Introducere

Disciplina Teoria educaiei fizice i sportului (TEFS) reprezint un curs generalizat n

cadrul cruia sunt abordate problemele privind apariia i dezvoltarea educaiei fizice i
sportului i teoriei a acesteia.n baza abordrilor sistematice, funcionale i de personalitate
sunt prezentate concepiile contemporane, ale teoriei educaiei fizice i sportului, la nivelul
sistemului pedagogic primordial al omului n plan filogenetic i ontogenetic, prezentat, la
rndul su, prin subsistemele: jocul, gimnastica, sport, recreaie i componentele
fundamentale: educaia fizic (cultura fizic de baz), cultura fizic sportiv, recreativ i de
recuperare.
Evul mediu nbu brutal practicarea exerciiilor fizice de ctre oamenii de rnd i, drept
consecin, dezvoltarea gndirii teoretice specifice. Renaterea reconsider practicarea
exerciiilor fizice, fapt confirmat de cultura umanist specific acestei perioade istorice
importante. Idei naintate privind practicarea exerciiilor fizice se ntlnesc i n operele
multor filosofi, medici i pedagogi din perioada umanismului i iluminismului, imediat dup
Renatere. Secolul al XVIII-lea nregistreaz o cretere a preocuprilor teoretice privind
practicarea exerciiilor fizice, iar secolul al XIX-lea deschide o nou perspectiv prin apariia
sistemelor naionale de educaie fizic i sport, unele (cele din Suedia, Frana, Anglia,
Germania etc.) cu influene deosebite, cel puin pe plan european. Secolul al XX-lea
marcheaz maturizarea gndirii teoretice n domeniul educaiei fizice i sportului.
Se consider c pe la jumtatea acestui secol s-a ajuns la o fundamentare tiinific
aproape complet a fenomenului de practicare a exerciiilor fizice sub formele de educaie
fizic i sport. Mai nti s-au constituit disciplinele tiinifice de profil (n majoritatea lor) i
apoi s-a ajuns la "tiina" domeniului, asupra creia nu sunt puncte unitare de vedere privind
denumirea i, mai ales, "aezarea", deci locul i, implicit, rolul disciplinelor care o compun.

TEORIA EDUCAIEI FIZICE I SPORTULUI

Capitolul 1.
Notiuni fundamentale
Educaia fizic este "activitatea care valorific sistematic ansamblul formelor de practicare a
exerciiilor fizice n scopul mririi, n principal, a potenialului biologic al omului conform
cerinelor sociale" .
Educaia fizic este: - fiziologic prin natura exerciiilor folosite;
- pedagogic prin metodele utilizate;
- biologic prin efectele produse asupra organismului;
-social prin modul de organizare i desfurare.
Considerat mult vreme ca o activitate limitat la nivel instituionalizat [diversele cicluri de
nvmnt], educaia fizic i-a lrgit aria de cuprindere odat cu generalizarea noiunii de
educaie permanent. In prezent, educaia fizic se adreseaz tuturor categoriilor de populaie,
adaptndu-i obiectivele, mijloacele, metodele i formele de organizare la specificul fiecreia
dintre ele, fiind cunoscute urmtoarele subsisteme:
- educaia fizic a tinerei generaii din unitile precolare, nvmntul primar, gimnazial,
liceal, profesional, special i superior;
- educaia fizic profesional - care se adreseaz diverselor sectoare economice (metalurgie,
minerit, chimie etc.) sau specializri ce presupun eforturi fizice intense (scafandri, piloi etc)
- educaia fizic a persoanelor vrstnice sau suferinde de un handicap etc
Sportul este activitatea de ntrecere constituita dintr-un ansamblu de aciuni motrice
difereniate pe ramuri de sport, desfurata intr-un cadru instituionalizat sau independent,
prin care se caut perfecionarea posibilitilor morfo-funcionale si psihice, concretizate in
performante obinute in competiii, ca: record, depire proprie sau a partenerilor. Sportul se
clasifica in : sportul pt. Toi ; sportul de performanta ; sportul adaptat. Caracteristica
principala a sportului o reprezint competiia. Caracterul competitiv al sportivului nu exclude
valenele formative. O alta caracteristica a sportului este reprezentata de faptul ca el este
accesibil numai celor cu aptitudini. Clasificri ale sportului: 1.in funcie de numrul de
competitori: sporturi pe echipe; sport individual; sporturi mixte. 2.in funcie de perioada de an
in care se desfoar: sporturi de sezon; sporturi pentru tot anul calendaristic.3.in funcie de
includerea in J.O: sporturi olimpice; sporturi neolimpice. 4.in funcie de sexul sportivilor:
sporturi feminine; sporturi masculine; sporturi pt. ambele sexe.5.in funcie de rspndire:
sporturi naionale; sporturi internaionale. 6.in funcie de caracteristicile sportului: sporturi
anaerobe; aerobe; mixte.
Capacitatea motrica reprezint ansamblul posibilitilor motrice naturale si dobndite
pin care se pot realiza eforturi variate ca structura si dozare. Factori care influeneaz
capacitatea motrica: procese psihice; procese biochimice; nivelul indicilor de dezvoltare
fizica. Exista 2 tipuri de capacitate motrica: 1.capacitate motrica generala formata din
calitile motrice de baza (fora, viteza, rezistenta, ndemnare); deprinderile si priceperile de
baza si utilitar aplicative. 2.capacitatea motrica specifica formata din caliti motrice
specifice ramurii de sport respective; deprinderi si priceperi motrice specifice ramurii de sport
respective.
2

