ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE BUSINESS ȘI TURISM

Proiect la disciplina Comportamentul Consumatorului

PIATA CAFELEI IN ROMANIA

Student:
Mihai Eduard Mihai
Grupa 354, seria B, an III

București
2022
 PIATA CAFELEI IN ROMANIA

Cafeaua este o băutură preparată din boabe de cafea prăjită, care sunt semințele cireșei unei
plante numită Coffea – un membru al familiei Rubiaceae. Dar, în timp ce aproape toată lumea
recunoaște o boabe de cafea prăjită, este posibil să nu recunoști plantele de cafea. Acestea sunt
tufe sau arbuști, originare din Africa tropicală și sudică și din Asia tropicală, cultivată intens între
Tropicul Racului și Tropicul Capricornului.
Cele două specii importante cultivate, sunt soiuri de Coffea Arabica (numită Arabica) și Coffea
Canephora (numită Robusta). Există și altele, cum ar fi Liberica și Excelsa, dar ele nu reprezintă
un procent important în producția de cafea la nivel mondial. Robusta reprezintă aproximativ 20%
din producția mondială și Arabica peste 75%, dar este important de menționat că Arabica are
multe soiuri diferite, fiecare având caracteristici unice.
Pe parcursul sec. al IX-lea si pana in prezent, cultivarea si exportul cafelei a inflorit intr-o masura
uimitoare.In prezent cafeaua este consumata virtual in orice tara, si este o marfa deosebit de
importanta atat pentru producatori, cat si pentru consumatori.
In prezent, pe piata mondiala cafeaua se situeaza, alaturi de ulei, otel si cereale, printre materiile
prime de export de inalta valoare, situatia economica a multor tari prim-producatoare de cafea
depinzand aproape in intregime de exportul cafelei, pentru bunastarea lor nationala. Cele mai
importante piete ale cafelei se afla la New York si Londra, unde se negociaza varietati de cafea
din speciile Arabica si respectiv Robusta.
Pretul cafelei difera mult, in functie de cerere si oferta si el este in mod continuu influentat de
factori cum ar fi: modificarile de clima, miscarile politice si calitatea, precum si volumul
productiei de cafea.

Sursă:https://coffeedesigners.ro/ro/despre-cafea/
https://www.esanatos.com/nutritie/alimentatie/Cafea-istoria-cafelei-tipuri-d95242.php

ISTORIA CAFELEI

Exista multe legende despre descoperirea efectelor stimulative ale cafelei. Una dintre cele mai
vechi povesteste despre un tanar cioban din Etiopia din jurul anului 850. El a observat ca dupa ce
mancau anumite boabe, caprele sale deveneau agitate.Calugarii au incercat si ei acest fruct, dar
au fost asa dezamagiti de gustul amar incat l-au aruncat in foc. Curand, o aroma delicioasa a
ajuns la nasul lor. Calugarii au fost atat de curiosi incat au folosit fructele prajite pentru a crea o
infuzie pe care o considerau un dar de la Dumnezeu pentru ca ii ajuta sa nu doarma jumatate din
noapte.

Cultura bautului cafelei dateaza din sec. al XI-lea, atunci cand cafeaua a fost importata in Arabia
din tara ei de origine, Etiopia. Persanii au fost fermecati de efectul tonic al noului “vin al
Islamului”, deoarece vinul adevarat le-a fost interzis musulmanilor. Cuvantul “cafea” vine de
vechiul “qahwah” in araba.

In a doua jumatate a sec. XV, cafeaua s-a raspandit din Regatul Arab prin Mecca sii Medina si a
ajuns in Cairo in 1510.In prima jumatate a sec. XVI, Regatul Osmanic si-a atins apogeul.
Cafeaua incepe sa joace un rol important in Arabia, Asia Mica, Siria, Egipt si in sud-estul
Europei. Primele cafenele au fost deschise in Damasc si Aleppo in 1530 si 1532.

In 1651 negustorii venetieni au adus primul sac de cafea in vestul Europei. Aroma ei delicioasa
si efectele revigorante au facut-o sa devina bautura preferata si cafenelele au impanzit repede
Europa. Burghezii, cu mintea intotdeauna la afaceri, au laudat efectele “de trezire” ale cafelei,
care transformau betivii in niste muncitori demni de incredere. Marinarii olandezi si englezi au
exportat planta din coloniile lor in toata lumea.Cand turcii au fost fortati sa ridice asediul din
Viena in 1683, au lasat in urma lor 500 de saci de cafea. Un intreprinzator om de afaceri polonez
i-a folosit pentru a deschide prima cafenea a orasului.Raspandirea bauturii a fost insotita de o
crestere enorma a culturii arborilor de cafea. La sfarsitul sec XVII s-au facut eforturi majore
pentru a se putea cultiva arborii de cafea in sere. Una dintre aceste plante a fost trimisa drept
cadou lui Louis XIV in Paris in 1714. Aceasta planta se pare ca este stramosul a milioane de
arbori de cafea.

Sursa: https://ro.jura.com/ro/despre-cafea/istoria-cafelei

CULTURA CAFELEI

Cultura cafelei este complexă dar în același timp și foarte interesantă. Multe țări au o cultură a
cafelei de sute de ani. Acest nectar bogat, întunecat și dulce-amărui are o lungă istorie care a
devenit indisolubil legată de diferite culturi. Este atât de popular încât este al doilea produs cel
mai exportat din lume după petrol.

Se spune că leagănul cafelei este locul unde se presupune că omul își are originea. În provincia
"Kaffa" din Etiopia. Poate acesta este motivul pentru care mirosul de cafea proaspăt preparată ne
fermecă atât de mult.
Din nou, fermierii buni au descoperit-o. A fost izbitor faptul că caprele erau întotdeauna atât de
pline de viață atunci când mestecau fructele unui anumit arbușt. Așa că au cules câteva și au
mers la focul de tabără, unde le-au gustat. Dezamăgiți, au aruncat boabele amare în foc, unde,
potrivit legendei, s-a ridicat un miros plăcut.
Cu entuziasm, au raportat descoperirea lor către călugării din cea mai apropiată mănăstire.
Aceștia au făcut o bere din aceste boabe, cu ajutorul cărora au putut avea conversații animate
toată noaptea.
Un căpitan olandez a contrabandat în cele din urmă cafeaua din țară în centrul orașului port
"Mocha", astăzi Al Mukha. De aici numele Mokka pentru mica cafea neagră.
Aztecii vedeau cafeaua ca un intoxicant pe care femeile și copiii nu aveau voie să îl consume.
Primele cafenele cu numele "Kaveh Kanes" au fost create în Mecca în secolul al XI-lea. În
secolul al XVII-lea, băutura neagră a ajuns în cele din urmă în Austria datorită asediului turc.
Casele de cafea s-au dezvoltat rapid într-un loc de întâlnire socială.

Sursa: https://www.romanianwithmadalina.com/Blog/cultura-cafelei-in-intreaga-lume
https://www.sonnentor.ro/articol/istoria-i-cultura-cafelei
CULTIVAREA CAFELEI

Productia de cafea necesita un mare efort uman, de la recolta de cafea pana la ultima picatura.
Incepand prudent cu plantarea arborilor de cafea si colectarea cu grija a boabelor, de la spalare,
uscare, precum si dimensionarea la sortare, clasificare, si selectare, cit si faptul ca aceste delicate
boabe de cafea rareori parasesc atingerea mainilor umane. Pentru a pretui o ceasca de cafea ar
trebui respectatata forta de munca – acel efort uman ce a dus la producerea acesteea.  

