Subiecte examen baschet

1. Caracteristicile jocului competitional (se refera la dinamism si

rapiditate, aciclitate tehnica si complexitate.., tendinta de universalism tehnico-tactic, accesibilitate organizatorica, teorie dezvoltata, dezvoltare fizica, educarea calitatilor de ordin psihic). Dinamism si rapiditate. Specifica tuturor jocurilor sportivedinamismul, aceasta caracteristica este si mai evidenta in baschet datorita bogatiei de actiuni in mod necesar diversificate, cu aspecte de unicat, de la o faza la alta a meciului. Aceasta bogatie de actiuni se desfasoara intr-un tempo foarte rapid, cu participarea simultana aproape a tuturor jucatorilor, imprimand o nota de mare spectaculozitate. Aciclitate tehnica si complexitae tehnico-tactica. Caracteristica de aciclitate, de solicitare la miscari independente, dar coordonate, este concretizata in structuri de procedeee tehnico-tactice de la cele mai simple pana la cele mai complexe. Baschetul este jocul sportiv cu cel mai bogat fond de procedee tehnico-tactice, ceea ce stimuleaza dezvoltarea continua atat a jocului, dar si a maiestriei sportive, inclusiv a celor mai buni jucatori. Acest fond mereu in curs de amplificare ofera vaste posibilitati de adaptare a tehnicii si tacticii la particularitatile individuale ale fiecarui jucator. Tendinta de universalism tehnico-tactic. Participarea, teoretic egala si in permanenta, a tuturor componentilor echipei, atat la fazele de atac, cat si cele de aparare stimuleaza multilateralitatea pregatirii fiecarui jucator si implicit maiestria. Specializarea pe posturi intervine cu un fond suplimentar de deprinderi si priceperi tehnico-tactice care se grefeaza pe baza de pregatire multilaterala necesitata de specificul jocului care obliga pe fiecare component al unei echipe sa actioneze cu o frecventa mai mare sau mai mica pe toate posturile si in toate zonele de atac si de aparare. Accesibilitate organizatorica. Necesitand pentru practicarea jocului formatii cu un numar destul de redus de jucatori (numai 5), in comparatie cu alte jocuri, si faptul ca se poate juca atat in sali cat si in aer liber, pe terenuri care necesita suprafete relativ mici, evidentiaza aceasta caracteristica a accesibilitatii. Adaugandu-se simplitatea echipamentului si posibilitatea de a fi practicat si sub forme simplificate in formatii reduse ( de ex. 3 la 3), aceasta caracteristica a accesibilitatii este si mai evidenta, motiv pentru care este preferat de copii si tineri. Teorie dezvoltata. Prin continutul sau, mereu susceptibil de organizare si perfectionare individuala si colectiva pana la limitele subtilitatii, baschetul se preteaza la studiu, pregatire teoretica devenind astfel o necesitate nu numai pentru antrenori, dar si pentru jucatori. In acest cadru, initiativa creatoare a antrenorilor si jucatorilor s-a concretizat si concretizeaza, studiul permanent, inclusiv al propriei prestatii si in solutii originale exprimate in planuri tactice distincte, de la meci la meci in metode de antrenament,

precum si articole si lucrari de specialitate. Dezvoltarea fizica. Practicarea baschetului cointereseaza in miscare toate segmentele corpului. Aceste miscari, executate cu si fara minge, sunt localizate relativ egal si simetric fata de planurile antero-posterior si frontal; aproape ca nu exista diferentieri cantitative si calitative privind abidextrismul miscarii segmentelor, fapt care determina o dezvoltare fizica armonioasa in cadrul unor limite optime stabilite de stiinta. Acestor aspecte morfologice ale baschetului i se adauga influenta asupra marilor functii ale organismului: circulatia, respiratia etc. Practicarea baschetului influenteaza pozitiv dezvoltarea calitatilor motrice: indemanarea (coordonare , viteza si detenta) viteza rezistenta Educarea calitatilor de ordin psihic. Educarea spiritului de colectiv, de echipa. Practicarea baschetului il formeaza de timpuriu pe copil si pe tanar in spiritul subordonarii intereselor personale celor colective (ale echipei), deprinzandu-i cu ideea ca realizarea intereslor si aspiratiilor individuale trebuie considerata integrativ cu rezolvarea intereselor si obiectivelor echipei. Un jucator, oricat de bun ar fi, castiga si pierde cu echipa sa si obtine in clasament pozitia pe care aceasta o are. Spiritul de organizare si de disciplina constienta sunt educate prin insasi acceptarea benevola a subordonarii fata de regulile de joc si competitie, de arbitraj, de disciplina tactica si de antrenament etc. Trebuie pusa in evidenta contributia practicarii baschetului la dezvoltarea si educarea initiativei, a combinativitatii, vointei de a invinge greutatile. 2. Sistematizarea tehnicii jocului de baschet in atac si in aparare. Tehnica jocului de baschet reprezinta ansamblul de miscari specifice pe care le executa un sportiv in timpul practicarii jocului, in concordanta cu regulile si sarcinile ridicate de participarea echipei sale in competitie. Sistematizarea tehnicii jocului fara minge ATAC
1) pozitie fundamentala:

APARARE 1) pozitie fundamentala: - inalta; - medie; - joasa; 2) deplasarile:

- inalta; - medie; - joasa; 2) deplasarile:

- alergarea adaugat > normala; inainte; > cu sprint pe 5, 10, 15, 20m; spatele; > cu opriri si porniri bruste; laterala; > cu schimbare de directie; 3) sariturile: - cu desprindere de pe loc; - cu elan; 4) pirueta. de brate.

