 Miscarea sau motricitatea este una dintre functiile vilale ale omului.

 Miscarea este un mijloc de supravietuire, de adaptare la mediul inconjurator,

de dezvoltare, de progres socio-cult.
 Definirea conceptului de motricitate poate avea mai multe referinte: fiziologica,
psihologica, biomecanica etc. intr-un context general, motricitatea reprezenta
capacitatea unui individ de a realiza miscari cu scopul schimbarii pozitiei
corpului sau a diferitelor segmente corporale, de a se deplasa, de a
interactiona cu alti indivizi si de actiona in mediul ambiental (fizic sau social).
ural si economic
 • „Motricitatea este ansamblul functiilor care asigura mentinerea posturii
si executia miscarilor specifice fiintelor vii; ea este gandita in opozitie cu
functiile de receptie si cele senzoriale" (Epuran, M., 2005);
• „Motricitatea desemneaza o functie care organizeaza relatiile cu
ambianta si are ca suport periferic musculatura scheletica" (Pailhous, J. &
Bonnard, M., 1999, citati de Epuran, M., 2005);
• „Motricitatea reprezinta ansamblul de functiuni anatomice, fiziologice,
neurologice si psihologice care asigura producerea de miscari".
(Cuerrrier, J.P., Leblanc, H. si Beaudoin A.J., 2004);
• In dictionarul enciclopedic Le Petit Larousse (1995) motricitatea este
definita ca: „Ansamblu de functiuni biologice care asigura miscarea la
om si la animale“.
 Motricitatea umana este constituita dintr-un complex extrem de variat
de structuri motrice, ierarhizate pe nivele, de la forme de baza, mai
simple, pana la forme complexe ca structura, dar si ca mod de
organizare si functionare.
 Am putea defini motricitatea drept camp morfocinelic (legat de forma
miscarii) sau, dupa caz, topocinetic (legat de aspectele dinamice si
dimensionale), ori preluand un concept din didactica: harta sau
portofoliul motric al unui individ.
 Aceasta componenta a motricitatii umane poate fi descrisa ca fiind un control
de ansamblu al corpului aflat, atat in starea de repaus, cat si in cea de
miscare, dar si fundament al invatarii si stapanirii diverselor pozitionari sau
deplasari ale corpului. Toate aceste raspunsuri motrice asigura „armonia si
usurinta exprimarii motrice in diverse activitati corporale, ludice, sportive si
de expresie" sau derularea de „activitati motrice solicitand, fie una sau mai
multe parti, fie un ansamblu de parti ale corpului, care necesita interventia si
coordonarea grupelor musculare importante" (Rigal, R. 2003).
 Comportamente motorii ca mersul, alergarea, saritura sau aruncarea, care
constituie fundamentul motricitatii umane, sunt exemple de comportamente
care se formeaza prin invatare motrica, si apoi, perfectionate prin repetare si
corectare retroactiva.
 Adrian Dragnea si Aura Bota (1999) propun o structurare a motricitatii in
secvente componente, respectiv: „act motric, actiune motrica si activitate
motrica" ca elemente de natura „micro, mezo si macrostructurale" ale
acesteia.
Actul motric'esle definit de Mihai Epuran (2005) ca „element de baza al
oricarei miscari cu scopul adaptarii imediate" si ca baza pentru
„construirea de actiuni motrice".

Actiunea motrica reprezinta o structura motrica mai complexa, care se
poate regasi, fie ca element distinct, fie integrata intr-un lant cinematic
mai amplu. in cadrul sustenabilitatii functionalitatii actiunii motrice sunt
implicati factori „energetici, cinematici si cognitivi" Adrian Dragnea si
Aura Bota (1999).
 Aceiasi autori identifica unele caracteristici ale actiunilor motrice, cum
ar fi: „constanta si unicitatea", precum si o integrare a relatiile de tip
„concentric" si „o reunire de tip sistemic" intre cele doua niveluri: act si
actiune. Actiunea motrica esle „substanta" care asigura functionalitatea
segmentului imediat superior, activitatea motrica. Este o componenta
„mobila, cu variabilitate nelimitata" in raport cu situatiile in care se
manifesta si cu „particularitatile" celor care le executa, Adrian Dragnea si
Aura Bota
 Capacitatea motrica
Caracteristicile principale ale capacitatii motrice ar putea fi sintetizate astfel:
• complexa, diversa, ierarhizata, organizata sistemic
• determinata multifactorial,variabila, dinamic-adaptativa
• reactiva, individualizata, integrativa, ciclica, factuala
• cuantificabila, competitiva, perfectibila
Componentele structurale ale capacitatii motrice s-ar grupa astfel:
• Componenta genotip, formata din fondul aptitudinal-motric, extrem de
complex, definit drept calitati motrice: viteza, forta, indemanare, rezistenta,
mobilitate;
• Componenta fenotip, formata din priceperi si deprinderi motrice, constituind
fondul general de cunostinte motrice, plasate intr-un cadru larg contextual;
 Denumim deprinderile motrice drept componenta-fenotip a
portofoliului motric al unui individ. Ele sunt gesturi motrice dobandite
prin interventie externa, heteronoma (invatare motrica in context
psihopedagogie) care poate fi dirijate, sub organizare formala (ore de
educatie fizica, lectii de antrenament sportiv) sau non-formala (diverse
activitati ludice, recreative, ansambluri si cercuri sportive). Ea este
realizata de persoane avand competente profesionale de specialitate
(educatoare, invatatoare, profesor, antrenor, instructor sportiv).
Totodata poate fi si nedirijata, realizata de persoane care nu au o
formatie profesionala in context (parinti, cunostinte, instructori ad-hoc,
persoane autodidacte, alti copii, etc).
 Deprinderile motrice sunt structurate in trei grupe, astfel:

Deprinderi motrice de baza: mers, alergare, saritura, aruncare; --

Deprinderi motrice utilitar-aplicative: catarare, tarare, rulare,
transport de greutati, trageri, impingeri, etc;
 Deprinderi motrice sportive: specifice diferitelor discipline sportive.
 Competenta motrica reprezinta „capacitatea unei persoane de a actiona
pe o maniera pertinenta intr-o situatie data, caracterizata printr-un
ansamblu de constrangeri, pentru a atinge anumite obiective specifice"
(Rigal, R., 2003).
 Competenta motrica acopera, cel putin trei dimensiuni:
• Capacitatea de pune in practica o anumita deprindere motrica;
• Capacitatea de a pune in practica deprinderea motrica intr-o anumita
situatie data: clasa, grupa de sportivi, competitie etc;
• Capacitatea de pune in practica o deprindere motrica, indeplinind
anumite sarcini care sa-i permita sa rezolve eficient o problema.
  Performanta motrica si performanta sportiva
-aspecte psihopedagogice
Famose, J.P. (1993) defineste performanta in domeniul motricitatii ca „un rezultat
perceput, masurat si situat intr-un continuum evaluativ". Performanta este „produsul
unui comportament motric perceput" si nu doar un comportament motric oarecare.

Conform definitiei elaborata de Comisia Medicala a C.I.O., performanta sportiva este

rezultatul unirii in sistem a trei componente : biologica, psihologica si sociala.
Componenta biologica reprezinta natura biochimica, fiziologica, somatica a sportivului.
Componenta psihologica cuprinde intreaga sa personalitate, cu idealuri, aspiratii, vointa,
creativitate, iar componenta sociala inglobeaza in ea civilizatia, stiinta, tehnica, cultura si
relatiile interumane.
Performanta sportiva sau capacitatea maxima de performanta cu forma sportiva, conduce
la realizarea formei sportive la momentul oportun reprezentand problema majora a
profesionistilor implicati in acest domeniu. (Ciucurel, 2006). Astfel " capacitatea de
performanta este suma conduitelor stabilizate (suprainvatare) ele pistrandu-si eficienta in
conditiile de mare dificultate ale competitiei ; conduitele cu o eficienta ridicata se
compun atat din elementele relativ constante, cat si cele din cele aleatoare, imbinarea lor
specifica asigurand adaptarea la situatia de concurs" (Tudos, 2000).
  Performanta sportiva are o puternica dimensiune sociala exprimata in
principal prin doua elemente:
- peformanta sportiva este facilitata social in sensul ca coprezenta si coactiunea
altor persoane alaturi de sportiv determina cresterea performantei sportive.
- pereformanta sportiva este un model cultural care prezinta grade diferite de

subiectivism si ceea ce o comunitate considera ca fiind performanta poate sa

difere de perspectiva altei comunitati.
Performanta sportiva de marca este sursa de succes a competitorului.
 Performanta superioara, absoluta, intr-o proba sportiva oarecare este record,

valoare cautata cu insistenta si apreciata de public sau specialisti.

  Putem afirma ca recordul este o limita superioara atinsa intr-o proba, care

urmeaza in mod firesc sa fie depasita in viitor.

  Sintetic, performanta este dependenta de capacitatea totala a sportivului-

capacitate de performanta, de sistem bio-psiho-social, rezultat al

perfectionarii functiilor executorii-regulatorii ale subsistemelor morfologic,
functional, fiziologic, informational, decizional ti psihoreglator. Performanta
sportiva este deci aspectul de excelenta (optimum)al fintei umane privita in
totalitatea ei.