orașe în care Kaufland este deja
prezent, cât și în alte orașe din țară. În prezent, în București există 17 magazine
Kaufland, iar în Cluj-Napoca, Timișoara și Iași, câte 4 magazine Kaufland. Restul
magazinelor se găsesc în alte orașe din întreaga țară.
Zi de zi, peste 200 de autocamioane părăsesc centrele logistice ale firmei Kaufland,
încărcate cu nenumărați paleți cu marfa de cea mai buna calitate! De la
aprovizionarea depozitelor cu marfa si pana la livrarea mărfurilor in magazine, toate
sarcinile sunt preluate de departamentul Logistica. 

Un element important al investiției Kaufland în România îl reprezintă depozitul central

Kaufland ,  inaugurat pe 7 decembrie 2005, pe DN 72, în cadrul Parcului Industrial

Ploiești, pe un teren de 200.000 metri pătrați. Depozitul dispune de circa 400 de
locuri de parcare pentru autoturisme si pentru camioane, construite pe o suprafață de
21.000 metrii pătrați.

3. Resursele umane
Compania are în prezent peste 15.000 de angajați (132.000 în 8 țări) şi deține pentru
al cincilea an consecutiv certificarea  de Angajator de Top în România şi, pentru al
doilea an la rând, pe cea de Angajator de Top în Europa.

Totodată, în ceea ce privește resursele umane şi strategia companiei de incluziune şi

diversitate, Kaufland vrea să dezvolte programul ACCES (Angajare de Candidați cu
Cerințe şi Evoluții Speciale) de integrare a persoanelor cu dizabilități, lansat la finalul
anului 2019.
”Planul nostru este ca în următoarea perioadă să aducem în echipă peste 500 de
persoane cu dizabilități alături de care să îndeplinim promisiunea noastră de a ne
asuma responsabilități sociale, economice şi de mediu”, adaugă Estera Anghelescu .

Indicatori 2018 2019 2020

Total angajați 12.374 12.497 15.000

4. Lucrătorii comerciali

La Kaufland exista 30 de case la care activează lucrători comerciali cu vârste

cuprinse intre 20-40 ani, in 3 ture de 8 ore ,cu un program mai complex in jurul
prânzului. Numărul angajaților este in jur de 300 de persoane incluzând agenții de
paza si persoanele de la departamentul de relații cu publicul. Acestia au o uniforma
specifica mărcii Kaufland, formata din halate roșii pe care este imprimanta sigla
kaufland, iar persoanele care se ocupa de parcare au geci roșii cu accesai sigla.
Personalul este amabil si dispus sa ajute in toate nelămuririle. Media de vârsta a
personalul este in jur de 35 de ani.La fiecare raion exista 2 lucrători comerciali care
pot ajuta clientul cu sfaturi si care ocupa de alimentarea rafturilor cu marfa.
Aprovizionarea se face dimineața deoarece fluxul de oameni este redus. 

Angajarea la SC Kaufland S.C.S. e o oportunitate pentru elevii  si studenții in

domeniile economice deoarece sunt formați spre comerț, economie, activități
economice, pe ceea ce S.C. Kaufland Romania are nevoie. Datorită desfășurării
stagiilor de practica in aceasta unitate economica, elevii s-au obișnuit deja cu
atmosfera de serviciu si nu vor apărea probleme.