- alergarea > inainte; > cu spatele; > laterala;

- pasul > > cu >

3) sariturile: - de pe loc; - cu elan; 4) pirueta. 5) jocul de picioare si lucrul

Sistematizarea tehnicii jocului cu minge 1) Tinerea mingii: - cu o mana (apucat; in echilibru) - cu doua maini a. simetrica (la piept; deasupra capului; in dreptul bazinului) b. asimetrica (in dreptul umarului; deasupra capului) 2) Prinderea mingii: - cu o mana - cu doua maini (de pe loc; din alergare; din saritura) 3) Pasarea mingii: - cu o mana (de la umar; de la spate; peste umar; in semicarlig; din dribling) - cu doua maini a. de la piept; cu pamantul; deasupra capului. b. de pe loc; din deplasare; din saritura. 4) Oprirea: - intr-un timp - in doi timpi 5) Pivotarea: - cu pasire

- cu intoarcere (ofensiva; defensiva) > 45 > 90 > 180 6) Driblingul: - cu mana dreapta pe loc (inalt; mediu; jos) - cu mana stanga pe loc (inalt; mediu; jos) - cu mana dreapta (din mers; din alergare) - cu mana stanga (din mers; din alergare) > inainte; lateral; inapoi. > inalt; mediu; jos. - cu variatii de ritm - cu schimbari de directie > cu trecerea mingii prin fata > cu trecerea mingii pe la spate > cu trecerea mingii printre picioare > cu pirueta 7) Aruncarea la cos: - de pe loc > cu o mana de la umar > cu o mana de sus - din deplasare > din dribling > din alergare - din saritura > cu desprindere din loc (precedata de oprire intr-un timp; in doi timpi) - din pasa; din dribling. - din voleibolare.

3. Descrierea modelului de executie si metodica invatarii pozitiei fundamentale Pozitia fundamentala pozitia initiala a majoritatii procedeelor tehnice. Tehnica de executie: jucatorul se afla cu genunchii usor indoiti si orientati putin spre interior, picioarele sunt departate in lateral, aproximativ la nivelul latimii umerilor. Gleznele indoite, greutatea corpului repartizata egal pe intreaga suprafata a talpilor asezate paralel pe sol. Trunchiul este usor aplecat spre inainte flexie a articulatiilor gleznelor, genunchilor si a soldurilor. Umerii relaxati, cu bratele usor departate in lateral, pregatite pentru

a actiona in toate planurile si sensurile, in vederea prinderii mingii. Capul si barbia se mentin in sus, privirea cautand sa cuprinda o cat mai mare zona din teren. Metodica invatarii: A.> Gasirea pozitiei optime; > Dezechilibrari: pe perechi, un jucator in pozitie fundamentala, celalalt incearca sa-l dezechilibreze; B.> Din alergare, la semnal, oprire in pozitie fundamentala; > Pe perechi, fata in fata, cu mainile sprijinite de umerii partenerului, deplasare in pozitie fundamentala; C. Jucatorii executa joc de picioare si lucru de brate, mentinand o pozitie fundamentala joasa. La primul semnal al profesorului, sprinteaza inainte, la al doilea executa oprire si deplasare cu spatele in pozitie fundamentala cu pasi adaugati. 4. Descrierea modelului de executie si metodica invatarii pasei cu doua maini de la piept de pe loc. Tehnica de executie: din pozitie fundamentala, cu mingea tinuta in deptul pieptului in priza simetrica cu doua maini, se incepe miscarea de extindere a bratelor spre inainte. Partea finala a executiei da un ultim impuls mingii printr-o miscare de biciuire, executata din articulatiile pumnilor si de impingere din degete (mai putin degetele mari). Datorita impulsului dat mingii, bratele sunt intinse inainte, la inaltimea umerilor, catre directia de pasare, cu palmele orientate in jos, cu degetele rasfirate. In cazul in care mingea este trimisa la o distanta mai mare de 5-6m, miscarea bratelor va fi insotita de un impuls suplimentar dat printr-o pasire spre inainte. Metodica invatarii: > Pe perechi, elevii situati la 3-4m distanta unul fata de celalat, pase in doi cu doua maini de la piept. > Pasarea mingii in formatii cu capitan (in linie, in semicerc, in cerc, in sir ghemuire dupa pasare). > Pase in triunghi (spre dreapta, spre stanga) > Pase in patrat > Pase in stea > Pase in romb 5. Descrierea modelului de executie si metodica invatarii driblingului Reprezinta elementul tehnic care da posibilitatea jucatorului sa se deplaseze in teren, fara a se abate de la regula inaintarii cu mingea (pasilor) Driblingul poate fi executat prin impingerea, rostogolirea sau lovirea mingii. Tehnica de executie: palma, cu degetele rasfirate, ia contact