 Cele mai favorabile razoare pentru culttivarea cafelei sunt solurile de origine vulcanica si
bogate in azot;
 Conditiile climaterice optime sunt cele din tropic, unde temperaturile raman intre 15C si
25C. Vantul, inghetul, bolile frunzelor, chiar si caldura excesiva va distruge arbustii;
 O multime de ploaie, in combinatie cu perioade alternative uscate, vor produce cele mai
bune culture;
 Semintele selectate cu atentie sunt semanate in razoarele potrivite si pregatite. Muguri
zvelti germina pana in opt saptamani. Dupa un an, tinerele plante sunt transplantate
la plantatiile permanente de cafea;
 Plantele tinere nu au fructe (boabe) pe durata primilor doi ani, cu toate acestea, ele inca
au mare nevoie de grija cum ar fi prasitul, plivitul, taierea, si udarea frecventa pentru
a asigura cresterea corespunzatoare;
 Plantele incep viata de productivitate de 15 la 20 ani dupa prima lor inflorire, ce rezulta
in fasole (fructe) dupa care boabe de cafea, cu un randament anual de 500-900g de cafea;
 Atunci cand plantele de cafea infloresc cu flori albe delicate, parfumul acestora
portocaliu si de iasomie este la fel de imbatator pe cat acestea sunt de frumoase; inflorirea
este de scurta durata, care dureaza doar doua la trei zile. Buchete de mure verzi apoi apar,
tranforminduse apoi galbene, rosii, si apoi intr-o culoare intense purpurie. Atunci cand
acestea sunt de o culoare aproape neagra, acestea sunt gata pentru a fi recoltate

Agricultorii de cafea din Jamaica se orienteaza dupa lilieci, pentru a judeca cand sa inceapa
recoltarea culturilor. Atunci cand liliecii incep sa suga pulpa dulce in timpul de noapte a murelor,
acesta semnaleaza fermierii ca este momentul pentru a incepe recoltarea.

Recoltarea
Perioada de recoltare variaza de la regiune la regiune, de la arbore la arbore de cafea, deoarece
nu toate fructele (boabele de cafea) se coc pana la scandenta, in acelasi timp. Perioada de
recoltare poate dura mai multe saptamani si constitui costuri enorme fortei de munca. Exista
doua sisteme angajate in procesul de recoltare – “culesul” si “recoltarea”. Culesul asigura o
recolta perfect uniforma, de calitate superioara, astfel cum culegatorii sunt cu deosebita pricepere
instruiti sa selecteze doar fructele (boabele) mature – una cate una. Culegatorii cafelelor de
calitate trebuie sa revin la acelasi arbore in timp, pentru a alege mai multe fructe in care acestea
se coc.
Despuierea, este folosita in unele tari unde sunt plantatii vaste  si costuri ridicate ale fortei de
munca. Aceasta metoda, de economii a fortei de munca este cu siguranta mai rapida, cu toate
acestea, ea se reduce la o recolta a boabelor de cafea de o calitate mai proasta, deoarece boabele
necoapte si prea-coapte sunt smulse cu salbatacie de masini, si amestecate impreuna cu cele
mature. Recolta despuiata este de obicei plina de tot felul de impuritati, cum ar fi Frunze, pietre,
cit si fructe necoapte si putrede. Odata ce fructele sunt recoltate, ele sunt transportate pentru
prepararea si procesarea boabelor de cafea.

Prepararea si Prelucrarea

Pentru a pregati boabelor de cafea verzi pentru piata, ele trebuie sa fie eliminate din interiorul
fructelor, care au fost culese de pe arbustii de cafea. Exista doua metode de a scoate cele doua
straturi tari si moi exterioare: “umeda” si “uscata”. In ambele metode, semintele sunt strecurate
prin ochiuri de diferite grade de finite si apoi clasate si sortate dupa marime. 

Metoda "Umeda"

Aceasta metoda este considerata a produce boabe de o calitate mai buna. Aceasta este utilzata
pentru boabele de cafea selectate manual si de o calitate inalta.

Cu aceasta metoda, boabele de cafea trebuie sa fie extrase din fructele proaspat recoltate
in termen de 24 de ore. Fructele sunt curatate de coji si pulpele sunt eliminate, iar apoi semintele
sunt adancite in rezervoarele de fermentare, spalate si, in final uscate.

Etapa de fermentare este este cea ce da o aroma superioara boabelor de cafea; Uneori,

cafele preparate din boabele ce au trecut prin aceasta metoda sunt denumite “cafele spalate”, ca
urmare a inmuierii benefice a boabelor de cafea.

Metoda "Uscata"

Aceasta procedura este uneori mentionata ca  o metoda “naturala”. Fructele culese sunt
raspandite in straturi subtiri si uscate la soare sau in uscatoare incalzite.
Uneori, sunt gramadite impreuna in primul rand, pentru o scurta perioada de fermentatie. Odata
ce fructele sunt uscate, pulpa este apoi separata de seminta de cafea de catre un decorticator
mechanic.

Sortarea
Sortarea boabelor de cafea poate fi efectuata manual, de o masina, sau o combinatie a ambelor.
Cu toate acestea, oamenii cu mainile iuti sunt mai in masura sa elimineze materialele nedorite,
cum ar fi pietrele, boabe imaturi, crengi, si frunze. Cu cat mai multa atentie este data procesului
de curatare si sortare, cu atat mai inalta este calitatea boabelor finale – si preturile pe care le pot
cere.
   Acest sistem de sortare este un dispozitiv pentru a controla produsele agricole.

Sursa: http://www.ethiopiamd.com/cultivarea-si-procesarea.html

TIPURI DE CAFEA

Deși există un număr mare de țări în care se cultivă pomi de cafea, adevărul este că la nivel
general putem găsi trei tipuri principale de cafea în funcție de varietatea plantei care este
cultivată, fiind în principal două specii folosite și a treia din opțiunile combinația de boabe de
ambele tipuri.

Cafea Arabica
Tipul de cafea cel mai utilizat și, la rândul său, cel mai apreciat este cel care corespunde primelor
variante folosite la prepararea băuturii: cafeaua Arabica.
Această specie din Etiopia și cu mai multe subspecii tinde să fie delicată și să ofere un bob cu o
aromă foarte aromată și o cantitate considerabilă, dar mai mică decât cealaltă varietate existentă
din punct de vedere al nivelului de cofeină. În ciuda originii sale africane, în prezent este mai
cultivată în țările din America de Sud, Asia și America Centrală..

Cafea robusta
Deși tinde să fie mai puțin utilizat, acest soi are caracteristica importantă de a avea un nivel mult
mai ridicat de cofeină decât precedentul, ceva ce provoca că aroma pe care o produce la băut este
mult mai intensă. și cu un ton mult mai amar.

Combinații
O mare parte din cafele pe care le bem nu provin doar din una dintre cele două specii anterioare
și din soiurile lor, ci ne găsim de obicei în fața unui amestec în proporții diferite ale ambelor.
Raportul exact poate depinde printre altele ale tipului de elaborare care se intenționează a fi
realizat.
Aromele de cafea
 
Cafeaua poartă, de obicei, numele țării sau regiunii de unde este recoltată, iar boabele de cafea
pot fi identificate în funcție de aromele diferite, de aciditate sau de consistență și de intensitatea
gustului. Aceste caracteristici ale gustului depind nu doar de zona în care au fost culese boabele
de cafea, ci și de varietăți sau de modul în care au fost procesate. Printre regiunile cele mai
cunoscute sunt:
 
 Bourbon - este una dintre cele două varietăți inițiale ale cafelei arabica. A fost cultivată
prima oară în insula Bourbon, actuala Reunion.
 Typica - este una dintre cele mai importante varietăți de cafea arabică din lume, cultivată
extensiv în America Centrală;
 Columbiana - este cafeaua arabică recoltată în Columbia;
 Java - este recoltată în insula indoneziană Java;
 Kona - este o varietate de cafea cultivată pe pantele munților din Hawaii;
 Catimor - este un hibrid între varietățile de cafea Caturra și Timor. A fost creată în
Portugalia, se maturează repede, însă are nevoie de anumite condiții pentru fertilizare.
 Catuai - este o varietate de cafea recunoscută pentru rezistența sporită în fața
intemperiilor;
 Mundonovo - această varietate de cafea este una dintre cele mai des întâlnite în Brazilia.
Este ideală pentru climatul acestei țări și dă roade bogate.
 Caturra - este o variantă a soiului Bourbon, plantată prima oară în orașul brazilian
Caturra. Este rezistentă la intemperii și la dăunători.
 

