Tema: Analiza poziţiei financiare

1. Analiza mărimii şi structurii activelor

2. Analiza activelor nete
3. Analiza structurii surselor de finanţare
4. Analiza ratelor de lichiditate
5. Analiza fluxurilor de numerar

1. Analiza mărimii şi structurii activelor

În cadrul analizei structurale a activelor se examinează corelaţiile existente între diferite elemente
patrimoniale reflectate în activul Bilanţului.
Pentru studierea structurii patrimoniului întreprinderii pe larg se foloseşte metoda ratelor. În acest caz
se calculează şi se interpretează o varietate mare de coeficienţi cu ajutorul cărora se analizează structura
patrimoniului după diferite criterii.
În cadrul analizei structurale a patrimoniului pot fi calculate următoarele rate.
1. Rata imobilizărilor reflectă cota activelor imobilizate în suma totală a patrimoniului întreprinderii.
Acest coeficient se calculează în felul următor:
Active imobilizate
Rata imobilizărilor = Total active
Creşterea în dinamică a ratei imobilizărilor în condiţiile unui grad scăzut de utilizare a capacităţilor
existente reflectă o compoziţie fragilă a utilizării patrimoniului întreprinderii. Ponderea ridicată (mai mare de
două treimi din activ) a imobilizărilor poate crea dificultăţi privind achitarea datoriilor curente.
2. Rata activelor circulante se află în dependenţa opusă cu rata imobilizărilor:
Active circulante
Rata activelor circulante = Total active = 1 - Rata imobilizărilor.

3. Rata patrimoniului cu destinaţie de producţie reflectă ponderea activelor care pot fi direct utilizate
în cadrul întreprinderii pentru fabricarea producţiei, comercializarea mărfurilor, prestarea serviciilor, executarea
lucrărilor.
Rata patrimoniului cu destinaţie Mijloace fixe la valoarea contabilă + Stocuri de mărfuri şi materiale
de producţie = Total activ

Creşterea acestui indicator în dinamică se apreciază ca pozitivă, fiindcă contribuie la sporirea volumului
activităţii pentru desfăşurarea căreia a fost formată întreprinderea. Situaţia patrimonială a întreprinderilor din
sectorul real al economiei naţionale cu rata redusă (mai mică de 0,5) a patrimoniului cu destinaţie de producţie
se consideră periculoasă cu consecinţe negative în ce priveşte posibilităţile de a dezvolta activitatea
operaţională. Un interes deosebit reprezintă analiza acestei rate pentru investitori strategici potenţiali.
4. Rata activelor perfect lichide, reflectă cota activelor întreprinderii care se află într-o formă absolut
lichidă şi pot fi imediat utilizate pentru achitarea datoriilor sau alte scopuri.
Rata activelor Numerar
perfect lichide = Total activ
În calitate de sursă informaţională servesc Bilanţul.
Tabelul 1. Analiza ratelor structurii activelor în dinamică
Nr. Indicatori La începutul La sfârşitul Abaterea
d-o anului anului absolută
1 2 3 4=
1 Active imobilizate, mii lei
2 Active circulante, mii lei
3 Total active, mii lei
4 Mijloace fixe la valoarea contabilă, mii lei
5 Materiale, mii lei
6 Obiecte de mică valoare şi scurtă durată, mii lei
7 Producţie în curs de execuţie şi produse, mii lei
8 Mărfuri, mii lei
9 Rata imobilizărilor, %
10 Rata activelor circulante, %
11 Rata patrimoniului cu destinaţie de producţie, %
12 Rata activelor perfect lichide, %

1
 2. Analiza activelor nete
În practica economică internaţională se aplică două variante de definire şi, respectiv, de calculare a activelor
nete (patrimoniului net).
I. Active nete = Total active - Datorii pe termen lung - Datorii curente
Din formulă se observă că rezultatul calculului efectuat în baza datelor Bilanţului va fi egal cu valoarea
capitalului propriu.
II. Active nete = Total active - Datorii curente
Rezultatul obţinut în urma aplicării acestei formule conform datelor Bilanţului va coincide cu valoarea
capitalului permanent (capitalul propriu + datoriilor pe termen lung).
În practica autohtonă se aplică prima din cele două modalităţi existente de definire şi calculare a
activelor nete.
Activele nete reflectă mărimea activelor controlate de întreprindere care sunt formate numai pe seama surselor
proprii de finanţare şi nu sunt împovărate de datorii.
Dacă mărimea activelor nete:
1) creşte în dinamică - entitatea desfăşoară o activitate economico-financiară eficientă.
2) scade în dinamică - există aspecte dificile în dezvoltarea întreprinderii şi situaţia financiară în acest caz
se caracterizează ca instabilă.
3) are valoare negativă - stare de criză, când întreprinderea nu dispune de active formate pe seama surselor
proprii şi activitatea pe deplin se finanţează datorită surselor împrumutate, adică, se constată dependenţa
financiară a întreprinderii de creditorii acesteia.
În cadrul activelor nete se evidenţiază două părţi componente:
1. activele imobilizate nete
2. activele circulante nete (fondul de rulment net).
Active nete = Active imobilizate nete + Active circulante nete
unde:

În procesul analizei structurale a activelor nete se apreciază dacă se respectă una din regulile fundamentale ale
echilibrului financiar care prevede că activele imobilizate trebuie finanţate pe seama capitalului permanent
(capitalului propriu şi datoriilor pe termen lung).
Dacă în urma calculelor se determină:
 mărimea negativă a activelor imobilizate nete, se constată încălcarea principiului de finanţare, şi
anume: creditele şi împrumuturile pe termen lung destinate procurării (creării) sau reînnoirii
activelor imobilizate au fost folosite pentru finanţarea activităţii curente (procurarea materialelor,
remunerarea muncii, plata impozitelor etc).
 mărimea negativă a activelor circulante nete, confirmă încălcările disciplinei financiare de alt gen:
creditele, împrumuturile, precum şi alte surse atrase curente (datorii faţă de furnizori, salariaţi,
buget) au fost plasate în activele imobilizate.
În calitate de sursă informaţională serveşte Bilanţul.
Tabelul 2. Analiza structurii activelor net în anul curent
Active Datorii Active nete
Componente Suma, mii lei Componente Suma, mii lei Componente La începutul La sfârşitul
la la la la Suma, Cota, Suma, Cota,
începutul sfârşitul începutul sfârşitul mii lei % mii lei %
1 2 3 4 5 6 7 8= 9 10= 11
Active Datorii pe Active
imobilizate termen lung imobilizate
nete
Active Datorii curente Active
circulante circulante nete
Total active Total datorii Total active
nete

Valoarea activelor nete se foloseşte la efectuarea următoarelor operaţiuni economice:

