ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea Management Economic

BUCURESTI
2005
 CUPRINS

Introducere ............................................................................................................ 3

Cafeaua in linii generale...................................................................................... 4

Aria pieţei.............................................................................................................. 5

Structura pieţei..................................................................................................... 6

Capacitatea pieţei ................................................................................................ 9

Cererea şi oferta................................................................................................... 10

Importurile şi exporturile...................................................................................... 12

Concluzii.................................................................................................................12

Anexa ...................................................................................................................... 13

Bibliografie............................................................................................................... 14

2
 INTRODUCERE

Cafeaua a aparut in secolul al IX-lea, ajungand ca in prezent sa fie nelipsita

din alimentatia majoritatii populatiei, in intreaga lume consumandu-se peste 400
de miliarde de cesti cu cafea. Asta inseamna ca, in medie, fiecare locuitor al
planetei bea, in fiecare an, cam 67 de cesti pline cu savuroasa licoare. Si asta nu
este tot pentru ca, in acest moment, daca privim lucrurile din punctul de vedere al
volumului total al afacerii, industria cafelei este pe locul al doilea in lume, fiind
depasita ca amploare numai de cea petroliera. Astfel, in aceasta bransa lucreaza
peste 20 de milioane de oameni si exista tari care, din punct punct de vedere
economic sunt practic dependente de felul in care evolueaza aceasta industrie.

Pe piata mondiala cafeaua se situeaza, alaturi de ulei, otel si cereale,

printre materiile prime de export de inalta valoare, situatia economica a multor tari
prim-producatoare de cafea depinzand aproape in intregime de exportul cafelei,
pentru bunastarea lor nationala. Cele mai importante piete ale cafelei se afla la
New York si Londra, unde se negociaza varietati de cafea din speciile Arabica si
respectiv Robusta.

Pretul cafelei difera mult, in functie de cerere si oferta si el este in mod

continuu influentat de factori cum ar fi: modificarile de clima, miscarile politice si
calitatea, precum si volumul productiei de cafea.

3
 CAFEAUA IN LINII GENERALE

Istoria cafelei

Istoria cafelei incepe cu 200 de ani in urma, in Peninsula Arabica cand a

fost descoperita de un pastor etiopian, iar in timp s-a incetatenit zicala arabeasca
„cafeaua ar trebui facuta si bauta cu arta“. Arabii au pazit cu strasnicie sute de ani
secretul prajitului cafelei. Orice boaba de cafea exportata era fie fiarta, fie
macinata. In Europa a fost comercializata prima data in Anglia, urmatoarea
escala fiind Turcia, unde se spune ca ar fi ajuns in mare secret o tulpina din
arborele de cafea. Astazi, in multe tari ale lumii predomina consumul de cafea
solubila. In 1930, guvernul Braziliei - cel mai mare producator de cafea pe plan
international - a abordat compania elvetiana „Nestlé“, cu propunerea de a gasi o
solutie pentru pastrarea mai mult timp a cafelei. Motivul era simplu. Culturile de
cafea erau si sunt sensibile la schimbarile de vreme si la daunatori. Când
conditiile climatice nu erau favorabile, culturile de cafea aveau de suferit,
productia scadea drastic, iar preturile la bursa cafelei cresteau spectaculos.
Pentru a nu-si pierde calitatile, cafeaua trebuia preparata in trei luni de la
recoltare. In micul orasel elvetian Orbe, Max Morgenthaler si echipa sa de
cercetatori au gasit o solutie sa produca in 1937, cafea solubila..

In România, consumul de cafea solubila este de cinci ori mai mic decât cel
mondial. 4% din venitul lunar al unui român se duce pentru cafea, ceea ce este
destul de mult. Acest segment de piata este in crestere, principalii jucatori fiind
„Elite România“,„Nestlé România“ si „Panfoods România“. Cafeaua solubila este
preferata de consumatorii intre 18 si 25 de ani. Pe termen scurt si mediu, piata de
cafea solubila, ca si cea de cafea in general, va evolua foarte bine.