cu mingea pe traiectoria sa ascendeta, acoperind o parte a calotei superioare, putin dinapoi, a mingii. Prin flexia bratului din articulatia cotului si a mainii din cea a pumnului, se amortizeaza forta ascensionala a mingii care este totodata controlata; imediat palma imprima mingii o noua impulsie spre sol, printr-o miscare a antebratului din articulatia cotului, a pumnului si a degetelor, conducand mingea pe traiectorie descendenta. Impulsul dat mingii spre sol va fi orientat putin lateral, oblic si inainte fata de jucator, unghiul de contact al mingii cu solul depinzand de viteza de deplasare jucatorului. Intreg acest ansamblu de miscari este cunoscut sub denumirea de miscare de pompare. Metodica invatarii: > Dribling pe loc: cu mana dreapta, cu mana stanga, inalt, mediu, jos. > Dribling din mers si din usoara alergare: cu mana drepata, cu mana stanga, inainte, cu spatele, lateral. > Dribling cu deplasare in ghemuit > Dribling cu ocolire de jaloane. > Dribling cu schimbari de directie cu trecerea mingii prin fata, cu pirueta, pe la spate, printre picioare. Structuri de procedee tehnice > Dribling cu schimbari de directie- pasa din deplasare schimbare de directie prinderea mingii dribling aruncare la cos din dribling. > Dribling aruncare la cos din dribling. 6. Descrierea modelului de executie si metodica invatarii opririi intr-un timp Tehnica de executie: jucatorul, in momentul care precede prinderea mingii, executa o usoara saritura inainte, pe orizontala. Prinderea mingii se face in saritura, aterizarea facandu-se pe ambele picioare care vor fi proiectate putin inainte. Gleznele, genunchii si trunchiul se flecteaza foarte multa, jucatorul intrand in pozitie fundamentala. Metodica invatarii: > Fara minge, usoare sarituri, la semnal aterizare in pozitie fundamentala, cu sau fara schimbare de plan > Aruncare mingii in sus saritura prindere oprire. > Prinderea oprire, dupa ricosarea aceteia din sol. Structuri de procedee tehnice > Formatie cu capitan, cu aplicarea structurii: iesire la minge prindere oprire - pasa deplasare. > Iesire la minge prindere pivotare 180 - pasa deplasare.

> Dribling oprire pivotare pasa deplasare. --- Joc 5*5 cu tema: intrarea in posesia mingii se face prin oprire intr-un timp; --- Joc 5*5 fara finalizare, cu aplicarea structurii: prindere de minge oprire pivotare pasa; sau prindere oprire pivotare dribling pasa;
7. Descrierea modelului de executie si metodica invatarii

pivotarii. Tehnica de executie: jucatorul oprit in pozitie fundamentala, cu mingea in protectie prin lucrul de brate, trece greutatea corpului pe piciorul ales ca pivot, executand o usoara flexie in toate articulatiile acestui picior. Corpul se apleaca spre inainte, calcaiul piciorul pivot se ridica de pe sol si printro usoara extensie in articulatiile acestui picior, jucatorul executa o pasire spre inainte cu celalalt picior ( oscilant). Pingeaua piciorului pivot nu se va ridica de pe sol. In timpul executiei, piciorul pe care se paseste nu ramane intins, ci usor indoit din genunchi , preluand o parte din greutatea corpului la fiecare contact cu solul. Metodica invatarii : - Exercitii fara minge : -pasiri inainte, inapoi, lateral cu revenire in pozitie fundamentala -intoarceri prin pasiri repetate, la indicatia profesorului - Exercitii individuale : -aruncarea mingii in sus si putin inainte deplasare- saritura- prinderea mingii- oprire- pivotare -pivotare cu schimbarea locului de tinere a mingii (elemente de protectie) - Exercitii in grup : -formatii de minge la capitan, cu executia opririi si a pivotarii : in linie, in semicerc, in cerc -Structuri de procedee tehnice: -dribling-oprire-pivotare-pasa. 8.Descrierea modelului de executie si metodica invatarii aruncarii la cos de pe loc cu o mana de deasupra capului Tehnica de executie: in pozitie fundamentala, mingea este tinuta in priza asimetrica, in dreptul pieptului, la nivelul barbiei. Palmele mainii care executa aruncarea se afla inapoi si usor sub minge, cu degetele rasfirate si cu cotul arientat in jos, flexia bratului pe antebrat formand un unghi de aproximativ 90, cealalta mana sprijina mingea din lateral. Privirea este indreptata spre inel sau spre panou. Piciorul de pe partea bratului de