 la evaluarea patrimoniului întreprinderii în scopul acţionării, privatizării, vânzării, moştenirii,
 la depunerea întreprinderii în gaj (ipoteca de întreprinzător),
 la asigurarea bunurilor întreprinderii contra daunelor,
 la reorganizarea întreprinderii (fuziunea, divizarea etc),
 la evaluarea pachetelor de acţiuni (cotelor de participaţie) pentru răscumpărarea, depunerea în gaj
 şi alte scopuri în condiţiile lipsei preţurilor de piaţă şi altele.
2
 3.Analiza structurii surselor de finanţare
Analiza surselor de formare a activelor întreprinderii porneşte cu aprecierea generală a structurii pasivelor.
În acest scop se calculează şi se interpretează un şir de indicatori, care în literatură specială se numesc
coeficienţi ai structurii capitalului. Aceşti coeficienţi reprezintă o totalitate de rate reciproc interschimbabile.
1. Coeficientul de autonomie (de autofinanţare, de concentrare a capitalului propriu). Acest indicator
se aplică de obicei în sistemul bancar al Moldovei în procesul aprecierii credibilităţii clientului.
Capital propriu
Coeficient de autonomie = Total pasive
Coeficientul în cauză reflectă cota capitalului propriu în suma totală a surselor de finanţare. Din punct
de vedere a creditorului nivel de siguranţă a acestui coeficient, după părerea preponderentă a specialiştilor,
alcătuieşte cel puţin 0,5. În acest caz riscul creditorului este minim pentru că patrimoniul întreprinderii care este
format din surse proprii serveşte drept garanţie pentru achitarea tuturor datoriilor faţă de creditori.
Dacă coeficientul de autonomie a întreprinderii nu atinge nivel de siguranţă, atunci conducerii va fi greu
de obţinut credite necesare fără mărirea prealabilă a capitalului propriu, în particular celui social. Sau creditorii
vor acorda credit cu condiţii mult mai dure (gajul, garanţia terţilor etc.)
2. Coeficientul de atragere a surselor împrumutate (de concentrare a datoriilor) caracterizează
structura surselor de finanţare a activelor din punctul de vedere al cotei surselor împrumutate. :
Coeficient de atragere Datorii pe termen lung şi curente
a surselor împrumutate = Total pasive = 1 – Coeficientul de autonomie
Acest coeficient dimensionează nivelul de îndatorare (solvabilitate) a întreprinderii şi în mod normal
oscilează în limitele 0-0,5.
3. Coeficientul corelaţiei între sursele împrumutate şi proprii reflectă suma mijloacelor atrase
revenită la 1 leu capital propriu:
Coeficientul corelaţiei între Datorii pe termen lung şi curente
sursele împrumutate şi proprii = Capital propriu.
Cu cât mărimea acestui coeficient este mai mare, cu atât mai riscantă este situaţia financiară a
întreprinderii. Punctul critic la aprecierea coeficientului de corelaţie este 1.
4. Rata solvabilităţii generale exprimă gradul de acoperire a surselor împrumutate cu activele totale de
care dispune întreprinderea:
Total pasive
Rata solvabilităţii generale = Datorii pe termen lung şi curente
Este evident, că în mod normal nivelul acestui coeficient trebuie să fie nu mai mic de 2.
5. Rata generală de acoperire a capitalului propriu (rata pârghiei financiare):
Rata generală de acoperire Total pasive
a capitalului propriu = Capital propriu
Fiind calculat în procente, acest raport arată că la primele 100 % activele întreprinderii se finanţează pe
seama surselor proprii, iar la celelalte procente – prin atragerea mijloacelor împrumutate. Sporirea acestui
coeficient peste 200 % reflectă situaţia dificilă a întreprinderii privind independenţa financiară.
În calitate de sursă informaţionale servesc Bilanţul.
Tabelul 3. Analiza ratelor structurii surselor de finanţare în dinamică
Nr. Indicatori La începutul La sfârşitul Abaterea
d-o anului anului absolută
1 2 3 4 5=
1 Capital propriu, mii lei
2 Datorii pe termen lung, mii lei
3 Datorii curente, mii lei
4 Total pasive, mii lei
5 Rata de autonomie, %
6 Rata de atragere a surselor împrumutate, %
7 Rata corelaţiei între sursele împrumutate şi proprii, %
8 Rata solvabilităţii generale, %
9 Rată generală de acoperire a capitalului propriu, %

3
 4. Analiza ratelor de lichiditate
Tabelul 4. Coeficienţii de lichiditate în cadrul analizei exprese
Denumirea Intervalul
Nr. Modul de calcul Sensul economic
coeficientului optim
1. Lichiditatea Active circulante Arată dacă întreprinderea 2 – 2,5
curentă, Datorii curente dispune de active circulante 1 – 2,5
generală, de suficiente pentru achitarea
gradul III datoriilor curente în suma
deplină.
2. Lichiditatea Numerar + Investiţii financiare curente + Creanţe curente Reflectă cota datoriilor 0,7 – 0,8
intermediară, Datorii curente curente care întreprinderea
de gradul II este capabilă să achite prin
mobilizarea numerarului,
investiţiilor financiare
curente și creanţelor curente.
3. Lichiditatea Numerar Caracterizează cota datoriilor 0,2 –
absolută, Datorii curente curente care întreprinderea 0,25
urgentă, de este capabilă să achite
gradul I imediat utilizând numai
numerarului disponibile la
moment.
Avantajele aprecierii lichidităţii în cadrul analizei exprese:
 simplitatea şi uşurinţa calculării coeficienţilor;
 acces la sursa informaţională – bilanţul.
Dezavantajele (neajunsurile) sistemului de apreciere a lichidităţii în cadrul analizei exprese:
 concordanţa statică a mijloacelor şi obligaţiilor de plată la un moment dat nu asigură corespunderea
acestor elemente în viitor;
 caracterul subiectiv al parametrilor de apreciere care nu sînt argumentate în mod logic şi s-au stabilit
reieşind din practica activităţii întreprinderilor în condiţiile pieţei dezvoltate;
 ignorarea gradului diferit de lichiditate a activelor reflectate în bilanţ în componenţa elementului
patrimonial unic (produse stocate la depozit din insuficienţa ambalajului sau din insuficienţa cererii,
calităţii scăzute etc.).
În calitate de sursă informaţionale servesc Bilanţul.
Tabelul 5. Calculul coeficienţilor lichidităţii în cadrul analizei exprese
Anul Anul Abaterea
Nr. Indicatori
precedent curent absolută
1 2 3 4 5=
1 Numerar, mii lei
2 Investiţii financiare curente, mii lei
3 Creanţe curente, mii lei
4 Active circulante, mii lei
5 Datorii curente, mii lei
6 Lichiditatea curentă (generală, de gradul III), unități

