Tehnici Speciale de Manevrare a Bolnavului

Seminar 1
Pozitii:
Denumirea in Gimnastica
Stand
Pe genunchi
Asezat
Culcat dorsal
Atarnat
Sprijit

Denumirea in Kineto
Ortostatism;
Pe genunchi;
Statul pe scaun
Decubit Dorsal (ventral, lateral)
Idem
Idem

Baza de sustinere este reprezentata prin figura punctelor de sprijin a corpului.

Definitia Pozitiei fundamentale:
Notiune ce precizeaza modalitatea prin care corpul si segmentele sale vin in contact cu suprafata de
sprijin de pe sol sau de pe un aparat.
Elemente caracteristice pozitiei fundamentale:
1. Baza de sustinere;
2. Punctele de sprijin ale corpului pe sol;
3. Pozitia centrului de greutate;
4. Posibilitati de mentinerea echilibrului;
5. Raportul segmentelor unora fata de celelalte;
6. Distributia pe articulatii a greutatii suportate.
Pozitia este:
Aliniamentul corpului si a segmentelor sale in raport cu linia mediana.
O atitudine statica pe care corpul si segmentele sale o pot lua pentru a asigura conditii optime de executie a
miscarilor in functie de scopul urmarit.
Pozitia Decubit:
Palmele asezate in supinatie: calcaiele lipite cu varfurile usor departate

Tehnici Speciale de Manevrare

Seminar II
Pozitia Decubit
Palmele asezate in supinatie: calcaiele lipite cu varfurile usor departate
Avantaje:
Stabilitate foarte buna datorita bazei de sustinere mare;
Echilibru bun;
Centrul de grutate este jos
Este relaxanta
Presiunea pe coloana vertebrala, articulatiile bazinului si membrelor inferioare sunt reduse.
Dezavantaje
Induce rotatia externa a soldului, fapt ce afecteaza persoanele cu coxo-artroza;
Nu se poate dezvolta aplitudina respiratorie la parametri maximi;
Pozitia Sprijin in Maini
Baza mare a punctelor de sprijin
Centrul de greutate coborat;
Stabilitate;
Dezvolta tonifierea musculaturii membrelor superioare, abdomen, fesierii si muschii spatelui.
Dezavantaje
Este o pozitie solicitanta fapt pt care nu se poate mentine foarte mult timp

Pozitia Asezat / Statul pe scaun

Trunchiul tre sa fie drept, unghi de 90 intre bust si coapse, atebratele supinate, genunchii usor departati,
calcaiele apropriate si varfurile usor departate 9maxim de 300, palmele pe langa corp orientate anterior.
Baza de sustinere mica, fara a putea sigura o stabilitate prea mare.
Un tonus minim la nivelul musculaturii paravertebrale si abdominale ;
Mentinerea acestei pozitii pune probleme coloanei, ischioanelor;
Un unghi vizual foarte mare;
Permite miscarea trunchiului si a membrelor superioare in toate planurile si cele inferioare, limitat.
Ortostatism
Baza mica;
Este o pozitie incomoda;
Mentinerea si dezvoltarea usoara a tonusului muscular;
Permite utilizarea tuturor miscarilor;
Permite analiza intregului corpului;
Favorizeara circulatia Arteriala.
Dezavantaje
Lipsa stabilitatii
Este o poz dificila, solicitanta pe termen mediu si lung.
Circulatia venoasa este dejavantajata, persoane cu probleme circulatorii / varice.
Pozitia Atarnat
Calcaiele apropriate, varful degetelor usor departate, palmele departate la niv umerilor;
Baza mare de sustinere de la niv prizelor mainilor, pana la plante.
Este nevoie de un tonus muscular foarte bun pt a sustine aceasta pozitie.
Se poate lucra foarte bine trunchiul inferior;
Unghiul vizual bun;
Degajaza articulatiile importante (discurile intervertebrale sunt
Dezavantaje
Este o poz foarte incomoda
Respiratia este foarte afectata / inspir
Este contra indicata pers cu probleme respiratorii si cardiacilor
Nu se poate lucra cu persoanele in varsta, cu copii.
Pe Genunchi
Este o poz stabila cu echilibru bun
Un unghi vizual bun
Asigura simetrie corporala
Posibilitati largi de a utiliza trunchiul superior si inferior, membrele superioare;
Dezavantaj
Pozitie foarte icomoda.
Pozitiile
Patrupedie si Cvatripedia

