Comportament organizational

Responsabilitate Sociala Corporatista

Maniu Sebastian MH anul 2

Responsabilitatea social corporativ (RSC/CSR n limba englez) reprezint

ansamblul aciunilor, principiilor i practicilor prin care o companie se implic
ntr-o societate, cu scopul de a asigura un impact pozitiv al activitii sale i de a
contribui

la

dezvoltarea

acelei

societi.

CSR-ul este mai mult dect un instrument n lumea afacerilor. Este cel mai apropiat
lucru de un cod de etic sau chiar cultura organizationala, ntr-un domeniu n care
se presupune c profitul este obiectivul final.
Conceptul, aprut dup cel de-al doilea Rzboi Mondial, odat cu cre terea
economic i cu cresterea rolului jucat de companiile mari n societate, trebuie
delimitat de acela de aciune responsabil din punct de vedere social.
Responsabilitatea social a corporaiilor reprezint tocmai un angajament luat fa
de societate i prile implicate n ceea ce prive te ac iunile din sfera activit ii
economice.
Beneficiile responsabilitatii sociale corporatiste:
1. Programele de CSR ajuta companiile sa isi fidelizeze clientii si sa se diferentieze
fata de competitori.
Sunt doi factori care fac din CSR, la ora actuala:
Consumatorii care au devenit mai informati, mai capabili sa-si exprime opiniile
si mai preocupati de subiecte care tin de sanatate, de mediu sau de problemele
sociale,
Piata care a devenit din ce in ce mai aglomerata, iar brand-urile au fost fortate
sa gaseasca metode noi si relevante pentru a construi legaturi emotionale cu
publicul.

2. Programele de CSR ajuta companiile sa-si imbunatateasca reputatia companiei La

ora actuala, succesul companiilor depinde in mod direct de increderea pe care le-o
acorda comunitatea in care activeaza, autoritatile, mass-media sau partenerii.
3. Programele de CSR ajuta companiile sa-si atraga si sa-si pastreze angajatii valorosi
Pentru orice companie care lucreaza intr-un mediu puternic concurential, loialitatea
fata de brand a angajatilor este esentiala.
ncepnd cu 2000, responsabilitatea social corporatist (CSR) a evoluat foarte
puternic in lume. Interesul tot mai mare al companiilor fa de acest domeniu a
determinat Echo Research s iniieze un program de cercetare a practicilor de CSR n
Europa Occidental (Marea Britanie, Frana, Germania, peninsula Scandinavic),
America de Nord, Africa de Sud i Estul ndeprtat (China, Japonia, Australia).
Cercetarea Echo s-a bazat pe interviuri cu 250 de grupuri cointeresate, grupuri afectate
de activitile unei companii, i pe analiza a 5400 de articole din pres referitoare la
practicile de CSR. Scopul cercetrii a fost acela de a identifica modaliti de a
mbunti practicile de responsabilitate corporatist.
Probabil cea mai cunoscuta literatura romaneasca de specialitate atunci cand vine
vorba de responsabilitate sociala este constituita de Stancu Alin si Orzan Mihai
Responsabilitatea sociala a companiilor romanesti un pas catre dezvoltarea
durabila. Un scurt rezumat al cartii ar putea fi: In teoria firmei, in mod natural se
pleaca de la premisa ca firma actioneaza ca scop maximizarea profitului. Daca ar fi sa
analizam activitatea firmelor, in ansamblu, am putea descoperi ca nu toate programele
pe care acestea le deruleaza se inscriu in acest deziderat de maximizare a profitului.
Inca de la inceputul anilor 50, in literatura de specialitate a aparut conceptul de
responsabilitate sociala a companiei. In cadrul Uniunii Europene responsabilitatea
sociala a companiilor a inceput sa devina o preocupare din ce in ce mai importanta.
Lucrarea de fata prezinta principalele etape de evolutie ale conceptului de
responsabilitate sociala, precum si impactul pe care acesta il poate avea asupra
companiilor ce activeaza in Romania in conditiile aderarii la Uniunea Europeana.
Alta literatura ce dezbate teme de responsabilitate sociala corporatista este:

