Sunteți pe pagina 1din 208

FLORENTINA POPESCU

BASCHET. CURS DE BAZ








































Universitatea SPIRU HARET


'HVFULHUHD&,3D%LEOLRWHFLL1D LRQDOHD5RPkQLHL
323(6&8)/25(17,1$
%DVFKHW&XUVSUDFWLF / Florentina Popescu Bucuresti,
Editura Funda iei 5RPkQLDGH0kLQH 2006
208 p.; 20,5 cm.
Bibliogr.
ISBN (10)973-725-587-9
(13)978-973-725-587-7

796.323.2(075.8)










Editura Funda iei 5RPkQLDGH0kLQH, 2006







Redactor: Octavian CHE AN
Tehnoredactor: Mihaela STOICOVICI
Coperta: Marilena B LAN
Bun de tipar: 29.06.2006; Coli tipar: 13
Format: 16/61u86
Editura si TipograIia Funda iei 5RPkQLDGH0kLQH
Splaiul Independen ei nr.313, Bucuresti, Sector 6, O.P. 16
Tel./Fax: 316.97.90; www.spiruharet.ro
e-mail: contactedituraromaniademaine.ro
Universitatea SPIRU HARET
81,9(56,7$7($63,58+$5(7
FACULTATEA DE EDUCA IE FIZIC SI SPORT







FLORENTINA POPESCU






&856'(%$=















EDITURA FUNDA IEI 5201,$'(0,1(
Bucuresti, 2006
Universitatea SPIRU HARET

















Universitatea SPIRU HARET
5


&835,16







Cuvant nainte ......................... 7
1.'RPHQLXOMRFXOXLGHEDVFKHW ............... 9
1.1. Joc sportiv colectiv ................. 10
1.2. Sport ......................... 10
1.3. Disciplin sportiv .................. 11
1.4. Mijloc al educa iei Iizice si sportive ............ 12
1.5. Sport complementar ................... 12
1.6. Disciplin de nv mnt ................. 13
2. %D]HOHJHQHUDOHDOHWHRULHLEDVFKHWXOXL ............ 14
2.1. Apari ia si evolu ia jocului de baschet ............ 14
2.2. Obiectul si problemele teoriei si metodicii baschetului .... 24
2.3. Caracteristicile generale ale jocului ............. 27
2.4. Caracteristici si tendin e ale jocului actual ........ 29
2.5. Orient ri ale jocului particularizate la copii si juniori ...... 30
3. 7HKQLFDMRFXOXL.................... 32
3.1. Aspecte generale: element n subordine, sistematizarea
elementelor si procedeelor tehnice ale jocului de baschet ...

32
3.2. Jocul I r minge ................... 38
3.3. Jocul cu mingea ................... 51
4. 7DFWLFDMRFXOXL ..................... 104
4.1. Tactica si elementele n subordine ............ 105
4.2. Formele si mijloacele tacticii .............. 105
4.3. Bazele tacticii n atac ................. 108
4.4. Bazele tacticii n ap rare ............... 114
4.5. Ac iunile tehnico-tactice individuale n atac ......... 120
4.6. Combina iile tehnico-tactice individuale n ap rare ...... 123
4.7. Combina iile tehnico-tactice de 2-3 juc tori n atac ...... 126
4.8. Combina iile tehnico-tactice de 2-3 juc tori n ap rare .... 133
Universitatea SPIRU HARET
6
4.9. Contraatacul ...................... 137
4.10. Metodologia pred rii jocului ............... 147
4.11. Sisteme de atac mpotriva ap r rii om la om ......... 148
4.12. Sistemul de ap rare om la om .............. 164
4.13. Sistemul de ap rare pressing ............. 171
4.14. Sistemul de ap rare n zon .............. 173
4.15. Metodica nv rii jocului .............. 177
5. %DVFKHWXOvQOHF LDGHHGXFD LHIL]LF vQFRDO ......... 179
5.1. Baschetul n ciclul gimnazial .............. 180
5.2. Metodica utiliz rii jocurilor de miscare n nv area jocului
de baschet .......................

188
5.3. Preg tirea echipei reprezentative scolare pentru scoala general .... 196
6. &RPSHWL LLOHGHEDVFKHW ................... 202
6.1. Organizarea competi iilor de baschet ........... 202
6.2. No iuni de regulament .................. 203
Bibliografie ......................... 207























Universitatea SPIRU HARET
7



CUJ NT INAINTE






Pre:entul curs ae baschet se aaresea: n moa special stuaen ilor
Facult ii ae Eauca ie Fi:ic ,i Sport ain caarul Universit ii Spiru Haret,
care, prin cursul ae ba: , stuaia: atat componentele funaamentale ale
focului ae baschet, cat ,i specificitatea aplic rii acestor componente la
nivelul cerin elor actuale ale ,colii.
Caracterul aiaactic al cursului se aatorea: faptului c n elaborarea
,i reaactarea lui s-a urm rit asigurarea concoraan ei aepline cu programa
prev :ut pentru cursul ae ba: al stuaen ilor.
Prin con inutul s u ,i propune s contribuie la ntregirea profilului
viitorului profesor ae eauca ie fi:ic , oferinau-i cuno,tin ele specifice acestui
profil. cunosc tor al ba:elor teoretice ,i aemonstrant la nivelul cerin elor
prea rii elementelor focului ae baschet, conform curriculum-ului na ional al
nv mantului preuniversitar.
Mai mult, prin iconografia pre:entat n text, lucrarea a posibilitatea
oric rui profesor ae eauca ie fi:ic ,i sport f r aprofunaarea focului ae
baschet la speciali:are s -,i complete:e un bagaf minim ae cuno,tin e, pentru
a conauce lec iile cu teme ain baschet, n nv mantul gimna:ial.
Cursul ae fa cuprinae ba:ele teoretice ale aisciplinei baschet avana
ca suport ,tiin ific funaament ri ale teoriei ,i metoaicii focurilor sportive,
aatorate, n principal, prof. univ. ar. Leon Teoaorescu, prof. univ. ar. Teoaora
Preaescu, prof. univ. Corneliu Negulescu.
Lucrarea repre:int un aport teoretic la mbog irea cuno,tin elor,
priceperilor ,i aeprinaerilor stuaen ilor facult ii noastre ,i se nscrie n
bibliografia ae specialitate inaispensabil oric rui profesor ae eauca ie
fi:ic ,i sport.

Conf. univ. ar. Florentina Popescu



Universitatea SPIRU HARET
8




















Universitatea SPIRU HARET
9


1. DOMENIUL 1OCULUI DE BASCHET





Universitatea SPIRU HARET
10
1.1. 1oc sportiv colectiv
Baschetul este un joc sportiv colectiv (de echip ), I cnd parte din
categoria jocurilor sportive inventate. Calitatea sa de joc sportiv l
ncadreaz ca subdomeniu specializat al culturii si educa iei sportive, al
civiliza iei sportive. ncadrarea baschetului n domeniul culturii sportive
si, implicit, al culturii este determinat de Iaptul c baschetul, ca si
celelalte sporturi, este, n primul rnd, o crea ie a omului, o cucerire
cultural , iar practicarea lui constituie un act de cultur . Conceptual,
baschetul nu trebuie considerat unilateral, respectiv numai din punctul
de vedere al eIectelor lui asupra componentei biologice a personalit ii
umane, ci integrativ, prin prisma tuturor componentelor acesteia.
Jocul de baschet este ,un moa specific ae manifestare ,i totoaat
ae practicare, cu caracter luaic ,i sportiv, a activit ii corporale ,i a
exerci iului fi:ic, la care participan ii, constitui i in aou echipe a cate
cinci fuc tori, afla i temporar intr-un raport ae aaversitate neostil ,
tipic focurilor sportive, aenumit rivalitate sportiv , lupt pe un teren
special amenafat cu co,uri ae baschet, pentru ob inerea victoriei, fiecare
incercana s reali:e:e mai multe arunc ri reu,ite in co,ul aaversarilor,
efectuate cu afutorul mingii ae baschet manevrate in conai ii prev :ute
in regulamentul focului. (I. Teodorescu, T. Predescu, I. Vasilescu
1979, p.21)
1.2. Sport
Din punctul de vedere al activit ii, al practicii sportive globale,
care nu Iace diIeren ieri ntre sporturi si jocuri sportive, baschetul
poate Ii considerat si ca sport. Din acest punct de vedere, baschetul se
ncadreaz n sIera general a no iunii de sport, deIinit ca o 'activitate
specific ae intrecere in care se valorific intensiv formele ae
practicare a exerci iilor fi:ice in veaerea ob inerii ae c tre inaivia sau
colectiv a perfec ion rii posibilit ilor morfo-func ionale ,i psihice,
concreti:ate intr-un recora, o aep ,ire proprie sau a partenerului.
(I. Teodorescu, T. Predescu, I. Vasilescu, 1979, p. 22)
Din acest punct de vedere (ca sport) consider m c baschetul
poate Ii practicat ca sport de mas , sport pentru baza de mas a
perIorman ei, sport de perIorman si de mare perIorman . n acest
context, subliniem aria Ioarte cuprinz toare de practicare a acestui joc
sportiv, el putnd Ii practicat la toate vrstele (pe categorii) att de
b rba i, ct si de Iemei.

Universitatea SPIRU HARET
11
1.3. Disciplin sportiv
Considerarea baschetului ca sport, conIer jocului de baschet
statut, dar si denumirea de disciplin sportiv . Statutul de disciplin
sportiv este determinat de cadrul organizatorico-sportiv institu ionalizat
pe plan na ional si interna ional, al turi de alte numeroase discipline
sportive. Amintim c o condi ie sine qua non pentru atribuirea statutului
de disciplin sportiv este aceea ca puterea de stat dintr-o ar s
recunoasc , pe de o parte, cadrul organizatorico-sportiv institu ionalizat
pe plan na ional al disciplinei sportive n cauz si s accepte totodat
aderarea acestuia la organul interna ional de coordonare si conducere
(limitat ) a acelei discipline sportive n rela iile sportive interna ionale,
respectiv la Iedera ia interna ional .
Din punctul de vedere exprimat, baschetul romnesc, al turi de
acela din alte peste 200 de ri ale c ror Iedera ii na ionale sunt aIiliate
la Federa ia Interna ional de Baschet Amator (F.I.B.A.), are statut de
disciplin sportiv , deoarece n ara noastr exist o baz institu-
ionalizat pentru activitatea de baschet, constnd din:
Unit i sportive cluburi si asocia ii sportive unde sunt
constituite echipe cu juc tori legitima i, care se preg tesc organizat si
particip n cadrul unui sistem competi ional la concursuri oIiciale
interne, instituite n vederea ob inerii de titluri de campioni na ionali
pentru categoria respectiv , caliIic rii echipei pentru o categorie
superioar sau men inerea caliIic rii ei n aceeasi categorie, ob inerii
unei clasiIic ri sportive pentru juc tori etc.
Traseul piramidei competi ionale de perIorman si, implicit, al
m iestriei sportive, de la baz la vrI, cuprinde: Festivalul na ional de
minibaschet ,Stelian Gheorghiu, Campionatele de copii si juniori II,
Divizia scolar si de juniori, Divizia B si A.
Existen a Feaera iei Romane ae Baschet organ central cu
statut de persoan juridic aIiliat la F.I.B.A. care conduce si
coordoneaz activitatea unit ilor de baschet, asigur aplicarea unitar
a regulilor de joc aprobate de F.I.B.A. si ntre ine rela ii statutare cu
aceasta si cu Iedera iile na ionale din alte ri.
Existen a ,i participarea la competi iile interna ionale, sub egida
F.I.B.A., a echipelor repre:entative constituite special n vederea acestei
particip ri, precum si a echipelor de club.
Universitatea SPIRU HARET
12
1.4. Mijloc al educa iei fizice yi sportive
Considerarea baschetului ca mifloc al eauca iei fi:ice, al turi de
celelalte sporturi si jocuri sportive, atrage dup sine recunoasterea
Iunc iei Iormative a acestuia. Aceast Iunc ie constituie o component
deosebit de important a conceptului de baschet, calitate oIicializat n
programele de educa ie Iizic scolar . Aceast dimensiune a condus la
realizarea unei tr s turi comune educa iei Iizice si educa iei sportive,
aceasta din urm reprezentnd n esen utilizarea sporturilor si jocurilor
sportive nu numai pentru realizarea obiectivelor sportului de per-
Iorman si de mas , ci si pentru reali:area obiectivelor ,i func iilor
eauca iei fi:ice. Aceasta a determinat ncadrarea educa iei Iizice printre
activit ile care contribuie la cultura si educa ia sportiv a tinerilor.
Din aceast perspectiv , baschetul este considerat ca mijloc nu
numai al educa iei sportive sau al educa iei Iizice, ci ca unul aintre
mifloacele tipice ale eauca iei sportive ,i fi:ice moaerne, deoarece el
contribuie la integrarea social a copiilor si tinerilor si la preg tirea
multilateral a acestora prin activitatea ludic speciIic practic rii lui.
Considerat sub acest aspect educa ional, baschetul contribuie la
realizarea func iilor eauca iei fi:ice ,i sportive, dintre care enumer m
cteva: Iunc ia sanogenetic sau sanotroIic (nt rirea s n t ii), dez-
voltarea calit ilor motrice (a capacit ii motrice), educarea calit ilor
psihice, a spiritului de autoorganizare si autoconducere.
1.5. Sport complementar
Calitatea de sport complementar este o consecin a valorii lui
educative multilaterale, respectiv a inIluen elor practic rii baschetului
asupra calit ilor motrice si psihice, inclusiv prin aspectele morale si
de voin .
Dintre toate jocurile sportive, baschetul este Irecvent utilizat ca
sport complementar, nu numai n metodologia antrenamentului celor-
lalte sporturi, dar si n aceea a celorlalte jocuri sportive.
Al turi de atletism, este sportul complementar care se recomand
a Ii practicat n toate perioadele antrenamentului, deci si n cea compe-
ti ional . Aceast recomandare se bazeaz , ntre altele, pe Iaptul c
inIluen ele lui asupra motricit ii, psihicului si Iunc iunilor organismului
sportivilor pot Ii poten ate integrativ sau izolat pe calit i motrice n
Iunc ie de obiectivele metodice ale etapei de antrenament, respective. n
Universitatea SPIRU HARET
13
aIara inIluen elor pozitive ar tate, baschetul prezint si avantajul de a
putea Ii practicat si sub Iorma unui joc simpliIicat ca num r de juc tori
si, eventual, ca supraIa a terenului de joc (de exemplu, 3 contra 3 pe tot
terenul sau numai la un panou), ceea ce permite antrenorului s poten eze
inIluen ele jocului n raport de obiectivul metodic propus. Poate Ii
practicat nu numai ca mijloc de preg tire Iizic general , dar si ca
exerci iu ae inc l:ire general si ca mifloc ae oaihn activ ,i recreere.
1.6. Disciplin de nv mnt
Aceast ipostaz a baschetului se reIer la unit ile de nv mnt
care Iormeaz si caliIic specialistii de diIerite niveluri n baschet,
respectiv Iacult ile de educa ie Iizic , scolile de antrenori etc. Este
vorba deci, de unit ile de nv mnt care preg tesc: proIesorii de
educa ie Iizic -antrenori, antrenorii de baschet, cercet torii n domeniu
si proIesorii de educa ie Iizic . Absolven ii acestor unit i de nv mnt
trebuie s cunoasc toate ipostazele aIerente conceptului de baschet. Ei
trebuie Iorma i teoretic si practic, cu cunostin e, priceperi si deprinderi,
n principal metodologice, necesare Iorm rii si perIec ion rii juc torilor
si echipelor care activeaz n toate esaloanele baschetului de perIor-
man si de mas . Acestor viitori specialisti li se pred teoretic si practic
disciplina stiin iIic sportiv aplicativ baschet. Problema Iundamental
si cea mai diIicil pentru cei ce predau baschetul ca disciplin de nv -
mnt este cea caracteristic ntregului nv mnt superior: corelarea
logicii peaagogice (didactica, metodologia pred rii) cu logica ,tiin ei
baschetului (a disciplinei stiin iIice - sportive) n cadrul celui mai
avansat concept de nv mnt, respectiv n integrarea nv mntului
cu cercetarea si practica (practica proIesional de proIil).











Universitatea SPIRU HARET
14


2. BAZELE GENERALE
ALE TEORIEI BASCHETULUI


2.1. Apari ia yi evolu ia jocului de baschet
Inventarea focului ae baschet
n anii anteriori invent rii si apari iei jocului de baschet s lile de
gimnastic din Statele Unite ale Americii (denumite n acea epoc
,gymnasium) erau dominate de o serie de activit i Iizice Ia de care
popularitatea adep ilor misc rii sc dea treptat. Acestia nu mai dovedeau
prea mare interes Ia de programul rigid de misc ri gimnice si atletice,
precum si de alte activit i speciIice, dar c rora le lipsea spiritul de
ntrecere, competi ia. S-a ivit, astIel, necesitatea apari iei unui joc care
s poat Ii practicat, n principal, ntr-o sal , la lumina artiIicial , dar si
n aer liber, care s nu Iie prea greu de jucat si, n acelasi timp, s Iie
interesant prin stimularea caracteristicilor ludice.
Tradi ionalismul sistemului educa ional anglo-saxon din International
Training School Y.M.C.A. din SpringIield Massachusetts (S.U.A) l
determin pe tn rul proIesor JAMES A. NAISMITH, ndemnat si
ncurajat de directorul scolii, s caute noi mijloace prin care s de-
termine o participare mai entuziast a tinerilor s i studen i la orele de
educa ie Iizic din timpul iernii.
James A. Naismith, de origine canadian , necontaminat de rutina
obisnuin ei, contestatar al tradi iilor nvechite si mostenite din colegiu,
nu vrea s se resemneze la nivelul unor lec ii aride de gimnastic practi-
cate n timpul iernii si se gndeste la un joc colectiv care s readuc voia
bun si entuziasmul lec iilor din timpul verii, prin care studen ii s i s
alerge, s transpire, s -si mbun t easc preg tirea Iizic .
n decembrie 1891, proIesorul James A. Naismith g sise, n sIrsit,
ideea Iundamental care s -l conduc la inventarea unui joc de echip ,
prin care s -i atrag pe studen ii s i la practicarea exerci iului Iizic n
perioada dintre sIrsitul sezonului de Iotbal american si debutul celui de
baseball, care s contribuie la men inerea Iormei Iizice a acestora.
Naismith, cu ajutorul intendentului colegiului, procur din
magazie dou cosuri rotunde de nuiele, al c ror diametru la gur era
Universitatea SPIRU HARET
15
de, aproximativ, 18 inches (45,72 cm), pe care le-a Iixat pe traversele
inIerioare ale balustradei balconului (aIlate la o n l ime de 10
picioare 3,048 cm), la cele dou extremit i ale s lii. De remarcat c
aceste dou dimensiuni nu au Iost niciodat modiIicate de-a lungul a
peste 100 de ani de existen competi ional a jocului de baschet.
Concep ia religioas a lui James A. Naismith se reIlect mai ales
n dou puncte remarcabile dintre regulile de joc, puncte care au Iost
ntotdeauna respectate de Federa ia Interna ional de Baschet (FIBA)
ori de cte ori s-au I cut modiIic ri ale textului regulamentului de joc:
Interdic ia de a se recurge la Ior a Iizic mpotriva unui
adversar, care corespunde principiului ,dragostei Ia de aproapele
nostru, respectului Ia de adversar si Ia de Iiin a uman , si
Obligativitatea de a ridica bra ul dup ce arbitrul a semnalat
comiterea unei greseli, Iapt ce corespunde recunoasterii culpabilit ii
din etica religioas .
Naismith a Iixat primele 13 reguli ale noului s u joc, care
constituiau o replic a regulilor jocului n aer liber, inaplicabile n sal
datorit spa iului restrns si num rului mare de executan i.
Primul joc s-a desI surat ntre dou echipe a cte 9 juc tori,
deoarece clasa num ra 18 studen i. Mingea era pus n joc prin aruncare
la centru, echipele Iiind aliniate pe liniile de Iund (ca la polo). Jocul a
pl cut Ioarte mult si un student la denumit baschet-ball, adic mingea la
cos (baschet cos, ball minge).
Unele izvoare reIeritoare la istoricul jocului amintesc c primele
jocuri s-au desI surat pe echipe de cte 50 de juc tori si cu dou
cosuri de Iructe asezate pe p mnt, mingea Iiind jucat numai prin
rostogolire. Din cauza busculadelor ce se iveau n apropierea cosurilor
a Iost nevoie ca acestea s Iie ridicate de la p mnt, ca s nu Iie atinse.
Tehnica evolund, a Iost necesar scoaterea Iundului cosului, deoa-
rece, dup Iiecare cos nscris, mingea trebuia s Iie scoas prin urcarea
pe o scar . Jocul atr gea mul i spectatori (studen i), care priveau din
balcoanele de care erau prinse cosurile. n zelul lor, spectatorii
interveneau de Ioarte multe ori si dirijau mingea spre cos; ca urmare,
cosurile au Iost prinse de panouri special amenajate, pentru a putea Ii
ct mai departe de spectatori.
Naismith nu putea s prevad succesul pe care avea s -l ob in
acest joc de-a lungul celor peste 100 de ani de la memorabila prim
partid disputat n decembrie 1891, la SpringIield, n Massachusetts. El
va sim i ns r splata min ii sale o dat cu integrarea jocului de baschet
Universitatea SPIRU HARET
16
n programul Jocurilor Olimpice din 1936 (Berlin Germania), cnd,
invitat Iiind de c tre Comitetul de organizare, Iace 'prima angajare a
mingii ntre doi, la primul joc olimpic de baschet.

Evolu ia focului ae baschet pe plan monaial
Baschetul masculin
Din punct de vedere organizatoric, cinci ani dup inventarea lui,
baschetul devine sport oIicial, disputat n campionatul na ional
american, pentru ca, n 1897, la 20 martie, s aib loc primul joc n
care au evoluat 5 contra 5 juc tori: Universitatea Yale nvinge pe cea
din Pennsylvania cu 32 la 10.
n 1898, o echip nord-american apare la Paris, aducnd
germenul jocului de baschet pe p mntul ,b trnului continent.
n 1902, ia nastere n SUA Iiga Interuniversitar din Este,
pentru ca, n urma ConIerin ei Vestice, baschetul s se r spndeasc
de la Oceanul Atlantic pn n PaciIic, din GolIul Mexicului pn la
Irontiera canadian si, dup aceea, pe ntreg globul.
Ia Jocurile Olimpice din 1904, de la Saint Iouis (SUA), s-a
organizat o demonstra ie de c tre dou echipe studen esti.
n 1905, proIesorul dr. Schmidt, care asistase la demonstra ia
I cut cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Saint Iouis, introduce jocul
de baschet n Germania.
YMCA din SpringIield a Iost arbitrul regulilor de joc din primii
doi ani, dup care se uneste cu A.A.U. Scolile sunt nemul umite si, n
1908, ,Asocia ia Na ional Atletic a Colegiilor si-a luat sarcina
ntocmirii regulamentului pentru colegii. n anul 1915, comitetul
comun pentru regulile jocului de baschet era compus din N.C.A.A. si
A.A.U. Mai d inuiau ns n SUA diIerite regulamente dup care era
jucat baschetul.
Primul turneu interna ional are loc la Paris, n iunie 1919, la care
iau parte echipa militarilor din SUA, echipa Fran ei si cea a Italiei.
n 1924, la Jocurile Olimpice de la Paris, baschetul este prezent
numai ca demonstra ie.
n 1932, la 18 iunie, delega iile din Marea Britanie, Argentina,
Cehoslovacia, Grecia, Italia, Iituania, Elve ia, Portugalia si ROMNIA
(reprezentat de Dumitru Teic ) hot r sc n cadrul unei sedin e Iestive
nIiin area FEDERA IEI INTERNA IONAIE DE BASCHET AMATOR
(F.I.B.A.) cu sediul la Geneva (Elve ia). Cu aceast ocazie, Ieon BouIIard
Universitatea SPIRU HARET
17
(Elve ia) a Iost ales presedinte al FIBA, ca vicepresedinte a Iost
desemnat Giorgio Asinari di San Marzano (Italia), iar William Jones
(Marea Britanie), secretar general. Principalul obiectiv al nou-nIiin atei
Iedera ii a constat din standardizarea regulilor de joc pentru amatori si
redactarea unui unic regulament al acestui joc sportiv, Iapt materializat
n 1934.
Consacrarea acestui joc n Statele Unite are loc n 1934, la 29
decembrie, cnd, la Madison Square Garden echipa New York City bate
cu 25: 18 Universitatea Notre Dame, n Ia a a 16.000 de spectatori.
Anul 1935 aduce pe Iirmamentul sportiv european prima mare
competi ie baschetbalistic : CAMPIONATUI MASCUIIN EUROPEAN,
desI surat la Geneva, campionat cstigat de reprezentativa Ietoniei si
la care a participat si ara noastr (unde ocup locul 12 din tot attea
participante).
Deplina si deIinitiva consacrare a jocului de baschet pe plan
mondial va avea loc n 1936, cnd va Ii inclus n programul Jocurilor
Olimpice de la Berlin. Ia turneul olimpic particip un num r de
22 echipe masculine, reprezentnd tot attea na iuni, Iinala olimpic
Iiind cstigat de echipa Statelor Unite, care nvinge pe cea a Canadei
cu 19:18.
Prima edi ie a Campionatului mondial a Iost organizat la
Buenos Aires (Argentina) n anul 1950, Iinala disputndu-se ntre
reprezentativele Argentinei si Statelor Unite, troIeul Iiind cstigat de
ara organizatoare, nving toare cu 64: 50.
Baschetul feminin
Dar, practicarea jocului de baschet nu a reprezentat, pentru
prima lui perioad de la inventarea lui de c tre James Naismith, un
apanaj strict al b rba ilor. R sunetul unui joc sportiv, a c rui atrac ie
creeaz un entuziasm deosebit participan ilor lui, dep seste urgent
grani ele colegiului din SpringIield, r spndindu-se, la nceput, n
mediile scolare si universitare Ieminine din jurul SpringIieldului.
Asa c , n 1892, la Buckingham Grande School, n martie, are
loc primul joc Ieminin ntre dou echipe ale acestei scoli, printre
competitoare evolund si domnisoara Sherman, viitoarea doamn
Naismith, iar n 1893, jocul va Ii practicat si de studentele de la Smith
College din Northamton. Cu toate acestea, r spndirea baschetului
Ieminin ntmpin unele impedimente, legate mai ales de concep iile
morale ce dominau acele vremi. n acea perioad , datorit puritanismului
Universitatea SPIRU HARET
18
doctrinar care domina lumea Statelor Unite, principala problem rea
inuta vestimentar sportiv a Iemeilor, Iapt care interzicea b rba ilor
vizionarea unei ntreceri sportive n care Iemeile ar Ii ap rut n
costume de sport. n plus, numerosi proIesori estimau c regulile
legiIerate de Naismith nu ar Ii corespuns practic rii acestui joc sportiv
de c tre Iemei, ajungndu-se astIel ca terenul de joc s Iie mp r it n
trei zone, juc toarele dintr-o zon neavnd dreptul de a se deplasa n
alt zon dect cea ini ial . Acest Iapt a Irnat o bun perioad
r spndirea baschetului Ieminin n continentul european.
Se pare c baschetul Ieminin va Ii introdus n Europa, n preajma
primului r zboi mondial, Fran a Iiind ara care-l adopt prima, ca
urmare a inIluen elor beneIice ale ideilor Ieministe de emancipare,
care vor Ii promulgate de Federa ia Francez a Sportului Feminin. Cu
toate acestea, de abia n 1924, n urma unui turneu ntreprins de echipa
canadiencelor de la Scoala Comercial din Edmonton, baschetul
Ieminin Irancez si ncepe ascensiunea prin organizarea primului
campionat na ional, ca urmare a nIiin rii a numeroase cluburi
Ieminine de baschet.
Putem eviden ia, drept prim competi ie Ieminin de amploare,
disputarea n 1930, la Praga, a primei edi ii a Jocurilor Feminine
Mondiale, n programul c rora Iigura si jocul de baschet, edi ia a II-a
Iiind programat n 1934, la Iondra (Marea Britanie).
Tot privitor la activit ile competi ionale Ieminine de amploare,
trebuie s men ion m organizarea primei edi ii a Campionatelor europene
de baschet Ieminin n anul 1938, la Roma (Italia), primul oras ce organi-
zeaz aceast competi ie iar, mult mai trziu, FIBA organizeaz primul
Campionat mondial Ieminin, a c rui organizare este atribuit capitalei
statului Chile, Santiago, n 1953.
1976 este anul introducerii n programul Jocurilor Olimpice
desI surate la Montreal (Canada) a baschetului Ieminin, activitate ce
s-a desI surat de atunci, permanent, la Iiecare edi ie a acestor jocuri.

Apari ia ,i evolu ia focului ae baschet in Romania
P trunderea jocului de baschet n ara noastr se plaseaz n
contextul general politic, economic si social al Europei din perioada
imediat urm toare primului r zboi mondial. Pentru Romnia, aceast
perioad ar putea Ii caracterizat ca dominat de o stare de haos
economic, agrar, industrial si Iinanciar, consecin a cotropirii unei
bune p r i a teritoriului rii de c tre Ior ele beligerante, precum si a
Universitatea SPIRU HARET
19
distrugerilor cauzate de sus inerea conIlictului armat pe teritoriul
Romniei. n aceste condi ii, guvernul romn este nevoit s accepte o
serie de compromisuri care vizau reIacerea poten ialului agro-industrial
al economiei na ionale.
Anii 1921-1930 reprezint o perioad de dezvoltare accentuat a
Ior elor de produc ie cu o inIluen direct si puternic asupra vie ii
economico-sociale a rii. Aceasta corespunde, de altIel, cu perioada
dezvolt rii economice si stabiliz rii relative a capitalismului pe plan
interna ional, stare cu inIluen e beneIice si pentru ara noastr .
Dezvoltarea agrar-industrial din ara noastr , reIlectat n cres-
terea evident a produsului intern brut, s-a repercutat si n planuri ce
vizeaz via a social si cultural a romnilor.
Ceea ce ne intereseaz din acest punct de vedere este reprezentat
de acceptarea si sprijinirea att de c tre guvernan i, si de Palatul regal
a introducerii n ar a unui sistem educa ional, cultural dar si sportiv,
speciIic american, reprezentat prin Societatea Y.M.C.A. Aceast so-
cietate se va ocupa de organizarea si r spndirea n rndul tinerilor din
Romnia a activit ilor culturale, dar mai ales sportive.
AstIel, n 1920, societatea american Y.M.C.A.(Young Mens
Christians Association) si deschide Iiliala pentru Romnia, la nceput
organiznd activitatea cultural-sportiv a ostasilor armatei romne prin
nIiin area ,Caselor ost sesti, unde, pe lng alte activit i sportive, a
Iost predat si nv area jocului de baschet. Aceast activitate din
armat va Ii preluat de oIi erii romni, care, n scurt timp, vor renun a
la prezen a n conducerea acestor organiza ii militare reprezenta ia
societ ii Y.M.C.A.
n consecin , t rmul de desI surare al activit ii americane va
r mne doar n mediul civil, si anume, n rndul scolarilor si, mai
apoi, al studen ilor.
Printre principalele mijloace Iolosite de Y.M.C.A. n cadrul
ansamblului de mijloace Iolosite pentru realizarea scopului urm rit,
s-a g sit si sportul, cu deosebire ocupndu-se cu jocurile sportive de
sal . AstIel, putem considera anii 1921-1922 ca anii n care jocul de
baschet este ,importat si de ara noastr , din Statele Unite, prin
intermediul acestei societ i.
Printre primii proIesori de educa ie Iizic ce Iac cunostin cu
jocul de baschet si pe care-l introduc n scolile lor se num r :
Bucovineanu, Du escu, Zahirnic, Ion Popovici. R spndirea n mediul
scolar a acestui joc Iace ca, n luna iunie 1922, s se organizeze, pentru
Universitatea SPIRU HARET
20
echipele scolare, prima competi ie de baschet din ar , dotat cu Cupa
transmisibil a societ ii Y.M.C.A.. Ia competi ie se nscriu 5 echipe
scolare, dintre care putem remarca participarea unui liceu cu proIil
industrial, si anume ,Scoala de Aplica ii. Finala are loc ntre echipele
liceelor Mihai Viteazu si Spiru Haret, primii cstignd cu scorul de 9:5.
Competi ia se va desI sura si n anii urm tori, cupa Iiind cstigat
deIinitiv de Iiceul Mihai Viteazu, care cstig trei edi ii consecutive ale
acesteia.
O dat cu trecerea primilor juc tori n Iacult i, baschetul iese din
cercul restrns al scolilor si, n 1924, l g sim practicat de c tre studen ii
din Academia Na ional de Educa ie Fizic (ANEF) Bucuresti.
Vor trece ns al i c iva ani si de-abia n 1929 vom ntlni primul
campionat pentru echipe ae cluburi, campionat disputat n sistem
eliminatoriu de un num r de 6 echipe si cstigat de echipa TENIS CIUB
ROMN (T.C.R.)
Campionatul din 1930, disputat dup aceeasi Iormul , revine tot
echipei T.C.R., care nvinge pe Viitorul Dacia ntr-un joc terminat n
prelungiri: 40:34 (20:17/34:34).
Anul 1930 reprezint anul de avnt al dezvolt rii acestui joc, att
prin num rul de echipe ce se nIiin eaz , ct si prin organizarea mai
multor competi ii.
De-abia n 1931, apar unele preocup ri pentru oIicializarea
jocului, astIel c Iorurile de resort hot r sc nIiin area FEDERA IEI
ROMNE DE BASCHET SI VOIEI (F.R.B.V.), Iondatoare Iiind un
num r de 9 cluburi cu echipe de baschet si volei: YMCA, TCR, Viitorul
Dacia, Juventus, Sportul Studen esc, Macabi, Turda, P.T.T. si Ap r torii
Patriei. Crearea unei Iedera ii comune ilustreaz caracterul de cerc
restrns pe care-l aveau cele dou sporturi ,minore, ai c ror adep i,
datorit costurilor necesitate de construc ia si ntre inerea bazei mate-
riale, erau cei ce dispuneau si de mijloace Iinanciare.
Federa ia este condus de un Comitet feaeral al c rui prim
presedinte a Iost proIesorul de educa ie Iizic C. Marinescu, iar
vicepresedinte, proIesorul N. Du escu.
n 1932, sub redac ia proIesorului N. Du escu, apare primul
Regulament al focului ae baschet comentat, care nlocuieste prima
traducere a versiunii americane lansate de YMCA eIectuat de
Richard Hillard
n acelasi an, o delega ie romn particip , la Geneva, la Iondarea
Federa iei Interna ionale de Baschet Amator (FIBA), Romnia
Universitatea SPIRU HARET
21
nscriindu-se, cu acest prilej, printre membrii Iondatori si aIilia i ai
acestui Ior interna ional.
ncepnd cu sezonul 1931-1932, Campionatul regional al
Munteniei si va disputa cu regularitate edi iile sale antebelice.
n 1933, iau Iiin primele echipe feminine care se vor ntrece n
competi ia ,Iiga Munteniei, la care particip un num r de 4 echipe,
cstigat n acel an de echipa T.C.R. DesI surat cu o mai mic regu-
laritate dect campionatul masculin, n urm torii ani competi ia este
cstigat de TCR (1934), TeleIon club (1935) si Sportul Studen esc
(1939-1940). Baschetul Ieminin r mne practicat ntr-un cerc restrns,
majoritatea sportivelor proveneau din Capitala rii, Iiind, n general
persoane care dispuneau de posibilit i Iinanciare.
Debutul activit ii interna ionale este nregistrat n ianuarie 1934,
cnd echipa clubului Juventus ia un prim contact cu baschetul din
Cehoslovacia, jucnd dou jocuri la Brno, cu echipa Kralovo Pole, apoi
cu selec ionata orasului Nimbruck si, la Praga, alte dou jocuri. Rezul-
tatele neIavorabile n toate cele cinci jocuri dovedesc c suntem departe
de valoarea baschetului practicat, la acea dat , n Europa. De altIel,
acest lucru va Ii conIirmat si de participarea echipei noastre na ionale la
primul Campionat european masculin de la Geneva, din 1935, unde ne
clas m pe locul 10 din tot attea echipe participante.
n continuare, vor avea loc o serie de jocuri si ntlniri
interna ionale, organizate de Iedera ie n ar si str in tate, pentru
cluburi, mai ales, ceea ce dovedeste c acest lucru a contribuit ntr-o
oarecare m sur la o vitalizare a baschetului autohton. Totusi, nivelul
practic rii lui r mne suIicient de sc zut pe plan na ional.
Baschetul Iiind socotit un sport ,minor si ,neproductiv, cu-
prindea n sIera lui de activitate din ara noastr un num r restrns de
juc tori (aproximativ 300), num rul echipelor Iiind n jurul a 30-35. n
aIara grup rilor si a cluburilor sportive, baschetul mai era practicat n
scoli, universit i si chiar n armat , dar de cele mai multe ori sporadic.
n timpul celui de-al doilea r zboi mondial, activitatea
baschetbalistic cunoaste o stagnare, o serie de cluburi desIiin ndu-si
echipele din lips de juc tori, ei Iiind ncorpora i sau c zu i la datorie
pentru ar .
O dat cu ncetarea st rii de beligeran si ncheierea p cii,
activitatea baschetbalistic este reluat , Iiind condus de o comisie
interimar care a activat n cadrul Iedera iei pn la nIiin area
Organi:a iei Sportului Popular (O.S.P.) N 1945.
Universitatea SPIRU HARET
22
O.S.P.-ul a sprijinit intens activitatea baschetbalistic , ce, ntre
1945-1950, cunoaste o revigorare pe ntreg cuprinsul rii.
n anul 1946, la Bucuresti, n 1947, la Tirana, si, n 1948, la SoIia,
au loc competi ii interna ionale dotate cu ,Cupa Balcanic , att pentru
echipele na ionale masculine, ct si pentru cele Ieminine, iar n 1949,
competi ia devine ,Campionatul Balcanic.
Ia 26 iunie 1949, se nIiin eaz Comitetul pentru Cultur fi:ic ,i
Sport (C.C.F.S.), nlocuind O.S.P.-ul, Iapt care conduce si la desp r irea
deIinitiv organizatoric a celor dou discipline sportive, baschetul si
voleiul. Secretar al noii Federa ii Romne de Baschet (F.R.B.) a Iost
numit proIesorul Emil Manea, sub conducerea c ruia jocul de baschet
cunoaste un avnt prin:
nIiin area de noi cluburi si sec ii de baschet n toat ara:
Tg. Mures, Cluj, Oradea, Timisoara, Satu Mare, Arad, Craiova, Iasi,
Pitesti, Sibiu, Constan a, Brasov, Gala i unde se organizeaz cam-
pionate locale;
nIiin area unor scoli de antrenori, precum si a unor centre de
ini iere si preg tire a elevilor n aceast disciplin sportiv ;
editarea noii versiuni, modiIicate de FIBA, a regulamentului
de joc;
acordarea primelor titluri pentru merite deosebite n sport,
respectiv n baschet. (C. Negulescu, 2001)
n prim vara anului 1950, s-au deIinit condi iile organiz rii si
particip rii la primul Campionat na ional ae baschet - devenit ulterior
Divi:ia Na ional ,A`, competi ie cstigat de echipa Metalul
Bucuresti si la care au participat un num r de 12 echipe din ntreaga
ar . Edi iile urm toare vor Ii cstigate, dup cum urmeaz : 1951 PTT
Bucuresti; 1952 Metalul Bucuresti, 1953, 1954 Dinamo Bucuresti;
1955 C.C.A. Bucuresti; 1956, 1957 Dinamo Bucuresti; 1958, 1959,
1960, 1961 C.C.A. Bucuresti; 1962, 1963, 1964 Steaua Bucuresti;
1965 Dinamo Bucuresti; 1966, 1967, - Steaua Bucuresti; 1968, 1969,
1970, 1971, 1972, 1973, 1974, 1975, 1976, 1977 Dinamo Bucuresti;
1978 Steaua Bucuresti; 1979 Dinamo Bucuresti; 1980, 1981
Steaua Bucuresti; 1982 Dinamo Bucuresti; 1983, 1984, 1985, 1986
Steaua Bucuresti, 1987 Dinamo Bucuresti; 1988, 1989, 1990 Steaua
Bucuresti, 1991, 1992 Universitatea Cluj, 1993 Dinamo Bucuresti;
1994 Dinamo Bucuresti; 1995 - CSU Forest Sibiu; 1996 - USM INVEST
Cluj Napoca; 1996 Dinamo Bucuresti; 1998 Dinamo Bucuresti;
1999 - CSU Forest Sibiu; 2000 C.S.U. I.S.A. Pitesti; 2001 West
Universitatea SPIRU HARET
23
Petrom Arad; 2002 West Petrom Arad; 2003 Dinamo Bucuresti;
2003 AsesoIt Ploiesti; 2004 AsesoIt Ploiesti; 2005 AsesoIt Ploiesti;
2006 AsesoIt Ploiesti.
n ceea ce priveste baschetul feminin, aceast perioad , dup un
nceput mai greoi privind constituirea unui num r crescut de echipe,
cunoaste o activitate competi ional ascendent , care, n 1950, se
materializeaz prin organizarea primului Campionat na ional feminin ae
baschet, edi ie pe care o cstig echipa C.S.U. Bucuresti. Organizat sub
diIerite Iormule de disputare, campionatul na ional Ieminin (devenit
ulterior Divi:ia na ional ,A`) este cstigat dup cum urmeaz : 1951,
1952 Iocomotiva MTTC Bucuresti, 1953, 1954 Stiin a Cluj, 1955
Stiin a ICF Bucuresti; 1956, 1957 Energia Bucuresti; 1958, 1959
Constructorul Bucuresti; 1960, 1961, 1962 Rapid Bucuresti; 1963, 1964
Stiin a Bucuresti; 1965 Rapid Bucuresti; 1966, 1967, 1968
Politehnica Bucuresti; 1969 Rapid Bucuresti; 1970 Politehnica
Bucuresti; 1971 Rapid Bucuresti; 1972, 1973, 1974 Politehnica
Bucuresti; 1975, 1976, 1977 I.E.F.S. Bucuresti; 1978 Rapid
Bucuresti; 1979 Crisul Oradea; 1980 Politehnica C.S.S. Nr. 2
Bucuresti; 1981 Universitatea Cluj; 1982 Voin a Bucuresti; 1983, 1984,
1985, 1986, 1987, 1988, 1989, 1990, 1991, 1992 Universitatea Cluj
Napoca; 1993 Baschet Club Arad; 1994, 1995 O elul Trgoviste;
1996 A.C.R.O. Bucuresti; 1997, 1998, 1999, 2000 Baschet Club
Arad; 2001 B. C. ICIM Arad; 2002 IIVAS Trgoviste; 2003 IIVAS
Trgoviste; 2004 IIVAS Trgoviste; 2005 IIVAS Trgoviste; 2006
B.C. ICIM ARAD
Pe plan interna ional, baschetul romnesc a cunoscut o perioad
de aIirmare, echipele reprezentative ale rii noastre ocupnd locuri
onorante n turneele Iinale ale Campionatelor europene att la seniori,
ct si la senioare, pn n jurul anului1980. Urm toarea perioad va Ii
una de declin valoric, ani buni echipele reprezentative nemaireusind
caliIic ri n turneele Iinale ale campionatelor europene.
n continuare, vom men iona locurile meritorii ob inute de
Romnia la campionatele europene.
ECHIPA MASCUIIN : 1955 (Budapesta) locul 7, 1957 (SoIia)
locul 5, 1959 (Istambul) locul 8, 1961 (Belgrad) locul 7, 1967
(Helsinki) locul 5, 1971 (Essen) locul 8.
ECHIPA FEMININ : 1950 (Budapesta) locul 7, 1960 (SoIia)
locul 6, 1962 (Mulhuse) locul 4, 1964 (Budapesta) locul 4, 1966
(Cluj) locul 4, 1970 (Roterdam) locul 8, 1972 (Varna) locul 5,
Universitatea SPIRU HARET
24
1974 (Cagliari) locul 6, 1978 (Iodz) locul 8, 1980 (Banja Iuka)
locul 8.
Participarea la competi iile europene pentru echipele de cluburi
a urmat aceeasi traiectorie, perioada 1955-1980 Iiind una de aIirmare,
echipele noastre Dinamo si Steaua, dar mai ales cele Ieminine I.E.F.S.,
Politehnica si Rapid din Bucuresti sau Universitatea Cluj avnd
comport ri meritorii, caliIicndu-se chiar si n semiIinalele Cupei
Campionilor Europeni sau ale Cupei Cupelor.
2.2. Obiectul yi problemele teoriei yi metodicii baschetului
BASCHETUI joc sportiv de echip , ap rut ca urmare a unor
cerin e sociale obiective, Iiind utilizat n scopuri educative, de emula ie,
Iormative, recreative si, ulterior, competitive. Formele de practicare a
jocului sunt:
sport ae performan care are un caracter superior organizat,
determinat prin:
cadru organizatorico-sportiv institu ionalizat, pe plan
na ional si interna ional;
statut si regulament de joc elaborate de Federa ia
Interna ional de Baschet (FIBA) si adoptate de Federa ia Romn de
Baschet (FRB);
este ncadrat ntr-un sistem competi ional na ional si
interna ional;
este practicat n sec iile asocia iilor si cluburilor sportive,
diIeren iate pe categorii de preg tire: juniori tineret seniori;
Ieminin masculin sau n cluburi sportive scolare, scoli generale si
licee cu clase cu program special de baschet: minibaschet, copii,
cade i si divizie scolar ;
Iavorizeaz aIirmarea talentelor ca urmare a existen ei unui
con inut si Iorme de preg tire unitar na ionale, dar si a unui sistem
de criterii, probe si norme de control pentru selec ia juniorilor.
mifloc al eauca iei fi:ice practicat n nv mntul de toate
gradele, sistematizarea lui Iiind cuprins n con inutul programelor
analitice de educa ie Iizic , ndeplinind cerin ele instruirii cu privire la
mbun t irea indicilor de preg tire Iizic general a elevilor si
studen ilor.
activitate ae `loisir`, de petrecere a timpului liber prin
practicarea jocului de baschet ca mijloc de odihn si recreere activ si
sportiv .
Universitatea SPIRU HARET
25
sport complementar, consecin a valorii lui educative
multilaterale, practicat ca mijloc de preg tire Iizic general , dar si ca
exerci iu de nc lzire general a organismului.
BASCHETUI ca domeniu particular de cunoastere, are o
teorie si o practic proprie.
TEORIA 1OCULUI DE BASCHET constituie un ansamblu de
cunostin e, ordonate sistematic, conIorm principiilor biomecanicii si a
leg turilor psiho-Iiziologice ale Iorm rii si perIec ion rii calit ilor si
deprinderilor motrice, la care se adaug cunostin ele de specialitate
ordonate sistematic, dup necesit i de ordin practic, de descriere, de
aplica ie, de Iolosire tactic n joc.
Teoria jocului de baschet apreciaz si stabileste con inutul real al
jocului competi ional, lucru necesar pentru Iundamentarea stiin iIic si
metodic a bazelor antrenamentului sportiv. Ea Iormuleaz si ela-
boreaz concep ia de joc care va Ii aplicat de c tre o echip n Iunc ie
de poten ialul tehnico-tactic al lotului propriu de juc tori, dnd,
totodat , indica ii cu privire la aplicarea ei creatoare. Teoria jocului de
baschet analizeaz bazele teoretice ale tehnicii si tacticii si leg tura lor
cu preg tirea Iizic .
n aIara celor enun ate mai sus, teoria jocului de baschet studiaz
si leg tura interdisciplinar cu unele stiin e (Iiziologia, pedagogia,
psihologia, biomecanica etc.), precum si cu alte ramuri sportive.
OBIECTUL DISCIPLINEI BASCHET, att ca mijloc al educa iei
Iizice, ct si ca sport, este reprezentat prin:
studiul con inutului jocului (tehnica si tactica; caracteristicile
lor; descrierea exerci iului cu implica iile de ordin biomecanic etc.);
studierea apari iei si a evolu iei jocului;
studierea si interpretarea regulamentului si a metodicii
arbitrajului;
studierea metodicii de nv are si antrenament (cu reIeriri la
Iactorii antrenamentului si la diIerite niveluri de preg tire);
studiul metodelor si c ilor prin care se realizeaz capacitatea
de perIorman a juc torilor;
studiul condi iilor materiale si organizatorice aIerente si
necesare practic rii jocului si organiz rii competi iilor;
studierea leg turilor cu stiin ele specializate si cu celelalte
discipline sportive (biomecanica, Iiziologia, atletismul, gimnastica etc.,
care conIer mijloace complementare n vederea realiz rii perIec ion rii
diIeritelor calit i si deprinderi motrice).
Universitatea SPIRU HARET
26
METODICA BASCHETULUI Parte integrant a teoriei bas-
chetului, metodica exprim si valoriIic Iunc ia aplicativ a acesteia, ea
reprezentnd asa-zisa aiaactic special . Ea cuprinde principii, metode,
proceduri metodice si mijloace speciIice instruirii si antrenamentului n
baschet. Acestea sunt preluate, explicate si generalizate din practica
naintat a antrenorilor si proIesorilor de educa ie Iizic si din rezul-
tatele cercet rii stiin iIico-metodice proprii.
Metodica baschetului este o parte constitutiv si indispensabil a
preg tirii antrenorilor si proIesorilor. Ea const din cunostin ele,
priceperile si deprinderile necesare tehnologiei instruirii, antren rii
,i eauc rii fuc torilor ,i echipelor, activitate denumit si antrenorat.
Antrenoratul reprezint Iunc ia practic a metodicii, concretizat
n conducerea procesului instrutiv-educativ.
Metodica baschetului nu se limiteaz numai la procesul de
instruire, ci se extinde la ntreaga practic a domeniului, predominant
ca amploare si proIunzime de specialitate r mnnd ns antrenoratul.
PRACTICA BASCHETULUI. De la un joc sportiv ncadrat n
practica social , baschetul s-a dezvoltat ajungnd s genereze un
domeniu de activitate social . Practica jocului de baschet s-a dezvoltat
si perIec ionat genernd n mod necesar:
activit i si m suri organizatorice (de exemplu: echipe, cluburi,
competi ii etc.);
alte activit i speciale si specialisti corespunz tori, prin care s
se asigure perIec ionarea continu a practicii baschetului, cum sunt de
exemplu: antrenamentul si, respectiv, antrenorii; arbitrajul arbitrii;
constructorii de terenuri si de instala ii speciIice etc.
Consecin a acestui Iapt, ntre practic si teorie s-a statornicit o
strns interdependen , o permanent condi ionare reciproc . Aceast
condi ionare determin muta ii pozitive de ordin ciclic. AstIel, teoria
jocului de baschet, reprezentnd generalizarea activit ii practice la un
moment dat, determin o mbog ire a con inutului metodicii, care, la
rndul ei, inIluen eaz n mod Iavorabil patrimoniul activit ii practice
viitoare.
Deci, principalul IZVOR al teoriei si metodicii jocului de baschet
a Iost practica, ceea ce a contribuit continuu si constituie o surs
primordial pentru generaliz ri teoretico-metodice. Practica si aduce
contribu ia la apari ia (elaborarea) si executarea unor noi procedee
tehnice, la succesiunea unor exerci ii de nv are etc.
Universitatea SPIRU HARET
27
Un alt izvor important al teoriei si metodicii jocului de baschet
este reprezentat de mo,tenirea experien ei po:itive a genera iilor ae
speciali,ti, str ini si romni, experien consemnat n lucr rile de
specialitate, de unde este preluat si valoriIicat n actualele condi ii
materiale si organizatorice. Generali:area experien ei po:itive con-
temporane, si adapt rile cerute de stadiul dezvolt rii jocului de baschet,
practicat att pe plan interna ional, ct si n ara noastr , constituie o alt
cale de mbun t ire a patrimoniului teoretic si metodic.
Ca i:vor al teoriei si metodicii jocului de baschet poate Ii consi-
derat si cercetarea ,tiin ific . Ea abordeaz domenii Ioarte variate,
precum: dinamica calit ilor motrice si psiho-motrice corelate cu capa-
citatea de nv are motric si cea de adaptare a organismului la eIortul
speciIic; conceptul de preg tire particularizat pe sexe, vrst si nivel
de preg tire (dinamica speciIic a procesului de preg tire a copiilor,
juniorilor si seniorilor); problemele reIacerii rapide dup eIort; lupta
mpotriva uzurii Iizice si psihice; scurtarea timpului de reIacere prin
diIerite mijloace (terapie, oxigenare, alimenta ie alcalin , b i, masaje
mecanice si manuale, antrenament la altitudine etc.).
n concluzie, jocul de baschet are o TEORIE si o METODIC
proprie, speciIic , rezultate din generalizarea EXPERIEN EI PRACTICE,
si care si-au consolidat BAZA STIIN IFIC prin integrarea datelor
unor cercet ri stiin iIice.
2.3. Caracteristicile generale ale jocului
Aspecte ae orain general
De-a lungul anilor si, cu deosebire, n ultimii 25 de ani, jocul de
baschet a suportat proIunde muta ii, Iapt marcat prin evolu ia
dinamicii jocurilor disputate n cadrul turneelor Iinale ale diIeritelor
competi ii organizate pe plan european sau mondial (incluznd aici si
Jocurile Olimpice).
Selec ia riguroas a juc torilor n vederea Iorm rii echipelor de
perIorman , preg tirea lor mult mai riguroas si bazat pe aportul
stiin elor asa-zise ,de grani ale antrenamentului sportiv (Iiziologia,
biochimia, psiho-pedagogia etc.), o serie de modiIic ri operate de
Federa ia Interna ional de Baschet (FIBA) n regulamentul jocului,
precum si mbun t irile aduse, n general, de specialistii domeniului
metodologiei antrenamentului sportiv, au transIormat proIund aspectul
jocului competi ional de mare perIorman .
Universitatea SPIRU HARET
28
Aceste transIorm ri sunt materializate ast zi drept produs al unei
evolu ii dialectice a raportului dintre tehnic , tactic si regulile jocului,
Iapt care ne determin s aIirm m c unele Iorme de joc Iolosite alt
dat n baschet nu-si mai pot g si prezen a ast zi.

