Prezentarea temei

propuse
Impactul Economic al Revolutiei
Industriale din a Doua Jumatate a
Secolului al XIX-lea in Spatiul CarpatoDanubiano-Pontic

Vasile AlexandraRamona

1. Motivatia Temei
Tema Impactul economic al revolutiei industriale de la jumatatea secolului al XIX-lea in
spatiul carpato-danubiano-pontic isi propune ca tema de studiu analiza economiei din zona
romaneasca in perioada formarii statului roman modern. In spaiul romnesc revolutia
industrial s-a desfaurat mult mai trziu dect in Anglia, Frana, Germania i SUA, ncepnd
abia n a doua jumtate a secolului al XIX-lea, dup Unirea Principatelor din 1859, datorit
reformelor lui Alexandru Ioan Cuza i ale guvernului Brtianu, ceea ce a pus bazele industriei
capitaliste n Romnia prin dezvoltarea ramurilor industriei: minerit, metalurgie, transport i
construcii de maini.
Societatea romaneasca a cunoscut importante prefaceri in plan politic, economic, social,
juridic si cultural. Procesul de modernizare a fost insa lent deoarece marii boieri -; factori de
decizie politica si economica -; promovau ideea ca Principatele nu se pot axa decit pe
agricultura. Marii proprietari, lipsiti de spirit economic modern, neposedind capital lichid,
exploatau proprietatea agrara prin intermediul taranilor clacasi, obtinind profit prin
comercializarea cerealelor. Ca urmare a acestui fenomen, agricultura a continuat sa fie ramura
economica de baza in Principatele Romane si in Transilvania.
Nevoia unei productii sporite generata de largirea continua a pietei moderne, de cererile
turcilor in Principate, de cele ale armatei austriece in Transilvania, de nevoia acuta de bani
pentru toate categoriile sociale au avut drept consecinta extinderea suprafetelor cultivabile,
diversificarea culturilor, antrenarea in circuitul pietei a mosiilor si antrenarea tot mai puternica
a taranilor in procesul de schimb. Transformarilor cantitative li se adauga schimbari calitative,
corespunzatoare sistemului juridic al proprietatii. Aparitia in agricultura Tarilor Romane a
agronomului, a geometrului, a administratorului si a veterinarului reliefeaza directii noi de
evolutie. Unii mosieri introduc procedee tehnice noi, utilizeaza sisteme moderne de control si
administrare, isi creeaza utilaje proprii, valorifica industrial produsele agricole. Statul
sprijinea ideea de modernizare a agriculturii prin infiintarea Societatii de Agricultura, a
invatamintului agronomic si economic, a Comisiei Centrale de agronomie si economie rurala
sau a Asociatiei economice ardelene. Au luat fiinta fabrici de masini agricole la Iasi, Bucuresti
si Cluj. Trimiterea de bursieri in strainatate, organizarea fermelor model, cautarile teoretice si
redirijarile practice -; exprimate in activitatea lui Ion Ionescu de la Brad -; sint semnificative
in acest sens. Extinderea suprafetelor cultivate, dezvoltarea agriculturii cu caracter comercial
au generat totodata un spor considerabil al obligatiilor taranilor, dincolo de prevederile

oficiale prin intermediul invoielilor pentru prisoase. Preocupati de situatia taranimii,

