I.

FILE DIN ISTORIA CAFELEI

I.1. Originea cafelei

Originile cafelei s-ar afla într-o regiune a Etiopiei numită Koffe. În trecut cafeaua era
considerată aliment și nu băutură. Triburile est-africane măcinau boabele crude de cafea și
prin amestecarea cu grăsime animală obțineau o pastă pe care războinicii o consumau pentru
a avea mai multă energie în timpul luptelor. Începând cu anul 1000, cafeaua se administra ca
medicament. Cu timpul cafeaua s-a răspândit în Orientul Mijlociu, India, Indonezia,
America, dar și în Italia, după ce Papa Clement al VIII-lea a numit-o „băutură creștină”.
Primul magazin de cafea s-a deschis la Constantinopol în 1475. Olandezii au fost primii care
au importat cafeaua la nivel industrial și au cultivat-o în coloniile lor din Java și Ceylon la
sfârșitul secolului al XVII-lea.

I.2. Apariția cafelei în Basarabia

Ioan Tăutu (?- 1511) este considerat primul băutor de cafea din Moldova. A fost un mare
logofăt moldovean în timpul domnitorului Ștefan ce Mare. A avut misiuni diplomatice în
Polonia, Veneția și Turcia. Pentru prima dată moldoveanul a consumat cafea în anul 1509.
Acest fapt este scris în cronicile lui Ion Neculce, când pe timpurile lui Ştefan Cel Mare,
marelui logofăt Ion Tăutu, în 1509, când se afla în vizită la sultanul otoman, i-a fost propusă
o ceaşcă de cafea. El nu ştia ce să facă şi a spus: "Trăiască marele împărat!". A băut cafeaua
ca o simplă băutură. Acest fapt este relatat în scrierile lui Ion Neculce.

Una dintre cele mai populare cafenele ale Chişinăului interbelic îi aparținea unui cofetar
român pe nume Zamfirescu, care avea și o clientelă fidelă. Cafeneaua lui era de la bun
început o filială a fabricii de ciocolată din București.

În Chişinău mai era un renumit cofetar, Andrei Ivanovici Manikov. Pe atunci era chiar și
un obicei de a sta la Manikov. De la început, cofetăria sa era amplasată la colţ de stradă,
actualmente, intersecția străzilor bd. Ştefan Cel Mare și Puşkin. Era o casă frumoasă
eparhială, apoi şi-a construit o clădire unde se află acum tipografia, vizavi de Palatul
Naţional.

Cea mai populară cafea servită în Basarabia era cea turcească. Aceasta era consumată
atât de marii boieri, cât şi de muncitorii de rând, indiferent de etnie. Picul popularității
acestei cafele a fost în 1930. Se pregătea prin metoda băii de nisip preluată de la turci:
ibricul se scufunda în nisipul încins și se învârtea câteva zeci de secunde, până când apărea
spuma – în acest fel aroma cafelei devinea și mai intensă. În așa mod se prepara cafeaua și
în Serbia, Georgia, Armenia, Azerbaidjan și Iran.

1
 Locuitorii Chișinăului la fel adorau să stea sub duzi și să savureze cafea cu lichior la
masa. Cafeaua era servită în păhăruţe mici și se oferea cu dulceaţă în farfurioare mici. La
fel, se ofereau păhăruţe cu apă.

II. FILE DIN ISTORIA CACAO

În Honduras descoperirile arheologice au găsit vase cu teobromină ce datează din anii