Aptitudini motrice apar ca o rezultanta a interaciunii dispoziiilor ereditare cu

condiiile educative de formare a acestora si activitatea subiectului. Aptitudinea este ereditate
plus influenta mediului (nvare+acionare+stimulare). In literatura psihologica de
specialitate se disting: aptit. Generale (inteligenta, memorie, atenie,etc.); aptit. Specifice
pentru domenii foarte precise (muzica, tehnica, sport). In cadrul aptit. Sportive ntlnim: aptit.
Sportive generale (simul orientrii, dorina de ntrecere, coordonarea,etc.); aptit. Sportive
specifice practicri unei ramuri de sport. Performanta este determinata de numeroase aptit.
Cum ar fi: somatice (nlime, greutate); funcionale (tip de activitate nervoasa superioara,
capacitate vitala); biochimice (tip metabolism, capacitate de refacere); general motrice
(capacitatea de nvare, capacitatea de refacere psihica); psiho-motrice (coordonare generala,
echilibru, viteza de reacie, schema corporala); motrice (viteza, fora, rezistenta, ndemnare);
psiho-intelectuale (atenie, gndire, imaginaie); psiho-afective (echilibru afectiv, rezistenta la
stres); psiho-reglatorii voluionale (efort voluntar, perseverenta, combativitate, rezistenta la
durere).
Efort fizic efortul din antrenament reprezint procesul nvingerii contiente, de ctre
sportiv, a solicitrilor din pregtire pt. perfecionarea fizica, pt. atingerea unui nivel tehnicotactic superior, precum si pt. accentuarea factorilor psihici si intelectuali, ale cror rezultate
produc, in mod voit, modificri ale capacitii de performanta si adaptarea organelor si
sistemelor implicate. Clasificri ale efortului dup diveri factori: mrime: uor (mic Fc sub
100 puls/min; moderat Fc sub 120 puls/min); greu (optim Fc sub 140 puls/min; intens Fc sub
160 puls/min); sever (maximal Fc sub 180 puls/min; exhausiv Fc peste 180 puls/min);
orientare efort anaerob, efort aerob-anaerob, efort aerob; selectiva, complexa; de lecie, de
microciclu, de mezociclu; tip de efort: de antrenament, de concurs, specific, nespecific.
Act motric reprezint faptul simplu de comportare realizat prin muchii scheletici in
vederea obinerii unui efect elementar de adaptare sau de construire a unei aciuni motrice.
Producerea unui act motric voluntar se bazeaz pe trei sisteme mari: informaional, reglator,
efector.
Aciunea motrica este un ansamblu de acte motrice astfel structurate nct realizeaz un
tot unitar in scopul rezolvrii unor sarcini imediate care pot fi izolate sau nglobate in cadrul
unei activitati motrice. Aciunile motrice se cldesc pe acte motrice precise si automatizate.
Dezvoltarea aciunilor motrice se bazeaz pe: combinarea actelor motrice, exersarea si
coordonarea actelor motrice in condiii standard si apoi schimbtoare. Aciunile motrice au
structuri bine definite, fiind grupate sub forma deprinderilor motrice.
Activitatea motrica desemneaz ansamblul de aciuni motrice ncadrate intr-un sistem de
idei, reguli si forme de organizare, in vederea obinerii unui efect complex de adaptare a
organismului si de perfecionare a dinamismului acestuia. Activitatea motrica releva forma de
organizare, coninutul si finalitile pe care le au de ndeplinit E.F.S.
Motricitatea definete totalitate actelor motrice realizate de om pt. ntreinerea relaiilor
sale cu mediul natural si social. Micarea nu se produce separat ca act in sine, izolat de
funciile psiho-intelectuale. Aciunea, chiar si cea mai simpla, presupune conlucrarea unor
procese de cunoatere. Micarea, redusa la contraciile musculare care o produc sau la
deplasrile in spaiu care urmeaz, nu este dect o abstracie fizica sau mecanica.
Psihomotricitatea explica importanta motricitatii in dezvoltarea somatica si psihica.
Manifestarea psihica si cea motrica reprezint. elementele fundamentale ale adaptrii
3