Caracteristicile generale ale focului
BASCHETUI este jocul sportiv ce poate Ii practicat de copii si
tineri de ambele sexe, oameni cu o vrst ceva mai naintat , att n
scop competi ional, ct si ca activitate Iizic recreativ , de ntre inere
sau ludic .
Este jocul sportiv ce dispune de una dintre cele mai bogate game
de procedee tehnice, de ac iuni tactice de la cele mai simple pn la cele
mai complexe. Acest Iapt solicit practican ilor o preg tire continu si
perseverent , iar proIesorilor, esalonarea treptat n predare a succe-
siunii de nv are si perIec ionare a TEHNICII si TACTICII acestui joc,
lucru care contribuie la conIerirea unei note sporite de spectaculo:itate.
Multitudinea si varietate cu care se succed Iazele de joc,
alternarea rapid a situa iilor oIensive cu cele de ap rare, posibilit ile
pe care le oIer juc torilor de a-si etala Iantezia si capacitatea lor
inventiv , diIeritele rezolv ri tactice ale Iazelor de joc, arunc rile la cos
acrobatice sau subtilitatea unor pase executate cu mare Iine e, pasiunea
ntrecerii, toate oIer , att juc torilor, dar n special publicului spectator,
momente de o deosebit spectaculozitate.
Dimensiunile relativ reduse ale terenului de joc, precum si num rul
mic de juc tori ce se ntrec pe teren (mai recent, legiIerarea jocului de 3
contra 3 sub Iorma ,street-basket-ului), determin deplas ri ale acestora
si o circula ie a mingii Ioarte rapide, juc torii participnd permanent si
n egal m sur att la desI surarea atacului, ct si a ap r rii.
nsusi regulamentul de joc, prin regulile de 3, 5, 8 si 24 de
secunde, determin un ainamism al desI sur rii Iazelor de joc, din
primul si pn n ultimul minut al unei partide.
Varietatea procedeelor tehnice, a c ror concretizare se maniIest n
desI surarea ac iunilor tehnico-tactice, oIer mari posibilit i de studiu
practico-teoretic, de l rgire a bagajului de cunostin e si de stimulare a
ini iativei creatoare, att pentru juc tori, ct si pentru antrenori. Ca atare,
preg tirea teoretic devine o necesitate a procesului de instruire si
antrenament.
Procesul de preg tire si de practicare organizat a jocului de
baschet inIluen eaz pozitiv dezvoltarea multilateral a popula iei
Universitatea SPIRU HARET
29
scolare, contribuind, pe lng caracterul ei sanotrofic (de nt rire a
s n t ii), si la dezvoltarea unor calit i morale ,i ae voin . Jocul de
baschet reprezint un mijloc excelent al educa iei Iizice si, implicit, al
educa iei ntr-un spirit democratic al celor ce-l practic , educare ce
trebuie s se realizeze permanent n activitatea de educa ie Iizic si
sportiv , att n lec iile de clas , n antrenamente, ct si prin joc.
Valoarea mare educativ a jocului se datoreaz si regulamentului s u,
care-l oblig pe juc tor la o comportare demn , la sportivitate, la ,Iair-
play, crendu-i deprinderi morale de mare valoare.
2.4 Caracteristici yi tendin e ale jocului actual
ReIerindu-ne la BASCHETUI INTERNA IONAI, el Iiind etalonul
eviden ierii caracteristicilor ce trebuie cunoscute de specialistii practi-
can i din toate esaloanele acestei discipline, vom preciza, pe scurt, drept
principale CARACTERISTICI ale jocului actual, urm toarele:
Iupta pentru imprimarea ritmului si a tempoului de joc,
varia ii de ritm n Iunc ie de evolu ia scorului.
Cresterea importan ei si Iolosirea tot mai Irecvent a jocului
aerian n lupta pentru recuperarea mingii, determinate de cresterea
gabaritului, staturii si a detentei juc torilor.
Apari ia ,cuplurilor stabile de 2 si 3 juc tori.
SimpliIicarea construirii atacului colectiv, determinat de:
Iinalizarea ac iunilor de lupt direct cu adversarul (rela ia de
1 contra 1 si dublare a atacantului);
accelerarea vitezei de execu ie n Iaza Iinal a ac iunii de
Iinalizare;
cresterea ponderii contraatacului si a atacului rapid;
generalizarea arunc rii la cos din s ritur si a Irecven ei Iinali-
z rilor de 3 puncte.
Cresterea eIicien ei ap r rii prin combinarea sistemelor de ap -
rare, prin agresivitate permanent , generalizarea pressingului temporar,
cresterea ponderii intercep iei si a nchiderii p trunderilor, tactici speciale
mpotriva superjuc torilor sau a liderilor echipei adverse.
n rela ia atacant-ap r tor se caut permanent a se realiza o
superioritate de plasament sau numeric .
Urmare a unui permanent si continuu proces de selec ie,
instruire si preg tire, desI surat pe baze stiin iIice din ce n ce mai
riguroase, asist m ast zi la o continu crestere a nivelului m iestriei,
Universitatea SPIRU HARET
30
att individuale a juc torilor, ct si colective a echipelor n practica
jocului competi ional. Din aceasta, am putut desprinde urm toarele
TENDIN E de dezvoltare proprii jocului de baschet actual, ce se
maniIest ast zi mai pregnant pe plan interna ional:
Cresterea mediei de n l ime a echipei prin generalizarea com-
ponen ei Iorma iei din teren la un minim de 3 juc tori de peste 2 metri
(1,88 m. la Iemei), ale c ror calit i biomotrice de ndemnare, mobi-
litate si vitez sunt dezvoltate la nivelul juc torilor de statur medie.
Sarcinile complexe solicitate de jocul actual se vor realiza ca
urmare a mbin rii armonioase a particularit ilor de ordin tehnic,
tactic, temperamental si psihic ale Iiec rui juc tor ca individ, cu cele
ale preg tirii generale si speciIice.
Datorit puternicii dezvolt ri a ac iunilor tehnico-tactice indi-
viduale si colective de atac, ap rarea, pentru a putea contracara oIen-
siva, a mprumutat un caracter din ce n ce mai activ si agresiv.
Prin tactica colectiv de echip se valoriIic la cel mai nalt
nivel poten ialul individual al Iiec rui juc tor, innd cont de interac-
iunea lui cu coechipierul cel mai apropiat si I r a impieta, n general,
asupra calit ii si caracterului de joc colectiv.
Mobilitatea capacit ii de adaptare a preg tirii Iiec rei echipe
Ia de aceste tendin e, n raport cu posibilit ile proprii, r mne un
Iactor de mare importan n orientarea preg tirii, ncepnd chiar cu
etapa ini ierii copiilor.
ManiIestarea unei atitudini din ce n ce mai constiente Ia de
preg tire, dus de multe ori pn la unele sacriIicii, precum si a unei
inute corecte n aIara acesteia, Ia de cerin ele impuse de jocul
competi ional la nivelul celei mai nalte perIorman e.
2.5. Orient ri ale jocului, particularizate la copii yi juniori
Particulariznd aceste caracteristici si tendin e la nivelul echipelor
de copii si juniori din ara noastr esalon la care se reIer cursul de
baz , ORIENT RIIE implicate n procesul de preg tire si joc pot Ii
exprimate astIel:
Contraatacul Iolosit ca principal Iorm de atac: cu trecerea
mingii prin pas direct la juc torul ,vrI sau cu dribling pe culoarul
median al terenului, cu Iinalizare de sub cos sau din s ritur de la linia
de arunc ri libere;
Universitatea SPIRU HARET
31
Atacul rapid declansat prin repuneri rapide ale mingii n joc,
din orice situa ie;
Atacul pozi ional 2-1-2 (cu juc tor centru) sau 41, ce se bazeaz
pe ac iuni individuale, pe combina ii de ,d si du-te si pe ,ncrucis ri;
Permanenta preocupare pentru recuperarea oIensiv si
deIensiv ;
Ap rare om la om pe tot terenul: marcaj agresiv si diIeren iat;
Cresterea tempoului de joc prin realizarea unui num r mai
mare de Iinaliz ri;
Sporirea preocup rilor pentru Iinaliz rile de 3 puncte;
Ambidextrie n execu ia paselor, a driblingului si, eventual, a
arunc rilor din apropierea cosului;
Generalizarea arunc rilor la cos din s ritur ;
Sporirea capacit ii juc torilor de a ac iona n rela ia atacant-
ap r tor, n Iunc ie de pozi ia ap r torului, distan a Ia de panou etc.;
Atrage aten ia preg tirea atletic a juc torilor cu accent pe
ansamblul calit ilor Ior -vitez , pe capacitatea crescut de parti-
cipare a juc torilor n diIerite regimuri de solicitare Iizic si ncordare
nervoas n competi ii. Caracteristic este Iaptul c , n asemenea situa-
ii, juc torii au suIiciente resurse de mobilizare care nu diminueaz
radical eIicien a lor real .


















Universitatea SPIRU HARET
32


3. TEHNICA 1OCULUI


3.1. Aspecte generale: elementele n subordine, sistematizarea
elementelor yi procedeelor tehnice ale jocului de baschet
ASPECTE GENERALE
Tehnica jocului de baschet reprezint ,ansamblul ac iunilor si
structurilor motrice speciIice (cunoscute si sub denumiri, precum: acte
motrice, gesturi tehnico-sportive, deprinderi tehnice, misc ri motrice), pe
care le execut un juc tor n timpul practic rii jocului, n concordan cu
regulile acestuia, precum si sarcinile ridicate de participarea echipei sale
n competi ie (I. Teodorescu, 1975). Tehnica presupune deIinirea
ra ional si economic a unui anumit tip ae mi,c ri specifice jocului de
baschet, eIectuate n vederea ob inerii unui randament maxim n
condi iile diIicile ale jocului competi ional.
Acest ansamblu de misc ri speciIice grupeaz no iunile de ele-
mente tehnice, procedee tehnice, maniIestarea unui stil personal n
anumite execu ii tehnice, toate ridicate la un nivel superior de
m iestrie tehnic , si se reIer , n egal m sur , la manevrarea
obiectului de joc, dar si la deplas rile I cute de juc tori n vederea
acestei manevr ri.
n procesul de joc competi ional, tehnica are o importan deo-
sebit . Ea nu trebuie v zut ca un Iactor izolat. ntre tehnic si ceilal i
Iactori ai con inutului jocului: Iizic, tactic, psihic si teoretic exist o
interdependen si conai ionare reciproc , maniIestndu-se Iiecare n
regimul celorlal i Iactori, ntr-o propor ie variabil . Tehnica si are
drept principal suport n modul superior de maniIestare a calit ilor
motrice. Nivelul de preg tire tehnic a unui juc tor depinde n mare
m sur de nivelul ini ial si de experien a motric a acestuia. O tehnic
corespunz toare permite maniIestarea aptitudinilor juc torului aproape
de nivelul maxim al posibilit ilor lui. Tehnica este aceea care conai-
ionea: tactica, ns este suboraonat acesteia. n consecin tehnica
si tactica se influen ea: reciproc pe Iondul unor maniIest ri la nivel
optim al calit ilor motrice.

Universitatea SPIRU HARET
33
EIEMENTE N SUBORDINE
Generaliznd, trebuie ar tat c Iiec rui joc sportiv i corespund
forme generale ae mi,care, la baza c rora stau EIEMENTEIE
TEHNICE ale respectivului joc. Condi iile de joc care apar n timpul
desI sur rii lui si n care sunt aplicate elementele tehnice (respectiv,
Iazele Iundamentale ale jocului sportiv: ATACUI si AP RAREA, au
condus la Iormarea si perIec ionarea unor PROCEDEE TEHNICE
concrete (opera ionale) pentru rezolvarea respectivelor sarcini ale
jocului competi ional.
EIEMENTUI TEHNIC
Reprezint no iunea de generalizare a execu iei mai multor pro-
cedee tehnice, categorii generale de misc ri, caracterizate prin no iuni
abstracte, care sunt ns materializate (obiectivizate) prin procedeele
tehnice ca mijloace de realizare si maniIestare n joc.
PROCEDEUI TEHNIC
Reprezint ,o structur motric concret moaelat ` sau ,un
moael particular ae organi:are ,i aaaptare in foc a elementului tehnic`
avnd un caracter concret ae execu ie, cu un mecanism complex de
misc ri, executate constient n Iaza de nsusire, el trebuie s reprezinte
moaelul corect de execu ie biomecanic (sau de kinogram ). Apoi, prin
exersare, se supranva , devenind stereotip (automatizat), n jocul
competi ional procedeul tehnic Iiind aplicat ntr-o succesiune ra ional ,
cu eIicien maxim si ntr-un scop precis. Spre exempliIicare,
prezent m schema de mai jos:
ELEMENT TEHNIC PROCEDEU TEHNIC
Pasa cu dou mini de la piept, de pe loc
Pasa cu o mn din dreptul um rului, din alergare
Pasa ,n crlig
Pasarea mingii
etc.
Cnd nsusirea procedeului tehnic se Iace izolat, n aIara procesului
de joc, avem de-a Iace cu un proceaeu simplu. El reprezint un gest
motric (o miscare), a c rui execu ie se ncadreaz n condi ii aproape
identice: pozi ie ini ial , execu ia propriu-zis si pozi ia Iinal .
Acest procedeu tehnic simplu, care, n jocul competi ional, apare
numai atunci cnd opozi ia adversarului este ca si inexistent , pentru a
putea Ii Iolosit n condi iile concrete ale jocului va trebui perIec ionat
Universitatea SPIRU HARET
34
numai nl n uit cu alte procedee tehnice si n raport cu situa iile pe
care juc torul trebuie s le rezolve n momentul dat. ExempliIicnd,
putem ar ta c procedeul tehnic simplu se maniIest Ioarte rar n jocul
de baschet: n execu ia arunc rilor libere, la repunerea mingii n joc
din aIara terenului.
n procesul de joc, execu ia procedeelor tehnice simple si pierd
caracterul invariabil datorit situa iilor n continu schimbare ale
condi iilor de joc. Aceste situa ii impun varia ii de ritm, intensitate si
amplitudine, pozi ii ini iale dezechilibrate, ntreruperi sau relu ri ale
execu iei unui anumit procedeu sau unei anumite structuri motrice
speciIice, n care sunt legate mai multe procedee tehnice simple. Acest
lucru determin apari ia unei Iorme complexe de structur motrice
implicit a unui proceaeu tehnic complex.
ExempliIicnd, un astIel de procedeu este reprezentat de exe-
cu ia arunc rii la cos din dribling, la complexitatea acestei structuri
motrice asociindu-se alergarea, prinderea mingii, execu ia driblingului
si a arunc rii propriu-zise la cos.
Cu ct num rul de procedee tehnice simple sau complexe nsusite
este mai mare, cu att juc torul va rezolva mai usor, mai repede si mai
Iavorabil situa ia respectiv . n aceast situa ie se poate vorbi de
structuri ae proceaee tehnice sau de complexe de procedee tehnice.
Execu ia ac iunilor tehnico-tactice individuale, precum ,dep -
sirea, ,urm rirea si recuperarea mingii la panou sau ,marcajul,
reprezint exemple de structuri de procedee tehnice.
Subliniem Iaptul c , desi Iiecare procedeu tehnic (simplu,
complex sau sub Iorma unei structuri) si are o structur biomecanic
proprie, maniIestarea lui n joc comport variante structurale de
execu ie (de pe loc, din alergare, din s ritur ) sau este eIectuat n
anumite regimuri de solicitare motric (n vitez , n Ior , anduran ,
ndemnare) si psihic (st ri emo ionale pozitive sau negative,
ncordare nervoas , stress). n acest sens ni se pare interesant schema
lansat de A. Dragnea.
nsusirea mecanismului de baz al tehnicii are un marcat caracter
individual, imprimat de particularit ile morIologice, Iunc ionale si
psihice (dimensiunile corporale antropometrice, calit ile motrice,
atitudinile si tr s turile de personalitate) ale juc torului ajuns n stadiul
m iestriei sportive. Automatizarea procedeelor tehnice ca deprinderi
Universitatea SPIRU HARET
35
motrice speciIice la nivelul juc torilor de nalt clas suIer , de cele mai
multe ori, o not personal n diIeritele execu ii, not cunoscut sub
denumirea de STIL TEHNIC.


Mecanismul de baz al procedeului tehnic (Dragnea, A., 2002)

M estria tehnic reprezint gradul nalt al capacit ii tehnice pe
care un sportiv l ob ine ca rezultat al preg tirii colective si individuale
si se maniIest prin priceperea, stabilitatea, virtuozitatea, precizia si
eIicien a cu care execut elementele si procedeele tehnice n condi iile
grele din concurs.
Universitatea SPIRU HARET
36
SISTEMATIZAREA ELEMENTELOR SI PROCEDEELOR TEHNICE
ALE 1OCULUI DE BASCHET

Universitatea SPIRU HARET
37
Universitatea SPIRU HARET
38
3.2. 1ocul f r minge
Ca n toate jocurile sportive colective, si n baschet, obiectul de
joc, posesia acestuia, respectiv mingea, nu poate Ii manevrat dect
numai de posesorul lui. n consecin , to i ceilal i 9 juc tori, n jocul lor
I r minge, trebuie s adopte elementele tehnice caracteristice acestui
speciIic. Cu toate acestea, to i cei care se ocup de problemele legate
att de instruirea copiilor si juniorilor, ct si de m iestria juc torilor de
perIorman , respectiv proIesorii-antrenori sau antrenorii, neglijeaz
acest principal con inut al jocului.


Figura 1. Pozi ia Iundamental a ap r torului la atacantul I r minge

Figura 2. Pozi ia Iundamental a ap r torului la atacantul cu minge

Universitatea SPIRU HARET
39

A. Pozi ia fundamental (Figura 1 si 2)
Descrierea moaelului ae execu ie
Picioarele, cu genunchii usor ndoi i si orienta i spre interior,
sunt dep rtate n lateral, aproximativ la proiec ia l imii umerilor.
Gleznele ndoite, greutatea corpului repartizat egal pe ntreaga
supraIa a t lpilor asezate paralel pe sol si cu o orientare a vrIurilor
usor spre interiorul poligonului de sus inere.
Echilibrarea antero-posterioar este realizat atunci cnd este
cazul, prin mpingerea spre nainte, cu maximum jum tate de talp , a
unuia dintre picioare.
Trunchiul arcuit este usor aplecat spre nainte, coborrea centrului
de greutate al corpului Iiind realizat prin Ilexia articula iilor gleznelor,
genunchilor si a soldurilor. Umerii relaxa i, cu bra ele usor dep rtate n
lateral, preg tite pentru a ac iona n toate planurile si sensurile, n vederea
prinderii mingii sau misc rii adversarului. Capul si b rbia se men in n
sus, privirea c utnd s cuprind o zon ct mai mare din teren.
Gre,eli frecvente:
Dep rtarea exagerat a picioarelor sau apropierea lor modiIic
neIavorabil baza de sus inere a corpului.
Articula iile gleznelor si ale genunchilor, prea pu in ndoite,
determin o pozi ie cu centrul de greutate prea ridicat sau o aplecare
exagerat a trunchiului.
Greutatea corpului inegal repartizat pe ambele picioare.
Crisparea musculaturii antagonice determin o atitudine rigid
si mai pu in mobil .
Indica ii metodice: n nv are, accentul va c dea pe realizarea
unei baze de sus inere corespunz toare prin obisnuirea repartiz rii egale
a greut ii corpului pe ambele picioare, care s asigure juc torului o
permanent stabilitate. I se aIecteaz un num r mai mic de repet ri n
cadrul metodicii de nv are izolat , consolidarea realizndu-se o dat
cu celelalte elemente tehnice I r si cu minge.
Metoaica inv rii po:i iei funaamentale
1. Exerci ii ae pe loc
g sirea pozi iei optime;
balans vertical, lateral si anteroposterior;
Universitatea SPIRU HARET
40
dezechilibr ri: pe perechi, un juc tor n pozi ie Iundamental
cel lalt ncearc s -l dezechilibreze;
s rituri cu aterizare n pozi ie Iundamental : I r schimbarea
planului de aterizare; cu schimbarea planului de aterizare.
2. Exerci ii ain aeplasare
din alergare la semne si semnale, oprire n pozi ie Iundamental ;
din alergare, la semnal, s ritur cu aterizare n pozi ie Iunda-
mental : pe direc ia de deplasare, cu schimbarea planului Ia de
direc ia de deplasare;
pe perechi, Ia -n Ia , deplasare n pozi ie Iundamental , la
semnal, schimb direc ia deplas rii;
pe perechi, men innd pozi ia Iundamental ,leapsa, cu
atingerea genunchilor.
3. Structuri ae proceaee tehnice
deplas ri n pozi ie Iundamental , la 3 pasi ad uga i, lateral
s ri-tur , sau ghemuire cu s ritur si continuarea deplas rii n pozi ie
Iundamental ;
deplas ri n pozi ie Iundamental cu pasi ad uga i nainte,
napoi, lateral, oblic-nainte, oblic-napoi, dirija i de proIesor care este
plasat n Ia a colectivului;
elevii execut joc de picioare si lucru de bra e dirija i de
proIesor, la semnal elevii execut o ntoarcere, o piruet deIensiv si
apoi s ritur cu simularea culegerii mingii;
elevii execut joc de picioare si lucru de bra e, la primul
semnal sprinteaz 10 m, la urm torul semnal execut alergare cu
spatele.
DEPLAS RILE
Majoritatea ac iunilor juc torilor cu minge si I r minge se
eIectueaz din deplasare. n aceste deplas ri se urm reste ca, pe lng
cstigarea unei viteze de deplasare, juc torul s aib posibilitatea de a
executa cu usurin diIerite procedee tehnice necesare rezolv rii
situa iilor jocului (schimb ri de direc ie, Irn ri, lucru cu mingea,
Iente, s rituri, etc.). Pentru aceasta, deplas rile trebuie s corespund
rezolv rii acestor sarcini, mai mult, s usureze execu ia lor.
n jocul de baschet sunt Iolosite urm toarele procedee de depla-
sare: ALERGAREA NORMAL , obisnuit , asem n toare celei din
atletism, Iolosit n general pentru deplasarea juc torilor n teren sau
Universitatea SPIRU HARET
41
ca alergare de vitez , n situa iile de plecare pe contraatac sau de
urm rire a juc torului care contraatac .
Descrierea moaelului ae execu ie
Alergarea nainte se Iace prin p siri succesive, picioarele c lcnd
spre nainte si usor lateral n scopul m ririi bazei de sus inere. Contactul
cu solul se ia Iie pe toat supraIa a t lpilor, care-si p streaz parale-
lismul n timpul deplas rii, Iie prin rulajul t lpilor (c lci-talp -vrI).
Genunchii, pu in ndoi i, cedeaz usor mpreun cu gleznele n
momentul contactului cu solul si si p streaz tendin a de orientare
spre interior. Trunchiul este pu in aplecat spre nainte, cu centrul de
greutate cobort si a c rui proiec ie cade pu in naintea bazei de
sus inere. Bra ele penduleaz la pornire, n restul alerg rii Iiind pre-
g tite pentru a prinde mingea.
Caracteristici ae execu ie
Juc torul se deplaseaz avnd o c lc tur usor dep rtat (men-
innd o baz de sus inere l rgit );
Contactul cu solul se Iace pe toat talpa sau prin rularea
labelor picioarelor, vrIurile Iiind usor orientate c tre interior;
Gambele nu se ndoaie prea mult din genunchi, alergarea
I cndu-se prin p siri pu in alunecate.
Gre,eli frecvente:
n deplasare exist tendin a de a s ri, prin ridicarea t lpilor de
pe sol.
Se micsoreaz baza de sus inere datorit Iaptului c nu se
p seste si pu in lateral sau contactul cu solul nu se ia pe toat talpa.
ALERGAREA NAPOI (cu spatele)
Descrierea moaelului ae execu ie (a tehnicii de execu ie):
Juc torul se deplaseaz spre napoi avnd labele picioarelor usor
dep rtate, c lciele orientate c tre aIar . Contactul cu solul se Iace
prin rulare vrI-talp -c lci si mult napoi Ia de proiec ia centrului
de greutate pe sol. Aceasta pentru a evita c derile pe spate. Deplasarea
picioarelor se Iace prin alunecare. Trunchiul este usor aplecat nainte
pentru a men ine centrul de greutate nainte. Bra ele r mn lng corp,
usor dep rtate si Ilexate din coate.
Gre,eli frecvente:
Se alearg cu trunchiul l sat pe spate, Iapt care provoac dez-
echilibru.
Se sare n timpul alerg rii.
Universitatea SPIRU HARET
42
Utili:are tactic :
Procedeu Iolosit n retragerea din zona de atac n zona de ap rare
si n general n ac iunile de ap rare (Ilotare, aglomerare). De asemenea,
n urm rirea unui adversar care se ndreapt c tre cos si se aIl la
distan mai mare de cos.
PASUL AD UGAT NAINTE sau NAPOI, speciIic ap r rii, ca
procedeu de miscare n teren permite ap r torului men inerea pozi iei
Iundamentale n orice moment al jocului.
Face parte din bagajul tehnic cunoscut sub denumirea de ,jocul
de picioare al ap r torului, reprezentnd un mijloc de realizare a
ac iunii tehnico-tactice individuale ,MARCAJUI. El se aseam n cu
pasul boxeurului si prezint drept caracteristic Iaptul c piciorul din
urm nu dep seste niciodat , n deplasare, piciorul din Ia . Pasul
ad ugat se execut n direc iile nainte, napoi, oblic nainte si oblic
napoi.


Figura 3. Deplasarea cu pas ad ugat nainte

Descrierea moaelului ae execu ie (a tehnicii de execu ie)
Din pozi ia Iundamental de ap rare, juc torul, p strnd contactul
cu solul pe toat talpa, ncepe miscarea prin deplasarea spre nainte a
piciorului din Ia . Bra ul ridicat determin o pozi ie pu in oblic a
trunchiului si labei piciorului din spate. Piciorul din urm este tras cu
repeziciune spre cel din Ia , I r ns a Ii ridicat de pe sol, ap r torul
Universitatea SPIRU HARET
43
revenind din nou n pozi ia dinainte, dar avansnd cu lungimea pasului
I cut. Cel lalt bra ba-lanseaz n lateral.
Mecanismul este asem n tor si pentru deplasarea spre napoi, cu
deosebirea c piciorul din spate este cel care ncepe deplasarea, acesta
Iiind trsit pe vrI si asezat apoi pe toat talpa.
Gre,eli frecvente:
Deplasarea se Iace prin s rituri, Iapt ce determin oscila ii ale
centrului de greutate al corpului ap r torului si deci dezechilibr ri.
Se Iac p siri prea lungi.
Se ncruciseaz picioarele prin dep sirea piciorului din Ia de
c tre cel din urm (n cazul pasului ad ugat nainte) si invers.
Iabele picioarelor sunt orientate cu vrIurile c tre direc ia de
deplasare.
Nu se men ine o pozi ie joas , cu centrul de greutate cobort.
Utili:are tactic :
n general, pasul ad ugat are o raz de ac iune redus la circa
3-4 metri, este Iolosit n ac iunile de ap rare pentru apropierea sau
dep rtarea de adversar, la retragerea pentru ap rarea cosului, la
scoaterea mingii din dribling, ca si n plasamentul pentru men inerea
unei distan e convenabile Ia de adversarul direct.
PASUL AD UGAT LATERAL yi ALERGAREA LATERAL
reprezint cel mai important mijloc tehnic al ,jocului de picioare al
ap r torului, realizat pentru urm rirea adversarului sau a circula iei
de minge n ap rarea n zon .