1100 Î.Hr., substanța fiind un extract din boabe de cacao folosit la producerea unor băuturi
alcoolice. Aztecii considerau arborele de cacao un arbore sfânt. Boabele de cacao serveau și
ca monedă la azteci. Mai târziu, conchistadorii spanioli au numit cacao „aurul brun” (un
sclav costa 100 de boabe de cacao). Cultivarea și utilizarea arborelui de cacao a fost
timpurie și extinsă în Mezoamerica. Vase ceramice cu reziduuri de la prepararea băuturilor
din cacao au fost găsite la situri arheologice datând din perioada timpurie a culturii
mezoamericane (1900-900 î.Hr.). De exemplu, un astfel de vas a fost găsit la un sit
arheologic olmec de pe Coasta Golfului din Veracruz, Mexic, acesta atestă prepararea
băuturilor din cacao la popoarele pre-olmece încă din 1750 î.Hr. Pe coasta Pacificului de la
Chiapas, Mexic, un sit arheologic Mokaya oferă dovezi că băuturile din cacao datau chiar
mai devreme, de la 1900 î.Hr.

III. PRODUCȚIA MONDIALĂ DE CAFEA

Pe piața mondială cafeaua se situează pe locul doi, după petrol, în privința importanței
economice alături de oțel și cereale, printre materiile prime de export cele mai valoroase.
Producția mondială de cafea crudă este evaluată la peste 5 milioane de tone/an. Țările mari
producătoare sunt în America de Sud (Brazilia care exportă 1 milion de tone și asigură 30%
din consumul anual de cafea, Columbia, Venezuela, Ecuador, Peru), America Centrală
(Mexic, Cuba, Guatemala, Honduras), Africa (Congo, Angola, Nigeria, Etiopia, Tanzania și
Madagascar) care furnizează 32 % din consumul mondial anual de cafea, Asia (India,
Indonezia, Noua Guinee, Sumatra, Hawaii). Succesul pe piață al unor țări precum Columbia,
Guatemala, Nicaragua și Vietnam s-a datorat politicii braziliene de menținere a prețurilor
ridicate. În ciuda locului de origine, Etiopia a produs până în secolul al XX-lea cantități mici
de cafea pentru export din plantațiile existente pe lângă Harare, în partea de nord-est a țării.
Producția din Kaffa a crescut începând cu anul 1907, când a fost dat în folosință portul
Gambela. În aceiași perioadă, alte cuturi comerciale s-au dezvoltat în Provincia Arsi, de
unde cafeaua era exportată pe linia de cale ferată Addis Abeba-Djibuti. Australia produce
cantități mici de cafea. Principala piață comercială a cafelei este orașul New York, iar

2
depozitele cele mai mari sunt la Anvers, Rotterdam, Amsterdam, Hamburg și Londra. În
general, tipurile de caefa sunt stabilite după regiunea în care cresc arborii de cafea, de
exemplu cafea Braziliană, cafea Columbiană, cafea de Java, Kona, etc.

Tab.1. Cei mai mari producători de cafea

Cafea (tone)
Brazilia – 2 179 270
Vietnam – 990 000
Indonezia – 762 006
Columbia – 682 580
Mexic – 310 861
India – 275 400
Etiopia – 260 000
Guatemala – 216 600
Honduras – 190 640
Uganda – 186 000

IV. PRODUCȚIA MONDIALĂ DE CACAO

Producția mondială anuală de cacao a crescut de la 1,5 milioane de tone în 1960 la 3,5
milioane de tone în 2007. 90% din cacaua consumată la nivel internațional este produsă de
5,5 milioane de fermieri mici. 14 milioane de persoane sunt angajate în procesul producției
de cacao. Cacaua este produsă în Africa (70%), America Latină (13%) și Asia și Oceania
(13%), cu tehnici agricole învechite. În sezonul 2010-2011 au fost produse 4,3 milioane
tone de cacao. Țările producătoare de cacao sunt unite în Alianța țărilor producătoare
(COPAL), cu sediul în Lagos (Nigeria) și Organizația internațională a producătorilor de
cacao (ICCO). În anul 2016, consumul de cacao la nivel mondial depășea 3 milioane de tone
pe an. Producția de cacao începe în regiunile tropicale din jurul Ecuatorului unde clima
caldă şi umedă este potrivită creşterii acestor tipuri de arborilor. Aproximativ 70% din
producția mondială de boabe de cacao provine din patru țări din Africa de Vest: Coasta de
Fildeş, Ghana, Nigeria şi Camerun. Coasta de Fildeş şi Ghana sunt de departe cei mai mari
producători de cacao - împreună cultivă mai mult de jumătate din producția mondială de
cacao. Aceste două țări sunt urmate de alte țări producătoare de cacao cum ar fi Indonezia,
Nigeria, Camerun, Brazilia şi Ecuador.La nivel mondial, 90% din cacao este cultivată pe
plantații mici cu suprafața terenului între 1 și 5 hectare sau chiar mai puțin, în timp ce doar
5% provine de pe plantații mari cu suprafețe de peste 40 de hectare. Producția de cacao
asigură traiul pentru 40 până la 50 de milioane de cultivatori şi muncitori cu familiile lor în