sistemului. Dezvoltarea psihomotricitii este un proces extrem de complex ce are ca factori

determinani predispoziiile si plasticitatea S.N.C (motenite genetic) si educaia.
Performanta este un rezultat valoros individual sau colectiv, obinut intr-o competiie,
sportiva si exprimata in cifre absolute, dup sistemul locurilor oficiale sau prin locul ocupat in
clasament. Performanta sportiva mai poate fi definita ca o valoare bio-psiho-sociala realizata
in cadrul unor competiii oficiale, ca rezultat a unei capacitai multiplu determinate si
apreciate pe baza unor criterii sau baremuri riguros stabilite.
Capacitatea de performanta poate fi definita ca rezultatul interaciunii operaionale a unor
sisteme bio-psiho-educagene, concretizate in valori recunoscute si clasificate pe baza unor
criterii elaborate social istoric. Capacitatea de performanta este manifestarea complexa a
disponibilitilor individului, materializata in valori obiective sau obiectivitatea in pct. locuri,
clasamente, etc. capacitatea de performanta este determinata de interaciunea a patru factori:
aptitudinile, atitudinile, ambianta si antrenament. La acetia se adaug si ali factori mai
ndeprtai fr aciune direct, cum ar fi: religia, tradiiile, etc.
Competiia sportiva este o forma de organizare a ntrecerii, intre sportivii de diferite
categorii, ce are ca obiect principal compararea performantelor (rezultatelor) conform unor
reguli precise si unor normative stabilite anterior. Caracteristici ale competiiei: - sunt forme
de organizare stimulative pt. sportivi, ncununndu-le ntreaga activitate de pregtire. El sunt
puncte nodale ale ntregului proces de antrenament programat pe termen lung; - competiia
constituie mijloace de dezvoltare integrala a capacitaii de performanta; - competiiile fac
posibil schimbul de informaii in numeroase direcii (antrenor, sportiv, adversar, public,
media), motiv pt. care sunt considerate ca adevrai factori de reglare si dezvoltare sociala; competiia se constituie ca pri componente ale vieii social-culturale; - competiia la care
participa sportivii de cel mai nalt nivel se constituie ca factori economici, de profit pt. cei
implicai.

Capitolul 2
Funciile educaiei fizice

Funciile sunt destinaii constante ale unui fenomen i ele deriv din ideal, n sensul c
se subordoneaz acestuia.Prin funcii se realizeaz idealul educaiei fizice, se face
apropierea fa de aceasta. Toate funciile educaiei fizice sunt foarte importante i i
dovedesc eficiena numai dac sunt ndeplinite n sisteminfluenndu-se i completndu-se
reciproc. Funciile educaiei fizice sunt de dou feluri, specifice i asociate. Funciile specifice
vizeaz cele dou coordonate ale obiceiului de studiu propriu Teoriei i Metodici : dezvoltarea
fizic i capacitatea motric. Funciile asociate ntregesc efectele practicrii exerciiilor fizice
asupra fiinei umane.
Funcia de perfecionare a dezvoltrii fizice face parte din categoria celor specifice i are rol
prioritar mai ales n educaie fizic a tinerei generaii. Rolul dezvoltrii fizice armonioase , a
unor indici superiori pe plan somatic i pe cel funcional , pentru via i activitatea oamenilor
de toate vrstele este prea binecunoscut i nu este negat sau contestat de nimeni.
Funcia de perfecionare a capacitii motrice face parte tot din categoria celor specifice
educaiei fizice. Prin aceast funcie sunt vizate cele dou elemente componente ale capacitii
motrice : calitiile motrice, deprinderile i priceperile motrice. Rolul capacitii motrice
pentru un randament sporit pe toate planurile vieii i n ntregirea personalitii umane nu mai
trebuie argumentat.
4