Posturi
Def: Postura reprezinta o pozitie impusa corpului si segmentelor sale in scop profilactic sau terapeutic.
Clasificarea Posturilor:
1. Posturi Antalgice Ajuta la diminuarea unei durei
Ex: ghemuit / durei abdominale
2. Posturi Corective
2.a Autocorective:
- Posturi de Redresare a poz corpului

Posturi Specifice

2.b Posturi Sustinute

2.c Posturi fixate sau de imobilizare
3. Posturi de facilitare a nunui proces fiziologic dereglat sau nu de boala.

Posturi Antalgice Exemple:

Intins pe spate (decubit dorsal DD), capul si umerii ridicate pe o perna, genunchii indoiti (flexati) cu un sul
sub ei, picioarele sprijinindu-se pe talpi;
Intins pe o parte (DL), pe partea corespunzatoare durerii, cu mana sub cap
si asezata pe o perna subtire, genunchii indoiti spre piept cu o perna intre ei;
DD cu coapsele si genunchii indoiti in unghi drept, gambele sprijinite pe
un scaunel sau cutie;
Decubit ventral (pe burta DV) cu/fara perna sub abdomen, capul intors pe
partea opusa membrului dureros;
Orice alta pozitie in care durerile se amelioreaza sau dispar.
Lombosciatica (corpul aplecat spre partea afectata ) ;
pleurita si fracturi costale ( pacientul sta pe partea sanatoasa) ;
colica biliara si renala ( pozitie instabila, cauta o pozitie care sa amelioreze
durerea);
ulcer gastric si duodenal n criza ( pozitie ghemuita cu exercitarea unei presiuni cu pumnul asupra regiunii
dureroase ) ;
apendicita acuta ( membrul inferior drept flectat) ;
Posturi Antidispneizante : (dispneea = dificultatea de respira):
ortopnee (pozitia ridicata a toracelui la un unghi de 45 fata de planul patului pna la ridicarea seznda,
amelioreaza dispneea - de ex. n insuficienta ventriculara stg.) ;
accesul sever de astm bronsic (a. sta n pozitie seznda si se sprijina n mini);
pleurezie ( b. sta pe partea bolnava , se amelioreaza astfel respiratia pe partea sanatoasa ) ;
pericardita lichidiana ( cu toracele aplecat nainte ; *semnul rugaciunii mahomedane * = sprijinit pe coate
si genunchi, pozitie genu-pectorala);
Posturi Fortate prin Contracturi Musuclare :
redoarea cefei (rezistenta opusa la ncercarea examinatorului de a efectua flexia capului pe trunchi, n
sindromul meningeal) ;

torticolisul ( nclinarea laterala a capului nsotita de limitarea efectuarii unei miscari - ex. n boli
neurologice, otice, musculare ) ;

tetanos ( opistotonus cu aspect de arc de cerc sau emprostotonus asemanatoare cu pozitia fatului n uter ) ;

sindromul meningeal ( capul n extensie , coapsele flectate pe abdomen , gambele flectate pe gambe );

Tulburari de mers si de echilibru :