Tipuri de cafea

Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultiva in scopuri

indrustiale urmatoarele patru tipuri de cafea: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta,
cafeaua Liberica si cafeaua Maragogype.

CafeauaqRobusta
Cafeaua robusta, originara din bazinul Congo, creste mai rapid si este mult
rezistenta acolo unde climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultiva intens
in Africa, India si Indonezia. Cafeaua robusta, spre deosebire de cafeaua arabica,
care este pretentioasa la conditiile climatice, se adapteaza usor climatului sever,
este rezistenta la boli si daunatori.
Boabele acestei specii de cafea sunt mici, au o forma neregulata si culoare
maroniu - galbuie.
Cafeaua robusta are un gust mai neutru, este mai putin aromata decat
arabica si este foarte apreciata in gama de cafea solubila.

4
CafeauawArabica
Cafeaua arabica, originara din Africa, mai precis din Abisinia, este cea mai
apreciata si mai raspandita specie de cafea. Se cultiva mai ales in America
Latina, dar si in Africa, de fapt ea este cea mai cultivata specie si este deosebit
de pretuita pentru ciresele sale de calitate superioara, de forma alungita si
culoare verzuie - albastruie. Cafeaua arabica are nevoie de soluri bogate in
minerale si o temperatura constanta de aprox. 20°C si creste la o altitudine de
peste 600 metri. Aceasta are aroma si gustul mult mai rafinate decat alte specii.
Cafeaua cu tarie medie este obtinuta in exclusivitate din varietati ale soiului
arabica, provenite din America Centrala si de Sud, Kenya, Tanzania, Etiopia.
Exceptie face Brazilia, intrucat varietatile de arabica braziliene au o aroma mai
putin rafinata.

CafeauaeLiberica
Cafeaua liberica, originara din Africa, Liberia, are de asemenea o crestere
rapida si o rezistenta buna la boli. Se cultiva exclusiv in campiile subtropicale ale
Africii si Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare si temperatura este
cuprinsa intre 20 si 25°C.
Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie si culoare de la
bruna la galbena. Calitatea acestei specii de cafea este mediocra.

CafeauaeMaragogype
Acest arbore de cafea a fost descoperit in vecinatatea orasului
Maragogype, statul Bahia din Brazilia. Este un hibrid rezultat prin incrucisarea
dintre speciile arabica si liberica, exceptand dimensiunile boabelor, el a pastrat
caracterele speciei arabica, randamentul acestui arbust este totusi inferior si
cultura sa este extrem de imprastiata (Brazilia, Guatemala, Nicaragua, Mexic,
Columbia si chiar Java), la o altitudine variind intre 600 si 1000m. Boabele de
cafea ale acestui arbust sunt de calitate superioara si medie, iar culoarea lor este
verzuie, in ciuda preferintei unor consumatori, calitatea acestei cafele nu poate
depasi calitatea cafelei.

ARIA PIETEI

In urma unor studii efectuate s-a constatat ca piata mondiala a cafelei este
intr-o continua crestere, observandu-se ca in tarile cu nivel de dezvoltare ridicat
consumul de cafea este mult mai mare decat in tarile in curs de dezvoltare.
In Romania consumul de cafea a inceput sa ia proportii dupa 1990,
ajungand ca in prezent sa fie consumata zilnic de mai mult de jumatate din
populatia matura a tarii. Cafeaua este comercializata la nivelul intregii tari dar cele
mai mari vanzari se inregistreaza in mediu urban. Din pacate, in acest moment
din cauza lipsei de informatii ne este posibil o analiza in detaliu a pietei cafelei la
nivel national ceea ce impiedica o cercetare a produsului pe regiuni. Toate
studiile realizate pana in prezent au fost efectuate doar in mediul urban
constatandu-se ca 76% din populatia mediului urban consuma cafea. Lipsa
datelor despre consumul de cafea in mediul rural ar putea fi pusa pe seama
faptului ca firmele producatoare de cafea nu sunt interesate sa investeasca in

5
aceasta directie, poate pentru ca profiturile obtinute ar fi mai mici decat
cheltuielile.
Deaorece, in Romania cafeaua se consuma frecvent de numai 12-14 ani si
coroborat cu un nivel de trai scazut nu putem vorbi de unitati specializate pe
aceasta piata (Starbrucks – un spatiu in care oricine poate sa serveasca o cafea
de calitate, intotdeauna proaspata intr-un mediu special creat pentru consumul de
cafea).