Cafelele gourmet - de cea mai înaltă calitate - sunt produse aproape exclusiv din boabe de cafea
Arabica. Printre cele mai cunoscute sunt:
 Jamaican Blue Mountain
  Colombian Supremo
  Tarrazú
  Guatemalan Antigua
 Ethiopian Sidamo

Sursa: https://ro.warbletoncouncil.org/tipos-de-cafe-6434
https://www.philips.ro/c-e/blog/articol/lifestyle/tipuri-de-cafea-din-jurul-
lumii.html#tipuri_de_cafea
EFECTELE ASUPRA SANATATII

Efectele consumului de cafea asupra sanatatii au fost studiate pentru pentru a determina modul
in care consumul de cafea afecteaza oamenii. Cafeaua contine mai multe componente, despre
care este cunoscut ca afecteaza corpul uman la nivel chimic. Insusi bobul de cafea contine, ca un
mecanism de aparare a plantei de cafea, substante chimice care sunt considerate psihotropice
usoare pentru om. Aceste substante sunt toxice in doze mari. Cafeaua contine cafeina, care
actioneaza ca un stimulent.
Cercetarile recente au descoperit efecte suplimentare de stimulare ale cafea, care nu sunt legate
de continutul sau de cofeina. Cafeaua contine un agent chimic, in prezent necunoscut, care
stimuleaza productia de cortizon si adrenalina, doi hormoni de stimulare.
Pentru ocaziile cand cineva isi doreste sa se bucure de savoarea cafelei insa fara prea multa
stimulare, cafeaua decafeinizata este o optiune. Aceasta este o cafea din care cafeina a fost
indepartata prin diverse procedee fizice sau chimice. De obicei insa, cafeaua decafeinizata isi
pierde o parte din aroma prin aceste procedee. 

Beneficii:

Risc redus de Alzheimer si Dementa - Mai multe studii au comparat cosnumatorii moderati de
cafea (3-5 cesti/zi) cu nebautorii sau "putin-bautorii" de cafea (0-2 cesti/zi) si s-a constatat ca la
cei care beau cafea a fost semnificativ mai putin probabil ca acestia sa dezvolte boala Alzheimer
mai tarziu in viata. Un studiu longitudinal, relizat in 2009, a constatat ca bautorii moderati de
cafea au risc redus de a dezvota dementa in plus fata de alzheimer.

Vezica biliara - Consumul de cafea cofeinizata a fost corelat cu o incidenta mai mica a calculilor
biliari si a bolilor vezicii biliare atat la barbati cat si la femei in doua studii efectuate de Harvard
School of Public Health. Un risc diminuat nu a fost observat la cei care beau cafea decafeinizata.

Risc redus al bolii Parkinson - Un studiu care a comparat bautorii de 3-5 cesti de cafea pe zi cu
nebautorii a constatat ca la bautorii de cafea a fost semnificativ mai putin probabil sa se dezvolte
boala parkinson mai tarziu in viata. Un al doilea studiu a constatat o relatie invers proportionala
intre cantitatea de cafea bauta regulat si probabilitatea de a dezvolta boala Parkinson.
Antidiabetic - Consumul de cafea poate reduce riscul cuiva de diabet zaharat tip 2 cu pana la
jumatate. In timp ce acest lucru a fost initial observat la pacientii care au consumat cantitati mari (7
cesti pe zi), relatia a fost mai tarziu dovedita a fi liniara.

Riscuri:

Dependenta de cafea – Desi cartile de specialitate nu precizeaza existenta acestui tip de

dependenta, din ce in ce mai multa lume foloseste expresia, bazandu-se pe propria experienta si
pe experimentele facute de ei sau de apropiatii lor. La o cautare fugara pe internet, fiecare pagina
in care este sustinuta ideea unei dependente si a efectelor ei negative are drept corespondent alta
in care sustin beneficiile consumului de cafea.
Cancer - S-a raportat prezenta a peste 1000 de substante chimice in cafeaua prajita dintre care 19
sunt cunoscute ca agenti cancerigeni. Cu toate acestea cele mai multe sbstante catalogate ca fiind
cancerigene exista in stare naturala si nu ar trebui considerate cancerigene pentru om, la niveluri
de expunere obisnuita, in viata de zi cu zi.

Probleme gastrointestinale - Cafeaua poate deteriora mucoasa organelor gastrointestinale,

cauzand gastrita si ulcer. Consumul de cafea nu este recomandat persoanelor cu gastrita, colita si
ulcere.

Efecte psihologice si modificari ale somnului - Multi bautori de cafea sunt familiarizati cu
"dracii de la cafea" (emotiile, bataiala, nervozitatea), o stare nervoasa care apare atunci cand
cineva a consumat prea multa cofeina. Aceasta stare poate provoca anxietate si iritabilitate uneori
din cauza excesului de cafea iar alteori din cauza abstinentei de consum. Cafeaua poate provoca
de asemenea la unii insomnie, iar la altii narcolepsie. Cofeina este o componenta majora a cafelei
si are efecte psihologice individuale diferite. Un studiu de la Johns Hopkins Medical School
sugereaza ca beneficiile psihologice percepute ale cofeinei sunt doar rezultatul eliminarii
simptomelor de sevraj ale abstinentei de la consum. Travis Bradberry, autorul cartii "Inteligenta
Emotionala 2.0", sugereaza ca consumul cronic de cafeina poate duce la o scadere a inteligentei
emotionale.

Sursa: https://www.umfcv.ro/efectele-consumului-de-cafea-asupra-sanatatii

PIATA CAFELEI IN ROMANIA

Deși ne aflăm la foarte mare distanță față de piețe precum cele din Germania sau Austria, iar
consumul de cafea este în România printre cele mai slabe din Uniunea Europeană, se poate
observa o dinamică pozitivă în ultimii ani pe piața cafelei în țara noastră, mai ales în ceea ce
privește preferința pentru calitate mai ridicată. Astfel, brandurile premium sunt tot mai prezente
la raft în lanțurile moderne de retail, dar și în mediul online. În plus, lanțurile de cafenele ajută de
asemenea la atragerea românilor spre consum de cafea de calitate ridicată. În paralel cu FMCG și
HoReCa, se dezvoltă tot mai mult și zona de corporate, unde se comandă în tot mai multe
companii cafea pentru espressoare - cafea boabe, cafea măcinată și mai ales capsule de cafea.

Conform datelor disponibile în piață, în ultimii ani vânzările de cafea în retail au depășit în
România 400 de milioane de euro anual, cu oscilații de câteva procente de la an la an. Studiul
realizat de Euromonitor menționează că românii consumă în principal cafea naturală, 60% din
totalul pieței (din care 90% cafea măcinată și doar 10% cafea boabe). Diferența este acoperită de
cafeaua instant. În ultimii ani, tot mai mare avans înregistrează si zona de capsule de cafea, cu
mai multe branduri prezente activ pe piață.Consumul de cafea, care potrivit studiilor nu este cu
mult peste 2 kg de cafea per capita în România (cu 60% mai mic decât media din Uniunea
Europeană), a fost totuși influențat pozitiv în ultimii ani de scăderea TVA, eliminarea accizei și
mai ales creșterea puterii de cumpărare a populației. Educarea consumatorilor, accesul la
informații tot mai multe în mediul online, precum și ușurința de a cumpăra (inclusiv de pe
internet) cafea de foarte bună calitate (fel de fel de specialități) la prețuri atractive determină
trendul pozitiv pe segmentul premium.