Desi mersul este analizat n cadrul ex. obiectiv, anamneza este f. importanta ;
Anamneza vizeaza : data aparitiei tulburarilor de mers ; modul de debut ( brusc / progresiv); circumstantele
de aparitie , evolutia ( caracter permanent/intermitent) ; prezenta / absenta unor dureri asociate; APP ( daca
au mai fost cazuri n familie ) / AHC ; trat.medicam.adm.
Testarea Mersului : pacientul este invitat sa mearga pe o distanta de ctiva metri si sa se ntoarca brusc;
se apreciaza pozitia trunchiului, lungimea pasului, balansarea bratelor ;
Testarea Echilibrului : pacientul sta n ortostatism cu picioarele apropiate si cu ochii deschisi, apoi cu ochii
nchisi; se compara modul n care si mentine echilibrul n ambele cazuri ;
tipuri de mers :
boli :
Leganat de rata
miopatii grave
Ebrios-pasi nesiguri, ca de om beat
intoxicatie cu alcool/barbiturice
Cosind ( spastic) -membrul inferior afectat hemiplegia spastica
efectueaza pasul printr-o miscare n

semicerc, fara ndoirea genunchiului

Topait ( inegal )
Stepat (equin) - pamntul este atins cu
vrful apoi cu calciul , iar membrul
inferior este azvrlit
Ataxic-gambele departate, mers nesigur,
instabil, privirea spre pamnt
Rigid-Ezitant, pasi mici, fara ridicarea
picioarelor si capul aplecat nainte
schiopatnd

Coree
paralizia de sciatic popliteu extern
leziuni cerebeloase
boala Parkinson
deformari ale membrelor inferioare

Miscarile involuntare :

sau spontane apar n boli neurologice, metabolice si degenerative ; survin numai n stare de veghe , cresc la
emotii si dispar n timpul somnului ;
anamneza : data si contextul aparitiei ; evolutia ; simptome asociate ; APP ( hipertiroidie, boli
respiratorii/hepatice/renale) ; consum exagerat de alcool si cafea , fumatul;
tipuri de miscari involuntare :
boli :
Tremuraturi :
rapide si fine la nivelul extremitatilor membrelor
superioare
miscari rare, ritmice si egale la nivelul barbiei,
limbii si degetelor ; apar n repaus si sunt accentuate
de emotii pozitive / negative; miscarile policelui
contra indexului imita actiunea de numarare a
banilor ;
tremor intentional ( care si cauta tinta ) , amplu si
neregulat
Asterixis (flapping tremor) : miscari involuntare,
spasmodice, de flexie-extensie n articulatiile pumnilor
si metacarpofalangiere ( asemanatoare flfitului aripilor
unei pasari )
Miscarile coreiforme : involuntare, ample, bruste,
dezordonate, rapide, de scurta durata, afectnd un
membru sau o jumatate a corpului
Miscarile atetozice : spontane, lente, involuntare,
onulatorii, localizate la extremitati ( fata, mini)

hipertiroidism ; hipoglicemie;
anxietate ; consum exagerat de
cafea si tutun
boala Parkinson
afectari cerebeloase

encefalopatie hepatica sau

respiratorie; uremie
Coree ; encefalita
afectari ale nucleilor bazali ai
creierului

Xipoxemie - O2 Scazut
Hipercarmie O2 Crescut

Tehnici de Manevrare a Bolnavului

In pozitia decubit, cu genunchii la piept, unghiul dintre trunchi si coapse este de 120 0, fac ce s-a constatat ca
este cea mai relaxanta pozitie pt coloana.
Posturi Corective Sustinute
Pacinentul nu poate sa sustina o pozitie corectiva si necesitatea de a utiliza accesorii in vederea mentinerii
acesteia. (suluri, perne, mingiute, saculeti cu nisip).
Orteza - Este un dispozitiv adaugat corpului (se atasaza), are mai multe roulri printre care si de sustinere,
imobilizare si de refacere sau de sustinere a unei functii.
Proteza Este un dispozitiv care inlocuieste un anume segment.
Posturi Facilitatotii ale unui proces fiziologic legat sau nu de boala.