3
Emisfera Sudică. În unele țări din vestul Africii cum ar fi Coasta de Fildeş şi Ghana până la
90% dintre cultivatori depind de boabele de cacao, acesta fiind principalul venit.

Cultivarea boabelor de cacao presupune muncă manuală intensivă, procesul de recoltare

nefiind mecanizat. Boabele de cacao au nevoie de multă grijă şi atenție permanentă pe tot
parcursul cultivării şi recoltării. Arborele de cacao înfloreşte şi poartă fructe tot timpul
anului. Boabele de cacao cresc în păstăile de cacao, care trebuie tăiate şi deschise cu macete
sau bastoane. După recoltare, boabele de cacao trebuie să fermenteze, să se usuce, să fie
curățate şi apoi ambalate. Când boabele de cacao sunt ambalate în saci, agricultorii sunt gata
să vândă produsul intermediarilor..

Tab.2. Cei mai mari producători de cacao

Cacao (tone)
Indonezia – 450 000
Ghana – 380 000
Brazilia – 175 000
Ecuador – 88 000
R. Dominicană – 50 000
Malaysia – 48 000
Columbia – 48 000

V. TARIFUL VAMAL DE IMPORT

Tab.3. Tariful vamal de import în Republica Moldova

Poziția tarifară Denumirea mărfii Taxa vamală (% din

cost)
0901 Cafea, chiar prăjită sau 10
decofeinizată; coji şi
pelicule de cafea;
înlocuitori de cafea
conţinînd cafea,
indiferent de proporţiile
amestecului

VI. LISTA COMPANIILOR IMPORTATOARE DE CAFEA

4
1. Trigor AVD SRL
2. APA BUNA TRADE, SRL
3. Caffe Vergnano, SRL
4. B.E.G. – ECOM, SRL
5. EL-PASSO, SRL
6. BioEM Technology, SRL
7. Ceai Inter Grup, SRL
8. Universul Ceaiului, SRL
9. Giuli-Art, SRL
10. Expres Distributie, SRL
11. Rideamus, SRL
12. IM AQUASYSTEMS, SRL
13. Aqua Market, SRL
14. Divat, SRL
15. Anruad, SRL
16. Inex-Moda, SRL
17. Mannex /international, SRL
18. Sofpellux, SRL
19. Djarvis, SRL
20. R.A.I.V. International, SRL
21. Orimi Trade, SRL
22. Expres – Cafe, SRL
23. Dair General Services, SRL
24. Polamarchuk R.I, ÎI
25. Food Planet Restaurants, SRL
26. CAFEA VERDE

VI.1. Lista companiilor importatoare de cafea în boabe

1. APA BUNA TRADE, SRL

2. Caffe Vergnano, SRL
3. EL-PASSO, SRL
4. Expres Distributie, SRL
5. Rideamus, SRL
6. Divat, SRL
7. Inex-Moda, SRL
8. Mannex /international, SRL
9. Sofpellux, SRL
10. Djarvis, SRL
11. R.A.I.V. International, SRL
12. Orimi Trade, SRL
13. Polamarchuk R.I, ÎI
14. CAFEA VERDE