conducatorii revolutiei din Tara Romaneasca au hotarit, prin articolul 13 din Proclamatia de la
Islaz, emanciparea si improprietarirea clacasilor prin despagubire. Dupa revolutie, in 1848,
autoritatile din Principate au elaborat noi legiuiri agrare (1851) care au fost aplicate din anul
urmator, prin care s-au reglementat raporturile dintre boieri si clacasi pina in 1864.
In Transilvania si in celelalte teritorii aflate sub administratie habsburgica, Revolutia de la
1848 a dus la eliberarea iobagilor de obligatiile feudale fara despagubire: Patentele Imperiale
din 1853-54 elibereaza de servitutile feudale si categoria de tarani dependenti a jelerilor, fiind
rascumparat prin bani lotul revenit in proprietatea fostilor iobagi si jeleri.
In raport cu celelalte laturi ale procesului dezvoltarii -; cele demografica si agrara -; industria
cunoaste o dezvoltare mai putin spectaculoasa. Industria avea nevoie de initiativa, capital,
materie prima, forta de munca libera, sprijin economic, stabilitate. Insa nici unul dintre aceste
atribute nu exista. Dominatia otomana in Principate, stapinirea habsburgica in Transilvania,
Banat si Bucovina creau serioase bariere in calea dezvoltarii industriei. Pentru Principate,
desfiintarea monopolului economic otoman, stabilitatea politica dupa 1834, dezvoltarea
puternica a oraselor, a mestesugarilor si a comertului au creat conditii mai favorabile
dezvoltarii industriei in favoarea reluarii unor eforturi care aveau deja o indelungata traditie in
societatea romaneasca. Orasele, mai cu seama, cuprind un mare numar de mesteri cu un profil
tot mai diversificat. Astfel, de pilda, in Tara Romaneasca la 1831 sint inregistrate 74 de
profesiuni in cuprinsul carora isi desfasoara activitatea 11.200 de mesteri si calfe. In Moldova
catografia din 1845 inregistreaza 8530 de mesteri si calfe care practicau 101 meserii.
Adincirea diviziunii muncii, utilizarea muncii salariate reprezinta indicii cu privire la
dezvoltarea germenilor relatiilor capitaliste. Situatia este asemanatoare si in Transilvania.
Aici, insa, ca si in Banat, pe baza unei traditii mai indelungate o dezvoltare particulara o
cunoaste mineritul. Prima masina cu aburi este introdusa pe domeniul minier al Zlatnei in
1838. In 1845 se introduc trei asemenea masini la Resita. Ca urmare a perfectionarii tehnice,
productia de aur, argint, fier si alte metale creste necontenit. Acest fapt favorizeaza
dezvoltarea industriei manufacturiere. In Banat si Transilvania se infiinteaza ateliere de
fabricat unelte si masini agricole, manufacturi in productia zaharului si a textilelor. In
Moldova si Tara Romaneasca manufacturile apartin boierilor si negustorilor. Existau
manufacturi de postav sau tesaturi, de paste fainoase, de sticla, de luminari, de unelte agricole.
Cu toate acestea, industria manufacturiera s-a dezvoltat pe scara redusa si nu a acoperit toate

ramurile pentru a alcatui o baza si a crea o traditie de unde sa se poata trece la industria
masinista, de fabrica.
Inceputurile industriei de fabrica au fost timide si au aparut la mijlocul secolului al XIX-lea.
La Bucuresti si Iasi au functionat primele mari mecanice (1846, 1848). Au luat fiinta
intreprinderi apartinind industriei alcoolului si berii, cele de postav, chibrituri, luminari, sticla,
caramizi, silitra. Lipsa conditiilor nu a ingaduit ca aceste intreprinderi sa se dezvolte continuu
si nici sa ocupe o pondere insemnata in activitatea economica a Principatelor.
Schimbarile petrecute in statutul politico-juridic al Principatelor Romane la inceputul epocii
moderne a creat conditii favorabile in dezvoltarea pe scara larga a comertului intern si extern.
Prin nivelul la care se desfasoara, prin implicatiile multilaterale pe care le genereaza si prin
consecintele adinci pe care le determina, comertul se inscrie pe directia capitalista, accelerind
procesul de dezvoltare moderna a societatii romanesti. Apare si se afirma o categorie de
negustori profesionisti care echilibrau piata, confereau comertului un caracter uniform,
organizat. In 1845 in Moldova sint consemnati 6633 de negustori, iar in Tara Romaneasca la
1835 erau 6246 de negustori. Acelasi fenomen este inregistrat si in Transilvania, acolo unde
comertul s-a dezvoltat puternic. Legaturile economice cu Principatele devin tot mai active,
piata nationala devine o realitate. In Principate, negustorii si mesterii au continuat sa fie
organizati in bresle. In Transilvania activitatea negustorilor romani a fost deosebit de intensa.
Cuantumul afacerilor se desprinde si din faptul ca ei plateau taxe de 175 ori mai mari decit
acelea la care erau supusi negustorii sasi. Casele de comert ale fratilor Orghidan din Brasov si
ale lui Hagi Constantin Pop din Sibiu aveau strinse legaturi cu Principatele, cu Peninsula
Balcanica si cu Europa. Economiile complementare ale celor trei tari romanesti, nevoile acute
ale schimbului au intensificat procesul de constituire a pietei unice nationale. Desfiintarea
vamii dintre Moldova si Tara Romaneasca in 1848 este rezultatul acestui proces indelung
pregatit.
Finantele si circulatia monetara reprezinta un sector important, care inregistreaza direct si
repede nevoile de organizare moderna a societatii si care se cer adaptate pentru a crea un
cadru corespunzator dezvoltarii istorice. Regulamentele Organice au schimbat radical sistemul
financiar, modernizindu-l. in primul rind a fost constituit Bugetul, care ingaduia o stricta
evidenta a veniturilor si a cheltuielilor. Pe baza recensamintelor organizate la 7 ani, au fost
fixate impozitele -; capitatia, in suma de 30 de lei pe an si dajdia, impusa unor categorii cu
indatoriri speciale. Categoriile privilegiate sint desfiintate si incluse in rindul birnicelor.