Funcia igienica face parte din categoria celor asociate i vizeaz cerina fundamentala de
meninere a unei stri optime de sntate a oamenilor. Prin educaia fizic se acioneaza
prioritar preventiv pe acest plan. Se poate , cu ajutorul exerciiilor fizice s se acioneze i
pentru corectarea unor deficiene pe planul sntii.
Funciia recreativa este o alta funcie asociat pentru educaia fizic . Ea trebuie neleas cel
putin n urmtoarele dou sensuri:
- asigurarea , prin activitatea de educaie fizic a fondului de calitii , deprinderi i
priceperi motrice necesare c oameni de diferite vrste s poat petrece n mod util i plcut ,
adic recreativ timpul lor liber ( cotidian, sau n vacante i concedii ).
-asigurarea condiiilor i dezvoltarea interesului pentru urmrirea, tot n timpul liber , direct
sau prin mass-media , a ntrecerilor motrice de bun calitate sau a unor activitii motrice
desfurate necompetitiv.
Funcia de emulatie face parte tot din categoria celor asociate pentru educaia fizic. Aceasta
funcie trebuie sa se materializeze prin dezvlotarea spiritului competitiv care caracterizeaza n
general fiina umana, a dorinei permanenei de depire i autodepire dar numai n
limitele regulamentare corecte i cu atitudine de fair-play. n acest sens se impune promovarea
frecvent n educaia fizic a ntrecerii prin jocuri de micare sau jocuri sportive, tafete,
parcursuri aplicative, concursuri, etc. Prin aceast modalitate se dezvolt i creativitatea
subiecilor, dorina de a ctiga, de a obine victoria, de a se situa pe primele locuri, etc.,
aspecte deosebit de importante mai ales pentru elevi.
Funcia educativa este tot o funcie asociat a educaiei fizice dar este considerat c fiind mai
complex prin prisma influenelor asupra dezvoltrii personalitii umane n integritatea sa.
Influena educaiei fizice este eviden pe planul dezvoltrii laturii fizice a personalitii. n
acelai timp, nsa sunt influene deosebite pe care le poate avea educaia fizic, bine
conceput i realizat asupra dezvoltrii celorlate laturi ale personalitii umane: intelectual,
moral, estetic i tehnico-profesional.
Pe plan intelectal se pot desprinde cel puin urmtoarele dou direcii evidene:
narmarea subieciilor cu cunotine de baz din domeniul fiziologiei i igiena efortului fizic,
al biomecanicii de execuie a actelor i aciunilor motrice, psihologiei activitilor motrice,
metodicii, etc., toate aceste cunostiinte, transmise conform i cerinelor principiului
accesabilitatii, asigura fondul de baza pentru cunoasterea tiinifica a practicrii exerciiilor
fizice pentru constientizarea acesteia.
Contribuie n procesul direct de practicare a exerciiilor fizice la dezvoltarea unor trsturi i
caliti intelectuale foarte importante cum sunt: atentia, memoria, spiritul de observatie,
imaginatia, rapiditatea gandirii, etc.
Pe plan moral se poate realiza, de asemenea, o acionare eficienta prin toate activitiile de
educaie fizic. Accentul trebuie pus pe formarea unor deprinderi i obiceiuri de
comportament corect n intreceri i competitii, n spiritul respectarii adversarilor i
partenerilor de intrecere, al acceptarii deciziilor arbitrilor, a disciplinei n munca.
Pe plan estetic, prin exerciiile tehnice i tactice, ituate uneori la nivelul de maiestrie, se
contribuie cu eficienta la educarea gustului pentru frumos. Practicarea exerciiilor fizice pe
fond muzical, atat n leciile de educaie fizic cat i n alte forme de organizare, sporeste
evident influenele educaiei fizice asupra unor caliti i trsturi de ordin estetic (ritm,
armonie, graie, etc.).
Pe plan tehnico-profesional, contribuia educaiei fizice este de asemenea evidenta. n
primul rnd este expresiv aportul la creterea indicilor unor caliti motrice necesare
exerciiului cu eficien a profesiilor social-economice. De asemenea, acelai aport este vizibil
i n sensul asigurrii unor indici superiori de dezvoltare morfo-funcional i de capacitate cu
5

temeinice deprinderi motrice de baza i utilitar-aplicative implicate n desfurarea eficienta a

majoritatii profesiilor.

Capitolul 3
Obiectivele EFS
Ob. generale (rangul I)
a. mentinerea unei stari optime de sanatate
b. favorizarea proceselor de crestere si dezv fizice armonioase
c. dezv CM de baza si a celor specifice ram de sport
d. formarea capacitatii si a obisnuintei de practicare sistematica si corecta a exercitiilor
fizice
e. formarea deprinderilor si priceperilor motrice de baza, utilitar applicative
f. dezvoltarea unor calitati si trasaturi moral-volitive si intelectuale
Ob specifice ( rang II)
Cele ale fiecarui subsistem al EFS: - tinerei generatii, adultilor, varstnicilor, profesionale,
militare, ed fiz independenta, sportul pt toti, baza de masa, sportul de inalta performanta,
sportul pt handicapati
Ob de rang III:
- de la nivelul fiecarui subsistem
Ob de rang IV: la niv fiecarui an de inv ob ale educatei fizice- de referinta - cadru
Ob de rang V: - pt fiecare trimestru, semastru
Ob de rang VI: - ob fiecarei verigi
Ob de rang VII: - ob specifice fiecarei teme sarcini instructive educative
Ob de rang VIII: cele operationale aceentul la tema respectiva