aruncare este cu o jumatate de talpa inaintea celuilalt. Aruncarea propriu-zisa, incepe cu o tripla extensie a membrelor inferioare, consomitent cu ducerea bratelor in sus. Mingea paraseste mana printr-o flexie palmara pronuntata din articulatia pumnului, miscare de biciuire. Metodica invatarii: > Aruncare la cos de pe loc din apropierea panoului (1m), din unghi de 45, din cele trei unghiuri de baza. > Aruncare la cos de pe loc, cu modificarea distantei si a unghiurilor de aruncare. Dupa aruncare, fiecare jucator recupereaza mingea, o paseaza la sirul de unde a aruncat si se deplaseaza la coada sirului urmator. > Concursuri de aruncari la cos: cine inscrie mai repede 10 cosuri cine inscrie mai multe cosuri din 10 aruncari Structuri de procedee tehnice > Deplasare- prindere oprire aruncare la cos. > Dribling oprire pivotare aruncare la cos. 9.Descrierea modelului de executie si metodica invatarii aruncarii la cos din dribling. Tehnica de executie: dribling in alergare, jucatorul da un impuls mai puternic mingii la ultima bataie a acesteia in sol, pentru a avea posibilitatea sa efectueze o pasire mai lunga, cu picorul de pe partea bratului de aruncare, decat cea normala din timpul aruncarii. Impulsia mai puternica a mingii in sol coordonat cu aceasta pasire mai lunga, permite ca mingea sa poata fi prinsa cu doua maini si dusa spre piept. Alergarea este continuata cu o a doua pasire, pe piciorul opus bratului de aruncare, care ia contact cu solul, avand rolul de a bloca si frana viteza de translatie, prin rulare calcai talpa pingea, transformand energia acumulata in deplasare in forta de ridicare pe verticala. Desprinderea de sol este ajutata si prin pendularea dinapoi spre inainte si sus a genunchiului celuilalt, cu ducerea coapsei la orizontala. Corpul si piciorul de bataie se extind, miscarea de aruncare fiind inceputa de brat prin ducerea mingii deasupra capului, bratul formand cu antebratul un unghi aproape drept. Aruncarea la cos este executata in punctul maxim al sariturii, corpul fiind intins, bratul orientat pe directia aruncarii, mingea parasind mana ca urmare a unui ultim impuls dat prin flexia palmara a articulatiei pumnului, miscare de biciuire. Aterizarea se face pe ambele picioare si pe cat posibil cat mai aproape de locul de desprindere in saritura, pentru o eventuala recuperare in situatia ratarii aruncarii.

Metodica invatarii: > Din apropierea cosului (1,5m), din unghi de 45 fata de panou, cu mingea tinuta in priza asimetrica cu doua maini, se executa pasire pe picorul stand, desprindere in saritura si aruncare la cos; aterizarea se va face pe ambele picoare. > De la o distanta de circa 2,5m fata de cos, se executa pasire mai lunga cu piorul drept, apoi cu stangul, desprindere in saritura, aruncare la cos si aterizare pe ambele picoare. > De la o distanta de circa 3m fata de cos, se executa pasire cu picorul stang, simultan cu executia unui singur dribling, apoi pasire mai lunga cu picorul drept si prinderea mingii, pasire cu picorul stang, desprindere in saritura si aruncare la cos; aterizarea se face simultan pe ambele picioare. Structuri de procedee tehnice > Aruncarea mingii in sus si inainte prindere oprire dribling aruncare la cos din dribling. > Iesire la minge prindere oprire fenta de aruncare fenta de depasire dribling aruncare la cos din dribling. > Pase in doi din deplasare, finalizare aruncare la cos din dribling. 10.Descrierea modelului de executie si metodica invatarii aruncarii la cos din alergare Tehnica de executie: aruncarea la cos din alergare se executa, ca procedeu, identic aruncarii la cos din dribling, cu singura deosebire ca mingea ii este pasata jucatorului care urmeaza sa finalizeze. Acesta, in alergare, isi coordoneaza in asa fel pasii, ca momentul de prindere a mingii sa coincida cu o pasire ceva mai lunga decat in mod obidnuit, pe picorul mainii de aruncare. In timpul zborului executa prinderea mingii cu doua maini, pe care o duce spre piept. De aici succesiunea complexului de miscari, pasire mai scurta pe piciorul de bataie, privirea orientata spre panou, bataia, desprinderea, zborul, aruncarea propriu-zisa si aterizarea sunt identice procedeului de aruncare din dribling. Metodica invatarii: > Alergare prinderea mingii printr-o pasire mai lunga pe piciorul drept, pasire cu picorul stang, desprindere in saritura si aruncare la cos; aterizarea se face simultan pe ambele picoare. Succesiunea prinderii mingii urmeaza metodologia: minge luata din mainile profesorului (elevului); minge usor aruncata in su de profesor; minge aruncata in sus si inainte de executant; minge pasata din lateral de catre profesor.