Figura 4. Pasul ad ugat lateral
Descrierea moaelului ae execu ie
Pozi ia ini ial r mne cea Iundamental joas , speciIic ap -
r rii. Deplasarea ncepe prin ducerea spre lateral a piciorului de pe
Universitatea SPIRU HARET
44
direc ia deplas rii, talpa acestui picior Iiind men inut ct mai aproape
posibil de supraIa a solului. Dup ce ia contact cu solul, cel lalt picior
se apropie, talpa acestuia alunecnd pe supraIa a solului. n timpul
deplas rii corpul r mne orientat lateral Ia de direc ia de deplasare
iar bra ele, pu in ndoite din coate, orientate lateral, lucreaz activ
pentru stnjenirea circula iei mingii (nchiderea culoarelor de pasare)
sau scoaterea acesteia de la adversar. Pozi ia este, n general, cobort
prin ndoirea articula iilor gleznelor si a genunchilor, trunchiul p strnd,
pe ct posibil, verticalitatea.
Caracteristici ae execu ie (pentru pasul ad ugat nainte, napoi
si lateral):
Contactul cu solul se Iace pe toat talpa.
Se porneste cu piciorul din direc ia deplas rii.
Men inerea n timpul deplas rii a unui contact permanent cu
solul prin deplasarea picioarelor Ioarte aproape de sol (alunecare).
Men inerea unei deplas ri convenabile a picioarelor determin
o baz de sus inere care asigur o bun stabilitate corpului.
Gre,eli frecvente:
ncrucisarea picioarelor si trecerea greut ii corpului pe un
singur picior de sprijin.
Ridicarea centrului de greutate al corpului (pozi ia Iiind
obositoare, mai ales ncep torii care au tendin a de ntinderea a
articula iilor) determin dezechilibr ri.
Executarea de s rituri n timpul deplas rii, juc torul I cnd un
balans vertical sau lateral.
Ridicarea picioarelor de pe sol n loc ca deplasarea s se Iac
prin alunecare.
Utili:are tactic :
Acest procedeu se Ioloseste n ac iunile de marcaj, n urm rirea
adversarului care se deplaseaz si n general pentru ob inerea unui
plasament ct mai bun n ap rare.
Metoaica inv rii pasului aa ugat:
Execu ia pasului ad ugat nainte, napoi, oblic nainte, oblic
napoi si lateral, se Iace pentru Iiecare procedeu separat:
imitare:
n grup, proIesorul demonstrnd n oglind ;
pe perechi;
la semnale (prin dirijare n grup):
Universitatea SPIRU HARET
45
auditive;
vizuale;
sub Iorm de concurs, pe distan e limitate:
staIete cu procedee izolate;
staIete cu procedee combinate;
sub Iorma complexelor de procedee tehnice de deplasare
(jocul de picioare al ap r torului):
pe perechi;
individual n reprize de 4x15-30 cu pauze;
pasi ad uga i nainte, sprint, oprire si retragere n alergare cu
spatele;
idem, cu pasi ad uga i lateral, dreapta, stnga;
joc de bra e si picioare, sprint 10 metri, oprire, continuarea
jocului de bra e si picioare, la semnal retragere n alergare cu spatele.
SCHIMB RILE DE DIREC IE
Reprezint un element important n jocul de baschet, Iolosit cu
deosebire de c tre atacan i n realizarea ac iunii de demarcaj indi-
vidual. Prin acest element juc torul si asigur trecerea de pe o direc ie
de alergare pe alta, I r a mai Ii nevoit s se opreasc . Deosebim dou
procedee de execu ie:
schimbarea de direc ie cu Irnare pe un picior, si
schimbarea de direc ie cu Irnare pe ambele picioare.
SCHIMBAREA DE DIREC IE CU FRNARE PE UN PICIOR
Descrierea moaelului ae execu ie (a tehnicii ae execu ie)

Figura 5. Schimbarea de direc ie cu Irnare pe un picior
Universitatea SPIRU HARET
46
Din deplasare, juc torul determin momentul de declansare a
schimb rii de direc ie printr-o oprire cu o usoar ghemuire pe piciorul
opus noii direc ii, al c rui genunchi r mne ndoit. Printr-o p sire mai
lung pe acest picior, talpa se aseaz oblic pe sol, Iiind orientat spre
noua direc ie. Apare un moment evident de Irnare si de transla ie a
misc rii, moment care, pentru a nu ,rupe miscarea, este amortizat
printr-o ndoire accentuat din articula iile gleznei, genunchiului si
coxo-Iemural a acestui picior.
Centrul de greutate este proiectat n interiorul ocolirii, greutatea
corpului Iiind repartizat pe piciorul exterior. Prin impulsia acestui
picior bazinul Iiind proiectat n interiorul ocolirii se determin
r sucirea energic a corpului urmat de asezarea pe sol, la o distan
mai mic dect p sirea normal , a piciorului din interiorul ocolirii pe
noua direc ie.
n timpul schimb rii de direc ie se accentueaz pozi ia joas a
corpului n raport cu viteza de deplasare de dinaintea schimb rii de
direc ie.
SCHIMBAREA DE DIREC IE CU FRNARE PE AMBELE
PICIOARE


Figura 6. Schimbarea de direc ie cu Irnarea pe ambele picioare
Universitatea SPIRU HARET
47
Descrierea moaelului ae execu ie (a tehnicii ae execu ie)
Din deplasare, juc torul execut o usoar s ritur . Picioarele se
duc nainte si iau, concomitent, contact cu solul. VrIurile vor Ii orien-
tate spre noua direc ie.
Greutatea corpului va Ii repartizat ceva mai mult pe piciorul din
aIara ocolirii si pe marginea t lpilor din interiorul ocolirii. ndoirea
gleznelor amortizeaz socul Irn rii, genunchii Iiind proiecta i spre
noua direc ie.
Corpul execut o r sucire si ,plonjeaz pe noua direc ie, plecarea
executndu-se cu piciorul din interiorul ocolirii.
Pentru ambele proceaee:
P sirea pe noua direc ie se Iace prin ridicarea t lpii de pe sol,
I r ns a Ii ridicat si centrul de greutate al corpului (nu are loc o
s ritur ).
Punctul de sprijin de pe sol trebuie s se g seasc undeva pe
vechea direc ie de deplasare si n aIara poligonului de proiec ie al
centrului de greutate al corpului pe sol.
Genunchii preseaz c tre interior si pe noua direc ie, centrul
de greutate al corpului Iiind proiectat c tre interiorul ocolirii si pe
noua direc ie.
Gre,eli frecvente:
Pozi ia nalt determin dezechilibr ri n plan anterior.
Piciorul din interiorul ocolirii se aseaz prea dep rtat pe noua
direc ie, lucru ce ntrzie plecarea.
Centrul de greutate nu se proiecteaz suIicient n interiorul
ocolirii, Iapt ce determin dezechilibr ri.
Utili:are tactic :
Element speciIic ac iunilor oIensive de demarcaj mpotriva ap -
r rilor individuale este Iolosit pentru provocarea greselilor de marcaj,
precum si ca Iente de ,iesire la minge.
Indica ii metodice generale:
Procedeul de baz n predarea elementelor jocului de baschet n
scoal este cel cu Irnare pe un picior, Iiind cel mai Irecvent si
eIicace n cursul jocului.
Metoaica inv rii schimb rilor ae airec ie:
Deplasare pe toat supraIa a terenului cu eIectuarea schim-
b rii de direc ie lucru individual, sub Iorm de studiu al misc rii.
Universitatea SPIRU HARET
48
Schimb ri de direc ie la semne si semnale.
Din deplasare, schimb ri de direc ie la semnale vizuale sau
auditive comandate de proIesor.
Ieapsa n doi pe supraIa limitat de teren.
NOT : Execu iile pot Ii I cute individual, de voie, sau sub Iorm
de ntrecere staIet .
Sub Iorma complexelor de procedee tehnice:
i alergare normal , schimbare de direc ie, sprint;
i alergare cu spatele, schimbare de direc ie spre napoi, la
semnal sprint spre nainte;
i alergare normal , schimbare de direc ie, Irnare si retragere n
alergare cu spatele;
i jocul de picioare si lucru de bra e, sprint cu schimb ri de
direc ie, Irnare si retragere n alergare cu spatele;
i deplas ri speciIice atacantului (alergare n ritm variat, oco-
liri, schimb ri de direc ie, Iente, sprinturi bruste) pe jum tate de teren;
i pe perechi, ac iuni de demarcaj, atacant-ap r tor, deplas rile
I cndu-se pe teren sau pe tot terenul.
PIRUETA
Este o pivotare I r minge, n care piciorul pe care se Iace
ntoarcerea poate Ii ridicat n timpul execu iei. Poate Ii executat de pe
loc din pozi ie static a atacantului sau ca element de schimbare de
direc ie, din deplasare.
Utili:are tactic :
Se Ioloseste ca procedeu n executarea schimb rii de direc ie, la
plec rile din blocaj, la blocajele deIensive, la evitarea blocajelor de
c tre ap r tor la continuarea ac iunii de marcaj (n ap rarea om la om).
S RITURILE
S riturile sun Ioarte Irecvent Iolosite n jocul de baschet. O bun
s ritur , momentul de reac ie si n l imea ei va pune ntotdeauna n
valoare execu ia unor procedee tehnice:
urm rirea si recuperarea mingii ricosate din panou, att n atac
ct si n ap rare;
execu ia arunc rilor la cos din s ritur si din vole.
Ele asigur un ascendent important n lupta direct cu adversarul.
S riturile Iolosite n jocul de baschet sunt deosebite de cele din atletism,
ele urm rind si men inerea unei pozi ii ct mai echilibrate n timpul
Universitatea SPIRU HARET
49
s riturii, n vederea execu iei unor procedee de mare precizie. S riturile
pot Ii executate:
cu desprindere de pe ambele picioare:
i de pe loc;
i precedate de deplasare;
cu desprindere de pe un picior:
i precedate de deplasare.
Metoaica inv rii:
1. Exerci ii inaiviauale:
pe loc, s rituri individuale cu desprindere pe dou picioare;
s rituri pe un picior cu deplasare 5-10 m, apoi (sau la ntoar-
cere) s rituri pe cel lalt picior;
pas s ltat;
pe loc, s rituri pe dou picioare; la semnal, s ritur cu
atingerea unui obiect suspendat (plasa, partea de jos a panoului).
2. Exerci ii pe perechi sau in grup:
s rituri cu desprindere de pe dou picioare, cu bra ele ridicate
si atingerea palmelor sus, ntre parteneri;
pe perechi, deplasare cu pasi ad uga i lateral, la semnal,
s ritur cu atingerea palmelor ntre parteneri;
alergare n jurul terenului, la semne, (panouri, obiecte suspen-
date) s ritur cu atingerea obiectului;
alergare pe toat supraIa a ternului, la semnal, 3-4-5 s rituri
cu genunchii la piept.
3. Structuri ae proceaee tehnice:
joc de picioare si lucru de bra e, la semnal, 2 s rituri cu
bra ele sus, dup care se reia jocul de picioare cu lucrul de bra e;
joc de picioare si lucru de bra e, la semnal, sprint 5-10 m,
oprire si s ritur cu desprindere pe dou picioare, retragere n alergare
cu spatele;
joc de picioare si lucru de bra e, la semnal, s ritur , sprint o
lungime de teren, 2 s rituri si alergare cu spatele;
aruncarea mingii n panou, individual, alergare, s ritur cu
recuperarea mingii, dribling n partea opus a terenului.
LUCRUL DE BRA E SI 1OCUL DE PICIOARE
Procedeele tehnice ale deplas rii n teren nu le ntlnim n joc
executate izolat ci n cadrul unui complex de procedee numit ,jocul de
picioare, nso it n ap rare si de ,lucrul de bra e.
Universitatea SPIRU HARET
50

Descrierea moaelului (a tehnicii ae execu ie)
Juc torul, pentru a-si men ine ct mai mult pozi ia Iundamental
speciIic de ap rare n cadrul rela iei ,1 contra 1, execut o succesiune
de procedee tehnice, men innd caracteristicile de execu ie ale Iiec ruia.
Ia ,jocul de picioare se adaug activitatea permanent a bra elor care
lucreaz mai ales n plan lateral. Acest ansamblu de misc ri st la baza
jocului ap r torului n eIectuarea marcajului.
Utili:are tactic :
,Iucrul de bra e se Ioloseste n ac iunile deIensive la realizarea
marcajului, interceptarea si smulgerea mingii, nchiderea p trunderilor
si mai ales cnd echipa adopt o ap rare n zon .
,Jocul de picioare este utilizat n mod deosebit n ac iunile
deIensive pentru a asigura rapiditatea de deplasare a ap r torului, dar
si n ac iunile oIensive ca mijloc de realizare a demarcajului.
Metoaica inv rii
1. Exerci ii inaiviauale:
deplasare n pozi ie Iundamental cu pas ad ugat lateral,
nainte, napoi, oblic-nainte, oblic-napoi, dup un atacant imaginar;
deplasare n pozi ie Iundamental urm rind trasee desenate
pe sol.
2. Exerci ii pe perechi sau in grup:
,leapsa pe perechi cu atingerea genunchilor, a gleznelor;
pe perechi, joc de picioare si lucru de bra e executat ,n
oglind ;
grupe de 4-5 elevi execut joc de picioare si lucru de bra e,
deplasndu-se dup direc ii indicate de proIesor, care st n Ia a
grupului (4x10 sec).
3. Structuri ae proceaee tehnice:
Deplas ri ,n plic executate prin diIerite procedee tehnice de
pas ad ugat: lateral, oblic-nainte, oblic-napoi, nainte si napoi;
Pe perechi, atacantul execut deplasare pe l imea terenului cu
procedee tehnice speciIice(alergare, schimbare de direc ie, piruet ,
s ritur ), iar ap r torul se deplaseaz Iolosind jocul de picioare si
lucrul de bra e, s rituri I r a Ii dep sit de atacant;
Acelasi exerci iu, cu minge; ap r torul nu intervine la minge.
Universitatea SPIRU HARET
51
3.3. 1ocul cu mingea
PRINDEREA MINGII
Reprezint un element important din tehnica de baz a jocului de
baschet, ntruct d posibilitatea unei recep ion ri corecte a mingii,
precum si a urm toarei execu ii pe care o va eIectua juc torul cu
mingea: pas , dribling sau aruncare la cos.
Prinderea mingii presupune n execu ie doi juc tori: unul care
paseaz si altul care primeste. Cel care urmeaz s Iac prinderea mingii
va trebui s o priveasc din momentul n care aceasta p r seste minile
coechipierului si pn n momentul n care o prinde. Totodat , ca o
condi ie n realizarea unei intr ri sigure n posesia mingii, primitorul va
trebui s execute o iesire n ntmpinarea ei, spre direc ia de unde este
pasat . Condi iile de primire a mingii Iiind Ioarte variate este necesar ca
n usurarea unei prinderi de minge s se realizeze o pozi ie ct mai
relaxat a corpului n momentul prinderii, iar trunchiul si mai ales bra ele,
s amortizeze prinderea mingii printr-o miscare de cedare spre napoi.
Oricare ar Ii procedeul, Iolosit pentru prinderea mingii (cu dou
mini sau cu o mn ), juc torul ntmpin mingea cu palmele/palma
orientate c tre direc ia din care vine mingea pentru a o controla si apoi
a amortiza prinderea ei.
Prinderea mingii se poate eIectua:
cu dou mini si cu o mn ;
de pe loc, din alergare, din s ritur .
PREZENTAREA MODELULUI (a tehnicii de execu ie)
ntruct mecanismul prinderii este asem n tor n majoritatea
situa iilor de joc, vom Iace descrierea procedeului tehnic de baz , de
prindere a mingii cu dou mini, de pe loc.
Po:i ia ini ial : juc torul care urmeaz s prind mingea va
c uta, n primul rnd, ca printr-o deplasare usoar s se orienteze cu
Ia a spre direc ia de unde vine mingea, p strnd, pe ct posibil, pozi ia
Iundamental , cu bra ele ntinse, paralele si cu degetele r sIirate.
Po:i ia intermeaiar : n momentul de contact cu mingea, degetele
se vor ncorda, iar articula iile pumnilor vor exercita o cedare spre
napoi ce se va transmite si bra elor, care, prin ndoirea lor din coate, vor
realiza amortizarea prinderii si aducerea mingii n dreptul pieptului.
Po:i ia final : Juc torul, n pozi ie Iundamental , cu mingea n
dreptul pieptului, bra ele cu coatele Ilexate, usor dep rtate de corp,
ntr-o pozi ie ct mai relaxat .
Universitatea SPIRU HARET
52

Figura 7. Prinderea mingii cu dou mini de pe loc

Caracteristic ae execu ie:
Palmele (palma) sunt orientate ntotdeauna cu degetele c tre
direc ia de venire a mingii, cu Ia a palmar usor c tre minge.
Contactul cu mingea se ia cu Ia a palmar a degetelor.
Primul contact cu mingea constituie nceputul amortiz rii. Pe
m sur ce se Iace amortizarea, se trece n inerea corect a mingii si se
corecteaz eventual priza.
Din punct de vedere tactic, se recomand ,iesirea la minge.
Gre,eli frecvente:
Palmele sunt orientate Ia n Ia , Iapt ce determin dispari ia,
misc rii de autorezisten din articula iile pumnilor, mingea poate
trece cu usurin printre palme.
Contactul este luat direct cu palmele pe minge si nu cu degetele.
Amortizarea nu se Iace prin succesiunea misc rilor de autore-
zisten si de cedare a degetelor, palmelor si bra elor.
Utilizare tactic : n situa ia cnd mingea vine la n l imea
capului sau mai sus, bra ele se ntind spre minge oblic n sus si nainte.
n momentul cnd mingea ia contact cu degetele, bra ele se ndoaie si
aduc mingea spre piept. Dac mingea vine cu vitez mare, amortizarea
Universitatea SPIRU HARET
53
este accentuat printr-o ndoire mai exagerat a bra elor. n cazul cnd,
mingea vine prea jos, se va c uta ca prinderea s se Iac cobornd ct
mai mult trunchiul, ca urmare a Ilect rii trenului inIerior, bra ele Iiind
orientate oblic n jos si nainte, cu palmele orientate spre nainte si n
sus. Priza ini ial va Ii de jos si din lateral, urmnd ca, n timpul aducerii
mingii la piept, priza s Iie schimbat n inere cu dou mini la piept n
priz simetric normal .
inerea mingii
Reprezentnd procedeul ini ial de plecare n execu ia majorit ii
elementelor tehnice cu minge, nv area unei ineri corecte a mingii
determin o desI surare ulterioar corect a procedeului care va urma.
O bun inere a mingii asigur un bun control al acesteia, o execu ie
corect si eIicace. O inere incorect genereaz greseli de execu ie,
micsoreaz eIicacitatea, ngreuneaz protec ia si transmiterea mingii.
Cunoastem urm toarele modalit i:
inerea mingii cu ambele mini
inerea mingii cu o mn
inerea mingii cu ambele mini este speciIic jocului de baschet,
Iiind Iolosit Ioarte des n joc si mai ales de c tre copii si juniori. Ea
prezint siguran att n inerea propriu-zis , ct si n manevrarea ct
mai relaxat a mingii. Se deosebesc urm toarele procedee de inere a
mingii:
care Iolosesc o priz simetric pe minge:
inerea cu dou mini n dreptul pieptului
inerea cu dou mini deasupra capului
inerea cu dou mini n dreptul bazinului
care Iolosesc priza asimetric , ce pun, n general, n eviden
lucrul cu o singur mn .
inerea mingii cu dou mini la piept, n priz simetric
Pre:entarea moaelului ae execu ie
Mingea este inut de calota sa inIerioar , din lateral si pu in
dinapoi. Degetele, ct mai r sIirate, se aseaz pe minge cu toat
supraIa a lor. Ele trebuie s cuprind mingea n asa Iel, nct ultimile
Ialange ale degetelor inelare s stea chiar pe axa mingii. Degetele mari
Iormeaz , prin prelungirea lor, un unghi de 90 si, n raport de m -
rimea palmelor, acestea stau dep rtate unul de altul la 4-7 cm. Palmele
se vor g si n prelungirea antebra elor, ntr-o Ilexie radialo-dorsal din
articula iile pumnilor, evitndu-se lipirea podului palmei pe minge.
Universitatea SPIRU HARET
54

Figura 8. inerea mingii
cu dou mini
n dreptul pieptului
Antebra ele, ndoite din coate, Iac ca mingea
s Iie inut la nivelul pieptului, permi nd
privirea peste minge. Coatele pu in dep rtate
de corp, ntr-o postur ct mai relaxat si con-
venabil speciIicului conIorma iei Iiec rui
juc tor.
Gre,eli frecvente
orientarea palmelor cu degetele spre
nainte sau n jos
degetele mari sunt opozante sau prea
apropiate n priza pe minge
podul palmelor ia contact cu supra-
Ia a mingii
coatele mult dep rtate determin o
inere prea din lateral a mingii
nu se men ine priza Ierm pe minge,
acesta Iiind nvrtit n palme.
Utili:are tactic : Ghideaz execu ia majorit ii elementelor tehnice
(n special n Iaza ini ial ), constituind procedeul cel mai Iolosit de
majoritatea juc torilor.
inerea mingii cu dou mini n fa , n priz asimetric
Pre:entarea moaelului ae execu ie
Priz speciIic Iinaliz rilor cu o singur
mn , dar mai ales, n mnuirea mingii (Iente,
pase, plecare n dribling).
Mna care execut respectivul procedeu
tehnic este asezat pe minge napoia acesteia,
cealalt mn sprijinind-o din lateral si de jos.
Degetele ambelor mini sunt r sIirate pe minge.
Mingea este inut n dreptul b rbiei, la o
dep rtare de aproximativ 20-25 cm de piept.
Palma minii care execut procedeul tehnic
urm tor va Ii Ilexat dorsal, iar cotul orientat
pe direc ia de trimitere a mingii (c tre cos n
cazul execu iei unei Iinaliz ri), ceva mai
apropiat de corp si pe acelasi ax cu palma.

Figura 9. inerea mingii
cu dou mini n Ia ,
n priz asimetric

Universitatea SPIRU HARET
55
Gre,eli frecvente
degetele minilor nu sunt suIicient de mult r sIirate pe minge
priza pe minge este pasiv , degetele minii de impulsie Iiind
orientate spre nainte si nu n sus
palma minii care sprijin mingea este asezat n Ia , deasu-
pra sau sub minge.
Utili:are tactic : Reprezint priza pe minge care-si Iace loc din
ce n ce mai mult n jocul de baschet modern si, ca urmare, va trebui
insistat asupra acesteia si n instruirea copiilor, reprezentnd Iaza
ini ial a unor procedee tehnice ce solicit n execu ia Iinal un singur
bra : n mod deosebit, aruncarea la cos cu o mn de pe loc, din
s ritur si din alergare, precum si pentru pasa cu o mn sau plecarea
n dribling.
Metoaica inv rii prinaerii ,i inerii mingii
1. Exerci ii specifice (ae tehnic )
Exerci ii preg titoare din scoala mingii:
i trecerea mingii n jurul capului, soldurilor, genunchilor,
gleznelor dintr-o mn n alta;
i mingea este inut cu ambele mini n Ia , este l sat s
cad si trebuie prins nainte ca ea s ating solul;
i mingea inut cu ambele mini, bra ele ntinse nainte, este
l sat s cad ; elevul execut o b taie din palme, dup care repede
prinde mingea, I r ca ea s ating solul;
i acelasi exerci iu cu dou b t i din palme;
i conducerea mingii rostogolite pe sol; cu mna dreapt , cu
mna stng , alternativ, simultan cu ambele mini, nainte-napoi, cu o
minge sau dou mingi;
i jocuri preg titoare din scoala mingii.
2. Exerci ii ae pe loc cu controlul ,pri:ei` corecte:
alunecarea palmelor si degetelor pe mingea aIlat pe sol
ridicarea mingii de pe sol, controlul prizei corecte si zvcniri
din articula iile pumnilor
schimbarea locului de inere a mingii (sus, jos, lateral)
preluarea mingii din minile partenerului si controlul inerii ei
aruncarea mingii n sus si prinderea ei (pe loc, n s ritur ),
controlul prizei corecte
Iente de pasare, de aruncare la cos, de plecare n dribling cu
controlul ,prizei corecte
Universitatea SPIRU HARET
56
NOT : Aceste exerci ii pot Ii executate individual, pe perechi, n
Iorma ie pe dou linii Ia -n Ia (distan 2-3 m), urmnd s Iie
nso ite si de transmiterea mingii prin ,aruncare c tre partener, care
va nsusi prinaerea mingii n priz simetric .
3. Exerci ii ain aeplasare:
transportul mingii cu inerea acesteia cu dou mini: la piept,
deasupra capului, la spate
transportul mingii cu inerea acesteia cu o mn n echilibru
pe palm , cu bra ul ntins (nainte, lateral, sus, la spate);
transportul mai multor mingi;
o minge inut cu dou mini la piept, cealalt condus cu
piciorul;
o minge condus prin impulsii (dribling), cealalt inut n
echilibru pe palm , cu bra ul ntins (nainte, lateral, sus);
o minge inut cu dou mini la piept, cealalt minge inut
ntre glezne (genunchi) deplasare prin s rituri cu desprindere pe
dou picioare.
NOT : Prinderea si inerea mingii se repet si se perIec ioneaz
la nv area si consolidarea execu iei opririi, pivot rii si protec iei
mingii, n cadrul unor structuri de procedee tehnice.
Pasarea mingii
Ca urmare a statisticilor eIectuate, acest element reprezint , n
medie, ntre 60-70 din gama elementelor Iundamentale Iolosite n
jocul competi ional.
Pasa este elementul care are un rol determinant n rezolvarea
scopului jocului; ea asigur caracterul colectiv al jocului prin leg tura
pe care o Iace ntre ac iunile individuale si cele colective.
Prin esen a sa tehnico-tactic , acest element, pe lng Iaptul c
prezint o gam bogat de procedee, presupune neap rat prezen a
partenerului, execu ia lui Iiind condi ionat de pozi ia si viteza de
deplasare a acestuia, de speciIicul Iazei de joc, de plasamentul
adversarului etc.
Pasa este deci condi ionat de existen a unui juc tor care o
eIectueaz si de a altuia, c ruia i se adreseaz . Ia reusita ei ambii
juc tori trebuie s -si dea concursul.
AstIel, juc torul care paseaz trebuie:
i s Iie atent ca pasa pe care o execut s Iie transmis unui
coechipier demarcat, a c rui ac iune s o anticipeze ct mai oportun
posibil;
Universitatea SPIRU HARET
57
i s determine rapid ,culoarul de pasare spre coechipierul
c ruia i transmite mingea si pe pozi ia viitoare a acestuia;
i s asigure protec ia mingii n timpul pasei, eliminnd
posibilit ile de intercep ie din partea adversarilor mai apropia i;
i s Ioloseasc , n majoritate pasele scurte;
i s lucreze la Iel de bine cu ambele mini, ambidextria
constituind o cerin a jocului modern.
Juc torul care urmeaz s primeasc mingea trebuie:
i s se demarce si s dea posibilitatea celui care paseaz s -i
anticipeze ac iunea;
i s participe la determinarea ,culoarului de pasare prin
ob inerea unui plan mai avansat sau prin ,iesirea la minge, raportat la
adversarul s u direct;
i s Ioloseasc momentul intr rii n posesia mingii, ca Iaz
ini ial pentru ac iunea viitoare.
De asemenea, pentru ca o pas s Iie utilizabil , sunt necesare
respectarea unor condi ii:
i s aib adres , s nu provoace greut i de prindere celui
c ruia i este adresat ;
i s aib adncime si s nu traverseze terenul (de la o linie
lateral la cealalt ), acest lucru dnd posibilitatea de intercep ie;
i Ior a de trimitere s corespund distan ei si direc iei de
deplasare a partenerului c ruia i este adresat precum si distan ei la
care se aIl ap r torul acestuia;
i s nu se imprime eIect (rota ie) mingii, acest lucru ngreu-
nnd prinderea ei;
i pasa s nu Iie ,teleIonat pentru ca adversarul s nu poat
sesiza unde si cum se va pasa, ci, dimpotriv , se recomand a Ii
precedat de o Ient si executat ct mai rapid;
i procedeul de pasare s corespund situa iei tactice din acel
moment al jocului, raportat la adversari si parteneri.
ANALIZA PRINCIPALELOR PROCEDEE TEHNICE DE PASARE A
MINGII
Pasa cu dou mini de la piept, de pe loc
Acest procedeu Iace parte din grupa paselor Iundamentale, Iiind
Iolosit pentru pasarea mingii la distan e mici si medii, de pn la 6-8
metri. Este pasa de baz si speciIic jocului de baschet.

Universitatea SPIRU HARET
58

Figura 10. Pasa cu dou mini de la piept, de pe loc

Pre:entarea moaelului ae execu ie
Din pozi ie Iundamental , cu mingea inut n dreptul pieptului
n priz cu dou mini, se ncepe miscarea de extindere a bra elor spre
nainte.
Partea Iinal a execu iei d un impuls mingii printr-o miscare de
,biciuire executat din articula iile pumnilor si de mpingere din
degete (mai pu in degetele mari).
Datorit impulsului dat mingii care p r seste minile
juc torului - , bra ele (n partea Iinal a execu iei) sunt ntinse nainte,
la n l imea umerilor, c tre direc ia de pasare, cu palmele orientate n
jos si pu in lateral, cu degetele r sIirate.
n cazul n care mingea trebuie transmis la o distan mai mare,
miscarea bra elor va Ii nso it si de o miscare ajut toare, dat printr-o
pivotare prin p sire spre nainte.
Ia avansa i, cursa bra elor se reduce raportat la distan a si Ior a
solicitat de execu ia pasei respective. n schimb, lucrul din articula ia
pumnilor se accentueaz .
Gre,eli frecvente:
inerea mingii n priz pasiv ;
executarea din articula iile pumnilor a unor misc ri suplimen-
tare cu mingea, nainte de execu ia propriu-zis a pasei, sau a unei
misc ri de rotare din bra e prin coborrea mingii spre abdomen;
ac ionarea n Iaza Iinal de impulsie a pasei prin ndoirea
Ialangelor degetelor si mpingerea mingii cu degetele mari;
dep rtarea (,umIlarea) exagerat a coatelor n lateral n
timpul execu iei, ceea ce duce la anularea Ior ei de pasare si la
eIectuarea unei misc ri rigide.
Universitatea SPIRU HARET
59
Utili:are tactic : Pasa Iolosit cu deosebire n atacul pozi ional
si n special mpotriva ap r rii n zon , n ac iunile de manevrare si de
preg tire a atacului organizat.
Metoaica inv rii paselor:
1. Pasarea mingii ae pe loc, cu aou maini ae la piept
pasarea mingii cu dou mini de la piept, ntre doi juc tori
aIla i la distan de 2-3 m unul de cel lalt. Se va insista asupra
misc rii Iinale ,de biciuire eIectuat din articula iile pumnilor. Se
nva pasa cu dou mini de la piept direct .
pasarea mingii n Iorma ii cu c pitan (Iigura 11):
i n linie;
i n semicerc;
i n cerc;
i n sir (cu ghemuire dup pasare).

Figura 11.

pasarea mingii n triunghi (Iigura 12) si n p trat (Iigura 13):
i spre dreapta;
i spre stnga;
i cu schimbarea sensului de pasare la semnal.

Figura 12. Figura 13.

Universitatea SPIRU HARET
60
pasarea mingii n stea (Iigura 14), n romb (Iigura 15).

Figura 14. Figura 15.

2. Pasarea mingii ae pe loc, cu aou maini ae la piept, urmat
ae aeplasare:
suveic simpl
i cu deplasare la coada sirului propriu (Iigura 16);
i cu deplasare la coada; sirului la care s-a pasat (Iigura 17);

Figura 16.


Figura 17.

pasa n triunghi, urmat de deplasare:
i cu deplasare la coada sirului propriu (Iigura 18);
i cu deplasare la coada sirului la care s-a pasat (Iigura 19);
i cu deplasare la sirul opus celui c ruia s-a pasat (Iigura 20);
i cu ocolirea celorlalte siruri (Iigura 21).

Figura 18. Figura 19. Figura 20.
Universitatea SPIRU HARET
61

Figura 21.
NOT :
variante de execu ie: pasa direct , cu p mntul, de deasupra
capului
se poate pasa spre partea dreapt ; sau spre partea stng .
Pasa n p trat (cu variante de execu ie si deplasare ca la pasa
n triunghi) (Iigurile 22, 23, 24)

Figura 22. Figura 23. Figura 24.
suveica dubl (Iigurile 25,26)

Figura 25. Figura 26.
Iorma ii cu c pitan:
i sir cu c pitan (Iigura 27)
i dou siruri cu c pitan (Iigura 28)

Figura 27. Figura 28.
Universitatea SPIRU HARET
62
pase n triunghi cu juc torul ,centru (Iigura 29)
pase n triunghi cu doi juc tori ,centri (Iigura 30)

Figura 29. Figura 30.
structuri de procedee tehnice:
i iesire la minge prindere oprire pas - deplasare (Iigura 31)
i iesire la minge prindere oprire pivotare pas depla-
sare n partea opus (Iigura 32)

Figura 33.

Figura 32.
Pasa cu dou mini de deasupra capului
Pas Iundamental pentru juc torii consacra i, cu statur nalt
(juc tori pivo i sau centri), mai pu in recomandat copiilor, ntruct
solicit n execu ie suIicient de mult Ior n bra e.
Pre:entarea moaelului ae execu ie

Figura 33. Pas cu dou mini
de deasupra capului, de pe loc
Universitatea SPIRU HARET
63

Din pozi ie Iundamental nalt , mingea Iiind inut deasupra
capului si n dreptul Irun ii, cu bra ele usor ndoite din coate care
sunt orientate oblic nainte c tre direc ia de pasare printr-o usoar
arcuire a trunchiului si o eventual p sire spre nainte, bra ele se
ntind oblic nainte si n sus, impulsul Iinal dat mingii Iiind executat
prin miscarea de ,biciuire din articula iile pumnilor.
Pozi ia Iinal a palmelor, cu degetele r sIirate, este n jos si nainte.
Se recomand ca traiectoria imprimat mingii s Iie ntins
atunci cnd pasa nu trebuie s treac peste vreun adversar.
Acest procedeu este eIicace cnd se execut din s ritur :
juc torul aIlat n punctul maxim al s riturii transmite mingea, apoi
aterizeaz pe ambele picioare deodat .
Gre,eli frecvente:
ducerea mingii prea napoi peste cap, Iapt ce ntrzie si
ngreuiaz pasarea;
miscarea prea ampl din bra e n detrimentul celei de azvrlire
din articula iile pumnilor;
orientarea coatelor n lateral si nu spre nainte si n jos.
Utili:are tactic : Pas Iolosit de juc torii nal i (pivo i, centrii)
pentru a degaja mingea din aglomer rile de sub cos sau atunci cnd
prinderea unei pase s-a I cut la n l imea capului si n situa ia tactic
solicit transmiterea Ioarte rapid a mingii n Iaza nou ap rut .
Metoaica inv rii: sunt Iolosite aceleasi Iorma ii de lucru ca la
pasa cu dou mini de la piept, de pe loc.
Not : Pasele de pe loc urmate de deplasare, n structuri de
procedee tehnice, se consolideaz prin jocuri preg titoare.
Pasa cu o mn din dreptul um rului, de pe loc
Reprezint procedeul cel mai Iolosit de pasare a mingii cu o
mn , constituind, al turi de pasa cu dou mini de la piept, pasele de
baz ale jocului de baschet.
Execu ia acestui procedeu are la baz o miscare natural ,
asem nndu-se cu miscarea de azvrlire a unei pietre.
Pre:entarea moaelului ae execu ie:
Din pozi ie Iundamental , cu piciorul opus bra ului de execu ie,
nainte, cu mingea inut n ambele mini n priz asimetric , bra ele
conduc mingea n lateral n dreptul um rului, timp n care trunchiul
se r suceste pu in n sensul bra ului de pasare.
Universitatea SPIRU HARET
64

Figura 34. Execu ia pasei cu o mn
din dreptul um rului, de pe loc
Mingea este mpins de mna opus celei de pasare n echilibru
n palma bra ului de pasare, n dreptul um rului si pu in lateral. Bra ul
este ndoit, cu cotul la nivelul um rului, palma, cu degetele mult
r sIirate, este napoi si sub minge. Cel lalt bra se aIl n Ia , ndoit
din cot, asigurnd protejarea mingii.
ntinderea brusc a bra ului spre nainte, cu preluarea Ior ei
transmise ca o und de la piciorul din spate, sold si trunchi, dau un
impuls ce este continuat prin miscarea de ,biciuire din articula iile
pumnului si din degete.
Concomitent, greutatea corpului este trecut pe piciorul din Ia ,
Iinalul misc rii g sind bra ul de pasare complet ntins, cu degetele
orientate nainte si n jos. Pasarea mingii poate Ii nso it si de o p sire
spre nainte pe piciorul bra ului de pasare, atunci cnd distan a de
transmitere a mingii este mare.
Ia juc torii avansa i, impulsurile complementare dispar, n
miscare participnd lucrul din articula ia pumnului prin zvcnirea sa
puternic , precum si cel al antebra ului, care Ioloseste rota ia din
articula ia um rului, cotul r mnnd la acelasi nivel.
Caracteristici:
Palma bra ului de pasare constituie ultimul plan director al
misc rii, ea g sindu-se n Iaza intermediar a execu iei cu Ia a spre
direc ia de pasare si napoia mingii.
Pentru transmiterea mingii la distan e scurte, cursa bra ului se
micsoreaz , urmnd ca miscarea s Iie eIectuat , n principal, din
lucrul articula iei pumnului.
Reprezint procedeul din care au derivat alte Iorme de pasare
a mingii cu o mn , prin modiIicarea planului de impulsie a mingii:
pasa mpins , pasa din lateral, pasa de jos.
Universitatea SPIRU HARET
65
Gre,eli frecvente:
miscarea este executat asem n tor celei de aruncare a
greut ii (nu de azvrlire), datorit apropierii mingii de um r si a
ndoirii exagerate a genunchilor;
cotul bra ului care paseaz nu este la nivelul um rului si n
lateral, lucru ce inIluen eaz asupra direc iei, traiectoriei si Ior ei de
pasare;
se pierde controlul asupra mingii n Iaza Iinal ; palma r mne
blocat din articula ia pumnului.
Utili:are tactic : Reprezint procedeul de pasare Iolosit pentru
transmiterea mingii la orice distan si cu deosebire la distan e medii si
lungi, deci speciIic n declansarea atacului rapid si mai ales a
contraatacului.
Metoaica inv rii: sunt Iolosite aceleasi Iorma ii de lucru ca la
pasa cu dou mini de la piept, de pe loc.

Figura 35. Pasarea mingii cu dou mini din alergare
Universitatea SPIRU HARET
66
Pasa cu dou mini din alergare Figura 35
Execu ia unei pase din deplasare se prezint sub Iorma unui
complex, n care se mbin alergarea cu prinderea mingii si execu ia
propriu-zis a pasei care nu diIer cu nimic, ca procedeu, de cele
descrise la pasele executate de pe loc.
Elementul principal n executarea unei pase din alergare l
constituie respectarea regulii ,pasilor, prin care juc torului nu i se
permite s eIectueze mai mult de dou p siri cu mingea inut n mini.
Execu ia pasei din alergare poate Ii precedat si de prinderea
mingii din dribling.
Juc torul aIlat n dribling va c uta ca la ultima ,b taie a mingii
n sol s imprime acesteia un impuls mai puternic, care s -i permit
usurarea prinderii mingii. Succesiunea ulterioar a misc rilor este
asem n toare celei descrise mai sus.

Figura 36. Diagrama execu iei unei pase din alergare
precedate de prinderea mingii din dribling
Gre,eli frecvente:
nerespectarea regulii pasilor;
ntre cele dou p siri, juc torul nu p streaz o pozi ie stabil de
inere a mingii, balansnd-o n lateral dreapta-stnga, lucru ce duce la
dezechilibr ri;
nu se ine cont de direc ia si viteza de deplasare a partenerului
c ruia i este adresat pasa, aceasta neexecutndu-se pe pozi ie viitoare
n care juc torul respectiv va ajunge odat cu mingea;
celelalte greseli ce mai pot ap rea sunt legate de execu ia propriu-
zis a prinderii si a pas rii mingii.
Metoaica inv rii:
pasa n cerc cu c pitan (Iigura 37)
elevii aseza i n sir, alearg spre proIesor, primesc si paseaz
mingea din deplasare, continu deplasarea cu ocolirea proIesorului si
se aseaz la coada sirului (Iigura 38)

Universitatea SPIRU HARET
67

pe perechi, Ia -n Ia , (distan 2-3 m), alergare pe loc cu num -
rarea celor dou p siri ntre prinderea si pasarea mingii (Iigura 39)


Figura 37. Figura 38.
pase n doi din alergare (Iigura 40)

Figura 39. Figura 40.
suveic simpl cu pase din deplasare (Iigura 41)

Figura 41.
pase n trei I r schimb de locuri (Iigura 42)

Figura 42.



Universitatea SPIRU HARET
68
pase-n trei cu schimb de locuri (Iigura 43) (criss-cross)

Figura 43.
Structuri ae proceaee tehnice:
i pase n doi din deplasare, dup prindere 1-2 driblinguri
(Iigura 44)
i pase n doi din deplasare cu ncrucis ri n dribling (Iigura 45)

Figura 44.

Figura 45.
Universitatea SPIRU HARET
69
Pasarea mingii ,cu p mntul
Ca procedee de pasare pot Ii Iolosite att pasele executate cu
dou mini, ct si cele executate cu o mn , cu singura observa ie ca
prizele ini iale s nu dep seasc n l imea pieptului executantului.
Pasarea mingii cu p mntul se poate executa Iie de pe loc, Iie
din alergare.
n execu ia unei pase cu p mntul, se recomand ca mingea s
loveasc solul n cea de-a doua treime a distan ei dintre juc torul care
paseaz si primitor. Mingii i trebuie imprimat o Ior care s o Iac
ca ricoseul cu solul s ajung aproximativ la n l imea abdomenului
celui c ruia i este adresat . Ca execu ie, mecanismul este asem n tor
procedeului de pasare direct , cu deosebirea c bra ele se ntind spre
n jos si nainte, iar pozi ia Iundamental a executantului va Ii ceva
mai cobort (n cazul unei pase date de pe loc).
Gre,eli frecvente:
mingea este azvrlit sau trntit n sol n loc s Iie mpins ;
miscarea de ,biciuire eIectuat prin lucrul din articula iile
pumnilor este lent , imprimndu-se mingii un impuls slab; ca urmare,
mingea ricoseaz pu in din sol si la mic n l ime crend diIicult i n
prinderea ei de c tre partenerul c ruia i este adresat pasa.
Utili:are tactic : Reprezint un procedeu al jocului modern,
Iolosit pentru transmiterea mingii la distan e mici si mijlocii,
mpotriva ap r rilor n zon precedat de Ient sau mpotriva
ap r rilor activ-agresive.
Pozi ia triplei amenin ri
Ori de cte ori un atacant primeste mingea, el va trebui s
ac ioneze dintr-o pozi ie Iundamental speciIic , aceasta oIerindu-i
permanent o situa ie de avantaj n ac iunea sa mpotriva ap r torului
direct, putnd din aceast pozi ie s arunce la cos, s plece n dribling
sau s paseze.
Aceast pozi ie speciIic misc rii n teren a juc torului cu minge
reprezint mijlocul prin care se realizeaz ,TRIPIA AMENIN ARE
Un juc tor n ,POZI IA TRIPIEI EMENIN RI este un
atacant al c rui poten ial oIensiv r mne intact (el va putea s arunce la
cos, s plece n dribling sau s paseze), lucru care, pentru ap rare,
reprezint o amenin are permanent .
Universitatea SPIRU HARET
70

Figura 46. Pozi ia Iundamental a atacantului cu minge
Pozi ia triplei amenin ri

Pozi ia triplei amenin ri constituie Iundamentul necesar pe care
trebuie s se bazeze tehnica si tactica individual oIensiv .

Figura 47. Posibilit ile de ac ionare
din pozi ia triplei amenin ri
Pentru a da eIicien acestei triple amenin ri, juc torul va trebui
s reuseasc s ajung un atacant complet:
el va c uta s deprind o execu ie rapid si precis a arunc rii
la cos de la distan sau semidistan ;
Universitatea SPIRU HARET
71
si va dezvolta privirea periIeric si siguran a unei execu ii
precise pentru a Ii un paseur abil;
si va perIec iona tehnica unor plec ri rapide n dribling,
pentru a realiza ac iuni tehnico-tactice individuale de dep sire a
propriului ap r tor.
OPRIRILE
Element speciIic jocului de baschet ce este legat n mod direct
de prevederile regulamentare privitoare la ,naintarea cu mingea
(regula pasilor).
Oprirea este precedat ntotdeauna de prinderea mingii care se
poate Iace Iie prin prindere din pas , Iie prin prindere din dribling.
Deosebim dou procedee tehnice de execu ie a opririi:
ntr-un timp (prin s ritur )
n doi timpi (prin p sire)
Oprirea ntr-un timp prin s ritur
Pre:entarea moaelului:
Reprezint procedeul cu care se ncepe nv area acestui element
si se execut din alergare precedat de prinderea mingii din pas sau
din dribling.
n momentul care precede prinderea mingii din pas juc torul
execut o usoar s ritur nainte. Prinderea mingii se Iace n s ritur ,
aterizarea executndu-se pe ambele picioare care vor Ii proiectate
pu in nainte, centrul de greutate al corpului r mnnd napoia
poligonului de sprijin al t lpilor pentru a anula iner ia si a oIeri
echilibru corpului. Gleznele, genunchii si trunchiul se Ilecteaz astIel
nct juc torul s intre n pozi ie Iundamental .