7 Lichiditatea intermediară (de gradul II), unități

8 Lichiditatea absolută (urgentă, de gradul I), unități

4
 5.Analiza fluxurilor de numerar
Fluxurile de numerar reprezintă încasările (afluxurile) şi plăţile (retragerile) de numerar efectuate în
cursul perioadei de gestiune respective.
Diferenţa dintre suma încasărilor şi plăţilor constituie fluxul net de numerar.
Analiza structurală a fluxurilor de numerar oferă utilizatorilor informaţii cu privire la:
 provenienţa încasărilor şi utilizarea numerarului încasat;
 corelaţia dintre diferite canale de încasare şi direcţii de plată a numerarului;
 contribuţia fiecărui element component al plăţilor şi încasărilor la formarea fluxului net de numerar.

În teoria şi practica economică se aplică diverse modalităţi tehnice de efectuare a analizei structurale a
fluxului de numerar.

5.1 Analiza separată a structurii încasărilor şi plăţilor

Esenţa - analiza separată a structurii încasărilor şi plăţilor prevede calcularea ponderii fiecărui element
component în suma totală a încasărilor sau respectiv a plăţilor.
În calitate de sursă informaţională serveşte Situaţia fluxurilor de numerar.
Tabelul 6. Analiza separată a structurii încasărilor şi plăţilor în dinamică
Fluxurile de numerar Anul precedent Anul curent
Suma, lei Cota, % Suma, lei Cota, %
1 2 3 4 5
I. Încasări

Total încasări 100,00 100,00

II. Plăţi

Total plăţi 100,00 100,00

Avantajele analizei separată a structurii încasărilor şi plăţilor:
 simplitatea şi uşurinţa calculării cotelor;
 acces la sursa informaţională – Situaţia fluxurilor de numerar.
Dezavantajul analizei separată a structurii încasărilor şi plăţilor - nu permite de a aprecia corelaţiile existente
între diferite elemente componente ale plăţilor şi încasărilor:

5
 5.2 Analiza fluxurilor de numerar prin metoda ratelor
Metoda ratelor este frecvent utilizată în practica analitică de peste hotare pentru aprecierea situaţiei
fluxurilor de numerar.
Utilizând această metodă în cadrul analizei fluxului de numerar pot fi calculaţi următorii coeficienţi.
1.Coeficientul (rata) suficienţei fluxului de numerar permite de a aprecia capacitatea întreprinderii de a-şi
acoperi necesităţile creşterii potenţialului productiv şi plăţii dividendelor prin autofinanţare.

Rata suficienţei Fluxul net de numerar din activitatea operaţională____________________

fluxului = Plati aferente intrarilor de Sporirea stocurilor Dividende
de numerar active imobilizate + de mărfuri şi materiale + platite

Pentru aplicarea acestei formule sporirea stocurilor de mărfuri şi materiale poate fi determinată în baza
datelor Bilanţului ca diferenţa dintre valoarea stocurilor la sfârşitul şi începutul perioadei. De menţionat că în
calculul se ia numai creşterea (majorarea) stocurilor. Restul părţilor componente ale formulei pot fi găsite în
Situatia fluxurilor de numerar.
La aprecierea ratei de suficienţă a numerarului se iau în consideraţie următoarele aspecte:
 Mărimea coeficientului egală sau mai mare ca 1 semnifică faptul, că întreprinderea are posibilitatea de a
satisface nevoile menţionate în numitorul formulei de calcul fără finanţare din exterior.
 La scăderea coeficientului sub nivelul unitar se face concluzia că sursele interne devin insuficiente pentru
plata dividendelor şi dezvoltarea potenţialului întreprinderii.
 În cazul fluxului net de numerar negativ din activitatea operaţională se constată insuficienţa fluxurilor de
numerar indiferent de mărimea altor părţi a formulei de calcul.
 Dacă mărimea numitorului a formulei de calcul este nulă, adică întreprinderea nu foloseşte numerarul
pentru procurarea activelor imobilizate, sporirea stocurilor şi plata dividendelor, atunci se indică inutilitatea
şi imposibilitatea calculării ratei de suficienţă a numerarului.