STRUCTURA PIETEI

In urma unui studiu realizat in luna mai 2003, rezulta ca doar 9% din
oraseni nu consuma cafea. Studiul s-a axat asupra consumului de cafea, ness si
cappuccino; a fost realizat in mediul urban, pe un esantion reprezentativ la nivel
national, constituit din 1200 de persoane avand varsta peste 15 ani.
Rezultatele studiului arata ca 76% din cei chestionati consuma cafea,
21% cappuccino si 17% ness. Conform studiului femeile beau cafea intr-o
proportie mai mare decat barbatii, cea mai mare diferenta s-a inregistrat la
cappuccino (24% femei fata de 18% barbati). S-a observat ca tinerii intre 15 si 19
ani consuma cafea intr-o cantitate mult mai mica, 45%, comparativ cu media la
nivel urban, de 76%.
Frecventa de consum a cafelei in functie de varsta :
Mai
De De
De 5- De 3- O O putin
mai O 2-3
6 ori 4 ori data data de o Nu
Varsta multe data ori Nu consuma
Persoane pe pe pe pe data stiu
ani ori pe zi pe %
sapt. sapt. sapt. luna pe %
pe zi % luna
% % % % luna
% %
%
15-19 139 11 15 0 9 4 3 1 1 1 55
20-24 127 33 17 2 6 4 2 - 1 2 35
25-29 121 42 31 - 7 2 1 1 2 - 14
30-34 95 49 28 1 2 2 1 - - - 16
35-39 118 47 31 2 4 2 2 - - - 13
40-44 111 44 32 - 5 1 - 2 - 1 14
45-49 88 44 32 - 1 - - - - - 23
50-54 80 30 41 3 1 1 5 - 1 1 16
55-59 89 26 40 2 9 3 1 1 - - 17
60-64 80 13 48 3 11 - 3 - 3 1 20
65-69 66 15 45 2 9 2 5 - 3 - 20
>70 86 10 38 3 8 5 3 1 - 1 29
Total,
1200 31 31 1 6 2 2 1 1 1 24
%
SURSA: ISRA CENTER MARKETING RESEARCH

6
 In urma analizei datelor din tabelul de mai sus reies principalele segmente
de piata carora li se adreseaza produsul precum si frecventa de consum. Se
observa ca pe segmentul 15-19 cei care consuma curent cafea reprezinta 26%
spre deosebire de 55% care nu consuma niciodata cafea. Cel mai mare consum
de cafea se inregistreaza in randul persoanelor cu varsta cuprinsa intre 35-39,
78% consumand cel putin o data pe zi cafea. Astfel la nivel national 62% din
populatia tarii din mediu urban consuma frecvent cafea.

Jacobs este marca preferata de cafea a romanilor. 29,54% dintre ei

beau cafea Jacobs. ELITE se situeza pe treapta a doua a preferintelor cu 19,54%
. Tchibo, Amigo si Lavazza detin cote de 7,21% ; 4,54% respectiv 5,36%.
10,74% dintre romani prefera o alta marca decat cele mentionate, iar
23,07% nu beau cafea.

In momentul deciziei de cumparare, doar 8,44 % dintre romani aleg

cafeaua in functie de pret si 30,61% in functie de firma producatoare. 60,95%
dintre romani sunt influentati in decizia de cumparare de aroma si taria cafelei.
Romanii prefera cafeaua naturala. Astfel 52,34% dintre ei prefera
cafeaua naturala, 11,49% prefera sa bea cappuccino, cafeaua instant este
consumata de 8,62%, cea decofeinizata de 2,47%, iar ciocolata calda de 15,90%.
Doar 9,18% dintre romani nu consuma nici una dintre bauturile de mai sus.