Capitolul 4
Cunotinele teoretice de specialitate - definiie, tipologie.
Def: Cunostintele de specialitate constau in reflectarea in constiinta practicantilor a
fenomenelor proprii educatiei fizice si sportului,a realitatilor existente dar si a unor aspecte
ideale,deci care exprima cum ar trebui sa fie.(Carstea Gh. 1993)
Dupa Ion Siclovan,aceste cunostinte presupun reflectarea in constiinta subiectiilor a
fenomenelor proprii activitatilor de educatie fizica si sport,reflectare sub forma de
perceptii,reprezentari,actiunu sau principii.
Tipologie:
-pozitiile si directiile miscarilor,realizate prin contractia muschilor scheletici.
-principalele segmente ale corpului omenesc si cele mai importante acte si actiuni motrice
efectuate de aceste segmente.
-regulile de bazaprivind practicarea exercitiilor fizice din punct de vedere
igienic,fiziologic,metodic,psihopedagogic etc.
-prevederiile unor regulamente oficialecare vizeaza practicarea unor ramuri sau probe
sportive pe plan competitional.
-continutul si organizarea educatiei fizice si sportului in tara noastra,inclusiv rolul si locul
institutiilor de invatamant superior de profil in formarea specialistiilor din domeniu.
-recordurile sau performantele maxime pe plan national la unele ramuri sau probe
sportive.
6

-metodologia folosirii exercitiilor fizice in scopuri preventive si corective.

-mecanismul fundamental de executie a unor acte si actiunu motrice.
-rolul practicarii exercitiilor,in mod sistematic,asupra organismului uman etc.
Pentru cei care efectueaza studii superioare in domeniu,aceste cunostinte teoretice de
specialitate sunt distribuite pe o gama mult mai mare si mai complexa,in conformitate cu
disciplinele cuprinse in planul de invatamant specific.

Capitolul 5
CALITILE MOTRICE
VITEZA
Definiie: Viteza e capacitatea organismului umana de a executa aciuni motrice cu ntregul
corp sau numai cu anumite segmente ale acestuia, intr-un timp cat mai scurt, deci cu
rapiditate, repeziciune, iuteala maxima, n funcie de condiiile existente.
Formele de manifestare
A) Viteza de reacie, este viteza reaciei motrice. Ea este dependent de cele cinci
elemente: apariie excitaiei n receptor; transmiterea pe cale aferent; analiza
semnalului care dureaz cel mai mult; transmiterea pe cale aferent; excitarea
muchilor. Viteza de reacie nu este identic pentru toate segmentele corpului, la
membrele superioare s-au inregistrat cei mai buni indici.
B) Viteza de execuie , este capacitatea de a efectua un act motric sau o aciune motric.
Aceast form de vitez se msoar prin timpul care trece de la inceperea execuiei i
pn la ncheierea acesteia.
C) Viteza de repetiie, care se mai numete i frecvena micarii. Ea const n
capacitatea de a efectua aceeai micare ntr-o unitate sau interval de timp prestabilite.
Viteza de repetiie este condiionat de tempoul i ritmul micarii.
D) Viteza de deplasare este o variant a vitezei de execuie, atunci cnd se pune problema
parcurgerii unui spaiu prestabilit contra timp i o variant a vitezei de repetiie atunci
cnd se pune problema ct spaiu, ce distan se parcurge ntr-o unitate de timp
prestabilit.

ncepand cu vrsta de 10 ani se poate realiza dezvoltarea/educarea vitezei sub toate

formele sale de manifestare. exerciiile folosite pentru dezvoltarea vitezei trebuie s fie ori
foarte simple ca execuie tehnic, ori bine nsuite ca tehnic. Exerciiile de viteza, ca
durat, se ncadreaz ntre 5-6 secunde i 40-45 secunde, dup care se intr n zona
rezistenei anaerobe. Viteza se dezvolt/educ n lecie c prima tema, indiferent de timp,
spaiu, subieci.
Factori care determina valoarea vitezei:
mobilitatea proceselor nervoase
timpul de reactie
finetea analizatorilor
fibre albe
valoarea resurselor energetice si continutul de fosfocreatina si ATP a muschilor
nivelul de dezv a celorlalte cal motrice
lungimea segmentelor
capacitatea de concentrare si mobilizare