5
VI.2. Lista companiilor importatoare de cafea arabica

1. Universul Ceaiului, SRL

2. Giuli-Art, SRL
3. Rideamus, SRL
4. Divat, SRL
5. Sofpellux, SRL
6. Orimi Trade, SRL
7. Food Planet Restaurants, SRL

VI.3. Lista companiilor importatoare de cafea măcinată

1. Rideamus, SRL
2. Aqua Market, SRL
3. Divat, SRL
4. Inex-Moda, SRL
5. Orimi Trade, SRL

6
VI.4. Lista companiilor importatoare de cafea de elită

1. Universul Ceaiului, SRL

2. Rideamus, SRL
3. Inex-Moda, SRL
4. Polamarchuk R.I, ÎI

VI.5. Lista companiilor importatoare de cafea naturală prăjită

1. Universul Ceaiului, SRL

2. Rideamus, SRL
3. Divat, SRL
4. Inex-Moda, SRL

7
VI.6. Lista companiilor importatoare de cafea de prăjire italiană

1. Giuli-Art, SRL
2. Rideamus, SRL
3. Inex-Moda, SRL
4. Sofpellux, SRL

VI.7. Lista companiilor importatoare de cafea neagră

1. Universul Ceaiului, SRL

2. Rideamus, SRL
3. Polamarchuk R.I, ÎI

8
VI.8. Lista companiilor importatoare de cafea în capsule

1. Giuli-Art, SRL
2. Expres Distributie, SRL
3. Mannex /international, SRL

VI.9. Lista companiilor importatoare de boabe de cafea prăjite în profunzime

1. Rideamus, SRL
2. Orimi Trade, SRL

9
3. Polamarchuk R.I, ÎI

VI.10. Lista companiilor importatoare de cafea decafeinizată

1. Giuli-Art, SRL
2. Djarvis, SRL

VI.11. Lista companiilor importatoare de cafea nes

1. Rideamus, SRL

10
2. Aqua Market, SRL

VI.12. Lista companiilor importatoare de cafea robusta

1. Rideamus, SRL
2. Polamarchuk R.I, ÎI

VI.13. Lista companiilor importatoare de cafea în stickuri

11
1. Rideamus, SRL
2. Aqua Market, SRL

VI.14. Lista companiilor importatoare de cafea solubilă (praf)

1. Rideamus, SRL
2. Orimi Trade, SRL

VI.15. Lista companiilor importatoare de cafea în doze

12
1. APA BUNA TRADE, SRL

VI.16. Lista companiilor importatoare de cafea în ambalaj de Anul Nou

1. Rideamus, SRL

VI.17. Lista companiilor importatoare de cafea în granule

13
1. Rideamus, SRL

VI.18. Lista companiilor importatoare de cafea de măcinare fină

1. Rideamus, SRL

VI.19. Lista companiilor importatoare de cafea sublimată

14
1. Rideamus, SRL

VI.20. Lista companiilor importatoare de cafea latte

1. Aqua Market, SRL

VI.21. Lista companiilor importatoare de cafea în monodozete

15
1. R.A.I.V. International, SRL

VII. LISTA COMPANIILOR IMPORTATOARE DE CACAO

1. Rodals, SRL

2. Exclusiv Market, SRL

3. Rideamus, SRL

4. Divat, SRL

5. Djarvis, SRL

6. Prim Vend, SRL

7. Expres – Cafe, SRL

8. Ferex-GB, SRL

9. Cariba-Agro, SRL

VII.1. Lista companiilor importatoare de ciocolată caldă

16
1. Rideamus, SRL
2. Divat, SRL
3. Djarvis, SRL
4. Expres-Cafe, SRL

VII.2. Lista companiilor importatoare de cacao praf

1. Exclusiv Market, SRL

VII.3. Lista companiilor importatoare de capuccino

17
1. Rideamus, SRL

VII.4. Lista companiilor importatoare de surogate de cacao

1. Prim Vend, SRL

VIII. IMPORTUL DIN FEDERAȚIA RUSĂ

18
 În primele două luni ale anului curent, Republica Moldova a importat cafea, ceai, cacao,
condimente și înlocuitori ale acestora în sumă de 4565,8 mii $ din țările CSI. Rusia nu este
producătoare de cafea și ceai, însă are întreprinderi de prelucrare a frunzelor de ceai, de
prăjire a boabelor de cafea, precum și de împachetare a acestora.