Gimnastica Burger Reprezinta un ansamblu de posturi care folosteste gravitatia si care faciliteaza golirea si
umplerea vaselor cu sange. Se utilizeaza in afectiuni circulatorii si se executa de 5-6 ori pe zi.
Etapele Gimnasticii Burgar
1. Pacientul sta in decubit dor cur memb infer ridicate la un unghi de 45 fata de planul patului, timp de 1-3 min
2. Pacientul sta in asezat cu gambele pendulate fara a atinge solul cu picioareletimp de 1-3 min.
3. Pacientul revine in decubit dorsal cu membr infer extinse timp de 5 min. Se pot efectua cateva miscari de
flexie/extensie a piciorului sau a gambei pe coapsa dar nu mai mult de 5 repetari.
Gimnastica Burger poate fi uneputul sau sfarsitul unui program kinetic.
Anteroscleroza arterelor membrelor inferioare
Afectiunuile aparatului circulator
Postruri facilitatori in afectiunile Digestive
Decubit lateral drept pt a drena bila din colecist (efect colecisto kinetic) 15-30 min.
Posturi in afectiuni Neurologice
AVC Posturarea in Hemiplegie - Decubit dorsal
Decbit lateral
Se aseaza pe partea afectata
Tehnici 4
Prkinson este un sindrom extra piramidal (a unei miscari de: precizie, acuratete, finete, sigure.)
Bradichinetic Initieaza cu greutate miscarile.
Hemiplegicii - Nu pot face miscarile! 08:08
Posturile Facilitatorii in Afectiunile Respiratorii
Se fac dimineata pe nemancate, dupa tratamentul indicat si se postureaza 25-30 min dar se pot face si pe timpul
zilei, atunci cand este cazul si situatia o cere.
Posturi:
Flexia trunchiului la 30-400, datorita faptului ca musculatura abdominala si toracala se realxeaza si favorizeaza
(usureaza) respiratia.
Decubit lateral cu genunchii flectati
Decubit Lateral cu genunchii flectati
Pozitia Birjarului Din asezat cu sprijin ale antebratelor pe coapse (trunchiu usor aplecat spre inainte).
Sprijin cu palmele pe marginea patului
Pozitia de Cliva Aplecat cu trunchiul pe marginea patului, cu capul in jos, palmele pe sol si bazinul pe pat.
Postruri pt drenaj bronsic Faciliteaza evacuarea secretiilor toracio bronsic. Se tine cont de cele doua reguli!!!
PRIMA REGULA Se va utiliza gravitatia care va asigura panta de curgere a secretiilor spre trahee.
A DOUA REGULA Sa nu incarc segmentul pulmonar incarcat (sa nu stea/asezat pe segmentul incarcat.
Mobilizarea Pacietului in pat
Intoarceri
I. Intoarcerea din decubit dorsal in decubit lateral
a) Propriuzisa cu un singur kinetoterapeut se intoarce capul spre partea pe care urmeaza a fi intors.
Bratele sunt incrucisate iar membrul inferior se flecteaza pe partea opusa a partii pe care urmeaza a fi
intors. Se face priza pe omoplatul de pe partea genunchiului flexact si pe bazinul de pe aceiasi parte. Se
trage simultan din ambele prize si se pozitioneaza pe marginea patului.
b) Cu pacientul obez/supraponderal
c) Cu doi kinetoterapeutii (doua variante)
II. Intoarcerea din decubit dorsal in decubit ventral:

a) Cu cotul flectat Cotul memb super de partea intoarcerii este mult flectat iar palma este asezata la
ceafa, bratul opus se aseaza pe piept, trecand cu cotul de linia mediana a trunchiului, iar piciorul de pe
aceiasi parte este asezat peste piciorul intins.
b) Cu cotul extins
III. Mobilizarea lui din decubit ventral in decubit dorsal
a) Cu membrul de partea intoarcerii in prelungirea trunchiului
b) Cu membrul superios sub creasta iliaca.
Albert Hass a descoperit mai multe posturi pt a a facilita drenajul bronsic.
Hipercarbia* Cresterea nivelului de dioxid de carbon (CO2)
Clivitate* Inclinarea trunchiului pe lan orizontal.
Disnee* DISPNE s. f. Greutate n respiraie n boli cardiace sau respiratorii; nduf. Din fr. dyspne, lat.
dyspnoea.