NDEMNAREA
Definiie: ndemnarea presupune urmtoarele componente:
- capacitatea de coordonare a segmentelor corpului sau a acestuia n
ntregime pentru efectuarea unor acte sau aciuni motrice;
- capacitatea de combinare a micarilor;
- capacitatea de difereniere a micarilor;
- echilibrul;
- precizia;
- capacitatea de orientare spaiala;
- amplitudinea.
Indemanarea ar putea fi definit ca fiind capacitatea organismului uman de a efectua
acte i aciuni motrice n contextul componentelor anterior menionate, mai ales n condiii
variate i neobinuite, cu eficien maxim i cu consum minim de energie din partea
executantului.
Formele de manifestare:
A)
ndemnare general necesar efectuarii tuturor actelor i aciunilor motrice de
ctre oameni, cu eficien maxim i consum minim de energie.
B)
ndemnarea specific, caracteristic sau necesar oamenilor care practic diferite
probe i ramuri de sport
C)
ndemnarea n regimul altor caliti motrice: ndemnarea n regim de vitez, de
rezisten, de for
Formele de manifestare a ndemnarii trebuie raportate i la alte elemente care reprezint i
indici valorici ai calitii respective astfel:
- gradul de dificultate, complexitatea actului sau aciunii motrice, n care
se integreaza coordonarea simetrica i asimetrica;
- indicele de precizie al ncadrrii micrii n spaiu;
- indicele de vitez, dat de timpul de execuie, tempoul i ritmul
execuiei;
- indicele de for care rezult din raportarea indicelui de precizie, la
gradul de incordare muscular la lucrul efectuat.
Factori care determina valoarea Indemanarii:
-Calitatea SNC
-Plasticitatea scoartei cerebrale
-Precizia org de simt
-Experienta motrica anterioara
-Capacitatea de enticipare a subiectului
-Gandirea creative
-Caitatea transmiterii impulsurilor nervoase pe cai aferente si eferente
REZISTENA
Definiie: Rezistena este capacitatea organismului uman de a depune eforturi cu o
durat relativ lung i o intensitate relativ mare meninand indici constani de eficacitate
optim. Deci este capacitatea de a depune eforturi fr apariia strii de oboseal senzorial,
emotional, fizic sau prin nvingerea acestui fenomen.
Forme de manifestare
a) dup criteriul ponderea participarii grupelor musculare i ale marilor funcii i
organe, avem:
8

a.1. Rezistena general, care este capacitatea organismului uman de a efectua timp
ndelungat acte i aciuni motrice, cu eficient i fr apariia oboselii solicitnd mult
sistemul nervos central, sistemul cardiovascular i sistemul respirator.
a.2. Rezistena specific care este capacitatea organismului uman de a depune eforturi pe
care le implica probele sau ramurile sprortive.
b) dup criteriul sursele energetice, intensitatea i durata efectului, avem
b.1. Rezistena anaeroba care este specific pentru eforturile cuprinse intre 45 sec. i 2
min.
b.2. Rezistena aeroba care este specific pentru eforturile care depaesc 8 minute adic
eforturi de durat lung. De aceea i se mai spune i rezistena lung.
b.3. Rezistena mixta care este specific pentru eforturile cuprinse intre 2 i 8 minute,
adic eforturi cu durata medie.
c) Dup criteriul natura efortului, avem:
c.1. Rezistena n efort cu intensitate constant;
c.2. Rezistena n efort cu intensitate variabil;
d) Dupa criteriul modul de combinare cu alte caliti motrice:, avem:
d.1. Rezistena n regim de for;
d.2. Rezistena n regim de vitez;
d.3. Rezistena n regim de ndemnare.
Dezvoltarea / educarea rezistenei se poate realiza la orice vrst. Acionarea prioritar,
prin corelaie cu celelalte caliti, are loc n perioadele post-pubertare. Ea se poate
dezvolta/educa n orice condiii materiale, att n aer liber ct i n interior. n lecia de
educaie fizic c i n orice alt form de organizare a practicrii exerciiilor fizice,
rezistena trebuie sa fie abordat ca ultim tem de mare importan pentru
dezvoltarea/educarea rezistenei este modul de respiraie al subiecilor, raportul ntre
inspiraie i expiraie, deci ritmul acestei respiraii n funie de timpul efortului depus.
Verificarea nivelului acestei caliti motrice de baz se face, cel putin n educaia fizic
colar, mai mult prin prisma rezistenei mixte (cu durat ntre 2 i 8 minute). Mijlocul
prin care se face verificarea este n majoritatea cazurilor, doar alergarea pe 600-800-10001500m.
Factori favorizanti:
- posibilitatile de activitate a circulatiei, respiratiei si sist muscular care sustin
efortul
calitatea metabolismului, glycogen si hormoni
calitatea proceselor volitive
coordonarea de catre SNC a activitatii aparatului locomotor si a funciitlor
vegetative
tipul fibrelor musculare cele rosii sunt lente
relatia dintre effort si ohihna