Cafeaua „Жокей”, prezentă în toate marketurile din Republica Moldova, a apărut în

urma extinderii companiei „Orimi Trade” în 1999. Mai târziu au apărut și mărcile de cafea
„Регал”, „Волшебная плантация” și „Монсеньор”. În prezent cafeaua „Жокей” acoperă
30 la sută din cererea de cafea din Federație. Boabele de cafea sunt importate din Brazilia,
Bolivia, India, Indonezia și Columbia și prelucrate în Rusia.

Marca de cafea „Petrovskaya Sloboda” este lider local în Rusia, dar și în Republica
Moldova. Pliculețele „3-în-1” de această marcă rusească se găsesc la fiecare chioșc și
magazin alimentar din țară. Compania „Empire Holdings”, care a lansat această marcă, se
concentrează pe comercializarea băuturilor instant, a produselor alimentare congelate și a
snacks-urilor.

19
 De altfel, produsul de cacao de marca „Nesquik”, în majoritatea magazinelor din
capitală, este importat de la producător rus. Nestle, cel mai mare producător mondial de
produse alimentare și a băuturilor, a cărui sortiment cuprinde aproximativ 8000 de produse
și mărci, are filiale în Rusia. Băutura „Nestle Nesquik” este preparată din cacao și este bogat
în calorii.

Amintim de mărcile de ceai și cafea care pretind a fi europene însă sunt produse în Rusia
– cafea „Milagro” și ceaiul „Greenfield”. Compania „Milagro” (în spaniolă – „minune”)
activează pe piață din 1998 și este specializată în cafea solubilă. Conform directorului
companiei, Nikita Morev, abia la începutul activității sale, „cumpărătorul rus avea mai mare
încredere în producătorii străini de băuturi revigorante”. Din această cauză au folosit o
denumire internațională. Cafeaua „Milagro” este produsă în Rusia, iar biroul central se află
în Germania.

20
 IX. IMPORTUL DE CAFEA ȘI CACAO ÎN ULTIMII 8 ANI PE CATEGORII
DE ȚĂRI

Tab.4. Importul total de cafea și cacao pentru anii 2008 – 2015

Import (mii dolari SUA)

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Cafea, ceai 8 970,1 8354,9 9 563,3 11 290,4 10 780,4 11 930,8 12 614,7 12 504,3
și
condimente
Cacao și 21 494,6 17 589,3 22 807 27 563,2 26 071 27 656,2 23 332,9 19 769,1
produse
din cacao

Tab.5. Importul de cafea și cacao din țările CSI

Import din țările CSI (mii dolari SUA)

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Cafea, ceai și 3 521,4 3 672,1 4 907,8 5 195 5 022 4 989,8 5 050,5 4 281,1
condimente

Cacao și 16 543,2 12 791,4 15 780,4 18 371,7 17 430,2 17 790,2 14 283,9 9 967

produse din
cacao

Tab.6. Importul de cafea și cacao din CSI pe categorii de țări

21
 Tab.7. Importul de cafea și cacao din țările Uniunii Europene

Import din țările Uniunii Europene

(mii dolari SUA)
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Cafea, ceai
și 3 046,6 2 331,1 1 974,6 2 579,7 2 820,0 3 419,7 4 056,3 4 820,6
condimente
Cacao și
produse din 2 127,1 2 347,4 4 335,2 4 434,0 5 598,6 6 063,6 5 887,8 5 413,2
cacao

22