2.Rata de acoperire a datoriilor cu fluxul de numerar indică posibilitatea de a recupera sumele datorate prin
numerarul obţinut în urma activităţii operaţionale. La calcularea acestui coeficient apelăm la următoarea
relaţiea:

Rata de acoperire a datoriilor Fluxul net de numerar din activitatea operaţională

cu fluxul de numerar = Datorii pe termen lung + Datorii curente

Inversarea rezultatului calculării arată numărul perioadelor de activitate necesare întreprinderii pentru
acumularea numerarului suficient pentru recuperarea datoriilor existente la o anumită dată.
Acest coeficient frecvent se foloseşte în practica occidentală pentru aprecierea credibilităţii
întreprinderii în special în cazul acordării creditelor pe termen lung.
Rata mai ridicată de acoperire a datoriilor permite a clasa credibilitatea clientului bancar sau siguranţa
investiţiilor în obligaţiunile emitentului la un nivel mai înalt. Totodată mărimea negativă a acestei rate (în cazul
fluxului net de numerar negativ din activitatea operaţională) indică riscul înalt de creditare şi investire.

3. Durata (perioada) achitării dividendelor anunţate indică numărul de zile în decursul cărora întreprinderea
poate achita dividende anunţate în suma deplină fără finanţare din exterior. În scopul calculării acestui indicator
se foloseşte relaţia:

Durata achitării Dividende anunţate____________

dividendelor anunţate = Încasări operaţionale medii pe zi

Pentru aplicarea acestei formule suma dividendelor anunţate poate fi determinată pe baza informaţiilor
din Date generale (anexa 6) la situatiile financiare ca produsul dintre mărimea dividendelor anunţate
(planificate pentru plata) pentru o acţiune ordinară şi numărul acţiunilor ordinare.

6
 Încasări operaţionale medii zilnice se calculează conform datelor din Situatia fluxurilor de numerar în
felul următor:

Aprecierea duratei de achitare a dividendelor anunţate este importantă în primul rând pentru
proprietarii reali ai întreprinderii, pentru investitorii potenţiali, specialiştii pieţei de valori mobiliare.
Rezultatul calculului se compară cu perioada stabilită de legislaţie în vigoare. De exemplu, actualmente Legea
privind societăţile pe acţiuni prevede că termenul de plată a dividendelor nu poate fi mai mare de 3 luni de la
data luării deciziei cu privire la plata lor. Aceasta practic înseamnă că durata achitării dividendelor anunţate mai
mică decât 90 zile indică incapacitatea societăţii pe acţiuni de a plăti dividende fără finanţare din exterior. Dacă
atragerea surselor externe este puţin probabilă, achitarea dividendelor va fi stopată şi amânată.

4. Rata suficienţei activelor perfect lichide arată numărul de zile în decursul cărora întreprinderea poate lucra,
folosind exclusiv numerarul fără atragerea surselor de finanţare din exterior. Nivelul acestei rate se calculează
cu ajutorul formulei:

Rata suficienţei Numerar________________________

activelor perfect lichide = Plăţi operaţionale medii pe zi

Plăţi operaţionale medii zilnice se determină conform datelor din Situatia fluxurilor de numerar în felul
următor:

Pentru managerii întreprinderii această rată serveşte în calitate de instrument operaţional de dirijare a
activităţii curente întrucât permite de a stabili momentul de apariţie a nevoii în finanţare din exterior.

În calitate de surse informaţionale pentru efectuarea analizei fluxurilor de numerar prin metoda ratelor
servesc:
 Situatia fluxurilor de numerar
 Bilanţul
 Date generale (anexa 6) la situatiile financiare.

Tabelul 7. Analiza fluxurilor de numerar prin metoda ratelor in dinamica

Nr. Indicatori Sursa Perioada Perioada Abaterea
precedentă curentă absolută
1 Fluxul net de numerar din activitatea
operaţională
2 Plati aferente intrarilor de active imobilizate
3 Dividende platite
4 Încasări operaţionale medii pe zi
5 Plăţi operaţionale medii pe zi
6 Numerar
7 Sporirea stocurilor de mărfuri şi materiale
8 Datorii pe termen lung
9 Datorii curente
10 Dividende anunţate
11 Rata suficienţei fluxului de numerar

12 Rata de acoperire a datoriilor cu fluxul de

numerar

13 Durata achitării dividende-lor anunţate

14 Rata suficienţei activelor perfect lichide

7
8