Dintre băuturile calde, cafeaua este categoric preferata românilor. În ciuda creșterii numărului de
automate de cafea stradale și a numărului de cafenele premium, se observă o dinamică pozitivă și
pe zona de cafea preparată de utilizator acasă sau la birou, ca răsfăț, mijloc de relaxare sau
socializare, tot mai mult prin folosirea de aparate specializate, espressoare de înaltă calitate.

Sursa:https://www.agerpres.ro/ots/2020/09/14/piata-cafelei-este-in-crestere-in-romania-iar-
brandurile-premium-iau-avant--642147

CAFEAUA CONSUMATA DE ROMANI

Un studiu recent efectuat de Nielsen arată că sortimentele de cafea măcinată dețin două treimi
din totalul pieței, în timp ce cafeaua solubilă are un procent de 30%, iar restul pieței este
reprezentat de capsulele de cafea pentru espressor.
Conform Euromonitor, cei mai mari producători de cafea din România sunt Mondelez, cu
brandurile Jacobs și Tassimo, care dețin o cotă de piață de 27%, fiind urmați de Strauss cu
brandurile Doncafe și Fort, care au o cotă de 24%, și Nestlé, cunoscut pentru brandul Nescafe, cu
o cotă de 11%.

Sursa: https://www.capital.ro/comunicate/ce-spun-cifrele-despre-piata-cafelei-din-romania.html

CAND BEAU ROMANII CAFEA?

Românii țin cont de beneficiile consumului de cafea, iar conform unor statistici recente, 53% din
respondenți au dezvăluit că preferă să bea cafea dimineața, pentru revitalizare, în timp ce 40 %
preferă să o consume pe parcursul zilei, la locul de muncă. De asemenea, 39% dintre
consumatorii care au participat la studiu, au dezvăluit că preferă să bea cafea în momentele de
relaxare și de bună dispoziție.Așadar, românii sunt mari consumatori de cafea, apreciind
beneficiile cafelei și asociind acest obicei cu momentele de relaxare.

Sursa: https://vreausafluier.ro/romanii-beau-2-3-cafele-pe-zi-pandemia-a-mutat-acasa-consumul-
de-cafea-din-restaurante/
IMPACTUL CAFELEI IN MEDIUL SOCIAL

Inceputul primului val al cafelei pare sa isi aiba radacinile la inceputul anilor 1800, in SUA, cand
s-a inceput popularizarea consumului de cafea, datorita catorva factori esentiali.

Primul, prepararea si cumpararea cafelei a devenit foarte accesibila, odata cu aparitia pachetelor
de cafea vidate (modalitate folosita si in ziua de astazi), si a cafelei instant, in anul 1903 – o
inovatie, care permitea pentru prima data prepararea cafelei rapid si fara niciun fel de
echipament.

Al doilea factor esential, a fost promovarea consumului de cafea prin intermediul canalelor mass-
media, a unor branduri de cafea precum Folgers, Maxwell House sau Mr. Coffee, care pozitionau
cafeau ca „the best part of waking up” si „good to the last drop”.Popularizarea excesiva a
consumului de cafea de slaba calitate din acest prim val, a avut drept reactie, aparitia celui de-al
doilea val al cafelei.

Cel de-al doilea val a venit ca un raspuns direct al lipsei de calitate a cafelei primului val. Au
aparut astfel cafenele care au inceput sa educe publicul, oferindu-i o alternativa la cafeaua din
hipermarketuri: cafea superioara calitativ, preparata de baristas pasionati si clienti putin mai
atenti la felul in care boabele de cafea au fost „tratate” pana a ajunge in ceasca lor.

Au aparut din ce in ce mai multe coffee shop-uri care ofereau o cafea superioara calitativ celor
din comert, dar care aveau si o componenta de educare a consumatorilor prin intermediul unor
baristi profesionisti. Lantul de cafenele cel mai des asociat cu cel de-al doilea val al cafelei este
Starbucks.

Evolutia fireasca duce cafeaua mai departe, catre cel de-al treilea val, adica acolo unde cafeaua
vorbeste de la sine si nu mai este nevoie de artificii de marketing pentru a convinge oamenii. Pe
langa calitatea cafelei si grija fata de intreg lantul de productie, acum se mai adauga si conceptul
de „fair trade”, adica grija ca toti cei implicati in proces sa fie corect tratati si satisfacuti.Cafeaua
nu mai reprezinta doar o bautura care sa te tina treaz pentru cateva ore, ci este o experienta in
sine. Cafeaua inseamna prietenie si responsabilitate, inseamna creare de comunitati si pasiune.
Inseamna cafenele cochete si prietenoase in care te simti ca acasa, unde poti sa stai la povesti
chiar cu ownerii, unde stii ca vei gasi oameni de calitate, chiar daca nu ii stii de o viata, dar cu
care ai macar un lucru in comun: dragul de cafea buna.Aceasta educatie a consumatorilor este, de
asemenea, permisa de canale mai mari de comunicare intre productie și consum, inclusiv
comertul direct și social media.

Sursa: https://wakelet.com/wake/JZ_03dwB_DAkFVzYXAiCn

IMPACTUL CAFELEI IN MEDIUL CULTURAL

Formarea unei culturi în jurul cafelei și a cafenelelor datează din secolul al 14-lea, în Turcia.
Cafenelele din Europa Occidentală și din Mediterana de Est au fost hub-uri tradițional sociale,
precum și centre artistice și intelectuale. De exemplu, Les Deux Magots din Paris, acum o
atracţie turistică populară, a fost pe vremuri asociată cu intelectualii Jean-Paul Sartre și Simone
de Beauvoir. În secolele 17 târziu şi 18, cafenelele din Londra au devenit locuri de întâlnire
populare pentru artiști, scriitori, și persoane mondene, și au fost, de asemenea, centrul unor
puternice activităţi politice și comerciale. Elementele cafenelelor de astăzi (serviciu într-un ritm
mai lent, medii decorate cu gust, sau evenimente sociale) își au originile în cafenelele timpurii, și
continuă să facă parte din conceptul cultural al cafelei.

Europenii din nord sunt obișnuiți să bea cantități mari de cafea, deși într-o formă mai diluată.
Finlandezii se laudă cu cel mai mare consum de cafea pe cap de locuitor, cu o preferință pentru
amestecuri nu foarte prăjite.

În Europa Centrală, de exemplu în Germania, Austria și Olanda, se preferă o prăjire medie.

Francezii, spaniolii și italienii apreciază cafeaua foarte prăjită (dark roast) și, surprinzător, beau
mai puțină cafea decât scandinavii.

 CULTURA ITALIANĂ A CAFELEI

Italia este țara cafelei prin excelență: aici espresso-ul este aproape sacru. Dacă comandați pur și
simplu o „cafea” în Italia, vi se va aduce un espresso.
 Espresso-ul este băut pe tot parcursul zilei, în câteva secunde, ca o scurtă pauză. De obicei, la
tejgheaua barului.
Un espresso adevărat, de fapt, este băut din două sau trei înghițituri. Cei care au nevoie de mai
multă cofeină vor comanda o cafea dublă, adică un espresso dublu. În Italia, cappuccino-ul este
în mod tradițional băut doar la micul dejun, de obicei însoțit de un produs de patiserie, de ex. un
corn. Laptele din cappuccino este considerat parte a mesei. Prin urmare, consumul său este evitat
în restul zilei, deoarece este prea sățios.
 