FORA
Definiie: Fora este capacitatea organismului uman de a invinge o rezisten intern sau
extern prin intermediul contraciei musculare. Ea nu trebuie confundat n aceasta postur de

calitate motric cu fora ca o caracteristic mecanic a micarii (msurat dup clasica

formula F = m x a).
Forme de manifestare
a)Dup criteriul participarea grupelor musculare, avem:
a.1. for generala care se manifest atunci cnd la efortul de nvingere a rezistenei
particip principalele grupe ale organismului uman.
a.2. for specific care se manifest atunci cnd efortul de nvingere a rezistenei
particip doar una sau cateva grupe musculare ale organismului uman (cum se ntalnete
la unele probe sau ramuri de sport).
b) Dup criteriul caracterul construciei musculare, avem:
b.1. for statica, cnd prin contracie nu se modific dimensiunile fibrelor musculare
angajate n efectuarea actului sau aciunii motrice. Un tip special de for static este cea
izotermic.
b.2. for dinamic numit i izotonic, cnd prin contracie se modific dimensiunile
fibrelor musculare angajate n efort.
b.3. for mixt, cnd pentru nvingerea rezistenei se intlnesc att contracii statice ct i
cele dinamice.
c) Dup criteriul capacitatea de efort n relaie cu puterea individual, avem:
c.1. for maxim sau absolut care poate fi static i mai ales dimanic.
c.2. for relativ, care exprim raportul dintre for absolut i greutatea
corporal, deci valoarea forei pe kilogram corp.
d) Dup modul de combinare cu celelalte caliti motrice, avem:
d.1. for n regim de vitez, sau for exploziv. Acest tip de for difer n funcie
de segmentul sau segmentele corpului i este influenat de for maxim.
d.2. for n regim de rezisten.
d.3. for n regim de ndemnare.
Unele aspecte metodice
Forta poate fi dezvoltat/educat la orice vrst, dar cu precadere dup pubertate,
deoarece prin exagerare sau netiin poate avea efecte negative asupra creterii
organismului.
Pentru dezvoltarea/educarea forei se pot folosi foarte multe exerciii fizice, mai ales
cu ncrctur, exerciii facute dup reguli specifice fiecrui procedeu metodic.
Ca tem fora poate fi abordat att n aer liber, ct i n interior, unde sunt mai multe
instalaii i materiale specifice. n lecie sau alt form de organizare a practicrii
exerciiilor fizice, fora i rezistena se poate aborda numai ca ultim tem.
Fora este calitatea motric cel mai usor de verificat, avnd foarte multe probe de control
(precizate n program, instruciuni, etc.)
Factori favorizanti:
numarul fibrelor musculare angrenate in miscare si grosimea muschilor
coordonarea impulsurilor nervoase reglarea functiilor vegetative de catre
SNC
calitatea proceselor metabolice si a subst energetice din muschi
nivelul de dezvoltare a celorlalte calitai motrice
10

puterea de concentrare, atentia, vointa , motivatia

durata contractiei musculare 15- 20 sec
starea de functionbare a ligamentelor si articulatiilor
varsta
ritmuri diurne 9-10 si 18-19 pt indici crescuti

Mobilitatea, elasiticitatea sau supletea musculara

Gradul de amplitudine a miscarii
Forme de manifestare:
generala
specifica
active
pasiva
Factori care o influenteaza:
str si tipul articulatiei
capac de intindere a ligamentelor
tonusul si forta musculara
elasticitatea discurilor intervertebrale
capacitatea SNC de a coordona procesele nuro-musculare
temperature muschilor si starea emotionala