Figura 48. Execu ia opririi ntr-un timp
Universitatea SPIRU HARET
72
Dac viteza de deplasare care precede oprirea este mare, se
recomand ca, dup eIectuarea ateriz rii propriu-zise, un picior s Iie
dus nainte, trecnd n pivotare prin p sire si realiznd astIel o nou
Irnare.
Oprirea n doi timpi prin p yire
Pre:entarea moaelului:
Procedeu cu o Irecven din ce n ce mai mare n jocul modern
datorit vitezei crescnde de desI surare a jocului. Tehnica de execu ie
este asem n toare opririi ntr-un timp: usoar s ritur concomitent cu
prinderea mingii, aterizare pe primul picior care ia contact cu solul pe
c lci, genunchiul Iiind ntins. Urmeaz Ilexia acestui genunchi miscare
care contribuie la amortizarea socului de aterizare oprire. Proiec ia
centrului de greutate al corpului pe sol, din pozi ia dinapoia t lpii de
contact este deplasat spre nainte, iner ia alerg rii, cum si eventuala
dezechilibrare a corpului Iiind anulate prin asezarea nainte a celuilalt
picior, cu talpa orientat oblic spre interior, contactul cu solul lundu-
se mai mult pe marginea intern a labei piciorului. Trunchiul se
apleac r sucindu-se usor, um rul de pe partea piciorului din Ia
ducndu-se oblic nainte pe direc ia de asezare a acestui picior.
Greutatea corpului ncepe s Iie repartizat pe acest picior, dar
ea va trebui s r mn mai mult pe piciorul care a luat primul contact
cu solul. n cazul n care iner ia nu poate Ii nvins , tot cu piciorul celui
de-al doilea timp al opririi se va executa o nou p sire nainte, I r ns
ca piciorul de contact cu solul piciorul pivot s Iie ridicat. Dup
oprire, piciorul din Ia va Ii retras, juc torul urmnd s intre n pozi ia
Iundamental a atacantului cu minge (,pozi ia triplei amenin ri).

Figura 49. Execu ia opririi n doi timpi
Universitatea SPIRU HARET
73
Caracteristici generale ae execu ie:
Tehnica opririlor trebuie n eleas ca Iiind acea miscare prin
care juc torul trece dintr-o stare dinamic , de multe ori Ioarte activ
(alergare sau s ritur ), ntr-o stare static (pozi ie Iundamental ,
pivotare, protec ie de minge).
n execu ia opririlor juc torul trebuie s -si p streze echilibrul
corpului indiIerent de traiectoria pe care se nscrie acesta n timpul
s riturii.
Picioarele vor Ii mpinse pe direc ia deplas rii, n momentul
ateriz rii, astIel ca supraIa a de sprijin s precead proiec ia centrului
de greutate pe sol. Cu ct viteza de deplasare este mai mare, cu att
supraIa a de sprijin va Ii mai dep rtat de proiec ia centrului de
greutate pe sol. Pe m sur ce iner ia este nvins , proiec ia centrului de
greutate pe sol se va apropia si va intra n interiorul supraIe ei de
sprijin.
nvingerea iner iei se Iace prin lucrul de cedare-Irnare,
executat prin ndoirea picioarelor.
IndiIerent de procedeul Iolosit, labele picioarelor vor Ii
dep rtate pentru a asigura o baz de sus inere corespunz toare.
Gre,eli frecvente:
n timpul s riturii, pentru realizarea opririi corpul se apleac
nainte.
la aterizare, picioarele nu sunt duse nainte suIicient, naintea
proiec iei centrului de greutate pe sol; nu se Ilecteaz genunchii
suIicient astIel ca n Iinalul opririi s se ajung ntr-o ghemuire a
corpului.
Picioarele la oprirea n doi timpi se aseaz unul n
prelungirea celuilalt, poligonul de sus inere Iiind astIel mult ngustat.
Utili:are tactic : Este elementul Iolosit ori de cte ori juc torul
aIlat n alergare primeste mingea sau driblnd, doreste sau trebuie s
se opreasc . Precedat de prinderea mingii, este Iolosit ca Ient pentru
realizarea demarcajului individual naintea execut rii unei ac iuni
tehnico-tactice individuale de ,dep sire. Oprirea reprezint totodat
elementul component al ac iunii tactice individuale de 'iesire la
minge n vederea asigur rii prinderii mingii.
Metoaica inv rii
1. Exerci ii speciIice (de tehnic )
exerci ii I r minge:
i din mers, usoar alergare, la semne sau semnale se execut
s ritur usoar cu aterizare n pozi ie Iundamental ;
Universitatea SPIRU HARET
74
i s rituri repetate cu aterizare n pozi ie Iundamental ;
i structuri de procedee tehnice I r minge.
exerci ii cu minge:
i de pe loc, aruncarea mingii n sus prindere cu s ritur ;
i aruncarea mingii n sus si nainte prindere oprire
(Iigura 50)

Figura 50.
i prindere de minge din pas ;
i prindere de minge din dribling;
structuri de procedee tehnice:
i pe perechi-iesire la minge prindere oprire pas
retragere cu spatele (Iigura 51)

Figura 51.
i sir cu c pitan: iesire la minge prindere oprire pas
revenire la coada sirului (Iigura 52)

Figura 52.
i suveic simpl : iesire la minge prindere oprire pivotare
180 - pas la sirul propriu deplasare la coada sirului opus (Iigura 53)

Figura 53.
i dribling oprire pivotare - pas si deplasare la coada sirului
(Iigura 54)
i dribling oprire aruncare la cos de pe loc cu o mn de sus
(Iigura 55)
Universitatea SPIRU HARET
75


Figura 54. Figura 55.
joc cu tem :
i la intrarea n posesia mingii, obligatoriu oprire
i pas numai dup oprirea din dribling
i respectarea structurii: iesire la minge oprire dribling
oprire aruncare la cos.
PIVOTAREA
Este unul dintre cele mai Iolosite elemente n jocul de baschet,
ntru totul speciIic acestui joc sportiv. Reprezint realizarea pozi iei
Iundamentale a atacantului cu minge n diIerite condi ii de execu ie,
asigurnd echilibrarea juc torului ca urmare a unei opriri, protec ia
individual a mingii sau Ient oIensiv n realizarea ac iunii tehnico-
tactice individuale de ,dep sire sau a unei arunc ri la cos (de pe loc
sau din s ritur ).
Pivotarea este elementul tehnic al jocului de baschet a c rui
execu ie este condi ionat de prevederile regulamentului de joc.
Execu ia gresit determin comiterea abaterii de ,pasi, sanc ionat
prin pierderea posesiei mingii.
ClasiIicarea procedeelor de pivotare este urm toarea:
Din punct de vedere al execu iei:
i pivotare prin p sire
i pivotare prin ntoarcere
Din punct de vedere tactic:
i pivotare oIensiv (spre nainte)
i pivotare deIensiv (spre napoi).
Pivotarea prin p yire (spre nainte, spre napoi)
Pre:entarea moaelului ae execu ie
Juc torul oprit n pozi ie Iundamental , cu mingea n protec ie
prin lucru de bra e trece greutatea corpului pe piciorul ales ca ,picior
pivot, executnd o usoar Ilexie n toate articula iile trenului inIerior.
Universitatea SPIRU HARET
76
Corpul se apleac spre nainte, c lciul piciorului pivot se ridic de pe
sol si printr-o usoar extensie n articula iile acestui picior, juc torul
execut o p sire spre nainte cu cel lalt picior. Pingeaua piciorului
pivot nu se va ridica de pe sol.
n timpul execu iei, piciorul pe care se p seste (mobil) nu
r mne ntins, ci este usor ndoit din genunchi; cnd ia contact din nou
cu solul, acesta preia o parte din greutatea corpului.
n executarea pivot rii prin p sire spre napoi, execu ia misc rii
este aceeasi, dar n sens invers, cu excep ia c lciului piciorului de
pivotare, care nu se ridic de pe sol.

Figura 56. Pivotarea prin p sire
Pivotarea prin ntoarcere (spre nainte, spre napoi)
Pre:entarea moaelului ae execu ie
Miscarea este asem n toare celei descrise nainte. Important n
aceast miscare este desc rcarea de greutate a piciorului oscilant si
impulsul dat de usoara r sucire a um rului, trunchiului, soldului si a
piciorului c tre direc ia ntoarcerii. n timpul pivot rii, care se execut
pe partea anterioar a t lpii (pingeaua) piciorului pivot, piciorul
oscilant alunec usor pe sol. Ia terminarea ntoarcerii (pivot rii)
juc torul se va aIla n pozi ie Iundamental , cu baza de sus inere cava
mai mare si orientat spre noua direc ie.
Caracteristici generale ae execu ie:
n timpul execu iei pivot rii se urm reste men inerea pozi iei
Iundamentale, concomitent cu realizarea protec iei mingii.
Universitatea SPIRU HARET
77
Piciorul oscilant (mobil) nu se va deplasa niciodat pn n
pozi ia n care se aIl pe aceeasi linie cu piciorul pivot.

Figura 57. Pivotarea prin ntoarcere
Iabele picioarelor trebuie s Iie aproximativ paralele si cu
sprijin pe pingea, pentru a realiza o pozi ie ct mai echilibrat .
Articula iile gleznelor si genunchilor sunt permanent Ilexate,
indiIerent de ac iunea si distan a dintre labele picioarelor.
Gre,eli frecvente:
Pivotarea se execut pe c lciul piciorului si nu pe pingea.
n timpul execu iei se ntind genunchii si gleznele, crend o
pozi ie rigid a ntregului corp.
Se ncruciseaz picioarele; nu se p streaz paralelismul t lpilor.
Iipsa de coordonare n misc rile executate pentru protec ia
mingii determin dezechilibrarea corpului n timpul execu iei
pivot rii.
Utili:are tactic : Pivotarea este Iolosit n jocul oIensiv ori de
cte ori juc torul are mingea si execut opriri, protec ie de minge,
blocaje oIensive, Iente, precum si n jocul juc torului pivot sau centru.
Metoaica inv rii
1. Exerci ii speciIice:
exerci ii I r minge:
i piruete, mersul pe ,trotinet cu punct Iix pe sol;
i p siri nainte, napoi, lateral, cu revenire n pozi ie Iunda-
mental ;
Universitatea SPIRU HARET
78

i ntoarceri prin p siri repetate (nainte-napoi);
din deplas ri variate (alergare normal , deplasare cu spatele,
deplasare lateral ) opriri si pivot ri de voie, la semne sau semnale;
pe perechi-aruncarea mingii n sus si pu in nainte deplasare
prindere -oprire -pivotare prin p sirepas (Iigura 58)

Figura 58.
acelasi exerci iu, cu pivotare prin ntoarcere pn se ajunge cu
Ia a la pereche;
pivotare cu schimbarea locului de inere a mingii (elemente de
protec ie);
1. Structuri de procedee tehnice
dribling oprire pivotare pas deplasare la coada sirului
(Iigura 59)
dribling oprire -pivotare-aruncare la cos-recuperare (Iigura 60)
pas -schimbare de direc ie-iesire la minge prindere oprire -
pivotare-aruncare la cos-recuperare -deplasare n dribling la coada
sirului (Iigura 61)

Figura 59. Figura 60. Figura 61.
dribling-oprire cu prindere -pivotare-aruncare la cos -
recuperare-deplasare cu dribling la coada sirului opus(Iigura 62)
dribling 2 schimb ri de direc ie oprire aruncare la cos de
pe loc recuperare si revenire la coada sirului n dribling (Iigura 63)
pase n doi cu dribling si Iinalizare cu aruncare la cos de pe
loc (Iigura 64)
joc 2x2; 3x3; 4x4 pe teren cu tem :
i dup prindere oprire se execut obligatoriu pivotare;
dribling oprire pivotare pas .
Universitatea SPIRU HARET
79

Figura 62. Figura 63. Figura 64.
joc 2x2; 3x3; 4x4 pe teren cu tem :
i dup prindere oprire se execut obligatoriu pivotare;
i dribling oprire pivotare pas .
Joc 5x5 pe si 1/1 teren, cu tem .
DRIBLINGUL
Reprezint elementul tehnic care d posibilitatea juc torului cu
minge s se deplaseze n teren, I r a se abate de la ,regula pasilor
(naintarea cu mingea).
Modul de execu ie a driblingului se reg seste ntr-un articol din
regulamentul jocului, care, dup ce arat ce se n elege prin dribling,
enun ceea ce reprezint abatere de la aceast regul si anume:
,..Un aribling se termin in momentul in care un fuc tor
atinge simultan mingea cu ambele maini sau cana re ine mingea cu
una sau ambele maini.`.
`.Un fuc tor nu poate aribla a aoua oar aup ce a terminat
primul aribling, aoar aac a pieraut controlul mingii ca urmare:
a unei arunc ri la co,,
a lovirii mingii ae c tre un aaversar,
a unui control slab sau a unei pase, cana mingea atinge sau a
fost atins ae un alt fuc tor.`.
ConIorm prevederilor regulamentare, driblingul poate Ii executat
prin mpingerea, rostogolirea sau lovirea mingii n sol. Propriu-zis,
driblingul const dintr-o serie de impulsuri imprimate mingii, care o
Iac s ricoseze din sol n raport cu direc ia impulsiei si viteza de
deplasare a juc torului.
Ca urmare, deosebim driblingul nalt sau jos, executat pe loc
sau n alergare, toate acestea Iiind determinate de situa ia tactic
impus de momentul jocului.
Pre:entarea moaelului ae execu ie:
De pe loc sau din alergare, mecanismul de execu ie al misc rii
este acelasi. Singura deosebire const n unghiul sub care este
Universitatea SPIRU HARET
80
impulsionat mingea spre sol, acesta Iiind determinat de viteza de
deplasare a juc torului.

Figura 65. Dribling Figura 66. Dribling de trecere
pentru protec ia mingii din terenul de ap rare
(sau de asteptare) n atac


Figura 67. Dribling n ac iunea tactic
individual de ,dep sire a adversarului

n driblingul pe loc, de asteptare, impulsia imprimat mingii va
Ii vertical ; n cazul driblingului din alergare, impulsia va Ii napoia
axului vertical al mingii, pe partea dinspre juc tor, impactul mingii cu
solul avnd un unghi cu att mai mare cu ct viteza de deplasare a
atacantului este mai mare.
Palma, cu degetele r sIirate Iormnd o cup invers - , ia contact
cu mingea nc pe traiectoria ei ascendent (din ricoseul solului),
acoperind o parte din calota superioar , pu in napoi, a mingii. prin
Ilexarea bra ului din articula iile cotului si ale minii (cea a pumnului)
se amortizeaz Ior a ascensional a mingii care este totodat
controlat ; imediat, palma imprim mingii o nou impulsie spre sol
printr-o miscare a antebra ului din articula ia cotului, a pumnului si
degetelor, conducnd mingea pe aceast traiectorie ascendent .
Impulsul dat mingii spre sol va Ii orientat pu in lateral, oblic si
nainte Ia de juc tor, unghiul de contact al mingii cu solul depinznd
de viteza de deplasare a juc torului.
Universitatea SPIRU HARET
81
Sensul impulsiei este controlat de lucrul din articula iile pumnului
si degetelor, ceea ce determin , totodat , n l imea si viteza cu care
mingea va ricosa din sol precum si direc ia pe care aceasta o va c p ta.
ntreg acest ansamblu de misc ri (lucrul
bra ului, antebra ului si al palmei pe traiectoria
ascendent si descendent a mingii) este cu-
noscut sub denumirea plastic de ,miscare de
pompare (Iigura 68), Iiind asemuit celei spe-
ciIice scoaterii apei cu ajutorul unei pompe de
tip american. n timpul execu iei, corpul nu se
balanseaz , lucrul bra ului Iiind independent
de misc rile celorlalte segmente ale corpului.
Acesta p streaz o pozi ie usor aplecat , ncli-
narea lui Iiind raportat la viteza de deplasare
a juc torului: la o vitez de deplasare mai
mare, corpul este mai ridicat, cu trunchiul mai
drept.
Bra ul opus celui cu care se dribleaz este usor ndoit din cot si
constituie un element de protec ie a mingii din lateral.
Capul este ridicat, cu privirea cuprinznd un cmp vizual ct mai
mare.
Gre,eli frecvente:
Mingea este plesnit sau lovit si nu mpins prin lucrul
bra ului si al palmei.
Trunchiul prea aplecat din Ilexia bazinului micsoreaz cmpul
vizual al juc torului.
Corpul se balanseaz vertical n timpul execut rii driblingului.
Se priveste mingea si nu jocul n ansamblul lui.
Utili:are tactic : Folosirea acestui element oIensiv de miscare
n teren a juc torului cu mingea trebuie s Iie motivat tactic n timpul
jocului:
de trecerea mingii din ap rare n terenul de atac;
ca element de organizare a sistemului de atac;
n atacul n superioritate numeric , n ac iunile de ,dep sire,
pe contraatac;
mpotriva ap r rilor agresive;
pentru scoaterea (degajarea) mingii din zone aglomerate si
dup recuperarea la panou.
Figura 68. ,Miscarea
de pompare a bra ului
cu care se eIectueaz
driblingul
Universitatea SPIRU HARET
82
Folosirea nemotivat tactic a driblingului conduce la ntrzierea
ac iunilor de atac si la posibilitatea organiz rii ap r rii n vederea
contracar rii ac iunilor oIensive.
Metoaica inv rii:
1. Exerci ii pentru insu,irea tehnicii (inaiviaual):
dribling pe loc:
i cu mna dreapt , cu mna stng
i nalt, mediu, jos
i cu trecerea mingii n dribling n jurul picioarelor
i n Ia , trecerea mingii cu o impulsie dintr-o mn n alta
dribling din mers si usoar alergare:
i cu mna dreapt , cu mna stng
i nainte, napoi, cu Ia a, cu spatele, lateral, exerci ii dirijate de
proIesor
i nalt, mediu, jos
dribling cu varia ii de ritm la diIerite semne si semnale
dribling printre obstacole, schimbnd mna n dreptul Iiec rui
obstacol (se dribleaz cu mna opus obstacolului) Figura 69

Figura 69.
n Iorma ie de sir (4-5): dribling dup un juc tor mai nde-
mnatic, imitnd deplas rile acestuia
dribling pe supraIe e limitate, cu schimb ri de direc ie si cu
scoaterea mingii din dribling a colegilor
,micul maraton n dribling
dribling cu schimb ri de direc ie:
i cu trecerea mingii prin Ia
i cu trecerea mingii pe la spate
i cu trecerea mingii printre picioare
i cu piruet .

Universitatea SPIRU HARET
83
2. Structuri ae proceaee tehnice:
dribling oprire pas deplasare la coada sirului unde s-a
pasat (Iigura 70),

Figura 70.
dribling oprire pivotare pas revenire la coada sirului
(Iigura 71),
dribling aruncare la cos din dribling (Iigura 72):

Figura 71. Figura 72.
juc torul 1 execut dribling, aruncare la cos din dribling,
deplasare la coada celuilalt sir
juc torul 2 recupereaz mingea, execut dribling pe mediana
terenului, oprire, pivotare, pas si deplasare la coada sirului unde a
pasat
pase n doi cu ncrucisare n dribling (Iigura 73)

Figura 73.
dribling n prezen a ap r torului: 1x1 la nceput I r interven ie la
minge
joc 2x2; 3x3 pe teren cu tem :
ise execut 2-3 driblinguri si apoi se paseaz
ise execut dribling numai dup prindere cu oprire ntr-un timp
Universitatea SPIRU HARET
84
ise poate pasa numai dup execu ia opririi din dribling
joc 5x5 pe teren, pe tot terenul, cu tem .
ARUNCAREA LA COS
Aruncarea la cos reprezint elementul cel mai important al
jocului de baschet, prin care se concretizeaz scopul Iinal al jocului:
nscrierea de puncte.
Reprezint elementul tehnic care se bucur de cea mai mare
aten ie n procesul de nv are si antrenament, pe toate treptele si la
toate nivelurile de preg tire.
Reprezint o ac iune individual de mare r spundere, consti-
tuind, n Iinal, rezultatul eIorturilor depuse de to i juc torii echipei.
Reprezint elementul care poate s oIere suprema satisIac ie
att juc torilor, ct si celor care asist la desI surarea unui joc.
Fine ea rezultat din ndemnare constituie factorul primordial
n execu ia arunc rilor la cos, iar Iaptul c prin aruncarea la cos
mingea este trimis dintr-o ac iune n miscare spre un punct Iix,
suspendat si n plan orizontal, ridic gradul de diIicultate al execu iei
tehnice, care trebuie s aib o adres ct mai precis .
n joc, aruncarea la cos nu poate si nu trebuie s Iie o ac iune
ntmpl toare, I cut I r nici un discern mnt. Ea trebuie:
s aib la baz un procedeu tehnic de aruncare bine nsusit;
s aib o justiIicare tactic a execu iei n momentul dat al
jocului.
Aruncarea la cos, prin ns si gradul ridicat de diIicultate al
execu iei si adresei solicitate, este inIluen at de o serie de Iactori de
ordin intern sau extern.
Ca FACTORI INTERNI, de ordin biomecanic, consider m:
Procedeul de execu iei s corespund ct mai bine modelului
optimal de execu ie din punctul de vedere al:
caracteristicii misc rii respective (procedeu tehnic)
legilor biomecanice.
Aruncarea propriu-zis s Iie executat ca urmare a realiz rii
asa-numitului ,moment de echilibru al ntregului corp.
n timpul execu iei, gruparea Ior elor biomecanice ale
complexului de misc ri, realizat ca urmare a interac iunii neuro-
musculare, conduce la usurarea condi iilor de execu ie a arunc rii:
necesitatea coordon rii ac iunii dintre lucrul bra ului (sau bra elor)
yi cel al picioarelor.
Universitatea SPIRU HARET
85
n execu ia Iinal a misc rii, palma (palmele) constituie
ultimul plan director: Iinalizarea tehnicii de aruncare prin ac iunea
palmei constituie, n majoritatea cerin elor, elementul determinant.
Cantitatea de lucru realizat n preg tire, precum si experien a
practic dobndit de juc tor, conduc la o determinare din ce n ce mai
precis a aprecierii condi iilor de execu ie a arunc rii: dep rtarea de
cos, unghiul Ia de cos, n l imea traiectoriei de aruncare, aruncare la
inel sau cu panoul.
Modul de fixare a reperului de aruncare: pentru arunc rile de
la semidistan si distan se recomand aruncarea la cos I r panou;
ca urmare, privirea juc torului se va Iixa asupra unui punct situat
aproximativ la 30-40 cm deasupra marginii anterioare a inelului.
Aruncarea cu panoul se recomand a Ii Iolosit pentru Iinaliz rile
eIectuate din apropierea cosului sau de la mic distan , privirea Iiind
ndreptat spre un loc din interiorul dreptunghiului mic nscris pe panou.
Tot n categoria Iactorilor interni, dar de ordin psihic si cu o
mare doz de subiectivism n aprecierea acestora, consider m:
Starea psihic : preocup rile din aIara procesului de preg tire
si de joc ncetinesc reIlexele si mpiedic concentrarea aten iei; aceasta
este una dintre ra iunile pentru care juc torii trebuie s -si p streze
permanent calmul n teren, oricare ar Ii situa ia mpotriva lor: publicul
care strig , adversarul care-i provoac , partenerii care gresesc, arbitrii
c rora ei nu le n eleg deciziile.
Concentrarea aten iei: calmul si ncrederea permit juc torului
de a judeca situa ia de joc, momentul tactic oportun, si s ,Iixeze
reperul arunc rii la cos si totodat s se concentreze asupra execu iei
sale nainte, n timpul si dup Iinalizare.
ncrederea n reusita arunc rii este determinat de starea
aIectiv si emo ional a juc torului, de preg tirea sa, de stabilitatea
sistemului s u nervos, de dispozi ia momentului respectiv.
Relaxarea permanent a ntregului organism si cu prec dere a
articula iei minii (minilor) cu care eIectueaz Iinalizarea.
Ca FACTORI EXTERNI, putem enumera to i Iactorii lega i de:
materiale, instala ii, agen i Iizici naturali (cnd se Ioloseste terenul n
aer liber), mediul ambiant.
Consider m necesar a sublinia unele probleme legate de traiectoria
mingii n arunc rile la cos. Aceasta inIluen eaz direct asupra intr rii
mingii n cos, a preciziei. Traiectoria mingii Ia de cos poate Ii:
Universitatea SPIRU HARET
86
nalt : mingea vine si cade aproape perpendicular, avnd accesibil
aproximativ 4/5imi din supraIa a cosului. Prezint dezavantajul c
lungimea zborului mingii inIluen eaz asupra preciziei arunc rii;
medie: prezint avantajele si dezavantajele distan ei pe care o
parcurge mingea, deschiderea cosului Iiind de 2/3imi din supraIa a lui;
ntins : mingea aruncat la cos zboar pu in deasupra cosului
si nu poate avea dect minimum 1/3ime deschidere din supraIa a
cosului. Are n schimb avantajul c mingea parcurgnd o distan mai
mic pn la cos, posibilit ile de deviere a acesteia sunt mici.
Din caracteristicile celor trei traiectorii, reiese c cea mai
avantajoas este traiectoria medie, deoarece oIer o supraIa destul de
mare din cos deschis , mingea parcurgnd n zbor o distan ceva mai
mic pn la cos si posibilit ile de deviere sunt mai mici.
Pentru ob inerea celei mai optime traiectorii se recomand ca
unghiul sub care pleac mingea, Ia de orizontal , s Iie, n general,
de 70 si niciodat sub 45. Mingea, pe traiectoria sa, trebuie s ating
punctul maxim de n l ime n a doua treime a distan ei dintre juc tor si
cos.

Figura 74. Tipurile de traiectorie
a mingii aruncate la cos
SISTEMATIZAREA ARUNC RILOR LA COS
Aruncarea la cos este elementul tehnic cu cea mai mare varietate
de procedee de execu ie.
n prezentarea noastr vom aborda numai procedeele tehnice
cele mai importante, pe care le consider m ca Iundamentale si sunt
prezente, totodat si n curriculum scolar (programa scolar ) de
specialitate.
ClasiIicarea arunc rilor la cos poate Ii sistematizat astIel:
1 Din punct de vedere al pozi iei juc torului:
- arunc ri de pe loc
Universitatea SPIRU HARET
87
- arunc ri din alergare
- precedate de prinderea mingii din dribling
- precedate de prinderea mingii din pas
- arunc ri din s ritur
2 Din punct de vedere al distan ei:
- arunc ri cu valoare de 1 punct (arunc ri libere)
- arunc ri cu valoare de 2 puncte
a. din apropierea cosului (pn la 2 m distan de cos)
b. de la semidistan (3 6,25 m de cos)
- arunc ri cu valoare de 3 puncte
a. de la distan (peste 6,25 m de cos)
3 Din punct de vedere al execu iei:
a. arunc ri la cos cu dou mini
- arunc ri la cos cu o mn
b. arunc ri la cos cu panoul
- arunc ri la cos I r panou, direct la inel
c. procedee de baz (Iundamentale)
- procedee speciale
ARUNC RILE LA COS DE PE LOC
Cu o Irecven din ce n ce mai mic n jocul competi ional,
arunc rile la cos de pe loc nu mai au o pondere att de mare datorit
ap r rilor care au devenit din ce n ce mai active si agresive. Totodat ,
men ion m c si tehnica a evoluat datorit acestor situa ii, execu ia
arunc rilor la cos trebuind s dep seasc posibilit ile de ac ionare ale
ap r torilor.
Arunc rile la cos de pe loc r mn, totusi, procedee tehnice de
baz pentru Iormarea mecanismului si a stereotipiei misc rii de
aruncare la cos n etapa de ini iere. Ele r mn de baz si pentru Iaptul
c arunc rile libere, la orice nivel de preg tire, sunt executate tot de pe
loc, c n jocul juniorilor si senioarelor de in totusi o pondere mare n
Iinaliz rile executate de la distan .
ARUNCAREA LA COS CU DOU MINI DE LA PIEPT
Arunc rile la cos cu dou mini sunt utilizate n baschetul
modern din ce n ce mai rar, cu unele mici excep ii reIeritor la
Iinaliz rile de la distan eIectuate de unele juc toare. Iocul lor a Iost
luat de arunc rile la cos executate cu o mn de pe loc sau din s ritur .
Totusi, pentru copii si junioare, pled m pentru o ini iere si nv are a
arunc rii la cos cu dou mini de la piept, de pe loc, considernd c
Universitatea SPIRU HARET
88
acest procedeu tehnic r mne un procedeu de baz , ele suplinind, n
general, lipsa Ior ei n bra e a acestora.
Pre:entarea moaelului ae execu ie:
Juc torul, orientat cu Ia a pe direc ia arunc rii, aIlat n pozi ie
Iundamental medie, cu mingea inut n priz simetric n dreptul
pieptului, privirea trecnd pe deasupra mingii, Iixeaz cosul.
Picioarele, cu t lpile paralele si eventual una pu in naintea celeilalte,
sunt dep rtate normal, cu genunchii si gleznele semiIlexate. Trunchiul
pu in aplecat spre nainte, cu bra ele ndoite si coatele apropiate de
corp, cu articula iile pumnilor n Ilexie dorsal pentru a da o priz
activ n inerea mingii.

Figura 75 Aruncarea la cos cu 2 mini de la piept
Execu ia ncepe printr-un impuls al picioarelor nso it de
ridicarea corpului si ducerea mingii, prin dreptul Ie ei, n sus si spre
nainte. Bra ele se ntind din coate si mingea p r seste minile ct mai
sus posibil si, datorit misc rii ,de biciuire executat din articula iile
pumnilor, i se imprim acesteia un ultim impuls si o rotare n timpul
traiectoriei.
n Iinalul arunc rii, corpul juc torului este ntins, cu bra ele
orientate oblic n sus, cu palmele n jos si pu in n aIar , degetele
ntinse si r sIirate. n tot timpul arunc rii, privirea nu trebuie s
p r seasc inta spre care a Iost aruncat mingea (inel sau panou).
Gre,eli frecvente:
inerea mingii n priz pasiv (palmele in mingea de calota ei
superioar ).
Executarea din articula iile pumnilor a unei misc ri suplimentare
cu mingea (jos-sus) sau a unei misc ri de rotare prin coborrea mingii
spre abdomen Figura 76.
Universitatea SPIRU HARET
89

Figura 76. Greseli n tehnica de execu ie
a arunc rii la cos cu dou mini de la piept, de pe loc
Greseli Irecvente de execu ie a arunc rii la cos cu dou mni de
la piept, de pe loc
InsuIicienta coordonare a impulsiei dintre picioare si bra e.
Bra ele se ntind numai nainte, imprimnd mingii o traiectorie
ntins .
Bra ele ac ioneaz inegal, modiIicnd direc ia de aruncare a
mingii.
Utili:are tactic : Procedeu Iolosit n etapa de ini iere si m ai
apoi doar de c tre juc toare n eIectuarea arunc rilor la cos de la
distan sau semidistan , mpotriva ap r rilor mai pu in active si
mobile.
ARUNCAREA LA COS CU O MN DIN FA
Aruncarea la cos cu o mn a devenit un element Iundamental
de Iinalizare n jocul modern. Biomecanica de execu ie a p r ii Iinale a
arunc rii este asem n toare pentru toate procedeele si condi iile de
execu ie a arunc rilor la cos. n raport de particularit ile si calit ile
motrice ale Iiec rui juc tor, execu ia arunc rii la cos cu o mn de pe
loc a c p tat unele variante prin care doar pozi ia ini ial de inere a
mingii este modiIicat . AstIel vom ntlni:

Figura 77. Aruncarea la
cos din inerea mingii n
dreptul um rului n care
mingea este plasat late-
ral, n dreptul um rului si
n momentul execu iei
prezint un moment n
care aceasta r mne n
echilibru pe palma bra u-
lui de aruncare

Figura 78. Aruncarea la
cos din inerea mingii
deasupra capului n
care mingea este dus n
timpul ,elanului pentru
aruncare deasupra capu-
lui, execu ia solicitnd
mai mult Ior n bra ul
de aruncare
Universitatea SPIRU HARET
90
ARUNCAREA LA COS DIN INEREA MINGII DEASUPRA
CAPULUI FIGURA 78
Caracteristici ae execu ie:
Juc torul n pozi ie Iundamental medie este orientat c tre cos, cu
trunchiul pu in aplecat nainte, cu t lpile paralele si dep rtate aproximativ
la l imea umerilor. Piciorul de partea bra ului de aruncare este cu o
jum tate de talp naintea celuilalt. Greutatea corpului este egal reparti-
zat pe ambele picioare, pe ntreaga supraIa a t lpilor.
Mingea este inut n priz asimetric cu dou mini. Palma
minii care execut aruncarea se aIl napoi si pu in sub minge, cu
degetele r sIirate si cu cotul orientat c tre direc ia cosului si la nivelul
um rului; cealalt mn sprijin mingea din lateral.
Execu ia arunc rii ncepe printr-o tripl Ilexie a membrelor
inIerioare care Iac ca centrul de greutate al corpului s coboare pu in;
n acest timp, mingea r mne n dreptul Irun ii, bra ul Iormnd cu
antebra ul un unghi aproape drept.
Din aceast pozi ie intermediar n care mingea continu s Iie
inut cu dou mini, se execut o tripl extensie, concomitent si
coordonat cu ducerea bra elor n sus. n continuare, mingea este
trecut pe palma bra ului de aruncare si p r seste mna ca urmare a
unei ultime impulsii date printr-o Ilexie palmar pronun at din
articula ia pumnului, miscarea ,de biciuire. Cel lalt bra constituie
element de protec ie pe ultima parte a arunc rii.
n Iinalul execu iei, corpul este extins, usor pe vrIuri, cu greutatea
repartizat n mod egal pe ambele picioare; bra ul de aruncare este ntins
n sus si nainte, palma cu degetele r sIirate, orientat n jos si pu in n
aIar . Degetele index si mijlociu sunt ndreptate c tre direc ia arunc rii.
Gre,eli frecvente:
Priza la minge nu este asimetric , mingea Iiind inut n palme n
Iorm de ,plnie (una n Ia , iar cealalt napoia mingii).
Cotul bra ului de aruncare este orientat n lateral si nu pe
direc ia arunc rii la cos.
Degetele minii care arunc nu acoper o supraIa ct mai
mare de pe calot , neIiind r sIirate suIicient pe minge.
Pozi ia ini ial incorect : juc torul ine nainte piciorul opus
bra ului cu care execut aruncarea la cos, iar greutatea corpului este
repartizat pe piciorul din Ia .
Nu se imprim mingii, n partea Iinal a arunc rii, miscarea
,de biciuire care trebuie s Iie dat prin impulsia din articula ia
Universitatea SPIRU HARET
91
pumnului, iar planul palmei nu este perpendicular pe direc ia arunc rii
la cos.
Utili:are tactic : Aruncarea la cos cu o mn de pe loc
reprezint procedeul cel mai Iolosit n jocul actual de baschet pentru
arunc rile eIectuate de la distan e medii si mari. Reprezint , totodat ,
mecanismul de baz pentru arunc rile cu o mn executate din
deplasare si din s ritur .
Acest procedeu tehnic trebuie nsusit de to i juc torii, indiIerent
de sex si vrst .
Metoaica inv rii
1. Exerci ii tehnice
Aruncarea la cos de pe loc cu o mn sau cu dou mini Figura 79:
i din apropierea panoului (1m), din unghi de 45 Ia de
panou (se va insista asupra coordon rii bra e-picioare si lucrului din
articula ia pumnului)
i schimbarea unghiului de aruncare (90) si a p r ii panoului:
3 unghiuri de baz laterale, la 45 - si perpendicular pe panou.


Figura 79. Figura 80.
Individual, Iiecare juc tor arunc la cos, recupereaz mingea si
o paseaz urm torului din sir, dup care se deplaseaz la coada sirului
Figura 80
Din aceiasi Iorma ie, se m reste treptat distan a (I r s
aIecteze execu ia corect mecanismul de baz ), se schimb partea si
unghiul; se poate arunca n aceast etap si I r panou.
Exerci ii de aruncare la cos cu dou siruri: arunc tori
pasatori Figura 81
Universitatea SPIRU HARET
92
Exerci ii de arunc ri cu 3 siruri: arunc tori recuperatori
pasatori Figura 82


Figura 81. Figura 82.
Concurs de arunc ri:
i ,cine nscrie mai repede 5 cosuri?
i ,cine nscrie mai multe cosuri din 5-10 arunc ri?
i ,cine nscrie mai repede 2 cosuri consecutive?
i ,cine nscrie mai repede 5 cosuri din 5 pozi ii diIerite?
NOT : concursurile de arunc ri se pot organiza individual, pe
perechi sau pe echipe, n Iunc ie de num rul de mingi si de panouri.
2. Structuri ae proceaee tehnice:
Ient de aruncare aruncare la cos
Ient de pasare aruncare la cos
Ient de dep sire retragere aruncare la cos
aruncarea mingii nainte (1m) deplasare prindere oprire
aruncare la cos recuperare pas la sir deplasare la coada sirului
Figura 83
dribling prindere oprire aruncare la cos recuperare pas
deplasare la coada sirului propriu sau opus Figura 84
dribling prindere oprire aruncare la cos recuperare
dribling pas din alergare deplasare la coada sirului propriu sau
opus Figura 85
aruncare la cos, de pe loc, cu adversar, cu tem :
i marcaj la distan
i marcaj cu iesire ntrziat la juc torul care arunc la cos
Figura 86
i joc cu tem : 2x2;3x3 la un panou; 5x5 bilateral.
Universitatea SPIRU HARET
93

Figura 83. Figura 84.


Figura 85. Figura 86.
NOT : tema poate Ii: valoarea cosului, marcat dup o anumit
structur de procedee tehnice, este de 3-4-5 puncte etc.
ARUNCAREA LA COS CU O MN DE SUS, DIN DRIBLING
Pre:entarea moaelului Figurile 87 si 88
Reprezint , dintre toate procedeele de Iinalizare din alergare,
asa-numitul procedeu ,clasic, modelul cel mai usor de realizat,
ntruct execu ia lui se Iace din apropierea cosului si, de cele mai
multe ori, cu panoul.
Driblnd n alergare, juc torul va da un impuls mai puternic
mingii la ultimul dribling n sol, pentru a avea posibilitatea s eIectueze
o p sire mai lung (cu piciorul de pe partea minii de aruncare) dect
cea normal , din timpul alerg rii. Impulsia mai puternic a mingii n
sol, coordonat cu aceast p sire mai lung , permite ca mingea s poat
Ii usor prins cu dou mini si adus la piept.
Universitatea SPIRU HARET
94
Alergarea este continuat cu o a doua p sire pe cel lalt picior,
care ia contact cu solul, avnd rolul de a Irna si bloca viteza de
transla ie, pentru ca prin rularea ,c lci talp vrI a labei
piciorului ,de b taie, aceasta s Iie transIormat n Ior de n l are n
s ritur .

Figura 87 si 88
Desprinderea de pe sol este ajutat si prin pendularea dinapoi
spre nainte si n sus a genunchiului celuilalt picior, cu ducerea
coapsei acestuia pn la orizontal .
Corpul si piciorul ,de b taie se extind, miscarea de aruncare
Iiind nceput de bra prin ducerea mingii deasupra nivelului capului
n dreptul Irun ii, bra ul Iormnd cu antebra ul un unghi aproape drept.
Din momentul n care mna care sprijin mingea nu mai are
contact cu aceasta, bra ul respectiv, Ilexat din cot si orientat spre n
aIar , se constituie drept element de protec ie a mingii n timpul
arunc rii propriu-zise.
Aruncarea la cos se execut n punctul maxim al s riturii, corpul
Iiind ntins, bra ul orientat pe direc ia arunc rii, mingea p r sind mna
ca urmare a unui ultim impuls dat prin Ilexia palmar a articula iei
pumnului (asa numita miscare ,de biciuire). Acesta determin un
Iinal n care palma, cu degetele ntinse si r sIirate, este orientat n jos
si pu in n aIar .
Aterizarea se Iace pe ambele picioare si, pe ct posibil, ct mai
aproape de locul de desprindere n s ritur , aceasta pentru ca
Universitatea SPIRU HARET
95
juc torul, n caz de nereusit a Iinaliz rii, s poat participa la
recuperare (eventual la o nou aruncare).
Gre,eli frecvente:
Nu se respect ,regula pasilor, juc torul eIectund mai mult
de dou p siri cu mingea n mn .
Genunchiul de pe partea bra ului de aruncare nu este pendulat
corespunz tor, determinnd o Ioarte mic n l are n s ritur .
Pendularea lateral a mingii ntre cele dou p siri determin
dezechilibr ri.
Bra ul de aruncare nu se ntinde complet, iar palma nu
imprim mingii acel impuls Iinal ,de biciuire, determinat de Ilexia
palmar a articula iei pumnului.
Slaba colaborare dintre lucrul picioarelor si al bra ului de
aruncare determin o aterizare dezechilibrat si pe un singur picior.
Utili:are tactic Procedeul descris este Iolosit ca Iinalizare din
apropierea cosului sau, eventual, de la distan e mai mici Ia de acesta,
ca urmare a unor ac iuni tehnico-tactice individuale (,dep sire si
,p trundere, ,superioritate numeric n contraatac etc.) sau colective
(combina ii de 2 si 3 juc tori realizate n cadrul sistemului oIensiv al
echipei).
Metoaica inv rii
1. Exerci ii pentru inv area mecanismului ae ba: (tehnice):
din apropierea panoului (1,5 m), din unghi de 45 de panou, cu
mingea inut n priz asimetric cu dou mini, se execut p sire pe
piciorul stng (pentru dreptaci), desprindere n s ritur simultan cu
ducerea coapsei piciorului drept la orizontal , aruncare la cos,
aterizare pe ambele picioare aproximativ n locul desprinderii;
se m reste distan a cu un pas, se execut o p sire pe piciorul
drept, mai lung , p sire pe piciorul stng cu desprindere n s ritur
simultan cu ducerea coapsei piciorului drept la orizontal , aruncare la
cos, aterizare pe ambele picioare aproximativ n locul desprinderii;
de la o distan de 2,5 3m Ia de cos, se execut p sire cu
piciorul stng simultan cu trimiterea mingii n sol nainte, p sire cu
piciorul drept o dat cu prinderea mingii venite din sol, p sire pe
piciorul stng, desprindere n s ritur si aruncare la cos, urmat de
aterizare pe ambele picioare, ct mai aproape de locul desprinderii;
de la o distan de 4 m Ia de cos, se execut dribling pe loc,
o impulsie a mingii mai puternic nainte, ceea ce nseamn semnalul
de p sire cu piciorul stng, p sire cu piciorul drept simultan cu
Universitatea SPIRU HARET
96
prinderea mingii, p sire cu piciorul stng desprindere n s ritur
aruncare la cos aterizare pe ambele picioare;
de la o distan de 7 m Ia de cos, se execut dribling cu
Iinalizare cu aruncare la cos din dribling recuperarea mingii dribling
si pas la juc torul care urmeaz execu ia si deplasare la coada sirului
Figura 89

Figura 89. Figura 90.
2. Structuri ae proceaee tehnice:
dribling oprire pivotare pas schimbare de direc ie
p trundere spre cos, prinderea mingii dribling aruncare la cos din
dribling deplasare la coada sirului opus (Iigura 90)
pase-n doi din deplasare cu ncrucisare n dribling si Iinalizare
cu aruncare la cos din dribling (Iigura 91)

Figura 91
Universitatea SPIRU HARET
97
joc 2x2;3x3 cu tem :
i cosul marcat din dribling valoreaz 3 puncte; cstig
echipa care ajunge mai repede la 10 puncte etc.
joc 5x5 bilateral, cu tem .
ARUNCAREA LA COS CU O MN DE SUS, DIN ALERGARE
Pre:entarea moaelului ae execu ie
Acest procedeu de Iinalizare are o biomecanic aproape identic
celei descrise anterior, cu singura deosebire c mingea i este pasat
juc torului care urmeaz s Iinalizeze. Figurile 92 si 93 Acesta, n
alergare, si coordoneaz astIel pasii ca momentul de prindere a mingii
s coincid cu o p sire ceva mai lung dect n mod obisnuit pe
piciorul minii de aruncare.