Italienii beau espresso la prânz, la cină și chiar și noaptea târziu. Pentru a-și satisface dragostea
de cafea, italienii consumă, în medie, aproximativ 5,6 kg pe cap de locuitor, pe an.
 
 
COFFEE CULTURE ÎN GERMANIA
Germanii au, de asemenea, o relație foarte intensă cu cafea, deși cultura germană a cafelei nu
este la fel de dezvoltată ca în Italia. Toată lumea bea cafeaua așa cum îi place: în orice moment al
zilei, tare sau slabă, cu sau fără zahăr sau lapte, de la un automat sau de la un espressor de ultimă
generație.
 
Într-un an, germanii beau aproximativ 6,7 kg de cafea pe cap de locuitor: 160 de litri pe an, adică
aproximativ patru cești pe zi. Având în vedere că primele mașini de cafea ca capsule au apărut pe
piață în 2001, cafeaua preparată în porții unice a cucerit și Germania. De atunci, atât la birou, cât
și acasă, mulți au trecut la espressoarele cu capsule, care prepară o cafea proaspătă și excelentă,
mulțumitoare chiar și pentru cele mai pretențioase persoane.

OLANDEZII ȘI „KOFFIETIJD”
În Olanda, consumul de cafea este similar cu cel din Germania: aproximativ 6 kg pe cap de
locuitor, pe an. În timpul zilei, olandezii beau o cantitate mare de cafea: de dimineață, pentru a
începe bine ziua, între 10:00 și 11:00 la „koffietijd” („pauza de cafea”), în timpul zilei pentru se
auto-impulsiona, precum și în momentele de socializare de la serviciu. Seara, după cină,
olandezii beau adesea cafea în stil american.
 
Din când în când, se mai răsfață cu un latte sau latte macchiato, care în Olanda este numit
„Koffie verkeerd”, sau „cafea pe dos” – o descriere plastică a aspectului său: în loc de cafea cu o
picătură de lapte, avem lapte cu o picătură de cafea. Această băutură este servită în pahare relativ
mici și este complet diferită de café au lait-ul francez.
 Sursă: https://www.automatedecafea.net/aspecte-culturale-pentru-cafea/

https://www.lavazza.ro/ro/magazine/coffee-culture/inghitituri-de-cafea/coffee-culture.html

IMPACTUL CAFELEI IN MEDIUL ECONOMIC:

Dintre băuturile calde, cafeaua este categoric preferata românilor. În ciuda creșterii numărului
de automate de cafea stradale și a numărului de cafenele premium, se observă o dinamică
pozitivă și pe zona de cafea preparată de utilizator acasă sau la birou, ca răsfăț, mijloc de relaxare
sau socializare, tot mai mult prin folosirea de aparate specializate, espressoare de înaltă calitate.
"Avem tot mai mare cerere pentru brandurile noastre Trucillo și Excelsior, importate și
distribuite exclusiv în România, în prezent către zona corporate și HoReCa, online, dar sperăm în
curând și în lanțuri de retail. Mizăm pe creșterea interesului românilor pentru cafea premium la
prețuri corecte, cafele artizanale, dedicate celor care înțeleg faptul că un espresso autentic are un
gust mult superior preparării tradițional românești, la ibric. Selecțiile de cafea boabe, cafea
măcinată și cafea capsule produse sub brandurile Trucillo și Excelsior sunt disponibile românilor
la un click distanță pe website-ul nostru, la prețuri minime. Se pot comanda astfel cu livrare
rapidă oriunde în România produse premium, gourmet, rafinate, potrivite pentru răsfăț propriu,
dar și pentru a fi făcute cadou", explică Floriana Tiron, owner gourmetGIFT.
Mărcile Trucillo și Excelsior sunt desigur prezente online și în multe configurații de coșuri
cadou, coșuri corporate și coșuri pentru cei dragi cu diverse ocazii, inclusiv coșuri cadou de
Crăciun, 1 - 8 Martie sau Paște. În calitate de distribuitor cafea, firma Haute Cuisine, care
operează gourmetGIFT, cel mai mare magazin online de coșuri și cadouri exclusiviste din
România, propune inclusiv anonamente cafea birouri, abonamente corporate pentru cafea, ofertă
de esspresoare. Produsele de cafea Trucillo și Excelsior pot fi comandate online pe
gourmetgift.ro, eMag, dar pot fi găsite și în magazine offline specializate în cafea premium.
Trucillo este o marcă italiană de cafea cu 70 de ani de experiență, iar brandul Excelsior are de
asemenea origini italiene, cu o istorie de mai bine de un secol.
Stocurile mondiale de cafea la finalul anului 2020 ar urma să crească până la 2,5 milioane de
tone, cea mai ridicată valoare din ultimii şase ani. Producția acum crește mai mult decât
consumul, apare excedentul, care lovește mai apoi cotațiile, suportate în primul rând de
producători.
În acest an producția este estimată la 10,5 milioane de tone. Brazilia a avut un an excelent la
cafea și ea acoperă circa o treime din producția mondială.
Dar şi Columbia, India şi Mexicul ar urma să înregistreze o producţie mai mare de cafea.

Sursa: https://www.digi24.ro/stiri/economie/consumatori/efectele-pandemiei-consumul-de-
zahar-a-scazut-abrupt-iar-stocurile-de-cafea-ating-niveluri-fara-precedent-in-ultimii-ani-1323646

PROGNOZA ECONOMICA A CAFELEI

Cafeaua a cunoscut o renaștere a interesului pe piață, deoarece o serie de factori au dus la

creșterea prețului băuturii preferate de milioane de oameni din întreaga lume. Este posibil ca
această marfă să nu fie tranzacționată în aceleași volume ca alte mărfuri, cum ar fi petrolul sau
aurul, dar, având în vedere că prețul cafelei a atins niveluri maxime de mai mulți ani, investitorii
obțin profituri considerabile.

Merită cu siguranță să analizăm mai în detaliu potențialul unei noi creșteri, deoarece este posibil
ca piața cafelei să nu fi ajuns la finalul perioadei sale de creștere.

Cafeaua poate fi cumpărată și vândută la o bursă de contracte futures, iar comercianții cumpără
aceste acțiuni atunci când cred că prețurile vor crește și le vând atunci când se preconizează o
scădere a prețurilor. Întreprinderile, cum ar fi cele din domeniul alimentar și al băuturilor, își
acoperă necesarul de cafea, asigurând un preț de achiziție pentru o anumită cantitate de marfă.

Un contract de cafea tranzacționat la Chicago Mercantile Exchange (CME) Group reprezintă

17.000 kg, iar prețul contractelor este stabilit la kilogram.

Capital.com este o platformă de contracte pentru diferență (CFD), ceea ce înseamnă că nu

realizează o livrare efectivă a bunurilor fizice sau a titlurilor de valoare și permite investitorilor
să tranzacționeze în funcție de mișcarea prețului activului suport. Investitorii care se așteaptă la o
creștere a prețului cafelei, de exemplu, pot cumpăra un CFD sau pot vinde unul dacă sunt de
părere că prețul cafelei va scădea.

Chiar dacă investitorii pot câștiga din efectul de levier oferit de brokerii de CFD-uri, acest efect
de levier poate crește și pierderile dacă piața se mișcă împotriva poziției investitorului.

Robusta și Arabica sunt principalele tipuri de boabe de cafea produse și consumate, iar
Arabica - care este cultivată în principal în Brazilia - reprezintă 75% din producție. Robusta, care
este produsă în principal în Vietnam, reprezintă restul de 45%. Robusta este utilizată în principal
în cafeaua instant și în cafeaua espresso.