Structuri de procedeee tehnice > Schimbare de directie prindere aruncare la cos din alergare. > Dribling pasa deplasare prinderea mingii aruncare la cos din laergare. > Exercitiul complex pe tot terenul cuprinzand pase din deplasare cu doua maini de la piept, pasa cu o mana de la umar, aruncare la cos din alergare. 11.Sistematizarea tacticii jocului de baschet in atac si aparare. IN ATAC: > demarcajul - in lateral; - in adancime; > iesire la minge > pozitia triplei amenintari > patrundere - pe partea mingii; - din partea opusa mingii; > depasire - cu pasire deschisa - cu pas incrucisat; - cu pirueta; > recuperare ofensiva - dupa aruncarea proprie; - la aruncarea coechipierului; IN APARARE: > marcaj - normal; - agresiv; - la interceptie; - diferentiat; - specializat; > actiuni individuale - interceptia; - smulgerea mingii; - scoaterea mingii din dribling; - provocarea unei agajari 1 la 1; - capacul

> recuperare defensiva 12.Descrierea modelului de executie si metodica invatarii actiunii tactice individuale depasirea Depasirea reprezinta actiunea tactica individuala prin care atacantul cu minge foloseste un ansamblu de procedee si mijloace cu ajutorul carora se demarca si folosind driblingul, ataca cosul (sau va pasa in continuare) Tehnica de executie: Vom pleca in fata modelului nostru de la oprirea realizata de atacant, concomitent cu prinderea mingii si folosirea ca pivot a piciorului din urma. a) Din pozitia triplei amenintari, atacantul, in functie de felul in care este marcat, va preceda intotdeauna plecarea in depasire printr-o fenta. Astfel in cazul in care aparatorul se mentine la o distanta ceva mai departata, el va trebui sa faca o fenta de aruncare la cos prin care sa-l determine pe aparator sa se apropie de el; b) Daca aparatorul executa un marcaj apropiat, eficienta unei fete de plecare spre stanga cu picorul de pe aceasta parte, determina deplasarea aparatorului in aceasta directie ceea ce ii usureaza plecarea in depasire pe partea dreapta; c) Revenirea din aceasta fenta de pasire deschisa si plecarea in depasire cu dribling se va face printr-un pas incrucisat efectuat cu piciorul stang peste dreptul, protejand mingea inainte de efectuarea primei impulsii in drbling. De notat: > lungimea pasului de atac > protectia corecta a mingii, umerii si piciorul stang constitue un paravan in protectia mingii, driblingul cu mana dreapta la o distanta de o latime de corp; > pastrarea permanenta a unui camp vizual. Metodica invatarii: Etapa 1. Etapa invatarii. Pregatirea tehnica. Rezolvarea cu succes a depasirii cere din partea jucatorului un control deosebit asupra: - conducerii mingii cu ambele maini (ambidextrie); - protectie mingii in timpul driblingului; - schimbarilor de directie in dribling; - opririlor, fentelor si pivotarilor; - aruncarilor la cos din deplasare si din saritura. Etapa 2. Etapa conditiilor apropiate de joc In invatarea si perfectionarea actiunii de depasire se

folosesc si urmatoarele exerctii cu desfasurare pe jumatate sau pe tot terenul: - fenta de aruncare dribling oprire pasa. - fenta de aruncare dribling aruncare la cos. - schimbare de directie alergare prindere oprire si depasire. - dribling cu schimbare de directie oprire pasa deplsare prindere oprire depasaire cu aruncare la cos din saritura. Etapa 3. Se incadreaza actiunea de depasire in sistemul de atac, in semicerc sau cu jucator pivot. > Joc 5*5 cu tema pe jumate si pe tot terenul: - sunt valabile numai cosurile inscrise prin depasire; - cosurile inscrise din depasire valoreaza 3 puncte; - cosurile inscrise din depasirea pivotului sau a extremelor valoreaza 4 puncte. 13. Combinatia tactica da si du-te - descrierea modelului de exectuie si componentele combinatiei. Este combinatia tactica fundamentala de atac desfasurata intre doi jucatori, ce poate fi integrata in roice sistem de circulatie ofensiva, prin care jucatorul care paseaza patrunde in mod sistematic spre cos in scopul de finalizare. Se realizeaza intre doi jucatori : jucatorul aflat in posesia mingii o va pasa unui coechipier apropiat, dupa care executa o actiune de demarcaj individual cu directie de cos (realizand patrundere) pentru a primi mingea si a incerca sa finalizeze printr o aruncare la cos. Alte varinate ale combinatiei: - cu demarcarea celui care paseaza cu ajutorul coechipierului caruia i s-a pasat (incrucisare simpla pe jucator static); - demarcarea celui de-al treilea atacant prin blocajul efectuat de primul pasator. Componentele combinatiei: a) Transmiterea mingii si intrarea in posesia acesteia de catre partener presupune: - din partea celui care executa pasa, ca aceasta sa fie precedata de o fenta pentru a determina culoarul de pasare prin mutarea atentiei aparatorului spre o alta directie; - din partea primitorului, castigarea prioritatii de plan fata de aparatorul direct in raport de minge, prin executia unei iesiri la minge si de folosirea momentului de intrare in posesia mingii drept faza initiala pentru actiunea sa urmatoare. b) Demarcajul indivdual al pasatorului urmat de patrundere cu