 The social responsibility of the top 100 Romanian companies : an analysis of

corporate websites - Bleanu, Tamara Eugenia; Chelcea, Liviu; Stancu, Alin
Responsabilitatea sociala a companiilor - Stancu, Alin; Orzan, Mihai
Commercial activity's contribution to sustainable development by social
responsibility actions : a vision of SMEs - Zaharia, Rodica Milena; Stancu,
Alin; Stoian, Carmen; Diaconu, Mihaela

n anii 1970 direcia de cercetare tiinific sa mutat ctre capacitatea

companiilor de a rspunde la cerinele mediului n care activeaz.
Cu denumirea de receptivitatea social a companiei , sa ridicat problema
felului n care i cu ce consecine companiile pot s se adapteze la nevoile societii.
(Sethi 1975, Wartick/Cochran 1985, Carroll 1979). n acelai timp, conceptul de
performan social a companiei ** (CSP) sa dezvoltat, concept ce punea in discuie
rezultatul aciunilor de CSR.
Cu denumirea de receptivitate sociala a companiei, s-a ridicat problema felului in
care companiile se pot adapta la nevoile societatii (Sethi 1975, Wartick/Cochran
1985, Carroll 1979). In anii 1980-1990 teoria stakeholderilor a adus un impact
important asupra ideii de CSR. Pana atunci teoria lui Friedman sustinea faptuk ca
singura responsabilitate sociala pe care o are o firma consta in maximizarea profitului.
Parerea mea este ca, asa cum apare scris si in Responsabilitatea sociala a companiilor
romanesti, partea de CSR a unei firme ajuta foarte mult pe partea de marketing a
firmei desi adeseori costurile de responsabilitate sociala sunt foarte mari. Cu toate
acestea oamenii au tendinta de a avea mai multa incredere in companiile ce au
intreprins actiuni de CSR, acestea dovedind ca le pasa si de societatea in care isi au
dezvoltat domeniul de activitate.
Ca si strategie de cercetare sunt mai multe solutii: de la a cerceta ceea ce presupune
pentru o firma responsabilitatea sociala, pana la ce inteleg oamenii prin CSR.

Se nasc doua grupuri tinta: corporatiile si oamenii de rand, nu? Gresit! Implicati in
actiuni de CSR sunt si ONG-urile si ONGS-urile, sau chiar institutii de stat.
Asfel, in functie de scopul cercetarii se pot gasi mai multe grupuri tinta interesate de
responsabilitatea sociala corporatista.
Sa presupunem insa ca dorim sa cercetam ceea ce oamenii inteleg prin responsabilitate
sociala corporatista. Astfel ca si grup tinta vom alege consumatori ai variilor produse si
marci.
Ca si metoda de cercetare cel mai indicat este chestionarul. Se pot selecta si tria cat
mai multe raspunsuri din partea respondentilor mult mai numerosi, iar costurile pe care
aceasta metoda de cercetare le presupune sunt cat se poate de mici.
O a doua metoda de cercetare recomandata este focus group-ul. Spre deosebire de
chestionar unde raspunsurile sunt adeseori predefinite, in cadrul unui focus grup
intervievatii adesea raspund liber si au tendinta de a-si elabora raspunsurile pentru a se
face cat mai usor intelesi. Costurile unei asemenea metode de cercetare fiind de
asemenea mici.
Mai sunt si alte metode prin care se poate cerceta fenomenul de responsabilitate din
viziunea oamenilor, insa acestea sunt cele mai ieftine si presupun o implicare a
timpului relativ mic. De asemenea raspunsurile primite sunt adesea cat se poate de
precise.
Compania Ursus a elaborat in anul 2013 un raport de responsabilitate sociala pentru
intervalul 2012-2013. Raportul elaborat de acestia are urmatoarele capitole:
1. Responsabilitatea fata de parteneri si fata de economia romaneasca
Din raport se poate sesiza faptul ca compania Ursus foloseste in principal ca materie
prima produse locale, stimuland in acest fel economia,
De asemenea, pentru distribuitorii sai firma a creat un program denumit Evolio prin
intermediul caruia ofereau consultanta acestora.
2. Responsabilitatea fata de angajati