Cele „patru mari” companii - Nestle, Proctor & Gamble, Sara Lee și Kraft - cumpără aproape
50% din toată cafeaua produsă la nivel mondial, în special Robusta. Arabica este probabil să o
regăsiți într-o ceașcă de cafea Starbucks.
Arborele de cafea este la mila vremii. Înghețul, așa cum s-a văzut în Brazilia in anul 2021, este
una dintre cele mai mari amenințări la adresa producției de cafea, în timp ce ploile prea multe sau
prea puține împiedică copacii să înflorească și să dea o recoltă reușită.

Cinci țări reprezintă aproximativ 75% din oferta mondială de boabe de cafea. Brazilia se află
pe primul loc; produce aproximativ 40%, urmată de Vietnam, Columbia, Indonezia și Etiopia.
Tulburările și conflictele politice, împreună cu condițiile meteorologice nefavorabile, pot duce la
scăderea producției de cafea și la creșterea prețurilor.

Prognoza prețului cafelei depinde de vremea din Brazilia.

Chiar dacă în mass-media sunt mai puține știri și analize privind prețul cafelei și mai puțini
analiști financiari care se ocupă de cafea în comparație cu alte mărfuri, cum ar fi petrolul și aurul,
prețurile pentru toate mărfurile au crescut în ultimul an.

Piețele petrolului și aurului pot fi mai ușor de urmărit pentru noii investitori, deoarece acestea
urmăresc adesea evoluții care atrag atenția. De exemplu, cele mai recente turbulențe din Orientul
Mijlociu se corelează adesea cu prețuri mai mari la petrol sau o creștere a inflației ar putea
impulsiona prețul aurului.

Prețul cafelei a ajuns recent pe prima pagină a ziarelor de știri generale și de piață, așa cum se
întâmplă adesea cu petrolul sau aurul, din cauza mai multor motive de îngrijorare - în special,
șocurile meteorologice din Brazilia. Seceta și înghețurile neobișnuite au fost urmate de
îngrijorări legate de faptul că nu vor fi suficiente precipitații până la sfârșitul lunii septembrie
pentru a asigura recolta braziliană de anul viitor.

Deja ne așteptam să avem pierderi de recoltă în Brazilia la anul, dar acestea vor fi agravate acum
și de precipitațiile insuficiente, a declarat Stephen Hurst, director general și fondator al
importatorului de cafea Mercanta.

Încă din iunie, producția mondială de cafea pentru 2021/2022 era deja prognozată să sufere un
deficit de 11 milioane până la 164,8 milioane de saci din cauza vremii nefavorabile, potrivit unui
raport al Departamentului american al Agriculturii.
Pe lângă necazurile producătorilor de cafea, carantinele stricte impuse de COVID-19 au afectat
transportul de marfă și logistica în zonele producătoare de cafea din Vietnam, principalul
exportator mondial de Robusta. De asemenea, culturile au fost întârziate de vremea înnorată din
Columbia, al doilea mare exportator de Arabica.

Toate acestea se adaugă la perturbarea transporturilor la nivel mondial, lanțurile de aprovizionare

fiind afectate de problemele legate de containere, din cauza pandemiei.

O astfel de coalizare a evenimentelor îi determină pe investitori să considere că previziunile de

creștere a prețului cafelei își pot continua ritmul și să justifice o prognoză ridicată a prețului
cafelei Arabica.

Argumentele în favoarea vânzării în lipsă a acțiunilor cafelei par slabe, având în vedere că
analiștii consideră că perspectivele prețului cafelei par să fie optimiste. Cafeaua Arabica a
depășit pragul psihologic de 2 USD când a atins 2,15 USD pe 26 iulie.

Mulți analiști se așteaptă ca prețurile să se situeze chiar sub 2 USD, cu unele oscilații de preț,
până când vor apărea alte vești despre producția de cafea. Această opinie este susținută de faptul
că analiștii au început să revizuiască în scădere previziunile de profit ale unor companii din
industria alimentară și a băuturilor ale căror contracte de acoperire a riscurilor pentru cafea le-ar
putea acoperi împotriva creșterilor de preț doar până la sfârșitul acestui an.

„Acoperirea a amânat presiunea, dar unele companii vor trebui să revină pe piață la prețuri mai
mari în prima jumătate a anului 2020”, a declarat Martin Deboo, analist de cercetare de acțiuni în
cadrul Jefferies International.

Prețurile la arabica erau prognozate să încheie anul la aproape 2 USD pe livră, potrivit unui
sondaj Reuters realizat la începutul lunii august în rândul a 11 comercianți și analiști, înainte de a
se ști exact cât de mult va afecta vremea recolta de cafea din Brazilia.

Pe baza previziunilor mediane ale participanților la sondaj, potrivit Intercontinental Exchange

(ICE), viitorul contractelor future pentru cafea Arabica KCc1 ar urma să ajungă la 1,9850 USD
pe livră până la sfârșitul acestui an, cu 55% mai mult decât la sfârșitul anului trecut.
Prețul contractelor future pentru cafea Robusta LRCc2 ar urma să se încheie anul la 1.983 de
USD pe tonă, cu 43,1% mai mult decât la închiderea pieței de la sfârșitul anului trecut.

Prognoza prețului cafelei Robusta s-a consolidat, având în vedere lovitura dată exporturilor
vietnameze, dar recolta Robusta din Brazilia ar putea acoperi o parte din deficit. Analiștii se
așteaptă ca Robusta să se tranzacționeze într-un interval mai lateral, în comparație cu creșterea
mai accentuată a prețului Arabica.

Sursa: https://capital.com/ro/prognoza-pretului-cafelei-urmeaz-ascendent

MEDIUL TEHNOLOGIC

Nu există nicio îndoială că progresele tehnologice pot juca un rol important în reducerea
costurilor de producție, precum și contribuția în alte domenii, cum ar fi îmbunătățirea calității.
Cu toate acestea, progresele tehnologice necesită investiții, atât în menținerea unei infrastructuri
adecvate de cercetare și extindere și din punct de vedere al cheltuielilor de capital și utilizarea
adecvată a acestuia.
Sursa: http://www.ico.org/documents/food.pdf

MEDIUL DEMOGRAFIC:

Consumul pe categorii de varsta: 28% dintre romanii care beau cafea au intre 35 si 44 de ani,
27% au intre 25 si 34 de ani, 19% sunt cu varste cuprinse intre 45 si 54 de ani, 15% au intre 18 si
24 de ani, iar restul de 11% au varste cuprinse intre 55 si 65 de ani. Spre comparatie, si vecinii
bulgari beau mai multa cafea (2,9 kg pe cap de locuitor anual), iar în tarile nordice se bea de
cîteva ori mai multa cafea: 12 kg în Finlanda, 9,9 în Norvegia sau 9 kg în Islanda.
Frecventa cea mai mare de consum a cafelei naturale o intalnim la femei, la persoanele cu varsta
medie (31-45 ani) si persoanele cu venituri medii si mari. Cafeaua instant si cappuccino sunt
consumate cu frecventa mai mare in special de persoanele mai in varsta (peste 45 ani)

Consumatorii de cafea naturala beau in medie 1.9 cesti pe zi, in timp ce consumatorii de cafea
instant si cappucino consuma in medie 1.4 respectiv 1.3 cesti pe zi.

In timp ce cafeaua naturala se bea cu predilectie dimineata (93.4% din consumatorii de cafea
naturala), consumul de cappuccino este relativ echilibrat de-a lungul zilei (44.7% dimineata,
30.9% la pranz,30.2% dupa amiaza si 14.6% seara. Cafeaua instant ocupa din acest punct de
vedere o pozitie intermediara, cu un consum relativ ridicat dimineata (68.6%), dar semnificativ la
pranz si dupa amiaza (28.1% respectiv 21.7%).