directie de cos, folosind in acest scop urmatoarele mujloace: - patrundere directa catre cos (prin surprindere) din pozitie statica; - fenta de plecare pe directie opusa si patrundere pe partea mingii; - plecare falsa cu schimbare de directie si patrundere de partea mingii; c) Pasa de angajare a patrunzatorului va trebui sa fie precedata de elemente de hartuire a aparatorului direct (fenta de aruncare la cos de la semidistanta, fenta de depasire) efectuate in scopul de a impedica pe acesta sa contribuie la intrajutorarea apararii prin inchiderea culoarului de patrundere. 14. Contraatacul faze, principii de dezvoltare, continutul tehnico-tactic, tipuri. Contraatacul reprezinta trecerea organizata si in viteza, din aparare in atac, cu scopul de a suprinde aparatorii in inferioritate numerica. Fazele contraatacului: > Intrarea in posesia mingii reprezinta momentul de declansare a contraatacului. Anticiparea intrarii in posesia mingii reprezinta un rezultat al gandirii tactice a jucatorilor, care sesizeaza momentul oportun de intrare in posesia mingii, acesta putand fi repunerea mingii din lateral, repunerea mingii dupa cos marcat, interceptie, recuperari defensive. > Trecerea in terenul de atac, reprezinta cea de-a doua faza a contraatacului, faza care include trei momente foarte importante: - Preluarea momentana a sarcinilor pe post: lansatorul, cel care intra primul in posesia mingii, intermediarii si varfurile de contraatac; - Circulatia jucatorilor se va face in linie dreapta, in maximum de viteza, pe o suprafata larga si pe culoare prestabilite central sau laterale; - Circulatia mingii trebuie sa fie rapida, pasele date in adancime, pe pozitii viitoare, puternic, precis si in mare viteza. > Finalizarea se realizeaza, in principiu, ca urmare a rezolvarii atacului in superioaritate numerica, prin aruncare din apropierea cosului (din dribling, alergare sau saritura), urmata de dublarea jucatorului cu minge, in vederea recuperarii ofensive a mingii in cazul nereusitei aruncarii sau daca finalizarea nu poate fi realizata, pentru a se putea asigura continuitatea ofensiva prin trecerea in atacul rapid. Principii in desfasurarea contraatacului: > Asigurarea posesiei mingii un factor foarte important in asigurarea posesiei mingii este anticiparea acestui moment. Sunt foarte importante masurile tactice luate de echipa in aparare si anume marcajul la

interceptie, triunghiul defensiv de saritura si blocajul defensiv. > Scoaterea rapida a mingii din suprafata de restrictie. Aceasta se poate realiza prin dribling, cea mai moderna si mai putin riscanta forma de realizare a trecerii mingii in terenul de atac, fie prin pasa. Trebuie impus tuturor jucatorilor participarea la contraatac deplasarea lor cat mai rapida pentru realizarea demarcajului si crearii culoarului de pasare. Pasa lunga, cea care depaseste linia ultimului aparator, este de mare eficienta, ea este insa cea mai dificila, pasele scurte sunt cele mai recomandate, mai ales atunci cand adversarul dispune de o buna repliere defensiva. > Sustinerea jucatorului cu minge, reprezinta un principiu foarte important in pastrarea posesiei mingii, ca urmare a unei ratari a varfului de contraatac, aceasta realizandu-se prin dublaj. > Precizarea culoarului de circulatie a mingii - pe mediana terenului, prin dribling realizat de recuperator lansator sau de intermediari care tot prin dribling realizeaza trecerea rapida in terenul de atac; - pe unul din culoarele laterale in urma unei pase efectuate de recuperator, intermediarul dribland de-a lungul liniei laterale sau pasand tot pe culoarul lateral unui varf de pe aceeasi parte cu el . Continutul fizic si tehnico-tactic al contraatacului Calitatile si deprinderile tehnico-tactice ce trebuiesc stapanite de jucatori in realizarea contraatacului: Din punct de vedere fizic: dezvoltarea vitezei de deplasare, reactie si executie, dezvoltarea rezistentei in regim de viteza. Din punct de vedere tehnic: elementele de miscare in teren sprinturi, opririle, sariturile, pasele lungi cu o mana de pe loc si din deplasare, pasele scurte, driblingul cu toate variantele lui, aruncarile la cos din alergare, din dribling, din saritura. Din punct de vedere tactic: recuperarea defensiva si ofensiva, interceptia, demarcajul, dublajul, atacul in superioritate numerica 2*1, 3*1, 3*2. Tipuri de contraatac > Contraatac direct (cu dribling; cu pasa la varful de contraatac) > Contraatac dupa modelul de folosire a culoarelor: median sau lateral, pentru jucatori si minge. > Contraatac (cu un varf sau cu doua varfuri; cu un intermediar si un varf; cu 1 intermediar si 2 varfuri; cu 2 intermediari si varf; cu 2 intermediari si 2 varfuri)

15. Bazele tacticii in atac principii, faze, forme Reprezinta elementele fundamentale prin care se realizeaza organizarea rationala a atacului.