Din toate grupele de varsta, persoanele intre 30 – 36 de ani sunt cele mai
mari consumatoare de cafea (86,68% - dintre ele). Sunt urmate in ordine de tinerii
intre 18-24 - un procent 75,78 dintre ei si de cei cu varsta intre 36 – 42 ani (72,
23%).

7
 Cafeaua instant si cappuccino sunt preferate intr-o proportie mai mare de
tinerii intre 18 si 24 ani - 19,12%, respectiv -13,84% dintre persoanele situate in
aceasta categorie.
Romanii achizitioneaza cu predilectie cafeaua din market-uri,
supermarket-uri si hypermarket-uri. 68,54%. Magazinele specializate de
distributie a cafelei sunt vizitate cu intentia de cumparare de 20,36% dintre
consumatorii de cafea si numai 11,10 cumpara de lataraba din piata.
In momentul deciziei de cumparare, doar 8,44 % dintre romani aleg
cafeaua in functie de pret si 30,61% in functie de firma producatoare. 60,95%
dintre romani sunt influentati in decizia de cumparare de aroma si taria cafelei.
Romanii achizitioneaza cu predilectie cafeaua din market-uri, supermarket-
uri si hypermarket-uri 68,54%. Magazinele specializate de distributie a cafelei
sunt vizitate cu intentia de cumparare de 20,36% dintre consumatorii de cafea si
numai 11,10 cumpara de la taraba din piata.

In urma datelor prezentate mai sus se pot trasa principalele caracteristici ale
consumatorului de cafea.
Cafeaua este achizitionata in cadrul unei gospodarii de catre sotie, in cadrul
supermarketurilor, de doua ori pe luna, cei cu venituri medii si peste medie
prefera cafeaua ambalata de marca, in principal in pachete de 250g, in timp ce
cei cu venituri scazute consuma cafea vrac, cafeaua superpremium fiind preferat
de persoanele cu un venit ridicat. Chia daca, achizitionarea este facuta in general
de sotie, produsul este consumat de intreaga familie. Tinerii (15-29) consuma
cafeaua in combinatie cu lapte, frisca, inghetata in timp ce persoanele cu varsta
peste 30 ani , prefera cafeaua tare, cu putin zahar iar batranii consuma cafeaua
slaba in amestec cu naut. Deasemenea, tinerii spre deosebire de celelate
segmente nu sunt fideli unei marcide cafea, fiind tentati sa consume mai multe
produse pe baza de cofeina. Cafeaua este consumata cu predilectie dimineata,
dar in functie de profesie consumul variaza(cafeaua naturala se bea cu predilectie
dimineata (93.4% din consumatorii de cafea naturala), consumul de cappuccino
este relativ echilibrat de-a lungul zilei (44.7% dimineata, 30.9% la pranz,30.2%
dupa amiaza si 14.6% seara)
Analizand rezultatele cercetarii din perspectiva categoriilor socio-
profesionale si de varsta, reies urmatoarele aspecte: cafeaua instant si
cappuccino sunt mai degraba pe placul tinerilor, in timp ce persoanele mai in
varsta sunt adeptele cafelei naturale; femeile beau mai mult cappuccino decat

8
barbatii, iar persoanele cu studii superioare prefera, mai degraba,
cafeauaqinstant. Frecventa cea mai mare de consum a cafelei naturale o
intalnim la femei, la persoanele de varsta mijlocie (31 - 45 ani) si la cele cu
venituri medii si mari. Acestea beau zilnic, in medie, aproape doua cesti, in timp
ce consumatorii de cafea instant si cappuccino sunt ceva mai cumpatati,
multumindu-se cu 1,4, respectiv 1,3 cesti pe zi.