Tehnici Speciale 5
Sunt patru tehnici principale in Tehnici de ridicare si deplasare
Intoarceri, ridacari si deplasari.
I.
Ridicarea si deplasarea cu tractiune (pacientul este cooperant, dispune de o forta musculara buna la niv
membr superioare)
II.
Ridicare si deplasare cu ajutor simplu (pacientul este cooperant, participa la miscarea propusa)
III.
Ridicarea si deplasarea cu doi kinetoterapeuti (pacientul este necooperant)
IV. Ridicarea si deplasarea laterala
Ridicarea si deplasare cu traciune (pacient cooperant)
Tehnici Speciale 6
Mobilizarea Pacientului in Asezat
1. Ridicarea pacientului din asezat in decubit lateral (pacientul este cooperant (PC))
a) Flexarea genunchilor si asezarea lor in exteriorul patului iar calcaiele pe marginea patului.
b) UN brat trece peste partea superioara a spatelui si face priza pe omolatul distal fata de kinetoterapeut. Al
doilea brat face priza pe s
2. Ridicarea Pacientului in Asezat in decubit Dorsal (pacientul necooperant) PN) cu unul sau kinetoterapeuti.a
3. Ridicarea pacientului din Asezat in Ortostatism
a. Deplasarea Pacientului pana ajunge cu picioarele pe sol.
b. Ridicarea propriuzisa a pacientului in ortostatism (se poate face cu unul sau doi Kinetoterapeuti).
Tehnici Speciale 7 RECAPITULARE
Tehnici de Manevrare a Bolnavului LP 8
Transferul
Implic i un mijloc de ambulaie (scaunul rulant).
Utilizarea Scaunului Rulant
Caut pe youtube: tehnici de transfer!
Def:
Definete schimbarea poziiei pacientului dintr-un loc n altul, de pe o suprafa pe alta, n funcie de cerinele
momentului.
Modaliti de Transfer:
1. Transfer Pasiv pacientul nu se implic cu nimic
2. Pasivo-activ pacientul contribuie n anumite momente ale aciunii.
3. Transfer activ dirijat face singur micarea dar necesit ghidarea terapeutului.