Capitolul 6
Deprinderile motrice

Reprezint caracteristica de ordin calitativ a actelor motrice nvate;

n educaia fizic i antrenamentul sportiv, deprinderea motric reprezint un obiectiv, o
finalitate a procesului instructiv-educativ-evaluativ;
Exist mai multe definiii date deprinderilor motrice, vom aminti cteva mai reprezentative:
Deprinderea motric, o caracteristic, sau o component a actelor nvate, care prin exersare
dobndesc indici superiori de execuie( coordonare precizie, vitez, plasticitate, automatism),
M. Epuran,1976;
Component automatizat a actului motric voluntar; act sau aciune motric ajuns prin
exersare la un nalt grad de stabilitate, precizie, eficien i care asigur succesul execuiei n
sensul dorit (L.Herczeg);
Deprinderile motrice sunt stereotipuri dinamice, motrice, proprioceptive (A.N. Krestovnikov,
1954);
Deprinderile motrice reprezint componentele eseniale i totodat specifice ale diferitelor
acte motrice care mbinate n mod armonios asigur ndeplinirea unor sarcini motrice conform
principiului: eficien maxim prin cheltuieli energetice minime( A.Demeter, 1981);
Tipuri de deprinderi
Dup componentele senzoriale dominante: deprinderi perceptiv-motrice ( cognitiv-motrice);
deprinderi motrice ( gest motric nvat ca programul micrii);
dup modul de conducere: deprinderi autoconduse, n care succesiunea micrilor este
determinat de programul mental pe baza prelucrrii informaiilor interne; deprinderi
heteroconduse, n care succesiune micrilor este dat i de influenele de mediu( inteniile
adversarului);
din punct de vedere sistemic: deprinderi deschise, determinate de variaiile situaiilor;
deprinderi nchise, realizate n situaii standard;
11

 dup complexitatea situaiilor i a rspunsurilor: deprinderi elementare, automatizate

complet, stereotipe ( micrile ciclice); deprinderi complexe, parial automatizate;
dup efectorii care realizeaz actul motric: deprinderi fine; deprinderi intermediare;
deprinderi mari;
dup sensul utilizrii: tehnice, care constituie baza pregtirii n majoritatea activitilor umane
i sportive; tactice, care cuprind nlnuiri specifice;
dup obiectivele urmrite n educaia fizic colar: deprinderi de baz: mers, alergare,
sritura, aruncarea prinderea; deprinderi aplicativ-utilitare: crare-escaladare, trre,
traciune, mpingere, ridicarea transport de greuti; deprinderi specifice diferitelor
discipline, ramuri, probe sportive;
Caracteristicile deprinderilor motrice:
Componente ale conduitei voluntare ale omului, elaborate prin exerciiu;
Sunt rezultatul nvrii micrilor prin repetare; sunt specifice unei activiti;
Se caracterizeaz printr-o rapid i eficient aferentaie invers, care permite corectarea pe
moment a unor inexactiti;
Automatizarea deprinderii elibereaz scoara cerebral, asigurnd participarea ei la alte
activiti;
Deprinderile au stabilitate relativ n condiii variabile i plasticitate;
Sunt ireversibile;
Priceperile motrice: mpreun cu deprinderile, priceperile motrice constituie baza
comportamentului motric nvat, caracterizat printr-un grad superior de adaptabilitate la
situaiile n care este pus subiectul. Ele sunt tratate separat doar din raiuni didactice, pentru a
evidenia o serie de caracteristici care le difereniaz.
Cei mai muli specialiti din domeniul Teoriei Educaiei Fizice disting dou tipuri de priceperi
motrice: priceperea motric elementar i priceperea motric complex.
Priceperea motric elementar este considerat a fi prima faz a nvrii motrice, capacitatea
unui individ de a emite un rspuns motric pe baza cunotinelor i a capacitilor motrice
dobndite anterior.
Priceperea motric complex reprezint, ns, faza superioar
de valorificare n condiii variabile, neprevzute a sistemului de deprinderi motrice stpnite
de un subiect.
Cu alte cuvinte, priceperea motric reprezint un nivel nou, superior perfecionrii
deprinderilor motrice, concretizat n capacitatea de alegere i aplicare n condiii deosebite a
celor mai potrivite procedee tehnice specifice ramurilor sportive.
Ele constituie unul din scopurile procesului instructiv-educativ de educaie fizic, formarea
capacitii de aplicare eficient i raional a sistemului de deprinderi motrice n condiii reale
de via, n competiii sportive.
Caracteristicile priceperilor motrice:
- sunt componente ale activitii voluntare a omului care nu se pot automatiza;
- sunt dependente de experiena motric anterioar, de volumul de deprinderi motrice stpnit
de subiect;
- sunt condiionate de plasticitatea scoarei cerebrale i de o serie de procese psihice precum
gndirea creativ, memoria, imaginaia etc. pe care le i influeneaz pozitiv.
Spre deosebire de deprinderile motrice, a cror consolidare se face prin repetri standard
pentru formarea stereotipului dinamic, deci prin procedee metodice de tip algoritmic,
priceperile motrice se consolideaz prin "problematizare", prin crearea unor situaii noi i
dificile ce trebuie rezolvate motric.
12