Negustorii si mesterii sint impusi la plata unei dari fixe (patenta). Impozitele indirecte sint
desfiintate. Bugetele includeau cu rigoare sumele datorate Portii, lista civila?? a domnitorilor,
sumele necesare functionarii aparatului administrativ, intretinerii spitalelor, a scolilor, operelor
de binefacere. Dependenta fata de Poarta, inexistenta unei monede proprii, circulatia unei
apreciabile cantitati de moneda straina constituiau tot atitea obstacole in procesul de
modernizare a societatii romanesti.
In Transilvania circulau mai multe monede: florinul cu diverse valori, galbenul imperial,
talerul. Ca urmare a schimbului activ cu Principatele circulau si monedele aflate in curs in
Moldova si Tara Romaneasca ce completau necesarul circulatiei monetare. Lipsa unei monede
unice a constituit una dintre cauzele principale ale dificultatilor financiare care au persistat pe
toata perioada domniilor regulamentare si chiar mai tirziu.
Intreaga istorie moderna a Romaniei se dezvolta sub semnul Revolutiei de la 1848. Perioada
de pina la 1878 este perioada revolutiei neintrerupte, in cuprinsul careia s-a constituit statul
roman modern, s-a infaptuit o uriasa opera reformatoare, de transformare a structurilor, s-a
cucerit independenta. Dezvoltarea nu s-a realizat liniar, fara obstacole; perioada este extrem
de contradictorie. Tarile Romane si-au dobindit un nou statut juridic international, si-au
modificat regimul politic interior. Infaptuirile materiale nu sint spectaculoase: societatea
romaneasca nu a avut acum ragazul pentru a-si desavirsi structurile moderne. Au fost create
doar conditiile favorabile, prin intermediul unei legislatii reformatoare extinse asupra tuturor
sectoarelor, care a inlaturat formele vechi, perimate.

2. Metodologia de cercetare
Se va incepe analizarea tezei, prin crearea nca de la nceput a unei bibliografii ct mai
complete. Pentru aceasta, vom porni de la o lucrare ct mai recenta, care sa nglobeze si
tema ce ne intereseaza pe noi ( Romanii in secolele XIX-XX Ion Bulei), vom citi
bibliografia lucrarii respective, oprindu-ne la titlurile ce ni se par relevante, sau, daca
lucrarea nu are o lista bibliografica, vom urmari trimiterile bibliografice din notele de
subsol de la partea care trateaza subiectul ce ne intereseaza.
Pasul urmator este consultarea bibliografiilor cumulative mai vechi, sau a bibliografiilor
curente. n cazul bibliografiilor curente, pentru cercetatorii interesati de istoria

romneasca esentiala este Bibliografia istorica a Romniei, realizata sub egida Academiei
Romne de un colectiv de istorici de la Cluj, si din care au aparut pna acum 10 volume3.
Atunci cnd realizam documentarea pentru realizarea unei cercetari istorice, trebuie sa
tinem cont de distinctia dintre izvoarele istorice primare (directe) si literatura secundara.
Ambele categorii de surse sunt importante pentru istoric. Izvoarele istorice sunt extrem de
diverse, insa ceea ce ne va ajuta pe noi sunt:
- izvoare scrise (acte oficiale, acte si nsemnari personale, inscriptii, scrisori, contracte,
registre, lucrari de tot felul, fie ele manuscrise sau tiparite, cronici, memorii, nsemnari de
calatorie etc.)
O parte dintre aceste izvoare s-ar putea sa fie editate, adica publicate deja prin grija altor
cercetatori, n timp ce altele sunt nca inedite, fiind pastrate de obicei n arhive, muzee,
colectii personale etc
De asemenea, in urma informatiilor stranse din sursele atat edite cat si inedite se va
efectua o analiza statistica ( efectuata in programul StatGraphics) asupra gradului de
impact al revolutiei industriale asupra economiei. Se va urmari in principal in ce masura
revolutia industriala a propulsat economia, atat direct ( prin industrii si agricultura), cat si
indirect ( prin comert si mijloace financiare).

3. Incadrarea in literatura de specialitate

Pentru redactarea acestei teze urmeaza sa utilizez o bibliografie cat mai ampla. Pentru a
putea intelege situatia economica, va trebui sa intelegem in primul rand situatia politica a
vremii. In acest scop voi folosi in lucrare urmatoarele: Liberalismul politic in Romania
de la origini pana la 1918- Apostol Stan si Mircea Iosa, Grupari si curente politice in
Romania, intre Unire si Independenta-Apostol Stan