Figura 92

Figura 93
Universitatea SPIRU HARET
98
n timpul ,zborului execut prinderea mingii cu dou mini, pe
care o duce spre piept. De aici, succesiunea complexului de misc ri
(p sire mai scurt pe piciorul ,de b taie timp n care privirea se
ndreapt spre punctul de , intire, spre reperul de pe panou, ,b taia,
desprinderea, ,zborul, aruncarea propriu-zis si aterizarea) este
identic celui descris la aruncarea la cos din dribling.
Gre,eli frecvente:
Nu se respect ,regula pasilor, juc torul eIectund mai mult
de dou p siri cu mingea n mn .
Genunchiul de pe partea bra ului de aruncare nu este pendulat
corespunz tor, determinnd o Ioarte mic n l are n s ritur .
Bra ul de aruncare nu se ntinde complet, iar palma nu im-
prim mingii acel impuls Iinal prin Ilexia activ palmar a articula iei
pumnului.
Slaba coordonare dintre lucrul picioarelor si bra ului de arun-
care determin o aterizare dezechilibrat si pe un singur picior.
Utili:are tactic : Procedeul descris mai sus este utilizat cu
prec dere n ac iunile de ,p trundere eIectuate att pe partea mingii
ct si pe cea opus acesteia, n combina iile de ,d si du-te si de
,ncrucisare.
Metoaica inv rii:
1. Exerci ii tehnice (pentru inv area mecanismului ae ba: ):
alergare prinderea mingii simultan cu p sire lung pe picio-
rul drept p sire pe piciorul stng desprindere n s ritur aruncare la
cos din alergare aterizare pe dou picioare aproape de locul
desprinderii (pentru dreptaci);
succesiunea prinderii mingii urmeaz metodologia:
i minge luat din minile
proIesorului (sau elev distribuitor);
i minge pasat de proIesor
pe direc ia de deplasare a elevului
Figura 94
i minge pasat de proIesor
de pe partea minii ndemnatice
(dreapta pentru dreptaci, stnga pentru
stngaci);
i minge pasat de proIesor
de pe partea opus minii ndem-
natice.
Figura 94
Universitatea SPIRU HARET
99
2. Structuri ae proceaee tehnice:
dribling pas deplasare prindere aruncare la cos din
alergare Figura 95

Figura 95. Figura 96.
schimbare de direc ie p trundere spre cos prinderea mingii
din pas aruncare la cos din alergare Figura 96
joc 2x2; 3x3 la un panou, cu tem (pe teren);
joc 5x5 bilateral, cu tem .
ARUNC RILE LA COS DIN S RITUR
Rapiditatea desI sur rii jocului de baschet modern si-a aIlat
concretizarea practic a Iinaliz rilor prin procedeele de aruncare la cos
executate din s ritur , care, pe lng spectaculozitatea execu iei lor,
accentueaz si eIicien a jocului datorit surprizei provocate ca si a
gradului crescut de diIicultate n anihilarea acestei arunc ri de c tre
ap r tor.
Devenite procedee tehnice de Iinalizare generalizate, ca execu-
ie, pentru toate distan ele de aruncare (din apropierea cosului, de la
semidistan si de la distan ), Iolosite actualmente att de b rba i, ct
si de Iemei, ele conIer , prin rapiditatea execu iei lor, un avantaj de
care atacantul dispune n lupta sa cu ap r torul direct.
Arunc rile la cos din s ritur , ca procedee, sunt asem n toare
arunc rilor la cos cu o mn de deasupra capului, executate de pe loc.
Arunc rile la cos din s ritur se pot executa:
cu desprindere de pe loc;
precedate de deplasare si oprire ntr-un timp sau doi timpi: din
dribling sau dup prinderea mingii din pas .
Universitatea SPIRU HARET
100
ARUNCAREA LA COS DIN S RITUR PRECEDAT
DE DEPLASARE SI OPRIRE NTR-UN TIMP
Pre:entarea moaelului ae execu ie:
Prinderea mingii: Juc torul, aIlat n alergare sau n dribling, si
coordoneaz pasii n asa Iel, nct momentul prinderii mingii s
corespund cu intervalul dintre dou p siri, ntr-o s ritur . Mingea
este deci recep ionat n momentul ,de zbor. Aterizarea se Iace
printr-o oprire ntr-un timp (a se vedea elementul tehnic oprirea),
picioarele lund simultan contact cu solul si rulnd c lci-talp .
Gleznele si genunchii se Ilexeaz ceva mai mult, aceast aterizare prin
amortizare determinnd momentul imediat urm tor. Figura 97

Figura 97
B taia: se execut simultan pe ambele picioare prin continuarea
rul rii c lci-talp -vrI, pentru a se realiza o s ritur ct mai
echilibrat si nalt , transIormnd viteza de transla ie n vitez
ascensional .
S ritura: desprinderea de pe sol se Iace ct mai aproape de
vertical (la marii juc tori chiar pu in napoi) prin impulsia puternic
realizat din vrIurile picioarelor, coordonate simultan. Corpul r mne
ct mai echilibrat, vertical, miscarea Iiind coordonat cu cea a bra elor
care ncep aruncarea propriu-zis . n timpul s riturii, juc torul va
Universitatea SPIRU HARET
101
c uta s asigure ,o plutire, adic o oarecare ntrziere n punctul
maxim al s riturii, pentru a preg ti Iinalul arunc rii la cos.
Aruncarea la coy: este asem n toare ca procedeu arunc rii la
cos de pe loc. Momentul de execu ie al ,b t ii corespunde pozi iei de
inere a mingii deasupra capului. n punctul maxim al s riturii si n
timp ce se realizeaz acea ,plutire, bra ul se destinde n sus si
nainte. Partea Iinal a arunc rii se execut n momentul n care corpul
ncepe s coboare din s ritur si const din miscarea ,de biciuire
I cut prin Ilexia puternic si rapid din articula ia pumnului.
Aterizarea: se Iace n mod obisnuit pe ambele picioare, care n
timpul s riturii au Iost pu in dep rtate tocmai n acest scop. Unele
ateriz ri ns se Iac pu in dezechilibrat, aceasta ca urmare a unor
ncerc ri de evitare a capacului ap r torului.
Gre,eli frecvente:
Cu privire la aruncarea propriu-zis , acestea au Iost descrise la
procedeele respective; idem si la opriri.
Desprinderea n s ritur se Iace dezechilibrat, solicit misc ri
compensatorii ale trenului superior, Iapt ce inIluen eaz negativ
precizia n execu ia Iinaliz rii respective.
Aruncarea la cos este executat nainte ca juc torul, n s ritur ,
s Ii atins punctul maxim de n l are, (lipsa acelui ,moment de plutire
marcat de momentul de n l are maxim n s ritur ).
Utili:are tactic : Aruncare de mare eIicien n jocul actual de
baschet, ce maniIest o polarizare aproape total n rndul modalit ilor
de Iinalizare. Folosit de to i juc torii de baschet, chiar si de pivo i sau
centrii, pentru execu ia de la orice distan a arunc rii la cos, att
mpotriva tuturor variantelor ap r rii om la om, ct si ale celor n zon .
Metoaica inv rii
1. Exerci ii tehnice:
din unghi de 45 Ia de panou, distan a aproximativ 1 m,
desprindere de pe dou picioare, simultan cu ducerea mingii deasupra
capului n priz asimetric , aruncare la cos din s ritur aterizare pe
dou picioare. Accentul se pune pe momentul arunc rii care succede
atingerea punctului cel mai nalt al s riturii (se num r 2 timpi:
1. desprinderea 2. aruncarea).
se m reste distan a si juc torul si arunc mingea n sus si
nainte se deplaseaz prinde mingea cu oprire ntr-un timp des-
prindere de pe dou picioare aruncare la cos din s ritur . Figura 98
Universitatea SPIRU HARET
102
juc torul execut (tot pe partea minii ndemnatice) un sin-
gur dribling oprire prindere aruncare la cos din s ritur . Figura 99


Figura 98. Figura 99.
juc torul arunc la cos din s ritur dup prinderea mingii din
pas primit de pe partea minii care execut aruncarea. Figura 100
2. Structuri ae proceaee tehnice:
Ient de aruncare aruncare la cos din s ritur
Ient de pas aruncare la cos din s ritur
Ient de plecare n dribling (de dep sire) aruncare la cos din
s ritur


Figura 100. Figura 101.

dribling oprire aruncare la cos din s ritur
dribling cu schimbare de direc ie oprire prindere aruncare
la cos din s ritur . Figura 101
pase doi, trei din alergare, cu aruncare la cos din s ritur .
aruncare la cos din s ritur cu adversar, cu tem :
Universitatea SPIRU HARET
103
i marcaj la distan
i marcaj cu apari ie ntrziat (dup pas )
joc cu tem :
i 2x1 Iinalizeaz , din s ritur , atacantul liber
i 2x2; 3x3 pe teren
i 5x5 pe tot terenul cu marcaj agresiv
NOT : concursul de arunc ri r mne permanent exerci iul cel
mai Iolosit si cel mai eIicace pentru consolidare si perIec ionare la
toate procedeele de aruncare.

Universitatea SPIRU HARET
104


4. TACTICA 1OCULUI






n jocurile sportive, tactica reprezint contribu ia activ a
Iactorului constiin , att n cadrul meciului, ct si n timpul preg tirii
sportive. n meci, tactica este mijlocul prin care o echip ncearc s -si
valoriIice particularit ile juc torilor proprii, precum si alte calit i
acumulate n timpul preg tirii. ValoriIicarea este condi ionat de
crearea, prin ac iuni colective si individuale, a condi iilor si situa iilor
de joc Iavorabile.
O preg tire tactic corect orientat oIer posibilitatea de a obliga
echipa advers s primeasc lupta n condi ii dezavantajoase, dar
Iavorabile echipei proprii. Aceste situa ii si condi ii de joc trebuie
create astIel, nct, lipsurilor evidente n preg tirea Iizic , tehnic ,
tactic , psihologic a adversarilor s li se opun componentele cele
mai bine dezvoltate ale preg tirii juc torilor proprii. Rolul tacticii n
ob inerea victoriei creste paralel cu valoarea echipelor care se ntrec,
mai ales dac sub aspectul preg tirii Iizice, tehnice si psihologice sunt
sensibil apropiate.
Tactica presupune existen a unei concep ii unitare de desI surare a
jocului, realizat prin ac iuni individuale si colective, organizate si
coordonate n vederea ob inerii victoriei. Realizarea tacticii este
condi ionat de preg tirea tehnic si Iizic ; tehnica asociat cu gndirea
tactic constituie Iactorul principal care concretizeaz si materializeaz
concep ia si inten iile tactice. Tehnica si tactica Iormeaz o unitate, ele
condi ionndu-se si inIluen ndu-se reciproc. n lupta sportiv , baza
succesului o constituie capacitatea de a judeca n timpul luptei. Tehnica
oIer mijloace ce trebuie Iolosite uznd de ra iune. F r a nega sau neglija
contribu ia preg tirii Iizice si psihologice, aIirm m c un joc sportiv se
caracterizeaz si const din tehnic plus gndire tactic . Gndirea tactic
denumire conven ional este aceea care d con inut tactic procedeelor
tehnice. Ea are un caracter activ, Iavoriznd crea ia n joc, si este prezent
Universitatea SPIRU HARET
105
n orice ac iune. Gndirea tactic se poate concretiza eIicace cnd
juc torul dispune de un Iond bogat de procedee tehnice, de experien de
joc si de preg tire tactic corespunz toare.
Pentru a Ii eIicace, tactica adoptat si aplicat de o echip
trebuie s se caracterizeze, ntre altele , prin:
accesibilitate, adic s corespund nivelului tehnic,
particularit ilor Iizice si psihice ale juc torilor. De exemplu, n
baschet, prezen a n echip a juc torilor nal i permite Iolosirea
atacului cu 2 sau 3 juc tori pivot;
elasticitate, lucru ce presupune asigurarea posibilit ii
juc torilor proprii de a se adapta la situa iile neprev zute din joc si de
a le rezolva creator, n Iavoarea echipei proprii; aceast caracteristic
este opus rigidit ii si sablonismului.
4.1. 1actica yi elementele n subordine
Tactica. Sub denumirea de tactic n elegem ,totalitatea ac iunilor
individuale si colective din domeniul preg tirii tehnice, Iizice, psihologice
si teoretice, precum si alte m suri speciIice ale juc torilor unei echipe
ra ionale si oportune n meci (n limitele regulamentului de joc si ale
sportivit ii), cu scopul realiz rii victoriei. Aceasta impune valoriIicarea
calit ilor si particularit ilor juc torilor echipei proprii, precum si a
lipsurilor n preg tire ale adversarilor.
Atac; ap rare. Cu Ioarte rare excep ii (la angaj rile ntre doi
etc.), orice echip n timpul unui joc se aIl n atac sau n ap rare.
n elegem prin atac ,situa ia tactic (Iaza Iundamental ) n care o
echip se aIl n posesia mingii (pucului, balonului etc.) si si creeaz
posibilitatea s ntreprind ac iuni oIensive pentru a nscrie puncte.
,Ap rarea reprezint situa ia tactic (Iaza de joc Iundamental ) n care
o echip lupt pentru a intra n posesia mingii, n vederea
ntreprinderii de ac iuni oIensive, I r a comite inIrac iuni si I r a
permite adversarilor s realizeze un punct.
4.2. Formele yi mijloacele tacticii
Tactica individual reprezint ,ansamblul de ac iuni individuale
Iolosite constient de un juc tor n lupta cu unul sau mai mul i adversari
si n colaborare cu coechipierii, n scopul realiz rii sarcinilor jocului att
n atac ct si n ap rare.
Universitatea SPIRU HARET
106
Ac iunea individual reprezint ,selec ionarea si aplicarea
constient de c tre un juc tor, ntr-o Iaz , a celui mai indicat complex
de procedee tehnice n scopul realiz rii unei sarcini par iale a jocului.
De regul , ac iunea individual se desI soar n lupt cu unul sau mai
mul i adversari. ntruct are con inut tehnic, vom denumi ac iunile
tactice individuale ac iuni tehnico-tactice.
Combina ia tactic reprezint ,coordonarea ac iunilor individuale
a doi sau mai mul i coechipieri, ntr-o Iaz a jocului, cu scopul realiz rii
unei sarcini par iale a jocului de atac sau ap rare. Combina iile tactice
sunt proprii oric rui sistem de joc.
Schema tactic reprezint o Iorm a combina iei tactice, mai
evoluat , aplicat cu prec dere n atac. Ea este mai complex , dar
totodat mai rigid si stereotip . Ia eIectuarea ei particip , de obicei,
un num r mai mare de juc tori. Se aplic mai ales n momentele Iixe
(Iazele) ale jocului (repunerea mingii din aIara terenului, angajarea
ntre doi). Se Ioloseste cu scopul de a deruta adversarul si de a pune n
valoare, n Iazele decisive ale meciului, calit ile unui sportiv,
crendu-i condi ii Iavorabile de ac iune. Schema tactic presupune un
dispozitiv Iix, n cadrul c ruia juc torii si mingea circul stereotip. Ea
se aplic n mod deliberat de grupul de juc tori si trebuie preg tir
Ioarte bune n antrenament, lucru ce necesit mult timp. Aplicarea
schemei tactice se deosebeste de cea a combina iei tactice prin Iaptul
c ultima are un caracter spontan si creator, n Iunc ie de Iaza de joc.
Circula ia tactic se Ioloseste cu prec dere n atac. Ea reprezint
o Iorm superioar a schemei tactice. Cu ajutorul circula iei tactice se
realizeaz Iaza de preg tire a atacului, n cadrul sistemului de joc
adoptat de echip . Scopul este identic cu cel al schemei tactice crearea
situa iilor Iavorabile realiz rii punctelor. Circula ia se Ioloseste n Ia a
unei ap r ri organizate. Ea const din combina ii tactice si ac iuni
individuale simultane si succesive, ce se desI soar conIorm unui
anumit plan de organizare. Juc torii si mingea circul succesiv, ocupnd
locuri dinainte stabilite, urm rind permanent punerea ap r rii n situa ia
de a gresi; orice greseal de ap rare ce apare n urma Iolosirii
circula iei tactice trebuie valoriIicat ncercnd s se realizeze un
punct.
Circula ia tactic reprezint Iorma evoluat de aplicare a
principiului particip rii la joc a tuturor componen ilor echipei. Pentru
realizarea circula iei tactice se stabilesc dinainte principiile circula iei
juc torilor (de exemplu, n partea opus direc iei de pasare), a mingii,
Universitatea SPIRU HARET
107
precum si sensul, ritmul de joc etc. O bun circula ie tactic trebuie s
se caracterizeze prin:
agresivitate demarcajele succesive ale juc torilor si
circula ia mingii s Iie orientate spre poarta sau cosul advers, astIel
nct s constituie o amenin are permanent pentru ap rare;
s pun n situa ia de a nscrie pe to i sau pe majoritatea
juc torilor care particip si numai n cazuri bine motivate pe unul
singur, cum se ntmpl de cele mai multe ori cu schemele tactice;
reversibilitate s se poat executa att pe partea dreapt , ct
si pe partea stng a terenului - , schimbndu-se sensul I r a se
ntrerupe sau reocupa dispozitivul ini ial;
accesibilitate s poat Ii nv at relativ usor si s
corespund preg tirii tehnice a juc torilor;
s asigure ap rarea n caz de esec, prevenindu-se n special
contraatacul.
Sistemul de joc reprezint ,Iorma general de organizare,
structura ac iunilor juc torilor n atac si n ap rare stabilind sarcini
precise si principii de circula ie de colaborare n cadrul unui dispozitiv
prestabilit. Spre deosebire de unele accep iuni curente, sistemul de
joc are o sIer mai restrns dect tactica, Iiind inclus n no iunea de
tactic . O echip si poate construi tactica Iolosind 2-3 sisteme de atac
si ap rare. Sistemul se caracterizeaz deci prin dispozitiv (asezarea de
baz a juc torilor pe teren) si prin structurarea rela iilor dintre juc tori;
acestia pot Ii grupa i n compartimente sau linii.
Concep ia de joc. n elegem prin concep ie de joc ,particula-
rit ile sau caracteristicile aplic rii tacticii de c tre o echip . Pentru
Iiecare joc sportiv, capitolul tactic este Ioarte vast. Exist Ioarte
multe sisteme de atac si de ap rare, dar si mai numeroase sunt
combina iile, schemele si circula iile tactice. Num rul lor creste
continuu datorit activit ii creatoare a antrenorilor si juc torilor.
Alegerea sistemelor de joc si a circula iilor si schemelor tactice
revine antrenorilor; n plus ei le adapteaz n mod mai mult sau mai
pu in creator la speciIicul juc torilor si echipei proprii. Selec ionarea
si adaptarea se Iac n baza anumitor criterii corespunz toare concep iei
de joc a antrenorului, concep ie pe care si-o Iormeaz prin studiu si
prin Iolosirea experien ei proprii si a altor specialisti. Subliniem c
ceea ce este principal n concep ia unui antrenor poate Ii secundar
pentru altul.
Universitatea SPIRU HARET
108
Subliniem, de asemenea, c o echip are o concep ie de joc de
baz si c pentru Iiecare meci antrenorul elaboreaz un plan tactic
special (tactica n Iunc ie de adversar). Planul tactic special reprezint
tot o concep ie de joc, dar cu aplicativitate temporar (numai pentru
acel meci, mpotriva acelui adversar); aceast concep ie de joc
temporar const dintr-o adaptare a concep iei tactice de baz a
echipei. Elaborarea acestui plan tactic special, preg tirea aplic rii lui
prin antrenament, precum si alte m suri prealabile meciului
constituie strategia. Asadar, strategia precede meciul, precede tactica,
aceasta din urm avnd un caracter aplicativ si operativ. Rezult c
ceea ce unii reporteri si comentatori sportivi denumesc impropriu
strategie, reIerindu-se la aplicarea n timpul meciului a unor m suri
speciale, luate ad-hoc de antrenor, constituie de Iapt tactica operativ ;
prin astIel de m suri oportune (schimbarea unor juc tori, de exemplu)
antrenorul respectiv s-a dovedit a Ii un bun tehnician, deoarece
calit ile sale de strateg se apreciaz dup eIicien a celor ntreprinse n
preg tirea echipei anterior nceperii meciului.
De cele mai multe ori, concep ia de joc a echipelor Iruntase, mai
ales a acelora reprezentative, exprim concep ia de joc pe plan na ional.
Concep ia de joc trebuie privit si ca o tendin care indic
orientarea jocului si perspectivele lui de dezvoltare att la nivelul
echipelor de club, ct si la nivelul jocului respectiv pe plan na ional,
continental si chiar mondial. n consecin , concep ia de joc trebuie s
aib un caracter progresist, jocul echipei si tendin ele lui de dezvoltare
corespunznd sau chiar devansnd orientarea celor mai bune echipe
att pe plan intern, ct si interna ional.
4.3. Bazele tacticii n atac
Atacul mpreun cu ap rarea constituie cele dou FAZE
FUNDAMENTALE ale jocului.
F r a diminua rolul ap r rii n jocul de baschet, atacul este
Iactorul de care depinde succesul, victoria ntr-un meci.
Jocul de baschet const dintr-o lupt continu ntre ap rare si
atac, avantajul Iiind de cele mai multe ori de partea atacului, deoarece
posesia mingii constituie o garan ie a posibilit ilor de a nscrie cos si
prezint avantajul de a de ine ini iativa; ap rarea este obligat s
previn si s Iac Ia acestor avantaje, c utnd s le anihileze sau s
le echilibreze.
Universitatea SPIRU HARET
109
Plecnd de la desI surarea atacului n cadrul jocului, vom
prezenta n cele ce urmeaz succesiv problemele legate de organizarea
si preg tirea lui, cunoscute sub denumirea de ,BAZEIE TACTICII N
ATAC: principii, Iaze, Iactori, Iorme si tipuri.
1 PRINCIPIILE ATACULUI pentru organizarea ct mai bun a
ac iunilor tehnico-tactice individuale si a combina iilor colective, precum
si pentru eIicacitatea lor, este necesar ca juc torii, n desI surarea
atacului, s aplice o serie de principii sau reguli tactice.
Principiile atacului trebuie considerate n rela ia antagonic
dintre ap rare si atac, inndu-se seama de principiile ap r rii.
Principiul atac rii co,ului aavers
Aplicarea acestui principiu constituie nota speciIic a atacului,
determinnd orientarea tuturor ac iunilor n direc ia realiz rii scopului
imediat al Iiec rei Iaze oIensive de joc.
Principiul atac rii cosului trebuie s stea la baza stabilirii
concep iei de atac a echipei, precum si la baza circula iilor tactice
care sunt utilizate n preg tirea atacului.
n cadrul sistemelor de atac, aplicarea acestui principiu se
realizeaz prin orientarea circula iei de minge yi de juc tori n
,adncime, c tre coy.
P strarea posesiei mingii
Reprezint condi ia esen ial a atacului. Se cunoaste ct de greu
i este unei echipe s intre n posesia mingii I r a primi cos. Dac
situa ia de pierdere a posesiei mingii I r a nscrie un cos se repet de
mai multe ori, rezultatul nu-i poate Ii Iavorabil echipei respective.
Aplicarea principiului posesiei mingii presupune a nu se pierde
mingea dect ca urmare a unei eventuale arunc ri la cos ratate. Atacul
trebuie astIel desI surat nct s se termine cu aruncare la coy
motivat tactic. P strarea posesiei mingii n ac iunile tehnico-tactice
individuale se realizeaz printr-o bun protejare a ei. n combina iile
colective, posesia mingii se p streaz printr-o bun circula ie tactic ,
prin echilibrul defensiv si prin ac iunea de ,dublare.
Aaaptarea atacului la specificul ap r rii
Pentru ca juc torii n atac s maniIeste ini iativ si s -si impun
ritmul de joc, este necesar s in seama de particularit ile ap r rii
adverse si de sistemul de ap rare folosit de aceasta. n Iunc ie de
aceste particularit i atacan ii trebuie s aleag si s aplice n joc att
sistemul de atac ct si ac iunile tehnico-tactice individuale yi
colective cele mai indicate.
Universitatea SPIRU HARET
110

Determinarea ap r torilor s comit gre,eli ,i valorificarea
acestora.
Organizarea si preg tirea atacului urm reste s nving
rezisten a ap r rii, contracarnd m surile pe care le-a luat aceasta
pentru a nu permite nscrierea de cosuri. Preg tirea atacului determin
adversarul s Iac greseli n ap rare, greseli care-l pun n inIerioritate
n lupta direct cu atacantul. Aceste greseli trebuie valoriIicate, ele
oIerind condi ii mai usoare de rezolvare a ac iunilor Iinale.
2 FAZELE ATACULUI
Intrarea in posesia mingii
Pentru a putea desI sura atacul, echipa trebuie s Iie n posesia
mingii. Intrarea n posesia mingii constituie, n consecin , prima faz
a atacului.
Pentru a se realiza aceast Iaz a atacului, trebuie s se ia m suri
nc din situa ia deIensiv a echipei aIlate n acel moment n Iaza de
ap rare. Aceste m suri se realizeaz printr-o corect repartizare a
adversarilor n marcaj, prin ini iativ si printr-un plasament corect al
ap r torilor raportat la adversari si la minge, care trebuie astIel
eIectuat nct s Iavorizeze, n egal m sur , att intrarea n posesia
mingii, ct si continuarea imediat a acestei Iaze cu ac iuni de atac.
Intrarea n posesia mingii se realizeaz prin ac iunile de intercep ie,
smulgere, scoaterea mingii din dribling, urm rirea si recuperarea
deIensiv a mingii ricosate din panou sau inel. De asemenea se mai poate
intra n posesia mingii ca urmare a unei inIrac iuni (greseal personal
sau abatere) comis de adversar.
Trecerea in terenul ae atac
Poate Ii considerat ca o Iaz de sine st t toare sau ca un mijloc
de preg tire a atacului. Trecerea juc torilor sau a mingii n terenul de
atac trebuie s se desI soare n mod organizat.
O bun trecere n terenul de atac trebuie s surprind ap rarea
advers dezorganizat iar, n acest caz, atacul poate Iinaliza I r a mai
Ii necesar Iaza de asezare n dispozitiv si de preg tire a atacului.
Trecerea din ap rare n atac se poate realiza prin urm toarele
modalit i: trecerea rapid , trecerea lent , trecerea prin combina ii.
Ea se realizeaz n cadrul unor circula ii de minge yi de juc tori. Se
urm reste ca mingea s ajung n cel mai scurt timp n apropierea
panoului advers, nainte ca to i ap r torii s se Ii repliat.
Universitatea SPIRU HARET
111
Trecerea rapid se realizeaz , n principal, prin contraatac, n
situa ia n care num rul atacan ilor aIla i n terenul de atac este egal
sau chiar mai mare dect cel al ap r torilor.
Trecerea lent se Ioloseste n situa ia cnd adversarii s-au retras
n dispozitivul de ap rare sau cnd aceytia sunt n superioritate
numeric si au un plasament avantajos. Ea se Iace Iie individual
Iolosindu-se driblingul -, Iie n 2-3 juc tori, care Iolosesc pasele
executate dintr-o deplasare lent .
Trecerea prin combina ii se caracterizeaz prin Iaptul c
ini iativa nu apar ine integral atacan ilor, ei Iiind obliga i s combine
ca r spuns la ac iunile de marcaj activ-agresive ale ap r torilor
care ncearc s intre n posesia mingii.
Ocuparea aispo:itivului ae atac
Constituie o Iaz obligatorie numai n cazurile n care contraatacul
si trecerea rapid au Iost oprite de ap rarea advers .
Este o Iaz caracteristic sistemelor de atac pozi ional (organizat) si
este obligatorie n cazul cnd ap rarea advers s-a organizat. Ocuparea
dispozitivului de atac trebuie s constituie o continuare Iireasc a acestei
Iaze de joc, I r ntreruperi n circula ia de minge si de juc tori, ea trebuie
s dureze ct mai pu in.
Preg tirea atacului
Este o Iaz important a atacului, scopul ei Iiind acela de a crea
unui sau mai multor atacan i un plasament si pozi ii ct mai Iavorabile
de aruncare la cos. Preg tirea atacului const dintr-o serie de ac iuni
tehnico-tactice individuale si colective. Succesul lor este condi ionat
de num rul si nivelul de nsusire al procedeelor tehnice si de nivelul
de dezvoltare a gndirii tactice.
Finali:area atacului
Aruncarea propriu-zis la cos constituie ac iunea cea mai
important . Aplicarea ei n joc cere mult discern mnt din partea
juc torilor. O aruncare la cos nemotivat poate strica tot ceea ce a
rezolvat bine atacul pn atunci.
Recuperarea ofensiv
Reprezint ultima Iaz a atacului, Iiind ntotdeauna precedat de
urm rirea mingii aruncate la cos. Reusita acestei ac iuni sporeste
considerabil num rul de atacuri eIectuate de o echip . Sunt multe
cazurile n care echipele cstig jocurile datorit multor recuper ri de
mingi din arunc rile ratate, desi au un procentaj mai slab la arunc rile
din ac iune.
Universitatea SPIRU HARET
112
Problema recuper rii a determinat Iolosirea pe scar larg a
juc torilor nal i. n jocul modern se pune un accent deosebit pe
cstigarea mingilor n urma Iinaliz rilor nereusite. Recuperarea
oIensiv se eIectueaz dup aruncarea proprie si dup aruncarea unui
coechipier.
3 FACTORII ATACULUI
Constituie mijloacele tactice Iundamentale prin care se ncearc
punerea n valoare a particularit ilor n preg tire, precum si pe cele de
alt ordin: Iizic, psihic, etc. ale atacan ilor, n vederea ob inerii succe-
sului n desI surarea atacului.
Plasamentul in atac ,i anticiparea ac iunilor
Plasamentul este un Iactor de baz al jocurilor si, n atac,
precede ac iunea tehnico-tactic individual de ,demarcaj. Prin
plasament se urm reste ocuparea unei pozi ii active, care, pe de o
parte, s permit participarea eIectiv n desI surarea atacului
inclusiv posibilitatea de a primi mingea iar, pe de alt parte, s
constituie un pericol pentru ap rare. Procedeele cele mai indicate n
eIectuarea demarc rii sunt schimb rile de direc ie, opririle si
plec rile bruste n alergare, schimb rile de ritm n alergare, piruetele,
Ientele etc.
Circula ia ae fuc tori
Reprezint deplas rile eIectuate de juc torii unei echipe n atac
din momentul intr rii n posesia mingii si pn la Iaza de Iinalizare a
atacului sau de pierdere a posesiei mingii.
n jocul de baschet exist dou tipuri de circula ii:
tipul de circula ie individual ;
tipul de circula ii cu combina ii.
Circula ia mingii
Reprezint totalitatea paselor eIectuate din momentul intr rii n
posesia mingii si pn la pierderea ei.
Circula ia de minge trebuie s respecte urm toarele reguli:
s amenin e n permanen cosul; s aib varietate ca direc ie,
ritm si procedeu tehnic de execu ie. Mingea poate avea n circula ia ei
direc ia de cos (,n adncime) sau lateral n (scop de protec ie sau
de combina ie tactic );
s aib continuitate: mingea s circule nentrerupt si cu Iente
de Iinalizare sau de ac iuni de ,dep sire;
s se paseze partenerului aIlat n alergare pe ,pozi ie viitoare.
Universitatea SPIRU HARET
113
Organi:area atacului ,i folosirea unei suprafe e cat mai extinse
ain terenul ae atac
Pentru a reusi, atacul trebuie s se desI soare organizat, iar
ac iunile juc torilor s Iie coordonate.
Pentru organizarea atacului se Ioloseste un dispozitiv de atac n
care se stabilesc sarcinile juc torilor pe posturi, circula ia yi
combina iile tactice.
Juc torii aIla i n atac n Iaza de preg tire trebuie s Ioloseasc o
suprafa ct mai mare din terenul de atac, pentru a putea ac iona
mai lejer si a destr ma caracterul colectiv al ap r rii.
Dep ,irea numeric ,i superioritatea numeric
Reprezint combina ii tactice Iundamentale care se pot realiza
prin p trunderi, plec ri din blocaje, schimbarea atacului alternativ de
pe o parte pe alta a terenului. Ele trebuie realizate, cu deosebire, n
zonele apropiate de panou, de unde Iinalizarea se poate executa n
condi ii Ioarte bune.
Surpri:a
Ac iunile atacan ilor nu trebuie s dea ap r torilor posibilitatea de
ale le anticipa. Surpriza se realizeaz prin continuitate n activitatea de
preg tire a atacului, reversibilitatea circula iilor tactice, schimb rile de
ritm n desI surarea circula iilor de juc tori si de minge.
Dirifarea focului in teren
Dat Iiind caracterul dinamic al atacului si num rul mare de
posibilit i ale atacan ilor, este necesar ca n coordonarea acestor ac iuni
s existe un Iactor care s le dirijeze si s r spund n acelasi timp.
Aceast misiune este ncredin at unui juc tor experimentat, cu autoritate
n cadrul colectivului de juc tori, capabil s aplice n mod iscusit la
condi iile concrete ale meciului linia trasat n preg tirea eIectuat de
echip . De obicei, acest juc tor, conduc torul de joc (,plavmaker), este
c pitanul echipei si, de cele mai multe ori, liderul acesteia.
Ritmul ae foc
Reprezint execu ia lent sau rapid a circula iilor de minge si
de juc tori.
n general, ritmul de joc se caracterizeaz prin num rul mai mic
sau mai mare de procedee tehnice si de ac iuni tehnico-tactice Iolosite
n atac n unitatea de timp (perioad , repriz , prelungire, meci, etc.),
precum si de execu ia rapid a lor.
4 FORMELE DE ORGANIZARE A ATACULUI
a) Pentru a avea eIicacitate, atacul trebuie s se desI soare n mod
organizat, iar ac iunile atacan ilor s Iie Ioarte bine coordonate.
Universitatea SPIRU HARET
114
Organizarea jocului se ob ine prin stabilirea dispozitivului de atac, a
zonelor de ac ionare, pe posturi, ale juc torilor, precum si n Iunc ie de
sarcinile pe care trebuie s le ndeplineasc juc torii n conIormitate cu
cerin ele postului ocupat n cadrul dispozitivului oIensiv al echipei.
Forma general de organizare si coordonare a ac iunilor atacan ilor
constituie ceea ce numim SISTEM DE ATAC.
Elementul care serveste la diIeren ierea unui sistem de atac Ia
de altul i constituie prezen a unuia sau a mai multor juc tori
specializa i care determin modul de distribuire si de realizare a
sarcinilor celorlal i atacan i. Acesti atacan i specializa i sunt juc torul
pivot yi juc torul centru.
n jocul de baschet deosebim urm toarele sisteme de atac:
a) Sistemul de atac cu asezarea juc torilor ntr-un dispozitiv n
Iorm de semicerc (I r juc tori pivot sau centru).
b) Sistemul de atac cu juc tori pivot (unul sau mai mul i pivo i:
2,3 si chiar 4 juc tori pivot).
c) Sistemul de atac cu unul sau doi juc tori centru.
d) Sistemul de atac cu juc tor pivot si juc tor centru.
n cadrul Iiec rui sistem se Iolosesc diIerite variante, caracte-
rizate prin dispozitivul de atac si circula iile tactice utilizate n
preg tirea si Iinalizarea atacului.
5 TIPURILE ATACULUI n jocul de baschet, atacul se poate
desI sura lent sau rapid. Caracterul de rapiditate sau de desI surare
lent l d tempoul n care se execut procedeele tehnice de manevrare
a mingii si circula ia atacan ilor, de num rul de combina ii tactice si
de durata preg tirii atacului.
4.4. Bazele tacticii n ap rare
Asa cum am ar tat, jocul de baschet se caracterizeaz printr-o
lupt permanent ntre atac si ap rare, rezultatul Iiind hot rt de
echipa care ac ioneaz mai organizat n ambele Iaze Iundamentale ale
jocului.
Varietatea si spectaculozitatea jocului de baschet nu depind
numai de atac ci si de modul cum se rezolv Iazele diIicile din
ap rare. O minge interceptat , un ,capac bine eIectuat, o recuperare
deIensiv eIicace creeaz , din punct de vedere psihologic, un eIect
pozitiv pentru echipa n cauz si-l demoralizeaz pe adversar.
Este adev rat c succesul unei echipe este determinat, n cea mai
mare m sur , de atac, ns cnd acesta este de valoare apropiat la
ambele echipe, diIeren a o Iace Iaza de ap rare.
Universitatea SPIRU HARET
115
Succesul unei echipe n ap rare este determinat, n mare m sur ,
de capacitatea ap r torilor de a anticipa ac iunile atacan ilor si de a lua
cele mai corespunz toare m suri pentru prevenirea si anihilarea lor.
Pentru a putea Iace Ia acestor situa ii, ap r torul trebuie s
posede o gam larg de procedee tehnice, s aib o bun preg tire
tactic si teoretic prin care s poat realiza n modul cel mai Iavorabil
Iaza respectiv de ap rare.
Elementele Iundamentale prin care se realizeaz organizarea
ap r rii sunt grupate n principii, Iaze, Iactori, Iorme si tipuri de
ap rare.
1 PRINCIPIILE AP R RII
Baschetul modern nu poate Ii conceput dect avnd la baza
practic rii lui o serie de principii si reguli tactice bine precizate care,
nsusite si aplicate creator, permit desI surarea unui joc la nivelul
exigen elor actuale.
Respectarea principiilor tactice asigur organizarea ac iunilor
juc torilor, mbun t este coordonarea ntre coechipieri pentru
rezolvarea Iavorabil a situa iilor ce apar n timpul jocului. Aceste
principii asigur liniile directoare ale jocului.
Ap rarea co,ului
Constituie principiul cel mai important, exprimat si sub Iorma de
,a mpiedica adversarul s nscrie puncte. Acest principiu se reIer la
ap rarea mpotriva arunc rilor la coy, nepermi nd adversarului s
eIectueze aceste Iinaliz ri n condi ii bune, precum si la dirijarea
ac iunilor finale ale atacantului c tre zonele ct mai dep rtate de
coy si din care eIicien a lui este mai slab .
Intrafutorarea
Ap rarea trebuie s aib n permanen un caracter colectiv.
Acest caracter este concretizat printr-o serie de ac iuni de colaborare
ntre juc tori.
ntrajutorarea se aplic n situa iile cnd un ap r tor este pus n
diIicultate de c tre un atacant. Ca reguli importante n aplicarea
acestui principiu, men ion m:
primeste ajutor, n primul rnd, ap r torul care este n
apropierea propriului panou si lupt mpotriva atacantului aIlat n
posesia mingii;
ap r torul al c rui atacant eIectueaz o ac iune de ,dep sire
(prin ,nchiderea culoarului de p trundere);
ap r torul al c rui atacant este un Ioarte bun Iinalizator n
ac iunile din apropierea cosului (prin ac iunea de ,Ilotare).
Universitatea SPIRU HARET
116
ntrajutorarea va Ii dat numai de ap r torul neangrenat n
ac iunea direct de ap rare.
Aaaptarea ap r rii la specificul atacului aavers ,i propriu
Tactica jocului de baschet se caracterizeaz printr-o mare
adaptabilitate. Aceasta este dictat de particularit ile adversarilor si
coechipierilor, precum si de unele condi ii concrete ale jocului.
Acest principiu trebuie n eles ca o modiIicare a sistemului, a
Iormelor si ac iunilor de ap rare Iolosite, la cerin ele impuse de atacul
advers. De exemplu, aplicarea ap r rii n zon mpotriva unei echipe
cu doi juc tori buni Iinalizatori de la distan si cu doi juc tori nal i
care ac ioneaz sub panou nseamn rigiditate tactic si deci lipsa
aplic rii principiului anun at.
Determinarea aaversarului s comit gre,eli ,i valorificarea
acestora
Orice greseal comis n manevrarea mingii, n eIectuarea
diIeritelor procedee si ac iuni tehnico-tactice, trebuie valoriIicat
imediat de ap r tor, c utnd a intra n posesia mingii si, mai mult
chiar, aceste greseli nu trebuie asteptate, ci provocate.
n general, principiul enun at mai sus duce la preluarea ini iati-
vei de c tre ap r tori si determin pe atacan i s renun e la unele
ac iuni oIensive.
Intrarea in posesia mingii
DesI surarea jocurilor de baschet dovedeste c victoria apar ine
echipelor care au superioritate n num rul atacurilor eIectuate si, deci
au Iost de mai multe ori n posesia mingii. Pentru aceasta ap rarea
trebuie s aib un caracter activ, s preia ini iativa si s nu-si limiteze
activitatea exclusiv la a r spunde la ac iunile atacului. Ap r torii
trebuie s caute ca prin mijloace regulamentare s preia posesia mingii
n cel mai scurt timp si s ntreprind ac iuni oIensive. Acest principiu
este caracteristic ap r rilor moderne.
2 FAZELE AP R RII
Echilibrul aefensiv
Reprezint prima Iaz a ap r rii care, aplicat riguros, contribuie
la prentmpinarea contraatacurilor adverse si d curaj coechipierilor
s se avnte cu un coeIicient de risc ra ional n eIectuarea arunc rilor
la cos chiar din situa ii mai diIicile. Echilibrul deIensiv const din
anumite m suri de ap rare, preventive, luate de echipa aIlat n atac n
timpul organiz rii unei ac iuni cu Iinalizare la cos.
Universitatea SPIRU HARET
117
Echilibrul deIensiv se asigur de unul-doi juc tori care se plaseaz
n zona de atac ntre cercul central si primul sau primii ap r tori.
Pieraerea posesiei mingii
Este Iaza care determin trecerea echipei din situa ia de atac n
cea de ap rare. Pierderea posesiei mingii poate Ii determinat de:
aruncare la cos reusit pierdere normal ;
aruncare la cos nereusit pierdere plauzibil ;
comiterea unor inIrac iuni (pasi, dublu dribling, greseal
personal ) sau pierderi de minge (pas la intercep ie, scoaterea mingii
din dribling, etc.) pierdere neobiynuit .
Oprirea contraatacului aavers
Oprirea contraatacului ini iat de adversari ca urmare a unei
pierderi neobisnuite a mingii (exemplu: intercep ie) revine juc torilor
care asigur echilibrul deIensiv. Ei vor ac iona unul, la juc torul care a
intrat n posesia mingii si ncearc s lanseze contraatacul, cel lalt, la
vrIul de contraatac.
n cazul lans rii contraatacului, ca rezultat al recuper rii
deIensive, oprirea va Ii eIectuat de juc torul aIlat n imediata
apropiere a celui care a recuperat mingea.
Replierea (retragerea in ap rare)
Este ac iunea care, de cele mai multe ori, condi ioneaz succesul
celorlalte Iaze care urmeaz n ap rare. Dup pierderea posesiei
mingii n atac, juc torii trebuie s se retrag imediat n ap rare, cu
excep ia celor care ncearc s opreasc contraatacul. Replierea se
eIectueaz respectnd anumite reguli:
retragerea se Iace prin alergare cu spatele pentru a se putea
urm ri mingea si atacan ii;
alergarea se Iace n linie dreapt , convergent spre propriul
panou si n mare vitez ;
replierea se execut succesiv, ncepnd cu juc torii din
apropierea liniei de centru;
se vor ncerca ac iuni de intercep ie a mingii, n special cnd
juc torii sunt n situa ie supranumeric .
Ocuparea ,i organi:area aispo:itivului ae ap rare
Aceast Iaz ncepe cu retragerea juc torilor n ap rare, n care
Iiecare ap r tor mpiedic atacul s nscrie cos si, n acelasi timp, si
organizeaz zona de ap rare, barnd c ile de acces spre cos.
Reluarea posturilor n ap rare coincide cu organizarea
dispozitivului n cadrul sistemului deIensiv adoptat de echip .
Universitatea SPIRU HARET
118
Ap rarea in aispo:itiv
Const din aplicarea ac iunilor individuale si colective n cadrul
dispozitivului sistemului deIensiv al echipei. Ea are un caracter
organizat si scoate n eviden rela ia atacant-ap r tor, precum si
nivelul de preg tire al acestora. Ap rarea n dispozitiv constituie Iaza
de baz cu cea mai mare Irecven a ap r rii si are durata de aplicare
cea mai ndelungat .
Urm rirea ,i recuperarea aefensiv
Constituie ultima Iaz a ap r rii. Ea are loc ca urmare a unei
Iinaliz ri ratate de adversari, Iiind caracteristic pentru intrarea n
posesia mingii ricosate din panou sau inel si scoate n eviden unele
calit i si particularit i ale juc torilor, cum sunt: statura, detenta,
combativitatea, etc.
3 FACTORII AP R RII
Juc torii aIla i n ap rare si realizeaz sarcinile prin Iolosirea
unor complexe de procedee tehnice. Aceste complexe de procedee
tehnice sunt cunoscute sub denumirea de ac iuni tehnico- tactice.
Ac iunile tehnico-tactice sunt de dou Ieluri: individuale yi
colective (sau ,combina iile de 2 yi 3 juc tori).
Pentru aplicarea acestora n ct mai bune condi ii, juc torul
trebuie s aib n vedere urm torii factori premerg tori ac iunilor:
Plasamentul
Pentru a ob ine succes n ac iunile deIensive, ap r torul trebuie
s -si g seasc permanent un loc n teren de unde s poat vedea
ntreaga desI surare a Iazei de joc.
Plasamentul n ap rare const din ocuparea locului cel mai
corespunz tor n teren care s Iavorizeze eIectuarea ac iunilor
deIensive. Aceasta se realizeaz n raport de panou, de locul ocupat n
teren de adversar si de locul unde se aIl mingea n teren.
Anticiparea ac iunilor
Reprezint contribu ia pe care gndirea juc torului trebuie s o
aduc n desI surarea ac iunilor de ap rare. Nu este suIicient ca un
juc tor s dispun numai de procedeele tehnice, ci el trebuie s stie s
le aplice ra ional si oportun n raport cu situa iile de joc ap rute n
teren.
Anticiparea ac iunilor se caracterizeaz prin g sirea celor mai
bune solu ii n rezolvarea anumitor Iaze de joc care urmeaz s Iie
eIectuate de juc torul sau juc torii adversi aIla i n atac.
Universitatea SPIRU HARET
119
Anticipnd ac iunea juc torului din atac, ap r torul preia
ini iativa prin m surile de prevenire pe care le ia si care-l determin pe
atacant s renun e la ac iunea proiectat sau s comit greseli.
Circula ia
Prin circula ie n ap rare se n elege drumul parcurs de unul sau
mai mul i juc tori aIla i n Iaza Iundamental de joc deIensiv. Aceast
deplasare n ap rare este determinat de circula ia mingii si a
atacan ilor. Ea trebuie s respecte permanent plasamentul corect si s
Iavorizeze deplas rile coechipierilor.
Ac iunile tehnico-tactice inaiviauale ,i colective in ap rare
Ac iunile tehnico-tactice se caracterizeaz prin dinamism si prin
participarea Iactorului constient, adic a gndirii. Deci, ac iunea
tehnico-tactic presupune o succesiune de procese de analiz si
sintez , la care se adaug activitatea concret , practic .
Valoarea unui juc tor sau a unei echipe nu se poate aprecia numai
pe baza reusitei ac iunilor de atac, ci si dup modul n care reuseste s
neutralizeze ac iunile oIensive ale atacan ilor. Un juc tor care d un
randament deosebit n atac, dar nu-si aduce aportul si la ndeplinirea
sarcinilor deIensive, nu contribuie la succesul echipei sale.
Sarcinile juc torilor n ap rare se concretizeaz prin ac iuni
tehnico-tactice individuale si combina ii de 2-3 juc tori.
Ac iunile tehnico-tactice individuale Iolosite n ap rare sunt:
marcajul, scoaterea mingii din dribling, intercep ia, urm rirea si
recuperarea deIensiv a mingii etc.
Combina iile de 2 si 3 juc tori sunt: nchiderea culoarului de
p trundere, alunecarea, Ilotarea, aglomerarea, schimbarea de adversar,
ap rarea n inIerioritate numeric etc.
4 FORMELE DE ORGANIZARE A AP R RII
Constau din sistemele n care se organizeaz si se coordoneaz
activitatea juc torilor aIla i n Iaza Iundamental de ap rare.
n cursul evolu iei jocului de baschet s-au conturat trei mari
sisteme de ap rare: ap rarea om la om, ap rarea n zon si
ap rarea pressing. Ap rarea modern a creat n cadrul Iiec rui mare
sistem o serie de variante care se caracterizeaz prin adoptarea unor
principii si reguli speciIice celorlalte sisteme: ap r rile combinate,
zonele de pressing etc.
5 TIPURILE DE AP RARE
Tipul de ap rare este determinat de supraIa a de teren pe care se
desI soar ac iunile ap r torilor, de distan a si de pozi ia ap r torilor
Ia de atacan i. AstIel ap r rile pot Ii:
Universitatea SPIRU HARET
120
de tip normal;
de tip activ (agresiv).
Ap r rile cu caracter normal se desI soar pe o supraIa
limitat , n apropierea cosului, ini iativa apar innd atacan ilor, iar
ac iunile ap r torilor se reduc la mpiedicarea atacan ilor de a Iinaliza
ac iunile oIensive prin arunc ri la cos. Distan a ini ial dintre ap r tor
si atacant este mai mare, iar plasamentul ap r torilor se Iace ntre
atacan i si cos.
n ap r rile cu caracter activ, ini iativa trece de partea
ap r rii, ap r torii ac ionnd pentru intrarea n posesia mingii si
pentru ap rarea cosului. Distan a dintre ap r tor si atacant este mic
(se eIectueaz un marcaj ,strns si pe supraIe e extinse din teren), iar
plasamentul ap r torului este ntre adversar, cos si minge (marcaj la
intercep ie). Ritmul de joc se caracterizeaz prin num rul de procedee
si ac iuni tehnico-tactice Iolosite n ap rare n unitatea de timp si prin
agresivitatea ap r torilor n eIectuarea marcajului.
Recapitulnd bazele tactice pentru cele dou Iaze Iundamentale
ale jocului de baschet, prezent m urm toarea sintez :
4.5. Ac iunile tehnico-tactice individuale n atac
DEMARCA1UL
Reprezint ac iunea de tactic individual Iolosit mpotriva
ap r rilor om la om, prin care un atacant caut s scape de sub
marcajul ap r torului direct Iolosind mijloace personale, n scopul de
a putea primi mingea si ntreprinde ac iuni oIensive.
n demarcajul individual, atacantul Ioloseste o gam variat de
procedee tehnice: porniri bruste, plec ri Ialse, alerg ri cu schimb ri de
ritm, de direc ie, piruete, opririle, Ientele.
n continuare vom analiza din punct de vedere tactic, principalele
mijloace individuale ce sunt Iolosite mai Irecvent pentru realizarea
demarcajului.
IESIREA LA MINGE
Reprezint o ac iune tehnico-tactic individual de demarcaj
lateral cu scop de manevr , prin care atacantul, Iolosind o succesiune
de mijloace ale jocului oIensiv I r minge scap pentru un moment de
sub supravegherea ap r torului direct, n vederea primirii mingii de la
un coechipier. Este o variant de demarcaj care a devenit de sine
st t toare dat Iiind succesiunea mijloacelor care o compun, si anume:
Universitatea SPIRU HARET
121
Ient de plecare sau schimbare de direc ie (piruet ) eIectuat
din alergare
prinderea mingii concomitent cu oprire si pivotare.
P TRUNDEREA
Sau demarcajul ,n adncime reprezint ac iunea tehnico-
tactic individual eIectuat de atacantul I r minge, care caut s -si
dep seasc ap r torul direct si s str pung ap rarea, cu direc ie de
cos. Ea are un caracter agresiv, p trunz torul, prin ac iunea sa,
Iavoriznd primirea mingii ce trebuie s -i Iie pasat pe asa zisa
,pozi ie viitoare sau ,la ntlnire.
Tehnica ae execu ie:
Atacantul caut ca printr-o Ient de plecare sau pornind brusc
s -si surprind ap r torul direct. P trunznd pe direc ie de cos ntr-un
,culoar determinat ntre partenerul cu minge si adversarul s u direct,
caut un demarcaj prin surprinderea acestuia n eventualitatea primirii
unei pase. Primind mingea, va avea posibilitatea Iie de a Iinaliza
Iolosind procedee de aruncare la cos din alergare sau din s ritur , Iie
s paseze, n continuare, mingea unui coechipier.
Utili:are tactic : Fiind o ac iune de demarcaj ,n adncime, se
bucur de aceiasi eIicien tactic mpotriva oric rui sistem de ap rare
(om la om, zon sau variante de pressing). Ca situa ii de joc, trebuie s
Iie prezent ori de cte ori marcajul ap r torului este prea aproape de
atacant sau la intercep ie, n urma demarcajului cu ajutorul
coechipierului (blocaj, ncrucisare), n combina iile de ,d si du-te, n
determinarea atacului n superioritate numeric .
DEP SIREA
Reprezint ac iunea tactic individual prin care atacantul cu
minge Ioloseste un ansamblu de procedee cu ajutorul c rora se
demarc si, Iolosind driblingul, atac cosul. Sarcina principal n
realizarea dep sirii o constituie ob inerea de c tre atacantul posesor al
mingii a priorit ii de ac iune si, imediat dup aceasta, a priorit ii de
plan Ia de adversarul direct. Plecarea n dribling, care trebuie I cut
ntr-un ritm ct mai rapid, necesit o tehnic corect pentru a evita
abaterea de ,pasi la plecare. Reamintim c regulamentul jocului arat
c juc torul, atunci cnd pleac n dribling, trebuie s dea drumul
mingii nainte ca piciorul pivot s p r seasc solul.
Tehnica ae execu ie:
Din pozi ia ,triplei amenin ri, atacantul, n Iunc ie de Ielul n
care este marcat, va preceda ntotdeauna plecarea n dep sire printr-o
Universitatea SPIRU HARET
122
Ient . AstIel, n cazul n care ap r torul se men ine la o distan ceva
mai mare, el va trebui s execute o Ient de aruncare la cos prin care
s -l determine pe ap r tor s se apropie de el.
Dac ap r torul execut un marcaj apropiat, eIicien a unei Iente
de plecare spre stnga cu piciorul de pe aceast parte, determin
deplasarea ap r torului n aceast direc ie, Iapt ce-i usureaz plecarea
n dep sire pe partea dreapt .
Revenirea din aceast Ient de p sire ,deschis si plecarea n
dep sire cu dribling se va Iace printr-o p sire ,n crucis eIectuat cu
piciorul stng peste dreptul, protejnd mingea nainte de eIectuarea
primei impulsii n dribling.
Utili:are tactic : Aceast ac iune tactic prezint aceiasi eIicien
mpotriva oric rei Iorme de ap rare (om la om, variante de pressing), ori
de cte ori ap r torul execut marcaj Ioarte strns, precum si n combi-
na iile tactice de 2 si 3 juc tori: blocaj, ncrucisare etc.
RECUPERAREA MINGII N ATAC
Reprezint ac iunea tehnico-tactic individual prin care un
atacant ncearc s recstige mingea n urma unei arunc ri la cos
nereusite, eIectuat de el sau de un coechipier.
Jocul modern impune ca orice Iinalizare s Iie dublat de
ac iunea de urm rire si recuperare a mingii n cazul nereusitei
arunc rii la cos.
Ac iunea propriu-zis ncepe din momentul n care mingea a Iost
aruncat la cos, atacantul care ntreprinde aceast ac iune n disput cu
ap r torul s u, urm rind-o prin apropierea si plasarea sa ntr-un loc
prezumtiv unde va c dea mingea.
Ac iunea oIensiv de urm rire si recuperare a mingii la panou se
realizeaz de obicei de juc torii care se g sesc cel mai aproape de cos
n respectivul moment al Iinaliz rii; de obicei juc torii pivo i sau
extreme si care au reusit s ob in prim planul Ia de cos si ap r torii
lor direc i.
n aceast situa ie ei vor c uta s realizeze o nou Iinalizare,
Iolosindu-se de procedee speciIice: voleibolarea sau mpingerea de sus
n jos a mingii n cos.
n concluzie, recuperarea oIensiv este mult mai diIicil de
realizat comparativ cu cea deIensiv . Ea presupune ob inerea primului
plan Ia de cos n disputa cu ap r torul care, prin pozi ia lui deIensiv
este de la nceput avantajat, g sindu-se ntre atacant si cos.