Prin comparatie cu celelalte categorii de varsta, consumul de cafea naturala este polarizat
dimineata la persoanele in varsta (peste 45 ani) si este mai mare dupa amiaza la persoanele cu
varsta medie (31-45 ani) si seara la persoanele tinere (cu varsta sub 30 ani).

Cafeaua - fie ca este cafea naturala, instant sau cappuccino – este preferata fie medie, fie tare de
majoritatea consumatorilor. Doar aproximativ 11% dintre consumatori prefera cafeaua (de orice
tip) slaba. Tinerii sub 30 de ani au o inclinatie mai mare catre cafeaua tare in timp ce persoanele
mai in varsta consuma cafeaua mai slaba.

18.6% respectiv 14.5% din persoane consuma cafeaua naturala respectiv cafeaua instant fara
zahar. Interesant este ca 50.2% din consumatorii de cappuccino adauga zahar la acesta.
Majoritatea celor care adauga zahar la cafea utilizeaza o lingurita sau mai putin de zahar. In
medie se adauga mai mult zahar la cafeaua instant decat la cafeaua naturala.

Ca o tendinta generala, persoanele cu educatie superioara si persoanele cu venituri medii si mari

consuma in mai mare masura cafeaua fara zahar, prin comparatie cu celelalte grupe de persoane.

Sursa: https://www.espressocafe.ro/blog/cafea-statistici-prinvind-consumul-in-romania/
https://www.referatele.com/referate/marketing/online2/CONSUMUL-DE-CAFEA-DIN-
ROMANIA-TENDINTE-referatele-com.php
ELEMENTE MICROECONOMICE

Tipuri cafea consumata: 37,9% dintre bautori consuma cafea solubila, 61,7% consuma cafea
boabe si macinata, iar 0,4% consuma alte tipuri de cafea. In ceea ce privește inclinatia acestora
pentru anumite branduri, 80,6% din piata este dominata de patru jucători importanți: Jacobs
(38,2%), Lavazza (20,8%), Nescafe (12,8%) si Tchibo (8,6%).

Alegerea cafelei de la Jacobs este relativ uniforma pe grupe de varsta, peste o treime dintre
romani fiind consumatori declarati ai acestui brand.

Lavazza este preferata mai degraba de barbati (22,3%) si de persoanele intre 25-34 de ani
(23,7%), in timp ce Nescafe este mai mult pe placul doamnelor (16,1%) si a tinerilor sub 25 de
ani (19,8%).

Celelalte 11 branduri mentionate spontan de respondenti au procente mici, sub 7%, remarcandu-
se o preferinta pentru Julius Meinl (7,3%) la grupele de varsta 18-24, respectiv 35-44, probabil
datorita prezentei puternice in HoReCa.

Principalii jucatori de pe piata: Principalii jucatori de pe piata sunt Kraft Jacobs România,
Strauss, Fortuna, Nestle si Tchibo.Cumulat, primii cinci cei mai mari jucatori – Kraft, Strauss,
Nestle, Tchibo si Fortuna detin 82,8% din piata, în volum, conform AC Nielsen.

Valoare pietei cafelei: Conform unui calcul realizat de Capital pe baza acestei statistici, in plina
perioada de criza romanii consuma, in total, cafea de 300 de milioane de euro pe an. 85% din
consum se realizeaza din cafeaua preparata acasa sau cumparata de la automate.

Nivelul consumului de cafea in Romania: Un studiu recent arata ca un roman consuma anual,
2,3 kilograme de cafea, cifra ce plaseaza Romania pe locul 49 intr-un clasament mondial al
consumului de cafea si pe locul 24 din cele 27 de tari din Uniunea Europeana, conform unui
studiu realizat de World Research Institute si dat publicitatii de curand.

Sursa: https://www.espressocafe.ro/blog/cafea-statistici-prinvind-consumul-in-romania/
 CERCETARE CALITATIVĂ

PIATA CAFELEI IN ROMANIA

Metodologia de proiectare a cercetării:

Cafea Fortuna este cea mai mare companie românească producătoare de cafea.Compania deține
un centru de producție situat în comuna Dragomirești Vale (județul Ilfov), unde este procesată
materia primă (cafeaua verde) adusă din țările de origine ale cafelei.
Tema cercetării calitative de marketing este “Studiul încrederii în compania românească de
cafea Fortuna”. În urma acestei cercetări se urmăresc opiniile cu privire la perceperea imaginii
companiei din perspectiva faptului că este o companie românească.
Pentru realizarea acestei cercetări de marketing a fost realizat un focus grup care ajută la mai
buna înțelegere a părerii consumatorilor cu privire la produsele Fortuna.
Cercetarea calitativă cu tema “Studiul încrederii în compania românească de cafea Fortuna” a
fost realizată de moderator: Mihai Eduard, student anul III în cadrul Academiei de Studii
Economice București, Facultatea de Business și Turism.
S-a format un grup, care își va exprima percepția asupra produselor Fortuna. Grupul este
format din 10 persoane de sex masculine și feminin, cu vârsta cuprinsă între 18 și 41 de ani.
Eșantionarea a fost o selecție simplă și aleatoare de diferite persoane.
Pentru recrutarea participanților s-a aplicat interviul telefonic, pentru a fi stabilită o întâlnire
la un focus grup de 10 persoane, care corespund criteriilor de selecție din punct de vedere al
genului, vârstei, ocupației și venitului lunar. Persoanele au confirmat interviul, în urma căruia va
avea loc cercetarea calitativă a produselor Fortuna.
 Participanții la focus grup:
 Două persoane, femei, 18 ani, care folosesc ocazional produsele Fortuna
 Cinci persoane, femei, 21 de ani, care folosesc zilnic produsele Fortuna
 Trei persoane, bărbați, 35 de ani, care folosesc săptămânal produsele Fortuna

GHID DE INTERVIU

Introducere: Bună ziua, mă numesc Eduard Mihai, sunt student în cadrul Academiei de
Studii Economice București, facultatea de Business și Turism. Astăzi vom discuta un subiect
referitor la imaginea brandurilor românești. Pentru a avea o discuție mai eficientă vom stabili
niște reguli:
 Această discuție nu este un test al cunoştințelor, astfel, nu pot exista răspunsuri corecte
sau incorecte;
 Pentru noi contează opinia dvs. şi de aceea vă rugăm să răspundeți complet şi sincer la
întrebări;
 Respectați opiniile celorlalți participanți, indiferent de conținutul lor;
 Vorbiți clar, tare şi pe rând;
 Este necesară participarea tuturor în discuție.

Discuția noastră va fi înregistrată audio. Acest lucru e necesar, pentru a prelucra

informația obținută. Înregistrările se vor folosi doar în scopurile cercetării. Anonimatul este
garantat.
Cu permisiunea dvs. vă propun să începem. Pentru început ar fi bine să vă prezentați.
Spune-ți-ne numele dvs. și de unde veniți (localitatea).

Blocul I: Întrebări introductive (20 de minute)

1. Care este părerea dumneavoastră cu privire la brandurile românești?
2. Considerați că încurajarea consumului de produse autohtone este un lucru bun?
3. Care considerați că sunt principalele probleme cu care se confruntă brandurile românești
în ziua de azi?