CAPACITATEA PIETEI

Consumul de cafea din Romania este printre cele mai scazute din Europa, cu
o medie de 1,5 de kg pe cap de locuitor in 2003, comparativ cu o medie de 7% din
Uniunea Europeana, in timp ce in Norvegia si Suedia un locuitor a consumat in 9,4%
respectiv 8,6% in 2003. In Franta, Anglia si Spania, consumul este de 4 kg de cafea
pe an per capita, in timp ce italienii, desi sunt foarte agitati, consuma doar 3,7 kg de
cafea pe an.
Analizand piata, pot fi considerati potentiali consumatori persoanele cu
varsta intre 15 si 75 de ani.,in valoarea absoluta reprezentand 17.364.840 persoane
In ceea ce priveste numarul efectiv de consumatori, nu sunt date clare datorita
inexistentei datelor cu privire la consumul in mediul rural.
In SUA si in Europa se constata o crestere puternica a vanzarilor de cafea. In
America, zilnic, se consuma mai mult de 400 milioane cesti de cafea, fiind considerat
cel mai popular stimulent. Acest produs se afla pe locul doi in comertul mondial,
imediat dupa petrol. Consumul total anual de cafea in Romania a crescut
considerabil de la 9.700 de tone in anul 1994 la 41.148 de tone in anul 2003, insa
cresterea ar fi putut fi mai consistenta ajungind la 60.000 de tone in 2003 daca nu ar
fi fost introdusa accizarea pe produse determinate in 1998.
In perioada ianuarie - august 2004 consumul casnic de cafea – boabe,
macinata, instant si cappuccino – a crescut in volum cu 7,3%, fata de aceeasi
perioada a anului trecut. O crestere substantiala a fost inregistrata la cafeaua boabe,
al carei consum s-a situat cu 11,6% peste cel de anul trecut.
Se apreciaza ca motorul acestei cresteri a fost varianta vrac, aceasta
reprezentand peste 90% din piata de cafea boabe. In schimb, cafeaua vrac prajita si
macinata a pierdut teren in acest an, in favoarea celei de marca. Lider pe segmentul
"branded" este Elite Romania, dar si ceilalti mari producatori, cum sunt Kraft Foods si
Tchibo au inregistrat un trend ascendent al vanzarilor.
Din punctul de vedere al calitatii si pretului, se poate realiza o impartire pe
cinci segmente a pietei cafelei comercializate in Romania. Este vorba de vrac
(cafeaua varsata), de segmentul economic, in care intra cafeaua de marca
ambalata, cum ar fi Fort si Nova Brasilia, de categoria medium (mainstream), cu
branduri ca Elita, Jacobs si Aroma, de premium – cu Selected si Jacobs Kronung –
si superpremium, cu Lavazza, Illy etc. "Cu siguranta, cel mai mare consum se
inregistreaza in segmentele de cafea vrac, economy si mainstream, in principal din
cauza puterii scazute de cumparare a romanilor.
Pe piata cafelei ambalate de marca, se constata o segmentare din punctul de
vedere calitate/pret, dupa cum urmeaza: economy – 19%, mainstream – 34%,
premium – 45% si superpremium – 25. Portofoliul de produse al companiei Elite.

9
 CERERA SI OFERTA

Cererea si oferta reprezinta, bineinteles si in cazul cafelei principalii indicatorii

dupa care poata fi analizata activiatea unei firme ca fiind profitabila sau neprofitabila.
Comerciantii de cafea au un avantaj spre deosebire de alte categorii de produse,
cafeua, se adreseaza unui segment mult mai larg de consumatori. Bineinteles,
fiecare categorie consuma cafeua din motive total diferite, depinzand de fiecare firma
spre ce segment/e de populatie isi orienteaza campanile de promovare.
Indicatorii care isi pun amprenta asupra cererii pe piata cafelei sunt:
 Numarul consumatorilor potentiali la nivelul intregii - 17.364.840
 Intensitatea consumului –100 cani anual pe locuitor
 Pretul mediul al cafelei – 61920, pentru pachetul de 250g.
Oferta de cafea este estimata in jurul valorii de 45000 tone anul.

Principalii ‘jucatori’ pe piata cafelei sunt:

 ELITE ROMANIA SRL
 KRAFT FOODS ROMANIA SA
 PANFOOD ROMANIA SA.