Universitatea SPIRU HARET
123
4.6. Ac iunile tehnico-tactice individuale n ap rare
MARCA1UL NORMAL
Reprezint ac iunea tehnico-tactic individual deIensiv prin care
un ap r tor, Iolosind procedeele tehnice speciIice si nespeciIice de
deplasare n teren, caut , n limitele regulamentului, s mpiedice
ac iunile oIensive ntreprinse de atacantul direct n scopul demarc rii lui.
Procedeele tehnice speciIice prin care se realizeaz marcajul
sunt cele ale deplas rii n teren: pozi ia Iundamental medie si joas ,
pasul ad ugat executat n toate sensurile si nso it de lucrul bra elor,
alerg rile n special cu spatele, Irn rile, Ientele.
Sub aspectul preg tirii tactice, ap r torul trebuie s dea dovada
unei gndiri rapide si spontane, s ncerce s anticipeze pe ct posibil
ac iunile adversarului.
Pentru marcajul atacantului I r minge se urm reste:
mpiedicarea acestuia de a ocupa n teren un loc convenabil,
unde s poat primi mingea si s ac ioneze demarcat c tre cos;
mpiedicarea atacantului de a ocupa pozi ii Iavorabile de
aruncare la cos;
interceptarea pasei adresate adversarului direct.
Pentru realizarea acestor sarcini, ap r torul trebuie s respecte
regulile de baz ale marcajului:
1. S se plaseze ntre adversar si cosul de ap rat (prioritate de
plan), pe linia imaginar care leag adversarul cu cosul de ap rat
(prioritate de culoar), totul raportat la locul mingii.
2. Distan a de marcaj este n Iunc ie de gradul de periculozitate
pe care-l prezint n situa ia dat atacantul: cu ct atacantul este mai
aproape de cos este mai periculos si deci ap r torul trebuie s se
plaseze mai aproape de adversar si invers.
3. Ap r torul va adopta o pozi ie fundamental joas , cu
bra ele desI cute pentru a supraveghea un spa iu ct mai mare si a
prentmpina o , snire a adversarului. Aceast pozi ie Iavorizeaz
eIectuarea ntr-un timp Ioarte scurt a ac iunilor de ap rare.
4. Privirea ap r torului va Ii ndreptat spre mijlocul
adversarului, privirea periIeric supraveghind att misc rile
picioarelor, ct si locul, pe ct posibil, unde se aIl mingea.
5. Deplasarea ap r torului se Iace pe drumul cel mai scurt, pe
segmente de linie dreapt si nu pe arc de cerc, Iolosind pasii ad uga i,
alergarea lateral si cea cu spatele.
Universitatea SPIRU HARET
124
Tehnica ae execu ie:
Ap r torul trebuie s Ioloseasc o pozi ie Iundamental cu att
mai joas cu ct adversarul este mai departe de cos, pentru a nu Ii
dep sit (n apropierea cosului pozi ia este mai nalt pentru a
mpiedica aruncarea). Picioarele aproximativ la acelasi nivel sau un
picior pu in mai naintea celuilalt, cnd atacantul este dreptaci si deci
p trunde mai eIicace prin dreapta (stnga ap r torului), piciorul drept
va Ii nainte, lucru care-i va permite s Iac un pas ad ugat spre napoi
stnga mai rapid si mai mare dect n cazul n care ar avea piciorul
stng nainte. Bra ele sunt n lateral, gata pentru a conIeri permanent
echilibru corpului n timpul deplas rii si a mpiedica o eventual pas
adresat atacantului.
EIectuarea pasului ad ugat spre napoi si lateral necesit o dep rtare
a picioarelor, care ns nu trebuie s Iie exagerat de mare pentru a nu-l
dezechilibra pe ap r tor. Distan a acestuia Ia de adversar, atunci cnd
atacantul ac ioneaz n zone de teren mai dep rtate de cos (peste 6 m) va
Ii de aproximativ 1,5 m; aceasta pentru a nu Ii surprins si dep sit n cazul
unei ac iuni individuale de demarcaj.
nso irea atacantului care se deplaseaz se va Iace prin pasi
ad uga i, I r a s ri, a ncrucisa picioarele si cu greutatea corpului ct
mai egal posibil repartizat pe ambele picioare.
MARCA1UL AGRESIV
Reprezint varianta cea mai activ de eIectuare a ac iunii tactice
deIensive de marcaj si se caracterizeaz prin micsorarea distan ei de
marcaj pn la limitele ei regulamentare. Ac iunea tactic de marcaj
devine agresiv prin activarea jocului de bra e si picioare, ap r torul
c utnd s micsoreze la maximum posibilit ile adversarului s u de a se
demarca si a intra n posesia mingii. Ca urmare, el trebuie s ,ac ioneze
continuu pentru a-l mpiedica pe acesta s poat primi o eventual pas ,
mai ales n situa ia cnd posesorul mingii a terminat driblingul.
Dat Iiind solicitarea Iizic si nervoas la care este supus
ap r torul care eIectueaz marcajul agresiv, se recomand Iolosirea
acestei variante de marcaj n situa ii mai deosebite pe care jocul le
impune. Aceast variant de marcaj reprezint mijlocul de baz prin
care se realizeaz ap r rile activ-agresive: pressingul pe jum tate si pe
tot terenul, zona pressing etc.
n jocul de baschet situa iile deIensive solicit Iolosirea ac iunii
tehnico-tactice de marcaj n diIerite Iorme, raportate la ac iunile ntre-
prinse de atacant. Ca urmare, distingem asa numitul marcaj diferen-
Universitatea SPIRU HARET
125
iat, reprezentat prin mai multe Iorme de eIectuare a marcajului
(normal sau agresiv) n care ap r torul unui atacant va trebui s ac io-
neze raportat la situa iile diIeren iate, pe care le conIer posesia mingii:
marcajul atacantului care urmeaz s primeasc mingea;
marcajul atacantului aIlat n posesia mingii, dar care nu a driblat;
marcajul atacantului care dribleaz ;
marcajul atacantului care a terminat driblingul.
Pentru ca un ap r tor s poat satisIace cerin ele eIectu rii unui
marcaj diIeren iat bun este necesar ca el s cunoasc posibilit ile de
ac ionare de care dispune adversarul s u aIlat ntr-una din situa iile
enumerate mai sus.
RECUPERAREA MINGII N AP RARE
Reprezint ac iunea tehnico-tactic individual prin care ap r torul
caut s intre n posesia mingii n urma unei arunc ri la cos nereusite,
eIectuat de un atacant. Aceast ac iune se realizeaz ntotdeauna de
ap r torii care se g sesc cel mai aproape de propriul panou, n situa ia de
joc dat .
Tehnica ae execu ie:
Aceast ac iune const dintr-o piruet (blocaj deIensiv), prin
care ap r torul realizeaz nchiderea culoarului de urm rire al
adversarului direct si ob inerea unui plasament n primul plan Ia de
cos si adversar, la aproximativ 1,5-2m de panou; s ritur si prinderea
(voleibolarea c tre un coechipier) mingii ricosate din inel sau panou.
Pe durata blocajului deIensiv pn la eIectuarea s riturii
ap r torul ac ioneaz cu spatele la atacantul direct va trebui s -l
,controleze pe acesta, printr-un contact cu bra ul ,anten , I r a se
abate de la regulament. Pozi ia ap r torului este joas , cu poligonul de
sus inere l rgit prin dep rtarea picioarelor si ,umIlarea coatelor n
lateral, necesar elanului pentru s ritura la panou pentru recuperare.
n s ritur ap r torul trebuie s adopte o pozi ie cu bra ele
deschise si ntinse larg spre nainte si n lateral si picioarele usor
dep rtate pentru a proteja mingea de adversarul direct din spatele s u,
dac are o s ritur mai nalt dect el.
n momentul maxim al s riturii, prinderea mingii trebuie I cut
cu ambele mini pentru a realiza o inere ct mai Ierm . Mingea
recuperat trebuie bine protejat , cu coatele dep rtate, prin schimbarea
pozi ie de inere, att n timpul s rituri, ct si dup aterizare.
Aterizarea este bine s se Iac pe ambele picioare deodat ,
umerii orienta i spre direc ia eventualei pase.
Universitatea SPIRU HARET
126
4.7. Combina iile tehnico-tactice de 2-3 juc tori n atac
Orice combina ie tehnico-tactic const dintr-o coordonare a
ac iunilor individuale a doi sau trei coechipieri, cu scop bine deIinit si
raportat Iie la atac (Iavorizarea demarcajului, p trunderii, dep sirii si
Iinaliz rii atacului prin aruncare la cos), Iie la ap rare (realizarea unui
marcaj ct mai eIicient si a ac iunilor pentru recstigarea mingii).
Denumite si combina ii tehnico-tactice Iundamentale ele constituie
baza ac iunilor tactice colective de echip , n atac sau n ap rare.
COMBINA IA TEHNICO-TACTIC ,D SI DU-TE
Este recomandat n toate lucr rile de specialitate drept
combina ia tactic Iundamental de atac desI surat ntre doi juc tori,
ce poate Ii integrat n orice sistem de circula ie oIensiv , prin care
juc torul care paseaz p trunde n mod sistematic spre cos, n scopul
realiz rii unei ac iuni de Iinalizare.
Pre:entarea moaelului Figura 102
Combina ia ,d si du-te se
realizeaz ntre doi juc tori: juc to-
rul aIlat n posesia mingii o va pasa
unui coechipier apropiat, dup care
execut o ac iune de demarcaj indi-
vidual cu direc ie de cos (p trun-
dere) pentru a primi mingea n ve-
derea unei Iinaliz ri la cos.
Alte Iorme sau variante ale
combina iei tehnico-tactice ,d si
du-te:
demarcarea juc torului care a
pasat cu ajutorul coechipierului care a
primit mingea (ncrucisare simpl pe juc tor static)
demarcarea unui al treilea juc tor ca urmare a blocajului
eIectuat de pasator.
Componentele combina iei
n execu ia combina iei ,d si du-te, deosebim mai multe
ac iuni tehnico-tactice individuale care constituie mijloace de realizare
a respectivei Iaze de joc si care trebuie coordonate n raport de situa ia
concret de joc:
a) Transmiterea mingii yi intrarea n posesia acesteia de
c tre partener presupune:
Figura 102. Combina ia ,D si
du-te ntre Iundas si extrem
Universitatea SPIRU HARET
127
din partea celui care execut pasa, aceasta s Iie precedat de
Ient pentru a determina ,culoarul de pasare prin atragerea aten iei
ap r torului pe o alt direc ie
din partea primitorului, cstigarea priorit ii de plan Ia de
ap r torul direct n raport de minge, prin execu ia unei ,iesiri la
minge si de Iolosire a momentului de intrare n posesia mingii drept
Iaz ini ial pentru ac iunea urm toare.
b) Demarcajul individual al pasatorului urmat de p trunderea
cu direc ie de coy, Iolosind n acest scop urm toarele mijloace:
p trunderea direct c tre cos (prin surprindere) din pozi ie
static
Ient de plecare pe direc ia opus si p trundere pe partea
mingii
plecare Ials cu schimbare de direc ie si p trundere pe partea
mingii.
sunt cunoscute drept clasice p trunderile a c ror circula ie n
teren descriu literele ,I, ,C, sau ,S, n Iunc ie de pozi ia ini ial n
teren si demarcajul pe care-l realizeaz cel care execut ac iunea de
p trundere.
c) Pasa de angajare a p trunz torului va trebui s Iie precedat
de Ient de aruncare la cos de la semidistan , Ient de dep sire.
Utili:area tactic a combina iei:
Simpl conceptual, usor de executat si Iolosit n joc, combina ia
,d si du-te este reprezentativ pentru nv area jocului colectiv
organizat. Ea este Iolosit n special mpotriva ap r rilor individuale,
mai ales a celor agresive. Totusi, nu de pu ine ori, aceast combina ie
este Iolosit si mpotriva ap r rii n zon , pentru a determina dep sirea
numeric pe anumite subzone.
Folosind asez rile din dispozitivul preconizat prin modelul de
joc si de preg tire la nivelul esalonului echipelor scolare si de juniori
(sistemul de atac 2-1-2 cu juc tor centru) mpotriva ap r rii
individuale, distingem mai multe variante de Iolosire a combina iei
tehnico-tactice ,d si du-te n cadrul unor cupluri prestabilite de
juc tori:
Iundas-extrem de pe aceiasi parte;
Iundas-Iundas;
extrem -Iundas de pe aceiasi parte;
extrem -juc tor centru;
juc tor centru-extrem .
Universitatea SPIRU HARET
128
NCRUCISAREA SIMPL (n doi juc tori)
Reprezint combina ia tehnico-tactic Iundamental din care rezul-
t demarcajul unui atacant prin interpunerea n drumul ap r torului aces-
tuia a unui cuplu atacant-ap r tor care creeaz , pentru moment, un asa-
numit ,paravan spontan.
Pre:entarea Moaelului Figura
103
ncrucisarea simpl se realizeaz
ntre doi atacan i: juc torul aIlat n
posesia mingii, dribleaz c tre parte-
nerul s u, interpunndu-se ntre acesta
si adversarul lui. Din alergare sau
executnd o oprire si pivotare deIen-
siv , i paseaz mingea partenerului de
combina ie, acesta continund ac iu-
nea de ncrucisare prin eIectuarea unei
p trunderi n dribling spre cos pentru a
Iinaliza.
Si aceast combina ie tehnico-tactic prezint o multitudine de
variante de execu ie:
eIectuat ntre doi atacan i I r minge, urmnd ca cel ce se
demarc pe partea mingii s primeasc pasa de la un la treilea
coechipier Figura 104


Figura 104. Figura 105.
cu desI surarea n contextul unui nceput de ,opt paravanat
Figura 105

Figura 103. Combina ia de
ncrucisare simpl
Universitatea SPIRU HARET
129
cu desI surare n contextul combina iei tehnico-tactice ,d si
du-te, ambii atacan i Iiind n miscare Figura 106
unul sta ionar: ,ncrucisare simpl pe juc tor static(de obicei
ncrucisarea I cndu-se pe juc torul centru) Figura 107


Figura 106. Figura 107.
Aceast ultim variant a combina iei de ,ncrucisare simpl pe
juc tor static, asociat cu combina ia ,d si du-te, reprezint situa ii des
ntlnite n multitudinea sistemelor oIensive Iolosite mpotriva ap r rilor
om la om. Ca urmare, vom Iace si prezentarea acestui model: Fundasul
(2) aIlat n posesia mingii execut o pas c tre juc torul centru (5) cu care
urmeaz s combine. Folosind mijloacele speciIice demarcajului ,n
adncime (schimb rile de ritm n alergare, schimbarea de direc ie,
pirueta), va trece Ioarte aproape de coechipierul c ruia i-a pasat si de la
care reprimeste minge, realiznd o ac iune de p trundere n dribling cu
direc ie de cos. Juc torul centru (5) are sarcina de a anticipa ac iunea
coechipierului s u, executnd o ,iesire la minge, urmat de angajarea ct
mai oportun a atacantului 2 n momentul trecerii acestuia pe lng el.
Componentele combina iei:
Combina ia tehnico-tactic ,ncrucisare simpl eIectuat ntre
doi atacan i are o deosebit eIicien att n cadrul unei circula ii
oIensive, ct si ca ac iune de Iinalizare a unui atac.
Coordonarea ac iunilor individuale ale celor doi atacan i reprezint
,cheia reusitei acestei combina ii tehnico-tactice Iundamentale.
a) Atacantul care ini iaz combina ia dribleaz spre partenerul
cu care urmeaz s combine, cu inten ia v dit de a p trunde ntre
acesta si ap r torul lui, crend o ,paravanare spontan n marcajul
eIectuat de respectivul ap r tor. Momentul interpunerii va trebui s
Universitatea SPIRU HARET
130
coincid Iie cu execu ia unei pase directe c tre coechipierul care
,trece prin napoia lui, Iie cu execu ia unei opriri urmat de o
pivotare deIensiv si pas ,oIerit c tre coechipierul care trece pe
lng el.
b) Atacantul f r minge trebuie s contribuie la reusita
combina iei. Ca urmare, el va preceda momentul de ncrucisare cu o
Ient de p trundere (sau p trundere Ials ) spre cos pe direc ie opus
- pentru a determina o retragere a adversarului s u, care va m ri astIel
distan a de marcaj; apoi, schimbnd brusc direc ia de deplasare si
trecnd suIicient de aproape pe lng partenerul s u, primeste mingea.
n urma acestor ac iuni desI surate de cei doi atacan i, din momentul
n care ultimul primeste pasa, el va dispune de urm toarele posibilit i
de Iinalizare:
s arunce la cos din s ritur , Iolosind ,paravanul creat prin
prezen a coechipierului de la care a primit mingea, sau
proIitnd de ntrzierea n marcaj, realizat prin interpunerea
cuplului coechipier-ap r tor n drumul ap r torului s u direct, s
realizeze o ac iune de dep sire n dribling, Iinaliznd din apropierea
cosului.
Utili:are tactic :
Combina ia de ,ncrucisare simpl este speciIic atacului
mpotriva ap r rilor individuale, ndeosebi cele cu caracter activ-
agresiv. Ea poate Ii Iolosit att n cadrul desI sur rii unor circula ii
oIensive de preg tire a atacului ct si drept combina ie de Iinalizare a
atacului. Variatele Iorme sub care se poate desI sura si n contextul
altor combina ii o impun drept combina ie Iundamental n jocul
oIensiv desI surat la orice nivel de preg tire.
NCRUCISAREA DUBL
Reprezint combina ia tehnico-tactic Iundamental care se
desI soar cu participarea a trei atacan i, dintre care unul cel pe care
,se ncruciseaz , este static. Mingea se poate aIla Iie la atacantul pe
care se execut ncrucisarea, Iie la alt atacant, care paseaz
coechipierului care s-a demarcat n urma execu iei acestei combina ii.
Pre:entarea moaelului:
Juc torul centru 5, n posesia mingii, este Iolosit drept ,paravan
sta ionar pentru ap r torii celor doi parteneri (1 si 2) n deplas rile pe
care acestia le Iac prin Ia a sa.
Va primi mingea ntotdeauna cel de-al doilea p trunz tor (1)
care, pe lng paravanul sta ionar al juc torului centru, Ioloseste
Universitatea SPIRU HARET
131
pentru a se demarca si ntrzierea
provocat adversarului s u direct
(A) de p trundere eIectuat de
partenerul s u. Figura 108
Componentele combina iei:
EIicacitatea acestei combina ii
este determinat de manevrele cu
con inut tactic pe care le ntreprind
cei doi p trunz tori, si anume, ple-
carea Ials si schimbarea de direc ie,
schimbarea ritmului de alergare, du-
cerea adversarului direct n parava-
nul juc torului sta ionar, astIel ca
acesta s Iie obligat s -l ocoleasc ,
pierznd ,contactul cu adversarul s u. Atunci cnd mingea este pasat
juc torului centru 5 de c tre unul dintre p trunz tori (2), acesta va
p trunde primul I r a mai Ienta - , trecnd suIicient de aproape pe
lng juc torul centru pentru a-si orienta adversarul s u (B) n paravanul
static constituit de perechea juc tor centru si ap r torul acestuia (5E). Al
doilea p trunz tor (1) Ioloseste momentul de p trundere al partenerului
s u (2), timp n care, printr-o Ient de plecare pe direc ia opus si
concentreaz ap r torul direct asupra unei eventuale ac iuni individuale,
dup care va p trunde precedat de o schimbare de direc ie, ncrucisndu-
si direc ia sa de deplasare cu cea a coechipierului s u 2, iar la trecerea pe
lng juc torul centru, va primi pasa de la acesta, urmnd s Iinalizeze
printr-o aruncare la cos din s ritur sau din dribling.
n cazul n care ap r torii reac ioneaz executnd schimbarea
adversarilor, combina ia se transIor-
m ntr-o ac iune individual ntre-
prins ntre juc torul centru care
poate ac iona Iie printr-o p trundere
cu dribling spre cos, Iie Iinaliznd
printr-o aruncare la cos din s ritur .
Ca variante de execu ie a
acestei combina ii, mai preciz m
urm toarele situa ii:
ncrucisare dubl executa-
t de Iundas si extrem pe juc -
torul pivot Figura 109
Figura 108. Combina ia tactic .
ncrucisarea dubl
Figura 109
Universitatea SPIRU HARET
132
ncrucis ri succesive pe juc torul centru n cadrul unor
circula ii oIensive (optul) n patru juc tori Figura 110 sau ,cercurile
secante Figura 111


Figura 110. Figura 111.
Utili:are tactic :
,ncrucisarea dubl poate Ii Iolosit n diIerite circula ii oIensive
de preg tire a atacului, ct si drept combina ie tactic de Iinalizare a
atacului mpotriva ap r rilor om la om, ndeosebi variantele activ-
agresive. Ea se eIectueaz de obicei pe juc torul centru sau pivot, care Iie
c se plaseaz pe locurile lor speciIice de ac ionare n cadrul dispoziti-
vului oIensiv adoptat, Iie c ,apar pe aceste locuri.
Metoaica inv rii combina iilor tactice ae atac:
Indica ii metodice generale cu privire la nv area si perIec io-
narea combina iilor tehnico-tactice Iundamentale:
1. nv area combina iilor tehnico-tactice de atac se va Iace n
strns leg tur (n paralel) cu combina iile de ap rare si invers.
2. nv area combina iilor tactice de atac precede ntotdeauna
nv area celor de ap rare (mai ales privitor la prima etap a nv rii
a condi iilor izolate de joc).
3. nv area combina iilor tehnico-tactice se va Iace numai dup
ce juc torii si-au nsusit un bagaj tehnic minimal (pasa, driblingul,
aruncare la cos, schimbarea de direc ie, oprirea, pivotarea, jocul de
bra e si picioare, deplas rile speciIice).
4. nv area combina iilor tehnico-tactice presupune neap rat
nsusirea ac iunilor individuale (la un nivel satisI c tor):demarcajul
individual, dep sirea, p trunderea, recuperarea oIensiv .
Universitatea SPIRU HARET
133
5. nv area combina iilor tehnico-tactice necesit o perioad
lung dar, n acelasi timp, prezint avantajul Iolosirii unor exerci ii si
Iorma ii structurate pe modelul sistemului de joc preconizat, mijloace
care, prin caracterul lor de ntrecere si atractivitate, m resc n mod
deosebit interesul juc torilor n preg tire.
6. nv area combina iilor va respecta cele trei etape: n condi ii
izolate de joc (nv area propriu-zis a combina iei), a condi iilor
apropiate de joc (n rela ie de adversitate cu marcaj pasiv, semiactiv si
activ) si n condi ii de joc (ncadrarea combina iei n sistem, cu tem ,
de situa ie etc).
4.8. Combina iile tehnico-tactice de 2-3 juc tori n ap rare
Caracterul colectiv al jocului de baschet impune ca ac iunile de
ap rare s Iie tot colective. Acest caracter colectiv se maniIest prin
ac iunile de ntrajutorare si dublare reciproc , prin spirit de colaborare.
Oricare ar Ii Iorma adoptat prin sistemul deIensiv, jocul n
ap rare solicit ca ac iunile cu caracter individual ntreprinse de juc tori
s Iie organizate si coordonate n cadrul unor combina ii tehnico-tactice
de 2 si 3 juc tori.
Colaborarea ap r torilor n activitatea deIensiv m reste caracterul
activ al ap r rii si constituie premisa succesului acesteia mpotriva
oIensivei adverse.
NCHIDEREA CULOARULUI DE P TRUNDERE
Reprezint combina ia tehnico-tactic prin intermediul c reia
doi ap r tori colaboreaz n vederea anihil rii unei eventuale ac iuni
oIensive de dep sire sau a unei combina ii de 'd si du-te.
Pre:entarea moaelului: Figura
112
Ap r torii B si C, care au
plasamentul cel mai apropiat de
coechipierul lor A care-l marcheaz
pe atacantul 1 cu minge, se vor plasa
ini ial n aIara axei adversar-cos,
apropiindu-se si micsornd distan a
Ia de acesta. Sarcina lor const n
nchiderea culoarului c tre cos si de
dublare a marcajului realizat de ap -
r torul A mpotriva atacantului 1, care
Figura 112.
Universitatea SPIRU HARET
134
poate ncerca o ac iune individual de dep sire sau s combine printr-un
,d si du-te cu atacantul 2 sau 3. Prin aceast ac iune, ap r torul care
intr n combina ie, ncercnd nchiderea culoarului de p trundere pe
partea pe care va ac iona atacantul 1, se va deplasa ocupnd o pozi ie
napoia ap r torului A, ncercnd chiar scoaterea sau interceptarea mingii,
ac iune Iavorizat de Iaptul c atacantul 1 o protejeaz ceva mai pu in Ia
de el.
Utili:are tactic :
,nchiderea culoarului de p trundere reprezint combina ia
tehnico-tactic Iundamental care este Iolosit n oricare Iorm de
ap rare, indiIerent de nivelul tehnico-tactic al echipei.
,ALUNECAREA
Ca urmare a circula iilor oIensive ale atacan ilor, desI surate pe
supraIa a relativ mic a terenului, apar aglomer ri care stnjenesc cir-
cula ia ap r torilor, determinnd ntrzieri n eIectuarea marcajului res-
pectivilor atacan i. Pentru a evita aceste situa ii pe care atacantul demarcat
le poate Iolosi chiar si pentru o eventual Iinalizare a atacului, ap r torii
trebuie s Ioloseasc ,AIUNECAREA. Ea reprezint combina ia teh-
nico-tactic dintre doi juc tori, prin care un ap r tor si ajut coechipierul,
crendu-i drum liber de deplasare n urm rirea adversarului direct, priori-
tate n ac iunea de ,alunecare avnd ap r torul al c rui atacant are min-
gea sau p trunde cu direc ie de cos.
Prezentarea modelului Figura 113
Ap r torul A sesizeaz direc ia
de deplasare n dribling a atacantului 2
si pentru a-i permite coechipierului s u
B men inerea n marcaj a adversarului
2 acesta Iiind suIicient de periculos
prin situa ia lui tactic (posesia mingii
n dribling si direc ia lui de deplasare)
se retrage pu in, schimbnd totodat si
pozi ia plasamentului Ia de atacantul
direct 1, minge si cos, l sndu-i spa iu
coechipierului s u B ca s ,alunece
n urm rirea lui 2, dup care, revine la distan a optim de eIectuare a
marcajului la adversarul s u n raport de evolu ia Iazei de joc.
Utili:are tactic :
,Alunecarea este o combina ie speciIic ap r rii individuale,
Iiind Iolosit mpotriva circula iei oIensive a atacan ilor sau chiar
Figura 113.
Universitatea SPIRU HARET
135
mpotriva unor combina ii cu ncrucis ri sau blocaje eIectuate de
acestia.
,FLOTAREA
Reprezint o combina ie tehnico-tactic speciIic ap r rii care
are un v dit caracter colectiv prin ac iunea de ntrajutorare eIectuat
de unul sau doi ap r tori. Ea se realizeaz prin retragerea temporar a
ap r torului de la adversarul s u direct (care nu are mingea si se
g seste, n teren, mai departe de acesta), n vederea nt ririi ap r rii
unei supraIe e de joc n care se poate concentra atacul advers datorat
prezen ei unui atacant periculos, Iie prin n l imea lui, Iie prin nivelul
preg tirii lui tehnico-tactice. Atunci cnd atacantul ap r torului care
,Iloteaz reprimeste mingea, el va reveni n marcajul normal al
acestuia. Figurile 114 si 115