Blocul II: Analiza achiziționării brandurilor românești (40 de minute)

1. Care sunt in opinia dvs. principalele motive pentru care unii consumatori aleg să consume
produse românești?
2. Care sunt motivele pentru care considerați că alții aleg să consume produse străine?
3. Ce branduri românești cunoașteți?
4. Dacă un produs românesc și unul străin au aproximativ același raport calitate-preț, pe
care l-ați alege cel mai probabil?
5. Dvs. personal ce branduri românești folosiți / preferați?
6. Ce branduri românești folosesc prietenii / familia dvs.?
 Blocul III: Opiniile cu privire la compania de cafea Fortuna (60 de minute)
1. Sunteți familiar cu produsele Fortuna?
2. Ce părere aveți despre produsele Fortuna?
3. Folosiți cafea Fortuna? Ce tip de cafea folosiți?
4. Atunci când alegeți să achiziționați un produs Fortuna, ce importanță are pentru dvs.
faptul că este o companie românească?
5. Ce vă place la produsele Fortuna? Ce vă displace la ele?
6. Considerați că neîncrederea populației în produsele românești este responsabilă pentru
faptul că Fortuna nu este lider de piață și că înaintea sa sunt companii de cafea străine?
7. Considerați că acest lucru s-ar putea schimba pe viitor? Cum?

Încheiere (10 minute)

CONCLUZII REZULTATE ÎN URMA FOCUS GRUPULUI

CERCETARE CANTITATIVĂ

PIATA CAFELEI IN ROMANIA

CONTEXTUL CERCETARII

Fortuna este un brand de cafea care nu mai are nevoie de nicio prezentare printre romani.
Compania importa cafea boabe verde, concepe amestecuri din diferite soiuri si le prajeste intr-o
fabrica de langa Bucuresti. Însă pentru a se menține la acest nivel e nevoie de o preocupare
constantă pentru satisfacerea nevoilor mereu în schimbare, mai ales în condițiile concurenței tot
mai mari din partea companiilor multinaționale. În acest sens am hotărât realizarea unei cercetări
de marketing privind modul în care este percepută imaginea companiei Fortuna pe piață.

SCOPUL CERCETARII

Scopul efectuării acestei cercetări se constituie din studiul imaginii companiei FORTUNA în
rândul consumatorilor de cafea. Se urmărește în principal să se stabilească măsura în care este
influențată încrederea și decizia de cumpărare de faptul că FORTUNA este o companie
românească.
OBIECTIVELE CERCETARII

 Determinarea gradului de influență a venitului și vârstei asupra deciziei de cumpărare

 Determinarea opiniei persoanelor intervievate cu privire la calitatea, prețul, ambalajul,
ingredientele, promovarea și lărgimea gamei de produse FORTUNA.
 Determinarea imaginii de ansamblu asupra companiei.
 Determinarea importanței dată faptului că FORTUNA este o companie românească în
procesul decizional de cumpărare.
 Stabilirea viziunii consumatorilor asupra mărcii FORTUNA
 Identificarea principalilor concurenți
 Stabilirea frecvenței de cumpărare și a consumului de cafea
 Stabilirea momentului zilei și a locului preferat pentru consumul de cafea

STABILIREA IPOTEZELOR:

 Indivizii sunt sceptici cu privire la consumul de produse românești

 Puși să aleagă între un produs străin și unul românesc, având aproximativ același raport
calitate-preț, respondenții prefer produsele străine.

Stabilirea metodei de cercetare: Pentru această cercetare am folosit un instrument al cercetării

cantitative și anume chestionarul.

SELECTAREA PARTICIPANTILOR (ESANTIONAREA)

Colectivitatea cercetată este reprezentată din totalitatea consumatorilor de cafea Fortuna.

Unitatea de cercetare avută în vedere este individul, iar unitatea de sondaj este stabilită ca fiind
orice persoană, indiferent de sex, vârstă sau venit. Din motive practice, cercetarea s-a realizat pe
un eșantion de 100 de persoane.
Stabilirea criterilor de selecție:
- ii excludem pe cei care lucreaza in industria cafelei
- ii excludem pe cei care lucreaza in domeniul horeca, barista
- ii excludem pe cei care lucreaza in marketing, cercetari de marketing, mass media, PR

CHESTIONAR
 Buna ziua! Numele meu este Mihai Eduard și fac o cercetare despre consumul de cafea. Acest
chestionar are ca scop determinarea părerii generale a consumatorilor și încrederea lor față de
produsele românești, în special față de produsele companiei Fortuna. Confidențialitatea datelor
dumneavoastră personale este importantă pentru noi. Răspunsurile la întrebari vor fi complet
confidențiale. Rezultatele acestui chestionar vor fi folosite exclusiv în scop academic în
elaborarea cercetării finale, fără a fi raportate răspunsuri individuale. Vă rugăm să citiți cu atenție
fiecare întrebare și să alegeți răspunsul care exprimă cel mai bine părerea dumneavoastră.

1.Ați mai participat în ultimele 6 luni la o cercetare de marketing?

o Da
o Nu

2. Lucrați în unul din următoarele domenii?

o Cercetări de marketing
o Industria Cafelei
o Horeca/ Barista
o Nu lucrez în niciunul din domeniile de mai sus

3. Consumați cafea?
o Da
o Nu

4.De unde achiziționați cafeaua?

□ Hipermarket
□ Supermarket
□ Online
□ Restaurant
□ Coffe “to go”
□ Magazine
□ Alt răspuns: ............

5.Care este părerea dumneavoastră cu privire la brandurile românești?

o Am încredere deplină în ele
o Am încredere în majoritatea brandurilor românești
o Am încredere doar în câteva branduri românești
o Nu am deloc încredere în brandurile românești

6.Ce calități puneți în balanță când sunteți nevoit sa alegeți între un produs străin și unul
românesc?
□ Prețul
□ Calitatea
□ Impactul asupra sănătății
 □ Aspectul
□ Promovarea
□ Recomandările făcute de cunoscuți
□ Alt răspuns: …………

7. Dacă un produs românesc și unul străin au aproximativ același raport calitate-preț, pe care l-ați
alege cel mai probabil?
□ Pe cel românesc
□ Pe cel străin
□ Nu mă pot pronunța

8. Pe o scală de la 1 la 10, care este încrederea pe care o acordați brandurilor românești?

Încredere mică ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Încredere ridicată
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
9. Considerați că încurajarea consumului de produse autohtone este un lucru bun?
o Da
o Nu

10. Folosiți sau ați folosit vreodată produse ale companiei Fortuna?
o Da
o Nu

11. Cât de des utilizați produse Fortuna?

o Zilnic
o Săptămânal
o Ocazional
o Extrem de rar

12. Ce părere aveți despre produsele Fortuna?

o Foarte bună
o Bună
o Satisfăcătoare
o Proastă
o Foarte proastă

13. Alegeți importanța pe care o dați faptului că Fortuna este o companie românească în procesul
decizional de cumpărare:
Importanță mică ○ ○ ○ ○ ○ Importanță mare
1 2 3 4 5
14. Cum apreciați următoarele calități ale produselor Fortuna?
Nesatisfăcător Satisfăcător Bun Foarte bun Excelent
Calitate ○ ○ ○ ○ ○
Preț ○ ○ ○ ○ ○
Ambalaj ○ ○ ○ ○ ○
Ingrediente ○ ○ ○ ○ ○
Promovare ○ ○ ○ ○ ○
Gama variată ○ ○ ○ ○ ○
15. Ce vă displace la produsele Fortuna?
……………………
16. Ați recomanda produsele Fortuna familiei, prietenilor, etc.?
o Da
o Nu

17. Sexul:
o Feminin
o Masculin

18. Categoria de vârstă în care vă încadrați:

o <18 ani
o 18-25 ani
o 26-40 ani
o 41-60 ani
o >61 ani

19.Locuiți în:
o Mediul urban
o Mediul rural

20. Venitul dumneavoastră lunar este:

o <1200 RON
o 1201 – 2000 RON
o 2001 - 3500 RON
o > 3500 RON

Vă mulțumim pentru timpul acordat!