Elite Romania si-a inceput activitatea in 1995 cand fabrica care produce
cafea prajita si macinata a fost construita.
1995 si 1996 au fost ani dificili pentru intreprindere in principal din cauza climatului
economic advers. La sfarsitul anului 1996 Elite Romania avea o cota de piata de 5%
si o situatie financiara precara.
1997 a reprezentat o cotitura pentru Elite Romania care a operat schimbari in toate
domeniile incepand de la produse si investind in echipamente de macinare si
ambalare, construind reteaua de distributie, structurarea departamentului de vanzari,
schimbanmd marcile, schimband designul, revizuind portofoliul de produse. In
noiembrie 1997, bazandu-se pe cresterea cotei de piata in domeniul cafelei parajite
si macinate pana in jurul valorii de 9.3%, Elite Romania a intrat si pe piata cafelei
solubile atingand o cota de piata de 4.7%/
In1999, firma detine 37% din piata cafelei macinate si 17.2% pentru cafeaua instant.
In 2000 firma devine lider pe piata cafelei macinate atingand o cota de piata de 45%
si 35% pe piata cafelei instant.
In 2002, conducerea Elite a continuat efortul de a intari pozitia de lider a firmei
pentru cafeaua macinata, atingand in acest an o cota de paita de 52.4%. Tot in acest
an Elite devine lider si pe piata cafelei instant atingand o cota de piata de 36.4%.
In prezent, Elite România are in plan extinderea pe piata româneasca, insa nu in
conditiile actuale,dupa cum afirma directorul general al companiei, Eli Rachmut.
care spunea, de asemenea, ca abia când accizele se vor micsora, iar pretul cafelei
varsate va creste,epiatagromâneascayareesansasdesassesredresa.
Portofoliul de produse al companiei Elite Romania este constituit din marcile
Selected, Elita si Fort, la categoria cafea macinata, precum si din Elita Instant si
Selected Instant, pe segmentul cafelei solubile.

10
 evolutia cotelor de piata pentru cafeaua prajita si cea instant

60

50
cote de piata(%)

40
cafea prajita
30
cafea instant
20

10

0
anii(1996-2004)

KRAFT FOOD ROMANIA SA a intrat pe piata romaneasca in 1994, odata cu

achizitionarea pachetul majoritar de actiuni al Fabricii de Produse Zaharoase Poiana
din Brasov. Kraft Foods Romania este producator si distribuitor al marcilor de
cafea Jacobs si Nova Brasilia si una din companiile de top de pe piata produselor
zaharoase. Compania vinde in lume aproximativ 94 de miliarde de cesti cu cafea
anual, echivalentul a 257 milioane cesti cu cafea in fiecare zi. Portofoliul Kraft Foods
cuprinde alaturi de Jacobs, marci de cafea precum Carte Noire, Gevalia, Jacques
Vabre, Maxwell House.
In cei 10 ani au investit in Romania peste 22,5 milioane de dolari. In prezent,
compania are in portofoliu 10 branduri. Unele sint creatii autohtone, altele sint aduse
din portofoliul international al companiei mama. Ciocolatele Africana, Poiana,
Suchardine, Smash, Milka, Toblerone, dulciurile Sugus si Silvana si marcile de cafea
Jacobs si Nova Brasilia sunt brand-rile comercializate de Kraft Foods Romania.
Cu peste 31 de milioane de dolari (rate card) investitii in publicitate, compania
a incheiat anul 2003 pe locul 10 in topul advertiserilor din Romania.. In materie de
promovare, Kraft Foods Romania nu are o misiune usoara. Fie si numai daca luam in
calcul faptul ca trebuie sa se ocupe de, nici mai mult nici mai putin, 10 branduri.
„Inima companiei sunt marcile noastre; ele sunt platforma de crestere a firmei, pentru
ca prin ele ne adresam nevoilor prezente si viitoare ale consumatorilor din Romania”,
argumenteaza Stephan Warley, Managing Director Kraft Foods Romania