Figura 114. Figura 115.
Pre:entarea moaelului:
Ap r torii ai c ror atacan i sunt mai dep rta i de minge
respectiv B si D se vor retrage de la adversarii lor direc i, ,Ilotnd
n acoperirea zonei din apropierea cosului pentru a-i stnjeni jocul
juc torului pivot 5, ct si eventualele ac iuni individuale pe care le
poate ntreprinde atacantul 1 aIlat n posesia mingii. Ap r torii
atacan ilor 1 si 5 execut un marcaj activ, Iiind asigura i mpotriva
unor eventuale dep siri.
Utili:are tactic :
,Flotarea poate avea un caracter temporar atunci cnd este
eIectuat de ap r torii care n Iaza dat se g sesc mai dep rta i de
minge si, odat cu revenirea mingii n posesia adversarului lor direct,
revin la un marcaj normal si un caracter permanent atunci cnd
Universitatea SPIRU HARET
136
se eIectueaz de la un atacant mai slab n ac iunile oIensive, care
circul mai pu in si nu este eIicace n arunc rile la cos de la distan si
semidistan .
,AGLOMERAREA
Combina ie tehnico-tactic deIensiv , mult asem n toare
,Ilot rii, n care ap r torii a doi sau trei atacan i si urm resc
permanent, ns la o distan mult m rit , adversarii direc i n
deplas rile lor, I r a p r si o zon bine delimitat din apropierea
cosului, n scopul nt ririi ap r rii acestei zone.
Ori de cte ori adversarul direct al unuia dintre acesti ap r tori
care ,aglomereaz p trunde n supraIa a din apropierea cosului, el
este preluat n marcaj activ de ap r torul s u.
Pre:entarea moaelului:
Ap r torul E l marcheaz
activ pe juc torul pivot 5, la Iel ca si
B pe atacantul 2, acestia Iiind acan ii
cei mai ,periculosi ai adversarilor.
Ap r torii A, C si D Iac ,aglome-
rarea supraIe ei de restric ie pentru
a anihila ac iunile juc torului 5 sau
eventualele p trunderi n aceast
zon ale celorlal i atacan i. n mo-
mentul n care atacantul 1 p trunde
spre cos, intrnd n supraIa a din
apropierea cosului, ap r torul lui
direct A, care a executat un marcaj n supraveghere ,aglomernd
aceast supraIa , l preia n marcaj activ Figura 116
Utili:are tactic :
Reprezint o combina ie prin care sunt adaptate la speciIicul
ap r rii om la om reguli ale sistemului de ap rare n zon , plasamentul
juc torilor care ,aglomereaz Iiind determinat de circula ia mingii
manevrate de adversari. Aceast combina ie este Iolosit acum de
echipele cu nivel de preg tire ceva mai cobort.
Metoaica inv rii combina iilor tehnico-tactice in ap rare
Constatndu-se, din practic , c balan a dintre cantitatea de
munc alocat ac iunilor de ap rare si cea alocat ac iunilor de atac
nclin n Iavoarea celei de-a doua, proIesorilor de educa ie Iizic le
revine sarcina de a Iace un echilibru ntre aceste dou Iaze ale jocului
de baschet. Aceasta se poate realiza prin:
Figura 116
Universitatea SPIRU HARET
137
selec ionarea, preluarea si imaginarea unor exerci ii de ap rare
ct mai atractive
utilizarea unor exerci ii sub Iorm de ntrecere (care s creeze
un climat de aIirmare a personalit ii juc torului ap r tor)
l murirea juc torilor asupra Iaptului c ac iunile de ap rare
sunt rezultatul gndirii tactice
alc tuirea unor exerci ii cu con inut tactic de atac si ap rare, n
paralel.
Combina iile tehnico-tactice colective Iundamentale de ap rare
se bazeaz pe principiile ap r rii si constituie suportul moral al
echipei.
Primele no iuni de ap rare (combina ii) se transmit elevilor
(juc torilor) nc din primele lec ii ale nv rii ac iunilor individuale
(exemplu: odat cu p trunderea si dep sirea se nva si ,nchiderea
culoarului de p trundere).
Pentru nv area combina iilor tehnico-tactice se urm reste
mbun t irea preg tirii juc torilor pentru cele trei componente: Iizic,
tehnic, tactic. Deci se va urm ri Iolosirea mijloacelor din baschet care
dezvolt calit ile motrice necesare elementelor si procedeelor tehnice
necesare combina iei care se nva .
Ia nceput se vor perIec iona izolat si apoi n jocul de rela ie
atacant-ap r tor. Din punct de vedere al preg tirii tehnico-tactice
individuale se vor perIec iona:
marcajul adversarului cu minge, I r minge, marcaje speciale
si diIeren iate.
scoaterea mingii din dribling.
intercep ia, 'capacul, recuperarea deIensiv .
4.9. Contraatacul
Sistem de atac, asa dup cum unii antrenori sau autori de
manuale tind s generalizeze aceast Iorm de atac, dar mai precis, o
Iorm de organizare a trecerii rapide din ap rare n atac eIectuat n
cea mai mare vitez si printr-un num r redus de pase, contraatacul
urm reste o Iinalizare din apropierea cosului, ca urmare a realiz rii
unui atac n superioritate numeric .
Contraatacul reprezint Iorma de atac cea mai spectaculoas ,
att pentru spectatori ct si pentru juc tori, Iorma relativ usoar de a
nscrie puncte n jocul de baschet, reprezentnd totodat modul de
exprimare a personalit ii, imagina iei si ndemn rii juc torilor.
Universitatea SPIRU HARET
138
Contraatacul solicit o Ioarte bun preg tire Iizic , preg tire care
conIer juc torilor capacitatea de a juca ct mai rapid, s paseze si s
poat arunca la cos ct mai precis si din mare vitez .
CLASIFICAREA CONTRAATACULUI
a) Contraatacul airect
cu dribling Figura 117

Figura 117
cu pas direct la juc torul , vrI de contraatac Figura 118

Figura 118
b) Contraatacul cu intermeaiar
cu un juc tor intermediar Figura 119
cu doi juc tori intermediari Figura 120
c) Pre:entarea moaelului:
Reprezentnd o Iorm de organizare si desI surare a ac iunilor
oIensive, ca orice sistem de atac, contraatacul prezint o succesiune de
Iaze n desI surarea lui.
Universitatea SPIRU HARET
139

Figura 119

Figura 120
Prima Iaz o constituie INTRAREA N POSESIA MINGII si se
poate Iace prin:
interceptarea mingii;
recuperarea deIensiv a mingii ca urmare a unei arunc ri la
cos nereusite a adversarului;
dup nscrierea unui cos de c tre adversar;
dup o abatere sau o greseal personal comis n atac de
adversar, prin repunerea rapid a mingii n joc din aIara terenului,
dup nmnarea acesteia de c tre arbitru;
dup o angajare 1 la 1.
Intrarea n posesia mingii va trebuie ntotdeauna s Iie rezultatul
gndirii tactice a juc torilor, de anticipare si sesizare a respectivei
posibilit i. Aceasta va contribui ca declansarea contraatacului s
Universitatea SPIRU HARET
140
capete un caracter generalizat, putnd Ii lansat de orice juc tor, de pe
oricare parte a terenului, n Iunc ie de situa ie.
Dup intrarea n posesia mingii, urm toarea Iaz este TRECEREA
N TERENUL DE ATAC.
Aceast Iaz pentru contraatacul cu doi intermediari -
cuprinde:
a) Circula ia fuc torilor se desI soar conIorm unor sarcini,
determinate de rolul pe care-l are Iiecare juc tor n desI surarea
contraatacului, precum si de plasamentul adversarilor:
juc torul care intr primul n posesia mingii 2, n Iunc ie de
situa ie, va c uta s transmit mingea unui coechipier demarcat ca
intermediar lateral, Iolosind pentru o mai usoar degajare, un dribling
c tre o zon liber de unde s poat executa prima pas c tre juc torul
intermediar Figura 121.

Figura 121
juc torii intermediari de regul sunt doi (4 si 5), aIla i n
primul plan al ap r rii au sarcina de a se demarca n zonele libere
pentru a usura transmiterea mingii ct mai rapid posibil si de a
continua trecerea n terenul de atac prin pas c tre al doilea
intermediar care s-a demarcat ntr-o zon n apropierea centrului
terenului si de unde continu ac iunea oIensiv cu dribling pe mediana
terenului.
vrIurile de contraatac sunt de obicei juc torul de pe partea
opus primei pase de contraatac din al doilea plan de ap rare (n
modelul nostru juc torul 1) si primul juc tor intermediar (5). Ei au ca
sarcin principal dep sirea ct mai rapid a planurilor ap r torilor
aIla i n retragere si determinarea, n jum tatea oIensiv de teren, a
atacului n superioritate numeric , ac ionnd cu direc ie de cos.
Universitatea SPIRU HARET
141
Circula ia juc torilor n Iaza de trecere se va eIectua n linie
dreapt , pe cele trei culoare de contraatac. Aceast circula ie se va
desI sura pe o supraIa larg din teren, pe culoarele indicate si n
maximum de vitez . Figura 122

Figura 122
b) Circula ia mingii. Iansarea contraatacului poate Ii I cut prin
pas lung , transmis direct la ,vrIul de contraatac, sau prin pase
scurte, transmise prin juc torii intermediari ,vrIurilor de contraatac.
Circula ia mingii trebuie s Iie rapid , pasele s Iie date ,n
adncime si pe pozi ii viitoare, puternic, precis si n cea mai mare
vitez .
Conceptul cu privire la Iolosirea driblingului n Iaza de trecere
va trebui reconsiderat. Jocul modern a perimat teoria care sus inea c
contraatacul trebuie realizat numai prin pase, I r dribling. AstIel,
driblingul va Ii Iolosit pentru realizarea atacului n superioritate
numeric , pentru o eventual atragere a ap r rii adverse pe o parte a
terenului n scopul cre rii unei zone libere pe partea opus .
Modelul optim de realizare a Iazei de trecere n desI surarea
contraatacului va trebui s Iie precedat de nsusirea acelor modele
intermediare speciIice jocului practicat la nivelul echipelor de elevi,
copii sau juniori.
Primul model intermediar presupune, dup intrarea n posesia
mingii, naintarea direct , n dribling, a celui care a intrat primul n
posesia mingii, c tre culoarul median al terenului, atacnd cosul
advers. Juc torii cei mai avansa i din ap rarea ini ial vor trebui s
sprinteze spre terenul advers, ncercnd un dublaj al ac iunii celui cu
mingea Figura 123.
Universitatea SPIRU HARET
142
Al doilea model intermediar pentru Iaza de trecere din terenul de
ap rare n cel de atac presupune, dup intrarea n posesia mingii,
realizarea unei pase laterale c tre un juc tor intermediar, care,
sesiznd ac iunea, se demarc ntr-o zon lateral a terenului de
ap rare. Dup recep ionarea pasei, acesta, driblnd n cea mai mare
vitez , se va deplasa spre culoarul median al terenului, naintnd cu
direc ie de cos. Ac iunea va Ii dublat de al i doi coechipieri care vor
circula pe culoarele laterale ale terenului Figura 124.

Figura 123

Figura 124
Ultima Iaz a contraatacului o constituie FINALIZAREA si se
realizeaz ca urmare a rezolv rii atacului n superioritate numeric
(2 contra 1 sau 3 contra 2), prin aruncare la cos din apropiere, cu
recomandarea ca aceasta s Iie executat cu panoul. Ia un nivel mai
ridicat de preg tire, poate Ii Iolosit pentru Iinalizare si aruncarea la
cos din s ritur de la nivelul liniei de arunc ri libere sau, mai
modern, din aIara semicercului de 6,25 m.
Universitatea SPIRU HARET
143
Aceast ultim Iaz impune si realizarea ,dublajului juc torului
care execut aruncarea la cos n vederea asigur rii recuper rii oIensive
a mingii n cazul nereusitei arunc rii.
Con inutul tehnico-tactic al contraatacului:
Realizarea n bune condi ii a contraatacului depinde nu numai de
modul n care este organizat desI surarea lui, ci n mode deosebit, de
calit ile si deprinderile tehnico-tactice nsusite de juc tori.
Din punct de vedere fizic, preocuparea n preg tirea juc torilor
se va axa pe:
mbun t irea vitezei de deplasare si reac ie;
mbun t irea vitezei de execu ie a procedeelor tehnice;
dezvoltarea rezisten ei n regim de vitez .
Exerci iile pentru perfec ionarea procedeelor yi a structurilor
tehnice speciIice contraatacului vor urm ri perIec ionarea:
elementelor de miscare n teren, n special schimb rile de
direc ie, opririle si s riturile;
paselor lungi cu o mn de pe loc si din deplasare;
paselor scurte din alergare, cu si I r ncrucisare, cu si I r
dribling
arunc rilor la cos din alergare, cu Iinalizare de la 1-4 m de
cos, precedate de prinderea mingii din pas , din dribling.
n general, recomand m Iolosirea urm toarelor procedee de
Iinalizare:
pentru arunc rile la cos din apropierea panoului, cele cu o
mn de sus, n semicrlig si de jos;
pentru arunc rile mai departe de cos, cele din s ritur precedate
de oprire ntr-un timp sau doi timpi;
a driblingului, cu toate variantele lui (cu schimbare de ritm, de
direc ie etc).
Din punct de vedere tactic, componentele contraatacului vor
trebuie s Iie perIec ionate:
recuperarea deIensiv si oIensiv
intercep ia
demarcajul
dublajul
atacul n superioritate numeric (2 contra 1 si 3 contra 2).
ATACUL N SUPERIORITATE NUMERIC
Reprezint o situa ie tactic Irecvent ntlnit n desI surarea
jocului de baschet, mai ales n Iaza de Iinalizare a contraatacului.
Rezolvarea ei impune o serie de sarcini cu caracter tactic, determinate
de rela ia 2 contra 1, sau 3 contra 2.
Universitatea SPIRU HARET
144
Atacantul cu minge:
Ior eaz prin dribling, pe drumul cel mai scurt si n cea mai
mare vitez , atacarea cosului;
dac nu este oprit de un ap r tor, Iinalizeaz atacul prin
aruncare din apropierea cosului;
numai n cazul n care ap r torul atac decisiv, paseaz
coechipierului demarcat;
dup pas , preia sarcinile de juc tor I r minge (dublajul
atacantului cu minge, participare la recuperare n caz de nereusit a
arunc rii la cos).
Atacantul f r minge:
ocup plan si culoar diIerit Ia de atacantul cu minge;
caut s atrag asupra sa ap r torul;
dubleaz oIensiv sau deIensiv atacantul cu minge;
particip la recuperarea oIensiv a mingii n cazul nereusitei
arunc rii la cos.
Pre:entarea moaelului:
ATACUL ,2 CONTRA 1
Ideea de baz n rezolvarea acestui atac o constituie atragerea
ap r torului la marcajul atacantului cu minge Figura 125
Atacantul 2 dribleaz deplasndu-se n cea mai mare vitez spre
cos. Intrat n zona de mare periculozitate din apropierea cosului, el va
Ii atacat de ap r torul A care va ncerca oprirea lui din ac iune,
moment care va coincide cu execu ia unei pase c tre coechipierul s u
1 aIlat n ac iune de dublaj oIensiv si care va Iinaliza atacul aruncnd
din apropierea cosului. Cei doi atacan i (1 si 2) vor circula ocupnd
planuri si culoare diIerite.
ATACUL ,3 CONTRA 2
Acest atac, pentru a avea eIicacitate, va trebuie s Iie purtat pe
mediana terenului, juc torul cu minge 1 driblnd n mare vitez cu
direc ie de cos, coechipierii s i (2 si 3) l dubleaz oIensiv sau
deIensiv, ocupnd planuri si culoare diIerite Figura 126.
Apropiindu-se de zona de mare periculozitate din apropierea
cosului, ap r torul A, iesind din dispozitivul deIensiv, l opreste pe
atacantul 1 din dribling. Aceast mperechere n rela ia atacant-ap r tor
i va scoate pe A si 1 din atacul ,3 contra 2. Pasa executat c tre
atacantul 3 complet demarcat si n situa ia de a Iinaliza dintr-o Ioarte
bun pozi ie Ia de cos l va determina pe cel lalt ap r tor B s -si
p r seasc plasamentul ini ial si s -l atace decisiv. Atacantul 3 rezolv
Universitatea SPIRU HARET
145
aceast situa ie de atac ,2 contra 1 prin pasa adresat lui 2 n
apropierea cosului, care va Iinaliza acest atac n superioritate numeric .


Figura 125. Figura 126.
DesI surarea atacului n superioritate numeric ,3 contra 2
prezint mai multe variante determinate de modul n care ac ioneaz
cei doi ap r tori.
Componentele combina iei:
Situa ia tactic de atac n superioritate numeric si g seste
rezolvare prin Iolosirea eIicient a principalelor elemente tehnice el
jocului: driblingul, pasa si aruncarea la cos din alergare sau s ritur ,
integrate n ac iunile individuale solicitate: demarcaj, dep sire, dublaj si
Iinalizare, n condi iile jocului de rela ie ce precede Iinalizarea atacului.
Utili:are tactic :
Atacul n superioritate numeric este speciIic Iazei de Iinalizare a
contraatacului sau atacului rapid, solicitnd n mod deosebit o eIicien
ridicat a tehnicii de execu ie a componentelor tehnico-tactice.
Ap rarea n inIerioritate numeric reprezint situa ia din timpul
jocului, n care ap rarea este surprins de atacul n superioritate numeric
realizat printr-un contraatac al adversarilor. Sarcina de baz din aceast
situa ie solicit ap r torilor satisIacerea cerin elor de ap rare a cosului
propriu, concomitent cu ntrzierea ac iunii de Iinalizare a contraatacului
advers n vederea restabilirii unui echilibru numeric prin retragerea rapid
a partenerilor. Cele mai Irecvente situa ii sunt de un ap r tor mpotriva a
doi atacan i si de doi ap r tori mpotriva a trei atacan i.
UN AP R TOR MPOTRIVA A DOI ATACAN I. Figura 127
n aceast situa ie, ap r torul A are tendin a de retragere n zona
de ap rare a cosului, Iolosind mijloacele speciIice: Iente, iesiri Ialse la
Universitatea SPIRU HARET
146
juc torul cu minge 1, n scopul de a-l determina pe atacant s execute
o pas , precum si ncercarea de interceptare a acestei eventuale pase
c tre atacantul 2 care dubleaz atacul. Plasamentul s u se va men ine
ntre cei doi atacan i, cu o oarecare pondere spre atacantul cu minge.

Figura 127. Figura 128.
n momentul n care atacantul cu minge 1 intr n zona de
periculozitate a cosului, ap r torul are obliga ia de a-l prelua decisiv
n marcaj, Iolosind ca mijloace: scoaterea mingii din dribling, oprirea
din dribling, ,capacul si chiar greseala personal dac situa ia tactic
a jocului o impune.
DOI AP R TORI MPOTRIVA A TREI ATACAN I Figura 128
Atunci cnd doi ap r tori sunt surprinsi de un atac n superioritate
numeric , ei se vor retrage n ap rarea cosului Iolosind mijloace de
simulare a marcajului la juc torul cu minge, un plasament pe planuri si
culoare diIerite (,n scar ), ncercnd, prin mijloacele descrise mai
nainte, ntrzierea atacului. Apropierea juc torului cu minge 1 de zona
de periculozitate a cosului va determina activarea marcajului la acest
juc tor, care va Ii eIectuat de ap r torul A, cel lalt ap r tor B dublndu-
i ac iunea cu sarcini de ap rare a cosului si marcaj de supraveghere ntre
atacantul 1 si 2 - asem n tor situa iei 1 contra 2.
Utili:are tactic :
Aceast situa ie tactic de ap rare este des ntlnit n jocul n care
Iie una Iie ambele echipe Iolosesc contraatacul. Asa cum atacul trebuie
s preg teasc rezolvarea superiorit ii numerice, si ap rarea, cu toate
m surile de asigurare a unui echilibru deIensiv ct mai puternic, trebuie
s se preg teasc n vederea rezolv rii ct mai Iavorabile a acestei
situa ii deIensive, n care avantajul este destul de net de partea atacului.
Universitatea SPIRU HARET
147
Metoaica inv rii contraatacului:
nv area contraatacului va urm ri mbun t irea indicilor
componentei Iizice, tehnice si tactice a contraatacului.
n cadrul exerci iilor preg titoare, condi iile apropiate de joc si de
joc sunt n parte realizate prin tempoul n care se desI soar ac iunile, prin
ritmul de execu ie a procedeelor tehnice, prin circula ia n adncime a
juc torilor si a mingii. Prin introducerea unor ap r tori n cadrul acestor
exerci ii preg titoare, condi iile de lucru se apropie si mai mult de con-
di iile de joc; prezen a unor machete si a unor ap r tori pasivi pe
parcursul exerci iilor creeaz probleme serioase pentru ncep tori. Mai
trziu cnd contraatacul se perIec ioneaz , se vor utiliza ap r tori semi-
activi si activi, conIorm regulilor de ap rare mpotriva contraatacului.
4.10. Metodologia pred rii jocului

Universitatea SPIRU HARET
148
4.11. Sisteme de atac mpotriva ap r rii om la om
Atacul mpotriva ap r rii om la om se caracterizeaz prin:
circula ia juc torilor care este oIensiv , rapid , continu ,
colectiv si n regim variat;
determinarea ap r torilor s greseasc , s nu respecte regulile
de marcaj;
circula ia juc torilor s dezaglomereze supraIa a din apropi-
erea cosului, obligndu-l pe adversar s se apere pe o supraIa de
teren ct mai mare;
p trunderile s se eIectueze prin culoarul median al terenului
si apoi s se continue deplasarea c tre col urile terenului;
pasele s Iie date pe pozi ii viitoare si raportate la plasamentul
ap r torilor;
circula ia mingii s Iie dependent de circula ia juc torilor;
Iolosirea driblingului ca arm de atac.
Mijloacele de baz Iolosite n atacul mpotriva ap r rii om la om
sunt:
ac iunile tehnico-tactice individuale;
combina iile tehnico-tactice de 2-3 juc tori;
circula iile organizate.
Ap rarea om la om poate Ii atacat prin dou Iorme de atac:
a) atacul rapid
b) atacul pozi ional (organizat).
ATACUL RAPID cuprinde dou variante: contraatacul si atacul
rapid propriu-zis. Contraatacul se caracterizeaz prin realizarea supe-
riorit ii numerice n Iaza de trecere si Iinalizare; atacul rapid se des-
I soar ntr-un echilibru numeric al atacan ilor Ia de ap r tori, dar cu
un num r redus de juc tori.
Caracteristica comun a acestor dou variante de atac const n
surprinderea neorganizat a ap r rii adverse, plasament necorespunz tor,
mperecheri gresite n marcaj, retrageri dispersate etc.
ATACUL POZI IONAL (sau ORGANIZAT) se caracterizeaz
prin Iaptul c desI surarea lui se Iace dintr-un dispozitiv dinainte
stabilit, mpotriva unei ap r ri organizate.
Atacul pozi ional Iolosit mpotriva unui sistem de ap rare om la
om, n Iunc ie de dispozitivul de asezare si de ac iunile atacan ilor,
poate avea mai multe variante si anume:
sistemul de atac n semicerc;
Universitatea SPIRU HARET
149
sistemul de atac cu unul sau doi juc tori pivot;
sistemul de atac cu unul sau doi juc tori centru;
sistemul de atac cu juc tor centru si juc tor pivot.
Sistemele de atac pozi ional ce sunt recomandate la nivelul la
care se reIer cursul nostru si, deci, sunt mai Irecvent Iolosite
mpotriva ap r rii om la om sunt:
a) sistemul de atac n semicerc;
b) sistemul de atac cu un juc tor centru;
c) sistemul de atac cu un juc tor pivot Iigura 129


Figura 129. Figura 130. Dispozitivul de asezare
a juc torilor n atacul ,n semicerc
(,n potcoav )
SISTEMUL DE ATAC N SEMICERC
Atacul n semicerc este astIel denumit datorit asez rii juc torilor n
cadrul dispozitivului de atac Figura 130
Juc torii sunt plasa i Ia de cos la o distan aproximativ de
7-8 metri, l snd liber supraIa a din apropierea cosului. Dispozitivul
de atac mparte terenul n 5 supraIe e aproximativ egale, care repre-
zint zonele corespunz toare de ac ionare ale respectivelor posturi
ocupate de juc tori.
Figura 131: Doi juc tori (4 si 5) sunt plasa i pe col urile
terenului, ocupnd posturile de EXTREM . Acestia trebuie s arunce
bine la cos de pe loc si din s ritur , s angajeze cu usurin pe
p trunz torii din partea opus , s cunoasc p trunderile si dep sirile
(mai ales cele eIectuate pe linia de Iund a terenului), Iinaliznd din
apropierea cosului si din circula ia de sub panou. Sunt juc torii care
particip la recuperarea oIensiv , cu posibilit i de a corecta prin
arunc ri din vole arunc rile nereusite ale coechipierilor.
Universitatea SPIRU HARET
150
Al i doi juc tori (3 si 4) sunt plasa i la nivelul liniei de arunc ri
libere si c tre liniile laterale, ei Iiind juc torii INTERMEDIARI. n
preg tirea lor li se solicit o bun eIicacitate n arunc rile la cos de la
semidistan si distan , s cunoasc p trunderile si dep sirile, s
participe la echilibrul deIensiv si s combine cu juc torii extrem .
Juc torul FUNDAS (1) ocup un plasament pe linia median a
terenului, pu in mai departe de semicercul supraIe ei de restric ie. El
trebuie s posede aceleasi cunostin e tehnico-tactice ca ale celorlal i
coechipieri; este juc torul care, n principal, asigur echilibrul deIensiv,
cu sarcin special de retragere n ap rare, imediat dup pierderea
posesiei mingii. n general, acest juc tor este conduc torul de joc n
desI surarea atacului.
Caracteristicile sistemului ae atac in semicerc
Dispozitivul de atac plaseaz to i juc torii departe de cos.
Echilibrarea zonei de atac cu 5 juc tori, n aIara dispozitivului
de ap rare advers, prezint avantajul unei mai usoare circula ii a
mingii, datorit distan elor mici dintre juc tori.
i oblig pe ap r tori s apere o supraIa mare de tern.
Creeaz n ap rare o zon mare, liber , o supraIa vulnerabil
n apropierea cosului, n cea mai periculoas por iune a ap r rii.
Asigur un echilibru deIensiv puternic cu 2-3 juc tori.
EIectuarea recuper rilor oIensive este ceva mai diIicil ,
datorit plasamentului mai dep rtat al atacan ilor de cos.
Circula ia juc torilor are, n principal, direc ie de cos si, n secun-
dar, circula ie lateral (sau de compensa ie) pentru men inerea dispozi-
tivului. Juc torii n circula ie ncearc s dezaglomereze supraIa a
vulnerabil din apropierea cosului (s nu sta ioneze n supraIa a respec-
tiv ). P trunderile sunt reglementate, evitndu-se aglomerarea si l snd
liber lupta direct (1 contra 1) n apropierea cosului. Direc iile de circu-
la ie ale juc torilor sunt indicate n Iigura 131.
Circula ia mingii dubleaz ac iunile oIensive ale atacan ilor,
pasele vor Ii date n ,adncime, c utnd, n general, col urile ternului
de unde se poate angaja mai usor juc torul p trunz tor Figura 132.
Combina iile ae ba: ale sistemului
Prin speciIicul dispozitivului, principalele ac iuni Iinale sunt p -
trunderile si dep sirile. Cu prec dere, se vor Iolosi p trunderile din
partea opus mingii.
Pentru asigurarea unei reglement ri n p trunderi, se utilizeaz
circula ia organizat prin ,pas si p trundere, p trunderea Iiind pre-
cedat de o plecare Ials Figura 133
Universitatea SPIRU HARET
151


Figura 131. Circula ia juc torilor
n cadrul dispozitivului atacului
,n semicerc
Figura 132. Circula ia mingii
n cadrul dispozitivului atacului
,n semicerc
P trunz torul demarcat va pu-
tea Ii angajat pentru a Iinaliza atacul.
n caz contrar, el va continua circula-
ia c tre col urile terenului, ceilal i
juc tori I cnd o deplasare ,de com-
pensa ie pentru a restabili dispo-
zitivul de atac. Aceast circula ie se
preteaz Ioarte bine integr rii combi-
na iei tehnico-tactice de ,d si du-te.
Utili:are tactic
Sistemul de atac cu asezare
,n semicerc se recomand a Ii
Iolosit n urm toarele situa ii:
cnd echipa dispune de
juc tori rapizi, buni p trunz tori si
cu o tehnic avansat
cnd echipa dispune de juc tori buni arunc tori de la semidistan
cnd echipa proprie nu dispune de juc tori pivot sau centru
n prima etap de nv are a tacticii colective de echip
mpotriva unui adversar care se ap r activ sau agresiv pe
jum tate de teren.
SISTEMUL DE ATAC CU 1UC TOR CENTRU
Sistemul de atac cu juc tor centru mai este denumit, ca urmare a
dispozitivului adoptat, si atacul 2-1-2. Juc torii sunt plasa i sub Iorma
unui zar de 5, Iormnd trei planuri de atac. Prezen a juc torului centru
Figura 133. Model de integrare
a combina iei de ,d si du-te
n cadrul dispozitivului de atac
,n semicerc
Universitatea SPIRU HARET
152
ntre liniile de atac ale juc torilor
extrem si cea a Iundasilor Iace o
mai bun leg tur ntre cei patru
p trunz tori Figura 134
1UC TORII EXTREM (3
si 4), avnd sarcina de a participa
la recuperare, trebuie s Iie de
statur nalt . Ei trebuie s
cunoasc procedeele de pasare cu
circula ia pe sub panoul oIensiv,
precum si arunc rile la cos
speciIice acestei circula ii; s
arunce precis la cos de pe loc si
din s ritur din col ul terenului;
s st pneasc bine ac iunile tehnico-tactice individuale de p trundere
si dep sire. Acesti juc tori combin cu juc torul centru, angajndu-l
cu pase, ncrucisnd pe el sau realiznd combina ii de ,d si du-te.
1UC TORUL CENTRU (5) este socotit juc torul ,cheie al
atacului. El ndeplineste sarcina de distribuitor, realizator si recuperator,
supraIa a lui de ac ionare este de la jum tatea supraIe ei de 3 secunde
c tre linia de arunc ri libere.
Este de dorit ca el s aib un bagaj de procedee de pasare ct
mai variat, s mnuiasc bine mingea cu ambele mini (ambidextrie);
s aib o bun eIicacitate n arunc rile la cos pe care s le execute din
priz nalt , Iolosind procedeele de aruncare la cos din s ritur si cu
ntoarcere.
Juc torul centru, ac ionnd cu spatele la cos, trebuie s cunoasc
si s aplice ac iunile tehnico-tactice individuale de p trundere si de
dep sire pe care s le eIectueze pe ambele p r i; s cunoasc si s
Ioloseasc ct mai mult Ientele de pasare si de aruncare la cos,
necesare n reusita combina iei de ncrucisare. Acest juc tor trebuie s
Iie un juc tor cu o mare mobilitate.
n ultimul plan de atac sunt plasa i cei doi 1UC TORI FUNDAS
(1 si 2). Acesti juc tori trebuie s Iie dinamici, s paseze si s arunce
la cos de la distan si semidistan , s Iie buni p trunz tori si s
execute dep siri. Ei sunt juc torii care asigur echilibrul deIensiv al
sistemului de atac.
Caracteristicile sistemului ae atac cu un fuc tor centru
Plasamentul juc torilor n dispozitivul 2-1-2 asigur o
echilibrare a zonelor de ac iune ale tuturor juc torilor.
Figura 134
Universitatea SPIRU HARET
153
Prin plasamentul juc torului centru se dezaglomereaz zona de
sub cos, dnd astIel posibilitate eIectu rii p trunderilor si dep sirilor.
Circula ia juc torilor se poate Iace n toate direc iile.
Circula ia fuc torilor ,i a mingii
Circula ia juc torilor este activ , oIensiv cu direc ie de cos si
lateral - , de preg tire a Iinaliz rii Figura 135

Figura 135. Circula ia juc torilor
n cadrul dispozitivului de atac
2-1-2, cu juc tor centru
Figura 136.

Circula ia mingii trebuie s Iie permanent protejat , c utnd, n
general, angajarea juc torului centru.
Combina iile ae ba: ale sistemului
Sistemul de atac cu juc tor centru oIer condi ii deosebite pentru
eIectuarea combina iei de ,d si du-te, a ncrucis rii simple si duble
(ntre Iundas si extrem , ntre extrem si juc tor centru si pe juc torul
centru). Figurile 136, 137, 138.


Figura 137. Figura 138.
Universitatea SPIRU HARET
154
Utili:are tactic
Sistemul de atac cu juc tor centru se utilizeaz :
mpotriva echipelor cu o slab ap rare a cosului, care joac
deschis
cnd echipa proprie are buni p trunz tori si si bazeaz atacul pe
o circula ie activ de juc tori
mpotriva echipelor care Iolosesc n ap rare Iorme active.
Sistemul prezint urm toarele avantaje:
Asezarea juc torilor n dispozitiv pe trei planuri de atac m reste
posibilit ile de ac iuni Iinale.
Determin pe ap r tori s apere o supraIa mai mare de teren.
Asigur permanent un joc oIensiv, angrennd n circula ie to i
juc torii.
SISTEMUL DE ATAC CU UN 1UC TOR PIVOT
Atacul cu un juc tor pivot se bucur de cea mai mare popularitate
n baschetul contemporan. Utilizarea lui de c tre majoritatea echipelor
se datoreaz , n bun m sur , prezen ei unui juc tor cu statur Ioarte
nalt (gigantoid) n apropierea cosului. Faptul c acest juc tor pivot
sta ioneaz n supraIa a cea mai vulnerabil a cosului, dublat de
n l imea lui, reprezint un permanent pericol pentru echipa advers .
Valoarea acestui sistem de atac a crescut pe m sur ce echipele au
nceput s utilizeze juc tori pivo i ce dep sesc n l imea de 2, 05 m.
Sistemul de atac cu juc tor
pivot este cunoscut si sub denumirea
de ,atacul 4 plus 1. Aceast denu-
mire vine de la asezarea juc torilor
n dispozitivul de atac: patru p trun-
z tori plus un juc tor pivot. Dac
inem cont de n elegerea conven-
ional , denumind prin ciIre modul
de asezare al juc torilor n dispozi-
tivul de atac, sistemul de atac cu un
juc tor pivot corespunde asez rii 2-3
Figura 139. Acest dispozitiv de atac
i plaseaz pe juc tori ntr-o asezare
ce asigur o repartizare echilibrat a
zonei de atac.
AstIel, juc torul pivot este plasat ntr-o zon din apropierea
cosului si ac ioneaz cuprinznd mai bine de jum tate din zona de
restric ie si p r ile laterale ale culoarului de arunc ri libere.
Figura 139. Dispozitivul de
asezare a juc torilor n atacul
2-3 cu juc tor pivot
Universitatea SPIRU HARET
155
1UC TORUL PIVOT (5) trebuie s Iie un sportiv cu o n l ime
de peste 190 cm la Iete, si peste 205-210 cm la b ie i, robust cu calit i
Iizice dezvoltate (Ior , vitez , ndemnare), s cunoasc procedee
variate de transmitere a mingii din priz nalt , s Iie eIicace n
arunc rile la cos de pe loc si din s ritur , din circula ie pe sub panou
si, n special, s Ioloseasc pase si arunc ri protejate.
S cunoasc p trunderile si dep sirile speciIice ac iunilor ntr-un
spa iu si o supraIa limitate, s recupereze la panou, s corecteze arun-
c rile la cos nereusite de coechipieri prin voleibol ri, s colaboreze cu
ceilal i juc tori de cmp, combinnd cu acestia, deplasndu-se pentru a
crea culoare de p trundere, s -i dubleze pe acestia cnd ntreprind ac iuni
oIensive.
Doi 1UC TORI EXTREM (3 si 4) care sunt plasa i pe col urile
terenului. Ei trebuie s Iie juc tori dinamici, cu vitez , Ior de
p trundere, posednd procedee variate de pasare, n special pentru
angajarea pivotului, buni arunc tori la cos din zonele lor de ac iune,
utiliznd procedee de Iinalizare de pe loc si din s ritur , buni
p trunz tori. Ei trebuie s execute ac iuni individuale de dep sire,
Iolosind procedee variate de execu ie si s cunoasc ac iunile speciIice
din circula ia pe sub panou.
n joc, ei colaboreaz cu juc torul pivot, angajndu-l, combin
cu acesta prin ncrucis ri, blocaje, si-i dubleaz ac iunile oIensive.
Particip la recuper rile oIensive mpreun cu juc torul pivot,
colaboreaz cu juc torii Iundasi prin ac iuni asem n toare juc torilor
extrem din atacul n semicerc.
Doi 1UC TORI FUNDASI (1 si 2) sunt plasa i n ultimul plan de
atac. Cu aceiasi preg tire Iizic si tehnico-tactic ca ceilal i, ei au
sarcina de a asigura echilibrul deIensiv al sistemului. n general, unul
dintre ei este si conduc torul de joc. n situa ia cnd unul dintre ei
p trunde spre cos, juc torul extrem de pe partea lui este obligat s
circule ,n compensa ie, pentru a men ine permanent un echilibru
deIensiv de doi juc tori.
Caracteristicile sistemului ae atac cu un fuc tor pivot
Dispozitivul de atac plaseaz un juc tor sub cos si patru juc tori
,n aIar , aseza i pe col urile unui trapez cu baza mare c tre cos.
Dispozitivul de atac este Iormat din dou planuri de atac.
Solicit un juc tor specializat si cu calit i: statur , mobilitate,
procedee tehnice speciIice, tactic individual speciIic .
Atacarea supraIe ei vulnerabile din apropierea cosului este
permanent .
Universitatea SPIRU HARET
156
Prezen a permanent a pivotului ntre cei patru juc tori de cmp
asigur posibilit i variate de circula ie a mingii de pe o parte pe alta a
terenului.
Atacarea cosului se poate Iace cu usurin , alternnd arunc rile
de sub cos cu cele de la semidistan si distan .
Circula ia fuc torilor ,i a mingii
n sistemul de atac cu juc tor pivot, circula ia juc torilor de cmp
este diIeren iat de circula ia juc torului pivot. Circula ia acestora trebuie
s in cont de urm torii Iactori: s Iie oIensiv prin atacarea cosului
prin culoarul median al terenului, s asigure echilibrarea zonei de atac si
men inerea dispozitivului, s dezaglomereze supraIa a de ac ionare a
juc torului pivot.
Circula ia juc torului pivot trebuie s Iie coordonat cu cea a
juc torilor de cmp, evitnd nchiderea p trunderilor acestora. Se va
ine cont de direc ia atacului si a circula iei mingii, juc torul pivot
,ap rnd din partea opus la angajare Figura 140
ntreaga circula ie de juc tori trebuie s Iie subordonat locului
unde se desI soar atacul. n cazul cnd mingea este n posesia
juc torului pivot, p trunz torii vor Iace o circula ie combinativ si de
compensa ie. Cnd mingea se aIl la juc torii p trunz tori, pivotul
circul pentru a l sa liber supraIa a din apropierea cosului de pe
partea atacantului cu minge.