Cu un numar de aproximativ 1400 de angajati in cadrul companiei se poate sesiza

faptul ca un procent de 31% sunt femei, iar 29% sunt barbati.
Pentru dezvoltarea angajatilor in intervalul 2012-2013 compania a alocat pana la
6200 de ore de training. Iar in anul 2012 a realizat un studiu pe baza de chestionar
in randuirle a 850 de angajati. In urma sondajului se paote vedea ca numai jumatate
sunt multumiti de felul in care sunt rasplatiti.
3. Responsabilitatea fata de mediu
In intervalul 2012-2013 compania a reusit scaderea consumului de apa cu pana
la 15%. De asemenea 57% din energia consumata provine din surse
regenerabile. Nu in ultimul rand deseele oraganice folosite pentru a fabrica
berea sunt in proportie de 99% reciclate.
4. Responsabilitatea fata de comunitate
Ursus isi dovedeste loialitatea fata de comunitate prin campaniile pe care le
practica pentru consitentizarea populatiei asupra consumului responsabil de
alcool.
Conform datelor culese mai sus nu exista perdanti in acest proces de CSR.
Poate costurile un pic mai ridicate din partea firmei, insa nu cu mult, fapt ce se
conpeneaza cu faptul ca multumiti de implicarea pe care Ursus o are in
societate, clientii devin fideli.
5. Efectele la nivel local conform implicarii companiei Ursus in comunitate sunt
dupa cum se observa si din rezultatele raportului:
Stimularea economiei la nivel local
Scaderea nivelului de poluare
Antrenarea buna a angajatilor pe domeniu si lista poate continua.
In concluzie, se poate observa o din ce in ce mai mare implicare a companiilor
romanesti in cadrul Responsabilitatii Sociale. Ce as fi recomandat catre Ursus poate ar
fi implicarea in activitati de voluntariat in ajutorare a unor cazuri sociale.
In Romania, CSR reprezinta un concept relativ nou, importat prin intermediul
companiilor internationale care opereaza pe plan local. Strategiile urmate sunt cele
dezvoltate de companiile multinationale la nivel global, uneori adaptate specificului

local. Ele releva insa absenta creativitatii: doar cateva tipuri de programe corporative
standard sunt dezvoltate in Romania. Asadar as sugera catre firme sa se axeze pe
campanii de CSR inovatoare, fata a se inspira din surse straine.
Pe masura ce statele si institutiile internationale si-au dat seama ca adoptarea
principiilor de CSR de catre companii serveste obiectivelor de dezvoltare durabila, a
aparut si nevoia unor standarde internationale pentru a defini ce inseamna un
comportament corporativ dezirabil.
Natiunile Unite, Uniunea Europeana si Organizatia pentru Cooperare si
Dezvoltare Economica sunt trei dintre cele mai importante institutii care s-au implicat
in elaborarea unui cadru care sa defineasca CSR si sa stabileasca indicatorii prin care
poate fi evaluat in mod transparent.

Bibliografie

1. Crane, 2008, The Oxford Handbook of Corporate Social Responsability

2. The social responsibility of the top 100 Romanian companies : an analysis

of corporate websites - Bleanu, Tamara Eugenia; Chelcea, Liviu; Stancu,
Alin, 2011
3. Responsabilitatea sociala a companiilor - Stancu, Alin; Orzan, Mihai, 2006
4. http://samfundsansvar.dk/file/318819/a_literature_review_corporate_social_
responsibility_innovation_process_september_2008.pdf
5. http://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2011/sociologie/ilies_
lumperdean_veronica_ioana_ro.pdf
6. http://www.actionamresponsabil.ro/responsabilitatea-sociala-corporatistadelimitari-conceptuale/1473
7. http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/analiza-raportul-de-csr-alursus-breweries-pe-anul-financiar-2012-2013.html