Principiile atacului:
> Principiul atacarii cosului advers. In cadrul sistemelor de atac, aplicarea acestui principiu se realizeaza prin orientarea circulatiei de mige si de jucatori in adancime catre cos. Este principiul de baza al atacului modern determinat de scurtarea duratei atacului > Pastrarea posesiei mingii reprezinta conditia esentiala a atacului. Pastrarea posesiei mingii in actiunile individuale se realizeaza printr-o buna protejare a ei. In actiunile colective, posesia mingii se realizeaza printr-o buna circulatie tactica prin echilibru defensiv si prin actiunea de dublare. Aplicarea acestui principiu presupune a nu se pierde mingea deat ca urmare a unei aruncari la cos inscrise sau ratate. > Adaptarea atacului la specificul apararii reprezinta initiativa jucatorilor din atac in situatiile concrete noi, aparute in procesul de joc. Pentru ca jucatorii in atac sa manifeste initiativa si sa-si impuna ritmul de joc, este necesar sa tina seama de particularilatile apararii adverse si de sistemul de aparare folosit. > Provocarea aparatorilor de a comite greseli si valorificarea acestora. Organizarea si pregatirea atacului urmareste sa invinga rezistenta apararii, contracarand masurile pe care le-a luat pentru a nu permite inscrierea de cosuri. Pregatirea atacului determina adversarul sa faca greseli in aparare, greseli care-l pun in inferioritate in lupta directa cu atacantul.

Fazele atacului:
> Intrarea in posesia mingii. Pentru a putea desfasura atacul, echipa trebuie sa fie in posesia mingii. Intrarea in posesia mingii constituie, in consecinta, prima faza a atacului. Intrarea in posesia mingii se realizeaza prin actiunile de interceptare, smulgere, urmarire si recuperare a mingiilor ricosate din panou sau inel. De asemenea, se mai poate intra in posesia mingii la angajarea intre doi sau ca urmare a unei infractiuni comise de adversar. > Trecerea in terenul de atac - poate fi considerata ca o faza sau ca un mijloc de pregatire a atacului. Trecera jucatorilor sau a mingii in zona de atac trebuie sa se desfasoare in mod rapid. O buna trecere in

terenul de atac trebuie sa surprinda apararea adversa dezorganizata. Se urmareste ca mingea sa ajunga in cel mai scurt timp in apropierea panoului advers, inainte ca toti aparatorii sa se fi repliat. Trecerea din aparare in atac se poate realiza prin trecere rapida, trecer prin combinatii. > Ocuparea dispozitivului de atac constituie o faza obligatorie numai in cazurile in care contraatacul si trecerea rapida au fost oprite de aparare. Este o faza caracteristica sistemelor de atac pozitional si este obligatorie in cazul cand apararea adversa s-a organizat. Ea trebuie sa dureze cat mai putin. > Pregatirea atacului este o faza importanta a atacului, scopul ei fiind acela de a crea unuia sau mai multor atacanti un plasament si pozitii cat mai favorabile din care sa poata arunca la cos nestingherit. Pregatirea atacului consta dintr-o serie de actiuni tactice individuale si colective. Baschetul modern 3-4 pase. > Finalizarea atacului, aruncarea propriu-zisa la cos, constitue actiunea cea mai importanta. Aplicarea ei in joc cere mult discernamanr din partea jucatorilor. O aruncare la cos nemotivata poate strica tot ceea ce a rezolvat bine atacul pana atunci. > Recuperarea la panou urmarirea in atac- reprezinta ultima faza a atacului. Reusita acestor actiuni sporeste considerabil numarul de atacuri. In jocul modern se pune un accent deosebit pe castigarea mingilor din aruncarile la cos nereusite. Recuperarea se efectueaza dupa aruncarea proprie si dupa aruncarea coechipierilor.

Formele de organizare a atacului:

Forma generala de organizare si coordonare a actiunilor atacantilor constituie ceea ce numim sistem de atac. In jocul de baschet deosebim urmatoarele sisteme de atac: - sisteme fara jucatori pivoti; - sisteme cu pivoti; - sisteme cu centrii; - sisteme cu pivoti si centrii. 16. Bazele tacticii in aparare principii, faze, forme Apararea este faza de joca care alterneaza cu atacul. Prin aparare intelegem deci faza fundamentala a jocului in care se afla acea echipa si implicit fiecare jucator al acesteia care, lupta pentru a le prelua mingea adversarilor inainte ca acestia sa inscrie un cos.