PANFOODS ROMANIA a avut vânzari de aproximativ 1,7 milioane de dolari anul

trecut. Fabrica are o capacitate de 200 de tone pe luna, iar deocamdata compania
se va concentra pe consolidarea business-ului, fara alte investitii in perioada
urmatoare
Chiar daca este de parere ca piata se afla in declin, Simon Borwell de la
Panfoods spune ca firma sa investeste pe piata româneasca pe termen lung.
"Inainte de 1989, Amigo avea o cota de piata foarte mare, asa ca România a fost cel
mai bun loc pentru noi, din care ne putem dezvolta si in alte tari vecine," a spus el.
Fabrica Panfoods din judetul Dâmbovita a fost prima investitie a grupului
Iguacu in afara Braziliei. Compania tocmai a lansat marca Amigo Premio, destinat
segmentului superpremium.

11
 IMPORTURI SI EXPORTURI

Datorita climei temperat-continentale in Romania este imposibil de cultivat

cafea, deci in acest domeniu nu exista Exporturi.
Cea mai mare cantitate a revenit pentru cafeaua verde, importata din
Indonezia si Vietnam, precum si din Brazilia, Columbia, Rwanda, Uganda, India,
Burundi, Etiopia. Importurile de cafea prajita au provenit in cea mai mare parte din
Ungaria si Germania, precum si din Cehia, Italia, Austria. Cele mai mici cantitati au
revenit cafelei solubile, pentru care principalele tari de import au fost Israel, Brazilia si
Franta. Pe primele trei trimestre din anul trecut, importurile s-au prezentat astfel:
cafea verde: 25.174 tone, cafea prajita macinata 3.565 tone, cafea solubila: 1.354
tone.
Desi exportul de cafea lipseste datorita cauzelor naturale, din pacate
exporturile Romaniei sunt “timide” in domenii de referinta pentru tara noastra,
majoritatea produselor existente pe piata la ora actuala provenind din Importuri

CONCLUZII

Desi in Romania consumul de cafea este printre cele mai scazute din Europa,
este evidenta evolutia, dezvoltarea si extinderea pe piata romaneasca a acestei
pietei in ultimul deceniu. Totusi nu pot trece neremarcate probleme si dificulatile cu
care se confrunta firmele distribuitoare de cafea, dificultati in general generate de
mediul economic ,politic si juridic in care-si desfasoara activitatea.
Chiar daca, societatile care activeaza pe piata cafelei au inregistrat pierderi
(ex. Kraft Foods, Eurocafe etc) cauzate in principal de previzionarea incorecta a
parametrilor ce caracterizeaza vanzarile, de puterea de cumparare scazuta, de
taxele si accizele ‘piperate’ nu au renuntat la comercializarea cafelei, apreciind ca in
Romania oportunitatile de dezvoltare ale acestei piete sunt mari- trebuie elaborate
strategii de marketing competente, prin intermediul carora sa fie contracarate
punctele slabe ale firmei si amenintarile mediului.

12
 Anexa

Cifra de afaceri a principalelor firme de pe piata cafelei.

C
A 2001 2002 2003
Firme
Elite Romania
1.256.583.902 1.598.580.650 1.828.784.413
SRL
Kraft Foods
1.051.039.452 1.572.010.676 2.113.361.518
Romania SA
Eurocafe
789.645.562 927.674.592 1.584.634.157
Romania SA.
Nestle Romania
SRL 945.207.523 1.147.001.403 1.488.220.938

 mii lei.

13
 BIBLIOGRAFIE

Biz – nr.86, 7 iunie 2004

Biz – nr 92, 17 octombrie 2004

Biz – nr. 93, 31 octombrie 2004

Capital – nr.30, 25 iulie 2002.

Capital – nr. 40, 30 octombrie4 2002.

Capital - nr.45, 4 noiembrie, 2004.

Revista de comert – nr. 7 (43), Anul IV, iulie 2003.

Adevarul economic - nr. 19 (629) 12 - 18 mai 2004

www.consodata.ro

www.daedalus.ro

www.elite.ro

www.AdMaker.ro

www.cafea.home.ro

14