4. Transferul Activ/Auto transferul Face singur tehnica de transfer dup antrenament i repetiii.
Scaunul Rulant
Poate reprezenta un mijloc principal de ambulaie pt cei cu invaliditate total, pt bolnavii cu boli neurologice,
etc.
Sau poate reprezenta un mijloc temporar de locomoie.
naintea transferului ca aciune/tehnic, trebuie tiut elementele necesare acestei manevre.
1. Stabilitatea Scaunului Rulant (blocarea roilor)
2. Informarea pacientului n legtur cu ce urmeaz s i se ntmple.
3. ndeprtarea sprijinitoarelor pt picioare i (brae de pe partea transferului)
4. Poziionarea scaunului rulant n funcie de tehnic folosit.
Scaunul Rulant poate influena Starea Bolnavului prin:
Poziie corporal
Integritatea tegumentelor
Funciile organismului n ansamblu
Starea de bine a pacientului
Scaunul este Considerat o prelungire a corpului pacientului cu scopul de a mbunti gradul de independent
funcional al acestuia.
Evaluarea Scaunului Rulant:
1. Evaluarea statusului clinc al pacientului este necesar s se cunoasc diagnosticul i pronosticul pacientului
i problemele curente ale pacientului care pot interfera cu utilizarea scaunului rulant (vrsta, spascitate, prezena
unor redori articulare i scderea forei musculare i a rezistenei.
2. Evaluarea mediului n care pacientul utilizeaz scaunul rulant: accesul n cas, limea uii, Aria necesar pt
ntoarcerea scaunului rulant, locul n care trebuie utilizat scaunul rulant, dac pacientul particip la sporturi pt
handicapai, posibilitile de plat i ntreinere a scaunului rulant, ce mijloace de transport folosete bolnavul
(dac ofeaz i cum este ncrcat i descrcat din main).
Msurtorile Necesare Prescrierii SR
Se for face cu pacientul n aezat. Dac pacientul are afeciuni ce necesit purtarea unor orteze, msurtorile se
fac cu ortez ataat pe pacient.
Prima msurtoare: lime ezutului. Distribuirea greutii pacientului pe toat limea posibil i meninere
limii totale a scaunului ct mai mic posibil.
Msurarea se va face la nivelul cele mai late pri a coapselor sau a oldurilor. Jocul SR, se adaug 2-2.5 cm de
o parte i de alta la msurtoarea fcut.
Adncimea ezutului
Distribuia greutii corporale pe toat suprafaa ezutului pt a evita escarele la nivelul feselor i a normaliza
tonusul muscular n tot corpul.
Msurarea se face din spatele feselor pn n regiunea Poplitee cu genunchiul flectat.
Jocul SR este de 1.75 pn la 2.5 cm.
nlimea ezutului de la podea i nlimea suporturilor pt picioare. Punctul cel mai de jos al suporturilor pt
picioare trebuie s fie deasupra solului cu minim 5 cm. nlimea ezutului de la podea se face astfel:
Msurarea se face de la nivelul ezutului de la podea sau de la fosa poplitee la baza clciului.
Verificarea se face prin introducerea degetelor terapeutului sub coapsele pacientului la nivelul din fa a
scaunului.
nlimea sptarului:
Obiective:
Asigurarea unui suport adecvat pt spate potrivit pt nevoile funcionale ale bolnavului. Msurtoarea se a face de
la ezut la part superioar a umerilor. nlimea se ajusteaz n funcie de necesitile pacientului (n medie cu
10 cm). Sptarul nu trebuie s fie nici prea nalt i nici prea mic.
nlimea braelor
Obiective:
Meninerea posturii
Meninerea suportului i aliniamentului adecvat a membrelor superioare

A permite schimbri de poziie prin bascularea/ mpingerea n jos a suporturilor de brae.

Msurtoarea se face de la suportul de ezut pn la baza cotului flectat.
Jocul suportului pt bra trebuie s fie de 2.5 cm.
Poziionarea i aliniamentului corect n scaunul rulant au urmtoarele obiective:
1. Prevenirea deformrilor
2. Normalizarea tonusului muscular
3. Evitarea Escarelor
4. Promovarea funciilor motorii i vitale.
Tehnici 9 - 01 Dec.
Tehnici 10
Transportul pacientului
Ridicarea si deplasarea acestuia dintr-un loc in altul
Depinde de urmatorii Factorii
1. Locul Leziunii
2. Gravitatea leziunii
3. Nr de pers prezente la locul accidentului
In functie de mijloacele existente la locul accidentului se clasifica in:
A. Transportul pacientului fara mijloace ajutatoare
I. Transportul pacientului cu un salvator
a. transportul pacientul in ortostatism
b. transportul pacie pe bratele salvatorului
c. transportul pacientului pe spatele pacientului
d. transportul pacientului pe umerii salvatorului
II. Transportul pacientului cu ajutorul mai multor persoane
a. Transportul in ortostatism
b. Transportul pacientului in pozitia asezat
- scaun format din 4,3,2 maini.
c. transportul pacientului pe bratele salvatrilor
d. Transportul pacientului unul dupa altul
B.
Transportul Pacientului cu mijloace specializate (targa Lungime 2., latime de 60 cm)
a. Ridicarea si asezarea pe targa
- culesul din lateral
- culesul de sus (puntea olandeza)
II. Transportul pacientului in decubit cu targa
a. Pe teren plan
b. Pe teren care urca
c. Pe teren care coboara.
III. Transportul pacientului cu mijloace improvizate
a. Cearceaf, patura (rulate pe lungimea pacientului)
b. Pardesiu/palton ( pe bratele carora au fost introduse doua bete rezistente)
c. doua bete introduse intr-un sac fara colturi.
d. un scaun, o usa
11.20 incepe prezentarea