Principiile apararii:
> Apararea cosului constituie principiul cel mai important exprimat si sub forma de a impiedica adversarul sa inscrie puncte. > Intrajutorarea apararea trebuie in permanenta sa aiba un caracater colectiv. Aest caracter este concretizat printr-o serie de actiuni de colaborare intre jucatori. Se aplica in situatiile cand un aparator este pus in dificultate de catre un atacant. Aplicarea principiului: - primeste ajutor, in primul rand aparatorul care este in apropierea panoului si lupta impotriva atcantului aflat in posesia mingii; - aparatorul al carui atacant executa depasirea (prin inchiderea culoarului de patrundere); - aparatorul al carui atacant este foarte bun aruncator la cos de sub panou (flotare). > Adaptarea apararii la specificul atacului advers si propriu. Tactica jocului de baschet se carcaterizeaza prin adaptabilitate. Acest principiu trebuie inteles ca o modificare a sistemului, a formelor si actiunilor de aparare folosite, la cerintele impuse de atacul advers. > Determinarea adversarului sa comita greseli si valorificarea acestora. - preluarea initiativei de catre aparatori si determinare atacantilor de a renunta la actiunile ofensive. Orice greseala comisa in manevrarea mingii, in efectuarea diferitelor procedee tehnico-tactice, trebuie valorificata imediat de aparator, cautand a intra in posesia acesteia si mai mult chiar, aceste greseli nu trebuie asteptate ci provocate. > Lupta pentru intrarea in posesia mingii Desfasurarea jocurilor de baschet dovedeste ca victoria apartine echipelor care au superioritate in numarul atacurilor efectuate si deci au fost de mai multe ori in posesia mingii. Apararea trebuie sa aiba un caracter activ, sa preia initiativa. Aparatorii trebuie sa caute ca prin mijloace regulamentare sa preia posesia mingii in cel mai scurt timp si sa intreprinda actiuni de atac.

Fazele apararii:
> Echilibrul defensiv reprezinta prima faza a apararii care, aplicat corect, contribuie la preintampinarea contraatacurilor adverse. Echilibrul defensiv consta din anumite masuri de aparare, prevenite, luate de echipa aflata in atac in timpul organizarii unei actiuni finale de arunare la cos. Se asigura de unu-doi jucatori care se plaseaza in zona de atac intre cercul cemtral si primul sau primii aparatori. Scopul realizarii echilibrului defensiv: - Reorganizarea pregatirii atacului in caz de esec

(scop ofensiv); - Trecera organizata in aparare dupa pierderea posesiei mingii; - Asigurarea unei aparari temporare a cosului pana la retregerea tuturor aparatorilor in dispozitiv. > Pierderea posesiei mingii este faza care determina trecerea echipei din siuatia de atac in situatia de aparare. Pierderea posesiei mingii poate fi determinata de: - aruncare la cos reusita = pierdere normala; - aruncare la cos nereusita = pierdere plauzibila; - comiterea unor infractiuni sau pierderi de minge = pierdere anormala. > Oprirea contraatacului advers Oprirea contraatacului efectuat ca urmare a interceptarii mingii de catre adversar revine jucatorilor care asigura echilibrul defensiv. Ei vor actiona: unul , la jucatorul care a intrat in posesia mingii si incearca sa lanseze contraatacul, celalat, la varful de contraatac. Oprirea va fi efectuata de jucatorul aflat in imediata apropiere a aparatorului devenit atacant prin intrarea in posesia mingii. > Replierea (retragerea in aparare) Se efectueaza respectand anumite reguli: - retragerea se face prin alergare cu spatele pentru a se putea urmari mingea si atacantii; - alergarea se face in linie dreapta, convergent spre propriul cos si in plina viteza; - replierea se executa succesiv, incepand cu jucatorii din apropierea linei de centru; - se vor incerca actiuni de interceptie a mingii, in special cand jucatorii repliati sunt in situatie supranumerica. > Ocuparea si organizarea dispozitivului de aparare Aceasta faza incepe odata cu retragerea jucatorilor in aparare, in care fiecare aparator impiedica atacantul sa inscrie cos si in acelasi timp, isi organizeaza zona de aparare, barand caile de acces spre cos. Reluarea posturilor in aparare se va efectua pe partea opusa mingii si numia dupa ce atacul advers a renuntat la actiunea ofensiva de finalizare a atacului si a trecut la atacul pozitional. > Apararea propriu-zisa consta din aplicarea actiunilor individuale si colective in cadrul apararii. Ea are un caracter organizat si scoate in evidenta relatia atacant-aparator, precum si gradul de pregatire al acestora. Apararea in dispozitiv constituie faza de baza a apararii si are durata de aplicare cea mai indelungata. > Urmarirea si recuperarea defensiva constituie ultima

faza a apararii. Ea are loc in zaul in care sa aruncat la cos si s-a ratat.

Formele de organizare a apararii

Formele apararii constau din sistemele in care se organizeaza si se coordoneaza activitatea jucatorilor din aparare. In cursul evolutiei jocului de baschet s-au conturat trei sisteme de aparare: apararea om la om, apararea in zona, apararea presing.