Figura 140.
Figura 141.
Circula ia mingii trebuie s se Iac n adncime, evitnd pasele
peste dou planuri de ap rare. Ea trebuie s aib varietate, alternndu-
se atacul de sub panou cu cel din aIar si cel de pe o parte cu acela de
pe partea cealalt a terenului Figura 141
Universitatea SPIRU HARET
157
Angajarea juc torului pivot este bine s Iie precedat de simu-
larea arunc rii la cos (Ient ), pentru a nu da posibilitatea ap r torului
direct s aglomereze sau s Iloteze.
Combina iile ae ba: ale sistemului
Acestea se pot mp r i n:
ac iuni individuale ale p trunz torilor sau ale juc torului pivot;
combina ii ntre juc torii p trunz tori;
combina ii ntre juc torii p trunz tori si pivot;
combina ii ntre juc torul pivot si juc torii p trunz tori.
Ac iunile individuale ale juc torilor p trunz tori sunt identice cu
cele prezentate la atacul n semicerc. O singur precizare trebuie I cut :
p trunz torii vor ine cont de plasamentul juc torului pivot, iar acesta va
c uta s circule n raport de situa ie, elibernd culoarele de p trundere.
Juc torul pivot va ac iona, n general, pe partea opus mingii,
Iolosind p trunderile n zonele vulnerabile din apropierea cosului. n
dep siri, el va evita s Ioloseasc driblingul. Dep sirile speciIice sunt,
n general, cele cu circula ie pe sub panou.
Cea mai Irecvent combina ie este cea de ,d si du-te, care,
executat cu juc torul pivot, creeaz dou posibilit i de ac iune
Iinal : a pivotului, iar n caz de nereusit , angajarea p trunz torului si
Iinalizarea de c tre acesta.
Foarte eIicace sunt angaj rile juc torului pivot de c tre juc torul
extrem , urmat de o p trundere eIectuat din partea opus a terenului.
Combina iile cu juc torul pivot, bazate pe blocaje si ncrucis ri,
sunt deosebit de eIicace, deoarece se realizeaz n apropierea cosului,
unde orice greseal sau dep sire a ap r rii adverse cu greu mai poate
Ii corectat Figurile 142 145


Figura 142. Figura 143.
Universitatea SPIRU HARET
158


Figura 144. Figura 145.
Utili:are tactic
Folosirea acestui sistem de atac se va Iace atunci:
cnd echipa are un juc tor cu calit i si este specializat pentru
acest post, deoarece el va de ine cea mai important misiune n cadrul
acestui sistem de atac;
cnd p trunz torii arunc eIicace de la semidistan si distan ;
mpotriva oric ror variante de ap rare; pe m sur ce ap rarea va
avea un caracter mai aglomerat, juc torul pivot trebuie s Iie mai nalt
si mai bine preg tit.
ATACUL MPOTRIVA AP R RII N ZON
Dac n atacul mpotriva ap r rii om la om, ac iunile oIensive
sunt rezolvate, n ultim instan , prin lupta direct dintre atacant si
ap r torul care-l marcheaz , n atacul mpotriva ap r rii n zon ,
aceast lupt este insuIicient si nu ntotdeauna eIicace.
Sarcina principal n atacul mpotriva ap r rii n zon este de
angrenare a tuturor atacan ilor n preg tirea atacului. F r un atac
colectiv, bine organizat, nu se poate dezorganiza o ap rare n zon ,
mai ales dac aceasta este bine preg tit si r spunde corespunz tor
diIeritelor Iorme sau sisteme de atac.
Faptul c ap rarea n zon este, prin excelen , o ap rare cu
caracter colectiv si atacarea ei cere un eIort colectiv din partea celor
cinci atacan i.
Aceast organizare si preg tire a atacului cu participarea tuturor
atacan ilor cere o gndire tactic superioar care s rezolve att
aspectele de tactic individual , ct si aspectele de tactic colectiv ,
cere din partea tuturor juc torilor un nivel de cunostin e ridicat.
n atacul mpotriva ap r rii n zon trebuie s se in seama de
caracteristicile pe care le prezint varianta de ap rare, de supraIe ele
Universitatea SPIRU HARET
159
vulnerabile ale acesteia, de avantajele si dezavantajele pe care le
prezint zona.
Principiul de baz n atacarea ap r rii n zon l reprezint
,atacarea p r ilor vulnerabile sau slabe ale ap r rii si valoriIicarea lor.
n atacul de zon se va avea n vedere urm toarele caracteristici
ale ap r rii n zon :
ap r o supraIa de teren limitat la 7-8 metri n apropierea
cosului;
prezint supraIe e vulnerabile n orice variant de ap rare;
este inIerioar n Ia a atacului supranumeric, eIectuat n zona
unui ap r tor.
Ap rarea n zon se poate ataca prin dou Iorme:
atacul rapid si contraatacul;
atacul pozi ional sau prelungit.
Cunoscnd c ap rarea n zon nu poate satisIace cerin ele unei
ap r ri dect n momentul n care ntregul dispozitiv este organizat,
prima ,arm de atac Iolosit mpotriva ei va Ii contraatacul. n caz de
nereusit a contraatacului, se va ncerca, pn la retragerea celor cinci
ap r tori, atacul rapid. De ndat ce dispozitivul de ap rare a Iost
organizat, se trece la atacul pozi ional.
Dispozitivul de atac va Ii ales n Iunc ie de:
VARIANTA DE AP RARE
Oricare variant de ap rare are juc torii plasa i pe dou sau trei
planuri; ca atare si atacul, n Iunc ie de aceste planuri, va aseza juc torii n
dou sau trei planuri.
ZONELE VULNERABILE ALE AP R RII
Dispozitivul de atac va plasa atacan ii n zonele vulnerabile ale
ap r rii, n care ap r torii satisIac mai greu cerin ele unui bun marcaj.
DETERMINAREA DEP SIRII NUMERICE
n ap rarea n zon , prezen a unei superiorit i numerice n zona
unui ap r tor constituire o greutate n eIectuarea marcajului n subzona
respectiv . Aceast dep sire numeric se va c uta s se realizeze Iie prin
asezarea ini ial a juc torilor, Iie prin circula ia lor. Dep sirea numeric
se poate realiza pe un plan de ap rare Figura 146 sau pe dou planuri
ale ap r rii n zon Figura 147
AGLOMERAREA PE O PARTE A TERENULUI
Datorit dep sirii numerice care se realizeaz pe mai multe planuri
si subzone, rezult o aglomerare pe o parte a terenului, aglomerarea care
determin scoaterea din dispozitiv a ap r torului respectiv Figura 148
Universitatea SPIRU HARET
160

Figura 146. Figura 147.
ASIGURAREA ECHILIBRULUI
DEFENSIV
Cunoscnd c ap rarea n zon
prezint avantajul lans rii contraata-
cului, atacul trebuie s ia toate m -
surile pentru contracararea lui res-
pectiv asigurarea echilibrului deIen-
siv.
ASIGURAREA RECUPER RI-
LOR OFENSIVE
Folosirea unui mare num r de
arunc ri la cos de la distan si semi-
distan necesit si o bun organizare a recuper rilor oIensive. Al turi de
acest aspect amintim si acela c ap rarea n zon se caracterizeaz printr-o
bun recuperare deIensiv , determinat de plasamentul ap r torilor.
Principalele mijloace de ataca-re a ap r rii n zon :
a) arunc rile la coy de la distan yi semidistan ;
b) circula ia mingii;
Circula ia mingii reprezint elementul principal n destr marea
ap r rii, iar pentru atac, aceasta constituie Iactorul prim n dezorganizarea
ap r rii n zon .
Circula ia mingii n atacul mpotriva ap r rii n zon se
caracterizeaz prin:
lucrul cu mingea n priz nalt , datorit cerin elor de protec ie
a mingii n supraIe e aglomerate;
pase si arunc ri la cos din priz nalt ;
circula ie de minge precedat de Ient pentru a scoate pe
ap r tor din zon , mai ales prin Iolosirea Ientelor de aruncare la cos;
Figura 148
Universitatea SPIRU HARET
161
circula ia mingii 'din om n om (din aproape n aproape);
datorit Iaptului c obiectivul principal al ap r rii n zon este
mingea si circula ia ei, aceasta nu va Ii transmis peste mai multe
planuri de ap rare;
pasele vor Ii rapide, scurte, precise, variind direc ia de transmi-
tere a mingii schimbnd atacul de pe o parte pe alta a zonei;
circula ia de minge trebuie s Iie permanent oIensiv ;
circula ia mingii prin dribling se utilizeaz ceva mai pu in, cu
excep ia situa iilor cnd urmeaz s se ocupe o supraIa vulnerabil sau
s se atrag ap r torul din subzona sa, dezorganiznd astIel dispozitivul.
c) circula ia juc torilor
Circula ia juc torilor este determinat de circula ia mingii, Iiind
Iactorul secund n atacul zonei. Ea este limitat ca distan si se
desI soar att n aIara zonei, ct si n interiorul ei. Circula ia de
juc tori este sacadat ntrerupt .
Ceea ce Iace ca circula ia juc torilor s contribuie ntr-o m sur
mai mare la atacul ap r rii n zon este determinarea dep sirii numerice.
Aceast dep sire se va eIectua, n general, n zona ap r torului care-l
marcheaz pe atacantul cu minge Figura 149.
Circula ia simpl a mingii nu poate rezolva dect par ial atacul
zonei prin arunc ri la cos eIectuate de la distan si semidistan ; de
aceea ea trebuie corelat cu circula ia de juc tori.
Dep sirile, care se eIectueaz n cadrul atacului de zon , urm resc
scoaterea ap r torului din planul s u de ap rare sau realizarea Iinaliz rii
aruncarea la cos. n general, se Ioloseste ca procedeu de Iinalizare
aruncarea la cos din s ritur , precedat de un singur dribling.
n orice situa ie de intrare a unui atacant n zon , acesta trebuie
dublat pe dou sau trei planuri.

Figura 149. Figura 150.
Universitatea SPIRU HARET
162
Organizarea atacului ap r rii n zon trebuie s se desI soare
prin mbinarea ac iunilor de Iinalizare de la semidistan si distan cu
cele de sub cos (Figura 150).
Atacarea diIeritelor variante ale ap r rii n zon se va Iace prin
aceleasi sisteme de atac, prezentate la capitolul ,Atacul mpotriva
ap r rii om la om, respectiv:
sistemul de atac cu juc tor pivot
sistemul de atac cu juc tor centru
sistemul de atac cu juc tor centru si pivot.
SISTEMUL DE ATAC CU 1UC TOR CENTRU SI PIVOT
Sistemul de atac cu juc tor centru si pivot este cunoscut n atacul
zonei sub denumirea de atacul 1-3-1. n baschetul actual, aceast variant
de atac a ap r rii n zon se bucur de Ioarte mult popularitate.
Varianta 1-3-1 este alc tuit din trei planuri de atac si uneori
chiar din patru, lucru care urm reste posibilit ile de realizare a
dep sirii numerice (Figura 151)
n primul plan, este plasat 1UC TORUL PIVOT (5), care are
sarcinile de a realiza, distribui si recupera.
Planul al doilea este Iormat din trei juc tori, care pot Ii plasa i
aproximativ pe aceeasi linie. Juc torii 2 si 3 sunt 1UC TORII EXTRE-
M , ei trebuie s aib o bun eIicacitate n arunc rile la cos, s circule n
,adncime pe laturile terenului si nu spre zona de restric ie, pentru a nu
stnjeni ac iunile juc torilor centru sau pivot. Ei asigur , pe rnd, echili-
brul deIensiv al atacului, dublndu-l pe Iundas.
1UC TORUL CENTRU (4) trebuie s Iie Ioarte mobil, s participe
permanent la determinarea dep sirii numerice si s dubleze oIensiv pe to i
coechipierii s i. Sarcina lui const n a Ii distribuitor si realizator.


Figura 151. Figura 152.
Universitatea SPIRU HARET
163
n ultimul plan de atac este plasat 1UC TORUL FUNDAS (1),
juc tor cu o mare experien competi ional , el Iiind cel care conduce
jocul echipei sale. El trebuie s manevreze ct mai bine si precis
mingea, s schimbe atacul de pe o parte pe alta a terenului, s Iie un bun
realizator de cosuri de la distan . Totodat , el este juc torul de baz n
asigurarea echilibrului deIensiv n Iaza Iundamental a jocului n atac.
n atacul 1-3-1, un rol deosebit n ac iunile Iinale l au juc torii
pivot si centru, care trebuie s aib un plasament de dublaj vertical,
Iiecare ac ionnd n alt plan al ap r rii adverse Figura 152.
Ac iunile Iinale n atacul cu juc tor centru si pivot 1-3-1 se
realizeaz Iie de juc torii extrem si Iundas prin arunc ri la cos de la
semidistan si distan , Iie prin juc torii pivot si centru prin
arunc ri din apropierea cosului. ntre juc tori sunt combina ii bazate
pe aglomerare pe o parte a terenului (Figura 153), dar si combina ii
ntre juc torii centru si pivot (Figurile 154, 155).


Figura 153. Figura 154.
Dispozitivul de atac 1-3-1 se uti-
lizeaz mpotriva oric rei variante de
ap rare n zon si n special mpotriva
variantelor 2-1-2, 1-2-2 si 2-3.
Metoaica inv rii sistemelor
ae atac
Preg tirea bazelor sistemului se
realizeaz printr-o preg tire a Iactorilor
antrenamentului: Iizic, tehnic si tactic,
individual, tactic colectiv .
Figura 155.
Universitatea SPIRU HARET
164
n cadrul componentei fi:ice se Iac exerci ii prin care se reali-
zeaz dezvoltarea calit ilor motrice solicitate de sistemele de atac:
Ior a membrelor superioare si inIerioare;
vitez de reac ie si de execu ie;
ndemnare n regim de vitez si tehnic .
Din componenta tehnic , este necesar s se cunoasc si s se
exerseze:
din miscarea n teren: oprirea ntr-un timp, pivotarea nainte si
napoi, schimbarea de direc ie cu Irnare pe un picior;
din pase: pasa cu dou mini de la piept, de deasupra capului,
cu p mntul si pasa cu o mn de la um r; prinderea mingii legat de
protec ie si precedat de iesire la minge; prinderea mingii din alergare
urmat de dribling si aruncare la cos sau oprire si aruncare;
din arunc rile la cos: aruncarea la cos din dribling si din
alergare, aruncarea la cos din s ritur .
Componenta tactic inaiviaual :
demarcajul n adncime si n lateral;
p trunderea pe partea mingii si din partea opus mingii;
dep sire de pe loc si din deplasare, pe partea dreapt si pe
partea stng ;
p trundere si dep sire cu Iinalizare ;
recuperare oIensiv .
Componenta tactic colectiv :
combina ia ,d si du-te ;
blocajul la juc torul cu si I r minge;
ncrucisarea simpl si dubl ;
atacul n superioritate numeric ;
triunghiul de s ritur .
Dup ce s-au nv at elementele tehnice , ac iunile individuale si
combina iile tehnico-tactice de 2-3 juc tori, se trece la nv area pro-
priu-zis a sistemului. Se precizeaz asezarea n dispozitiv, zonele de
ac ionare si se men ioneaz sarcinile pe posturi ale Iiec rui juc tor. Se
nva circula ia de minge si de juc tori. Se introduc ac iunile tehnico-
tactice individuale: dep sirea, p trunderea, recuperarea oIensiv . Se
nva n sistem combina iile tehnico-tactice de 2-3 juc tori speciIice
sistemului.
4.12. Sistemul de ap rare om la om
Acest sistem de ap rare reprezint Iorma de baz a jocului de
baschet, Iiind apreciat ca Iundamental, accesibil oric rei echipe, chiar
Universitatea SPIRU HARET
165
obligatoriu n stadiul de nv are a jocului. n cadrul acestui sistem,
juc torii nva s -si perIec ioneze ac iunile individuale de ap rare pe
care le vor putea aplica n toate celelalte variante de ap rare.
Sistemul de ap rare om la om , prin modul s u de organizare,
pune n eviden jocul ap r torului n rela ia direct ap r tor-atacant.
Sarcinile Iiec rui ap r tor sunt precise, dar, n acelasi timp, pot ap rea
si lipsurile lui din preg tire.
Fiec rui ap r tor i se repartizeaz cte un atacant, pe care este
obligat s -l ,marcheze pe toat durata jocului, Iiind direct r spunz tor
de ac iunile acestuia. Ap r torul si concentreaz aten ia asupra atacan-
tului direct, dar, n acelasi timp, cu vederea periIeric , va cuprinde ntr-o
raz de aproximativ 5-6 metri cmpul de joc si circula ia mingii.
Aceasta duce la o mai bun orientare n joc, ajutndu-l s ia m suri de
cooperare cu ceilal i coechipieri.
Ap rarea individual om la om, reprezint si o ap rare colectiv ,
juc torii aIla i n ap rare colabornd, sprijinindu-se reciproc. Ac iunile
ap r torilor sunt legate ntre ele prin deplas ri, plasamente, ,alunec ri,
nchideri de culoare de p trundere, schimb ri de adversar, ,dublaje.
Ast zi nu se mai concepe o ap rare individual strict la ap r -
torul direct, ci, acestei ap r ri i s-a imprimat un caracter colectiv. Ea
este, ntr-adev r, un sistem colectiv de ap rare individual .
Caracteristici:
Plasamentul, circula ia si organizarea ac iunilor ap r torilor
sunt determinate de circula ia atacan ilor;
Se poate aplica pe ntreaga supraIa de joc;
Oblig adversarul s joace mingea, ea avnd un caracter activ;
Ac ioneaz pentru intrarea n posesia mingii, provocnd adver-
sarul la greseli.
Reguli:
Repartizarea adversarilor va respecta criteriile: Iizic, preg tire
tehnic si tactic individual , statur si gabarit.
Plasamentul permanent ntre adversar si cos, ap rarea cosului
ca regul de baz .
Ap r torul si nso este cu aten ie atacantul ncredin at,
urm rind, n acelasi timp, desI surarea n ansamblu a jocului.
Utili:are tactic :
mpotriva oric rui sistem de atac.
Este indicat mpotriva echipelor care au juc tori cu o bun
precizie n arunc rile la cos de la semidistan si distan .
mpotriva juc torilor cu o slab preg tire tehnic si tactic
individual .
Universitatea SPIRU HARET
166
Avantafe:
Scoate n eviden r spunderea personal a Iiec rui ap r tor.
Repartizarea juc torilor adversi se poate Iace dup statur ,
gabarit, preg tire tehnico-tactic .
Ap rarea poate proIita de sl biciunile atacan ilor, att indivi-
dual ct si colectiv.
Se poate adapta n Iunc ie de situa iile tactice de joc, accentun-
du-se astIel zonele de ac iune: ap rarea cosului sau extinderea ei pe
jum tate sau pe tot terenul.
Se poate da sarcini precise Iiec rui ap r tor: ap r torul nepu-
tndu-se eschiva, sl biciunile observndu-se usor.
De:avantafe:
Solicit calit i relativ egale ale adversarului (statur , calit i
motrice, preg tire etc.).
Are supraIe e de teren vulnerabile (supraIa a din jurul cosului,
centru terenului, locul de lansare al contraatacului).
Ap r torii comit prea usor greseli personale.
Iansarea contraatacului se Iace mai greu din acest sistem,
comparativ cu ap rarea n zon .
Jariantele sistemului ae ap rare om la om
Dezvoltndu-se n cursul evolu iei jocului de baschet, sistemul
de ap rare om la om s-a mbun t it mereu, prezentnd diIerite vari-
ante. Fiecare variant de ap rare este determinat de pozi ia ap r to-
rului Ia de atacant, Ia de locul mingii si a supraIe ei de teren, unde
si realizeaz sarcinile de ap rare.
Variantele sistemului de ap rare om la om sunt urm toarele:
Ap rarea om la om normal
Ap rarea om la om agresiv (pressing)
Ap rarea om la om cu aglomerare
Ap rarea om la om cu Ilotare
AP RAREA OM LA OM NORMAL
Este varianta cea mai utilizat la echipele de ncep tori. Este prima
Iorm de ap rare n procesul nv rii jocului de baschet. Ia nceputul
jocului, Iiec rui sportiv i se repartizeaz un atacant pe care-l va
supraveghea direct. n timpul desI sur rii jocului, ap r torii si nso esc
atacan ii n situa iile de joc pe care acestia le ini iaz n supraIa a de joc
din terenul de atac, deplasndu-se n pozi ie Iundamental medie sau
joas , plasndu-se, n principal, ntre adversar si cos, avnd n raza lor de
ac iune, pe lng adversarul lor direct si locul mingii. Ap r torii trebuie
s maniIeste ini iativ n atacarea juc torului aIlat n posesia mingii, prin
Universitatea SPIRU HARET
167
mpiedicarea lui regulamentar n pasare, deplasare n dribling, oprire n
dribling, smulgerea mingii. n cadrul acestei variante Iundamentale de
ap rare, ap rarea individual trebuie nt rit cu colaborarea si ntrajuto-
rarea celorlal i ap r tori prin: ,alunec ri la p trunderile atacan ilor I r
minge, ,nchiderea culoarului de p trundere si a tusei la dep siri si
p trunderi, ,marcarea pivo ilor sau a juc torilor centru, ,urm rirea si
recuperarea deIensiv prin Iormarea triunghiului de s ritur .
Tot n cadrul acestei variante, ap r torii trebuie s cunoasc
ac iunea de oprire a contraatacului, prin ,marcaj la juc torul care a
intrat primul n posesia mingii si retragerea celorlal i, pe drumul cel
mai scurt, n jum tatea proprie de teren pentru ap rarea cosului si
preluarea imediat n ,marcaj a adversarilor direc i repartiza i ini ial.
Ap r torii vor respecta regulile generale ale marcajului (Figura
156), aplicnd asa-numitul ,marcaj de supraveghere, marcajul
adaptndu-se cu ac iunile individuale n Iunc ie de situa ia de atac
creat : arunc ri de la semidistan sau distan , p trunderi, dep siri
etc. Marcajul se va realiza pe o supraIa de teren determinat de linia
de Iund a terenului si extins la 7-8 metri de aceasta (Figura 157).

Figura 156. Figura 157.
Distan a de marcaj se m reste pe m sur ce atacan ii se dep rteaz
de zona cosului Figura 158. De ndat ce acestia se apropie de cos si
devin mai periculosi, ap r torii marcheaz activ, micsornd distan a de
marcaj.
Caracterul mobil si eIicient al acestei variante de ap rare om la om
reiese din Iigura 159, n care ap r torul A l marcheaz ndeaproape pe
atacantul 1 aIlat n posesia mingii, ap r torul B l marcheaz la supra-
veghere pe atacantul 2, la Iel ca si C pe 3 aIla i n zona mingii. Ap r -
torul D se retrage ajutnd marcajul juc torului centru 2 sau la nchiderea
Universitatea SPIRU HARET
168
culoarului de p trundere al acestuia; la Iel va proceda si e gata pentru o
eventual intercep ie sau la nchiderea culoarului de pe partea lui.

Figura 158. Figura 159.
AP RAREA OM LA OM AGRESIV
Reprezint varianta care impune ini iativa ap r torilor n orice
situa ie posibil : pe tot terenul, pe / din teren sau pe jum tate din teren.
Poate constitui un sistem de sine st t tor la echipele de minibaschet si de
ncep tori; se poate aplica integral sau temporar la celelalte categorii de
echipe: scolare si de juniori, de seniori-senioare. (Figurile 160, 161).
n ap rarea om la om agresiv se ac ioneaz cu ,marcaj strns,
determinnd ataca ii s greseasc (pase la intercep ie, pasi, imposibi-
litate de pasare). Aceast variant cere din partea juc torilor o bun
preg tire Iizic , n mod deosebit rezisten n regim de vitez n lucrul
de bra e si jocul de picioare si o preg tire psihic deosebit . Trecerea
rapid de la ac iunile oIensive din atac la ac iunile agresive din ap rare
Iace ca juc torii s depun o activitate continu si sus inut , mbun -
t ind tempoul jocului si eviden iind tehnica individual cu si I r
minge a Iiec rui juc tor n parte (atacant-ap r tor).
n ap rarea om la om agresiv , imediat dup ce s-a pierdut mingea
(dup cos nscris sau comiterea unor greseli), adversarii vor Ii lua i
imediat n marcaj, chiar pe ,locul n care ei se g sesc n acel moment. De
regul , se va respecta repartizarea ini ial . O aten ie deosebit va Ii acor-
dat posesorului de minge pe care ap r torul va ncerca s -l dirijeze c tre
marginea terenului, incomodndu-l regulamentar n trecerea mingii n
terenul de atac, eventual oprindu-l din dribling; ceilal i coechipieri i vor
marca Ioarte aproape pe atacan i, c utnd prin toate mijloacele de ap rare
s -i mpiedice s intre n posesia mingii, s declanseze contraatacul si
chiar s ocupe dispozitivul de atac.
Universitatea SPIRU HARET
169


Figura 160. 161. Echipa aIlat n ap rare agresiv , n Iunc ie de tipul
de ap rare adoptat (pe tot terenul, pe / din teren sau pe jum tate de teren),
si distribuie ap r torii eIectund marcaj ndeaproape, la o distan de pn
la 90 cm. Fa de atacan ii direc i
Utili:are tactic
Ap rarea activ-agresiv se Ioloseste n urm toarele situa ii:
mpotriva echipelor cu o slab preg tire Iizic si tehnico-
tactic individual si cu juc tori len i.
mpotriva juc torilor cu mare precizie n arunc rile la cos de
la semidistan si distan .
mpotriva echipelor cu un bun contraatac si care Iolosesc
trecerea rapid din ap rare n atac.
Cnd adversarul d v dite semne de oboseal .
n diIerite situa ii date de evolu ia scorului.
AP RAREA OM LA OM CU AGLOMERARE
Comparativ cu ap rarea om al om varianta normal care se
aplic pe o supraIa de 7-8 metri n jurul cosului si cu Iorma activ-
Universitatea SPIRU HARET
170
agresiv care se extinde pe ntreaga supraIa a terenului - , varianta
om la om cu aglomerare Ioloseste cel mai consecvent ,principiul
ap r rii cosului, restrngnd ap r torii pe o supraIa mic n jurul
zonei de restric ie, la aproximativ 6 metri n jurul cosului (Figura 162).
Ea este Iolosit numai mpotriva echipelor lipsite aproape total
de eIicacitate n arunc rile de la semidistan si distan si care-si
concentreaz ac iunile Iinale pe Iinaliz rile de sub cos ale juc torilor
pivot, Iie ale juc torilor p trunz tori.
n aceast variant , ap r torii au posibilitatea s aplice n excelen
ac iunile colective de ap rare: nchiderea p trunderilor, schimbarea
temporar de adversar. Aten ia ntregii ap r ri este axat pe anihilarea
jocului adversarilor sub panoul propriu.
Aglomerarea n ap rarea om la om poate Ii eIectuat par ial de
1-2 juc tori sau de to i juc torii. Marcarea adversarilor aIla i n
apropierea supraIe ei de restric ie se Iace la o distan Iorate mic ,
avnd chiar, uneori, un caracter activ-agresiv, n timp ce ap r torii
aIla i la distan de cos, suport un marcaj ,n supraveghere, I r ns
ca acestia s Iie neglija i.
Principiul ntrajutor rii are o mare eIicien , greselile unui
ap r tor Iiind remediate mai usor de c tre coechipierii s i.

Figura 162. Figura 163.
Utili:are tactic
Aceast variant de ap rare om la om se utilizeaz mpotriva
echipelor ai c ror juc tori nu au precizie n arunc rile la cos de la
semidistan si distan si care-si bazeaz atacul n exclusivitate pe
p trunz tori si pe jocul pivo ilor.
Se mai recomand Iolosirea ei mpotriva atacului bazat pe
combina ii si scheme Iixe cu Iinaliz ri de sub panou. Are eIicacitate
Universitatea SPIRU HARET
171
atunci cnd este Iolosit n mod temporar n cadrul jocului, n
alternan cu alte variante de ap rare. Nu o recomand m a Ii adoptat
ca sistem de baz n ap rarea unei echipe.
AP RAREA OM LA OM CU FLOTARE
Caracteristic acestei variante de ap rare om la om i este
,ntrajutorarea unui coechipier n marcarea unui atacant eIicace n
zona cosului. Acest ajutor denumit ,Ilotare, poate Ii eIectuat de unul
sau mai mul i ap r tori, n mod permanent sau temporar (Figura 163).
Flotarea temporar se utilizeaz numai cnd atacantul ap r to-
rului care Iloteaz nu are mingea. Aceast situa ie Irecvent de Ilotare
este aplicat mpotriva juc torului pivot. Ea se eIectueaz din partea
opus prezen ei mingii. ndat ce atacantul de la care s-a Ilotat intr n
posesia mingii, ap r torul revine n marcaj normal.
Flotarea permanent se eIectueaz atunci cnd unul sau mai
mul i ap r tori ajut permanent coechipierii ce au sarcini diIerite n
ap rare. P r sirea atacantului sau a atacan ilor mai pu in periculosi se
Iace prin retragerea n zona periculoas din apropierea cosului.
Utili:are tactic
mpotriva echipelor cu atac puternic sub panou (prezen a unor
juc tori pivot sau centru eIicaci).
mpotriva unor echipe cu 1-2 atacan i lipsi i de precizie n
arunc rile la cos de la semidistan si distan .
mpotriva jocului bazat pe combina ii succesive alternate sub
panou si de la semidistan .
4.13. Sistemul de ap rare pressing
,Pressingul s-a detasat ca sistem independent evolund cu
aspecte noi: om la om si n zon . n stadiul actual este considerat cel
mai modern sistem de ap rare, prezent prin utilizarea uneia sau a mai
multor variante de ap rare, Iolosite cu caracter temporar sau perma-
nent, de-a lungul unui joc de baschet.
Caracteristici
Este sistemul de ap rare cel mai activ, care urm reste s
mpiedice atacan ii, cu sau I r minge, s -si desI soare atacul, prin
ac iuni individuale dar si prin combina iile tehnico-tactice speciIice.
Are ca prioritate ,intrarea n posesia mingii si n secundar
,ap rarea cosului.
Produce surpriz , provoac derut si determin adversarul s
comit greseli pe care echipa le valoriIic .
Universitatea SPIRU HARET
172
Impune un tempou Ioarte rapid jocului.
Presupune condi ia de aplicare a ,marcajului dublu realizat
prin ,capcan combina ie deIensiv tactic speciIic .
Urm reste dezorganizarea contraatacului advers, a trecerii n
terenul de atac, precum si a ocup rii dispozitivului de c tre adversari,
preg tind intrarea n posesia mingii nainte ca acestia s poat Iinaliza.
Se aplic pe Iondul ap r rii om la om agresive si la intercep ie
(interpunerea ap r torului ntre minge si atacant).
Jariantele sistemului ae ap rare ,pressing`
,Pressing om la om pe tot terenul;
,Pressing om la om pe jum tate de teren;
,Zona pressing pe tot terenul;
,Zona pressing pe jum tate de teren.
AP RAREA ,PRESSING OM LA OM PE TOT TERENUL
ncearc s valoriIice situa ia Iavorabil de superioritate numeric ,
dup toate Iazele n care echipa advers ncepe atacul prin repunerea
mingii n joc din aIara terenului, de la liniile de Iund sau laterale.
,Pressingul are caracteristic marcajul continuu la intercep ie m-
potriva atacan ilor I r minge: deci, prima sarcin a ap r torilor este
aceea de a mpiedica primirea mingii de c tre acestia Figura 164.
Foloseste drept combina ie de baz ,marcajul dublu (,capcana),
eIectuat la primitorul pasei.

Figura 164.
Fazele pressingului om la om sunt:
Fa:a I Se urm reste mpiedicarea adversarului de a lansa contra-
atacul, trecerea rapid n terenul de atac, prin interceptarea mingii la
repunerea ei n joc.
Universitatea SPIRU HARET
173
Fa:a II ntrzierea atacan ilor de a trece linia de centru, inter-
ceptarea mingii, provocarea adversarilor de a comite abateri de la
regulile de 5 si 8 secunde.
Fa:a III Organizarea dispozitivului propriu de ap rare n zona
din apropierea cosului.
AP RAREA ,PRESSING OM LA OM PE 1UM TATE DE
TEREN
Este varianta de pressing Irecvent Iolosit , de regul precedat de
pressingul pe tot terenul, cu caracter temporar si mai Irecvent cu ,marcaj
dublu la purt torul mingii n dribling. Ca regul de execu ie, n aIara
celor doi ap r tori angaja i n ,marcajul dublu, ceilal i ap r tori se retrag
n jum tatea proprie de teren, prelundu-si adversarii ini iali pe m sur ce
acestia dep sesc linia de centru. Pressingul pe jum tate de teren se poate
aplica alternativ cu ap rarea om la om sau zon , crend surprize pentru
atacul advers.
AP RAREA N ,ZONA PRESSING
,Zona pressing pune si mai mult n eviden toate avantajele si
eIicacitatea ntregului ,sistem pressing, dar si a ap r rii om la om
combinat cu cea n zon , extinznd la limit eIicacitatea si avantajele
tuturor acestor sisteme.
EIicien a ,zonei pressing este condi ionat de nivelul de dezvol-
tare a calit ilor motrice si de nivelul de cunostin e si deprinderi tehnico-
tactice ale ap r torilor. Succesul acestei ap r ri este determinat de
capacitatea de adaptare si de coordonare a sarcinilor deIensive individuale
ale celor cinci ap r tori. ,Zona pressing este ap rarea care Iavorizeaz
oprirea juc torului care dribleaz si nchide culoarele de pasare, nu per-
mite adversarului s -si organizeze contraatacul si trecerea rapid n
terenul de atac, atacul rapid si atacul organizat.
,Zona pressing presupune sarcini precise pe posturi n cadrul
Iiec rei variante, specializarea ap r torilor pe posturi Iiind corelat cu
sarcinile si specializarea lor ca atacan i: ,vrIurile din zon sunt ,vrIu-
rile de contraatac, centrul sau centrii zonei sunt juc torii extrem , iar
Iundasii din zon , juc torii pivot (cei cu cel mai mare gabarit).
4.14. Sistemul de ap rare n zon
Sistemul de ap rare n zon reprezint ap rarea colectiv care se
desI soar pe o supraIa limitat din Ia a cosului, n care cei cinci
Universitatea SPIRU HARET
174
ap r tori sunt plasa i ntr-un dispozitiv special, Iiecare avnd sarcina
de a supraveghea o anumit por iune din teren, dinainte stabilit ,
marcnd n permanen pe atacantul care apare n subzona sa.
Gruparea juc torilor n apropierea cosului si limitarea supraIe ei
de ap rare se Iace prin asezarea ap r torilor n linii de ap rare.
n cadrul ap r rii n zon , Iiecare ap r tor are anumite sarcini
individuale care sunt determinate de jocul si circula ia mingii n raport
de ac iunile atacan ilor si, n acelasi timp, de ap r torii vecini.
Iiniile de ap rare (sau planurile de ap rare) impun ap r torilor
deplas ri ntr-o coordonare perIect pentru a se prezenta ca un ,tot
unitar. Orice lips de aten ie si de colaborare oportun duce la crearea de
,spa ii asa-zis vulnerabile, de care, implicit, adversarul poate proIita.
Juc torii din cele dou sau trei linii de ap rare trebuie s cola-
boreze si s se ajute n mod reciproc. Cei din linia I ac ioneaz oIensiv
la circula ia de minge, cei din linia a II-a dubleaz supraIa a pericu-
loas de sub panou.
Desi caracteristica principal a sistemului de ap rare n zon este
ap rarea colectiv n care Iunc ioneaz aproape integral ,ntrajutora-
rea bazat pe ,aglomerare-Ilotare, ,nchiderea culoarului de p trun-
dere, ,dublajul, totusi, n subzona sa, ap r torul si marcheaz om la
om atacantul direct, Iie c este sau nu n posesia mingii.
Caracteristici
Impune asezarea ap r rilor ntr-un dispozitiv precis,, dup care,
de Iapt, si ia si denumirea (zona 2-1-2, 1-2-2, 3-2, 1-3-1, 2-3 etc.).
Ap r torii urm resc n principal mingea si juc torul cu
mingea si n secundar atacantul din subzona sa.
Ap rarea este organizat numai n momentul cnd to i cei
cinci ap r tori Iormeaz dispozitivul de ap rare.
Foloseste regulile marcajului individual n subzona sa si la
ap rarea atacantului aIlat n posesia mingii.
Cere si dezvolt n acelasi timp gndirea tactic datorit
caracterului s u organizat si dependent (Iiecare ap r tor Ia de ceilal i
coechipieri).
Reguli
Circula ia mingii determin deplasarea ap r torilor n zon , ei
trebuind s se deplaseze ca un grup compact si unitar, locul mingii
determinnd n permanen plasamentul ap r torilor. Aten ia ap r to-
rilor este ndreptat n principal asupra locului si circula iei mingii si n
secundar asupra plasamentului atacantului aIlat n subzona lor.
Universitatea SPIRU HARET
175
Retragerea n ap rare trebuie s se Iac imediat dup ce s-a
pierdut mingea; n apropierea cosului se iau treptat plasamentele n
cadrul dispozitivului de ap rare n zon .
Jocul n ap rare, att individual ct si colectiv, trebuie s
asigure zonei o bun mobilitate si elasticitate.
Prin mobilitate n elegem capacitatea ap r rii n zon de a se
deplasa cu rapiditate, ori de cte ori se realizeaz schimb ri n locul si
circula ia mingii.
Avantafe
Poate Ii Iolosit sub diIerite variante, adaptndu-se destul de
usor sistemului de atac Iolosit de adversari.
Ap r cu eIicacitate crescut supraIa a de sub panou.
Favorizeaz Iormarea triunghiului de s ritur , urm rirea si
recuperarea deIensiv a mingii, trecerea din ap rare n atac, precum si
organizarea si desI surarea contraatacului.
n orice situa ie de joc, permite celor cinci ap r tori s vad
ntreaga desI surare a atacului.
De:avantafe
Este vulnerabil mpotriva echipelor care joac mult pe contraatac.
Dispozitivul de ap rare se organizeaz ceva mai greoi si se
aplic pe o supraIa limitat de teren.
Are ,spa ii vulnerabile care sunt valoriIicate de c tre adversari
prin p trunderi si arunc ri la cos, eIectuate din aceste supraIe e.
Este complet ineIicace mpotriva atacului unei echipe cu o
bun precizie n arunc rile la cos de la semidistan si distan .
Jariantele sistemului ae ap rare in :on
Dup plasamentul ap r torilor ntr-un anumit dispozitiv (pe 2
sau 3 planuri de ap rare), zonele pot Ii oIensive sau deIensive.
ZONELE OFENSIVE au plasa i mai mul i juc tori n primul
plan de ap rare, supravegheaz o por iune mai mare de teren si au ca
scop principal intrarea ct mai rapid n posesia mingii si lansarea
contraatacului.
ZONELE DEFENSIVE au plasa i juc torii n a doua sau a treia
linie de ap rare, ntr-o supraIa mai mic de teren, avnd ca scop
mpiedicarea atacan ilor de a p trunde n apropierea cosului pentru a
Iinaliza sau recupera mingea.
Variantele sistemului de ap rare n zon sunt urm toarele:
Zone oIensive (de tip activ): 2-1-2,1-2-2,3-2,1-3-1.
Zone deIensive: 2-3,2-2-1.
Universitatea SPIRU HARET
176

AP RAREA N ZON 2 1 2
Este varianta de baz a sistemului de ap rare n zon , Iiind prima
variant care trebuie nv at atunci cnd se abordeaz aceast ap rare.
Dispozitivul de ap rare mparte cel mai judicios sarcinile
ap r torilor si ac iunile lor. Dispunerea ap r torilor pe cele trei planuri
de ap rare nt reste dispozitivul si micsoreaz supraIe ele vulnerabile
din interiorul zonei. Fiecare ap r tor n carul acestui dispozitiv are de
supravegheat o subzon mai mic , destul de usor de ap rat.
Ap r torii sunt mai grupa i n apropierea cosului, distan a dintre
ei este mai mic si ntrajutorarea se poate Iace mai usor (Figura 165).
Acest dispozitiv echilibreaz supraIe ele subzonelor, l snd posibi-
litatea de a trece cu usurin dintr-o zon oIensiv ntr-una deIensiv si
invers, lucru determinat de plasamentul ap r torului centru din zon .
Reprezint varianta cu cea mai mare mobilitate si elasticitate.
Figura 165. Figura 166.
AP RAREA N ZON 2 3
Aceast ap rare apar ine variantelor cu o bun recuperare deIen-
siv . Dispozitivul prezint dou planuri de ap rare: primul plan, Ior-
mat din doi juc tori mobili, care trebuie s h r uiasc ac iunile ata-
can ilor din Ia ; a doua linie, Iormat din trei ap r tori un centru
retras si doi Iundasi Figura 166. Se Ioloseste mpotriva echipelor cu
atac bun n supraIa a de sub panou, care Iolosesc 2-3 juc tori pe post
de juc tor pivot. De asemenea, se Ioloseste si mpotriva echipelor care
au un atac mai slab n Iinaliz rile de la semidistan si distan .

Universitatea SPIRU HARET
177
4.15. Metodica nv rii jocului
Nivelul ridicat al practic rii jocului de baschet s-a atins datorit
procesului de nv are si perIec ionare a tehnicii si tacticii jocului. Pe
de o parte, ini ierea n tainele jocului de la vrst timpurie si, pe de
alt parte, g sirea c ilor si mijloacelor cele mai corespunz toare sunt
Iactorii care, al turi de condi iile materiale, constituie premisele unei
activit i rodnice.
Jocul de baschet trebuie apreciat ca Iiind constituit dintr-o suit
de ac iuni ntreprinse de juc tori n diIeritele Iaze ale atacului sau
ap r rii, aplicate n lupta cu adversarii n limitele regulamentului.
n joc, procedeele tehnice le ntlnim ca o nl n uire de mijloace,
iar oportunitatea nl n uirii si utiliz rii lor sunt conduse de ra iune n
condi iile mereu schimb toare ale luptei cu adversarii si colabor rii cu
partenerii. Deci, jocul const din nl n uiri de procedee din care
rezult ac iuni de joc si nu procedee izolate.
n nv area procedeelor tehnice trebuie s Iorm m elevilor deprin-
deri motrice, stereotipuri dinamice aproIundate pn la automatizare,
degajnd astIel scoar a cerebral de conducerea detaliilor si dndu-i
posibilitatea juc torului de a se concentra n teren pe probleme de orien-
tare, de conducere a luptei cu adversarii si de colaborare cu partenerii,
ac ionnd astIel creator n situa iile spontane ap rute n joc.
Procesul de nv are si perIec ionare trebuie conceput dup
modelul jocului. Juc torul trebuie s cunoasc si s execute procedee
tehnice nl n uite nainte de intrarea n posesia mingii, n timpul
manevr rii ei, ct si ulterior acestei manevr ri.
Ca metode utilizate n procesul de predare a jocului de baschet
amintim urm toarele:
explica ia;
demonstra ia;
exersarea;
observa ia;
metoda jocurilor (dinamice, preg titoare);
utilizarea kinogramelor, IotograIiilor.
Recomand m urm toarea gradare metodic n nv are:
nv area prin exersare individual ;
nv area si perIec ionarea prin colaborare cu partenerii;
nv area si perIec ionarea n rela ie de adversitate.
n metodica nv rii si perIec ion rii tehnicii si tacticii jocului
de baschet recomand m urm toarea succesiune de exerci ii:
exerci ii pentru nv area procedeelor tehnice;
Universitatea SPIRU HARET
178
exerci ii cu structuri de procedee tehnice;
Iolosirea concursului pentru Iiecare procedeu tehnic n vede-
rea perIec ion rii execu iei tehnice;
exerci ii complexe pe teren si 1/1 teren cu colaborarea
partenerilor;
exerci ii simple cu adversar (pasiv, semiactiv, activ);
exerci ii complexe cu adversar;
exerci ii sub Iorm de jocuri dinamice;
ncadrarea exerci iilor tehnice n ac iuni tehnico-tactice indivi-
duale si colective (2-3 juc tori);
ncadrarea ac iunilor tehnico-tactice n sistem (atac si ap rare);
joc cu tem pe teren redus si pe tot terenul;
joc scoal ;
exerci ii speciIice pe posturi;
joc ntre grupe, clase.
Indica ii metodice generale:
durata temei din jocul de baschet n lec ia de educa ie Iizic :
10-15-20 minute;
utilizarea grupelor cu eIectiv mic, pentru asigurarea num rului
de repet ri;
exigen n execu ia corect a tehnicii si tacticii n nv are;
exerci ii sub Iorm de concurs;
staIete si jocuri de miscare;
temele s Iie men inute 6-8 lec ii;
utilizarea exerci iilor cu desI surare pe si teren;
joc la un panou sau bilateral, n Iiecare lec ie;
reguli simpliIicate de joc: angajare ntre doi, pasi, dublu
dribling, repunerea mingii din aIara terenului, greseala personal .
Semnele conven ionale Iolosite n jocul de baschet


Universitatea SPIRU HARET
179


5. BASCHETUL N LEC IA
DE EDUCA IE FIZIC N SCOAL





Activitatea de educa ie Iizic si sport, prin valen ele dale Iormative,
constituie un mediu bun de socializare a elevilor, deoarece integrarea lor
la aceast vrst ntr-un colectiv cum este grupa, clasa, echipa le dezvolt
personalitatea, ajutndu-i s se integreze mai usor n societate.
ntreaga activitate de educa ie Iizic este orientat de tendin ele
si orient rile metodologice moderne si pune n centrul activit ii sale
dezvoltarea personalit ii elevului potrivit posibilit ilor si dorin elor
acestuia.
F r a ignora importan a celorlalte categorii de exerci ii sau
discipline sportive, jocurile sportive oIer metode si mijloace speciIice
de instruire, capabile s stimuleze mai mult motiva iile interne ale
elevilor, cum ar Ii: combativitate, voin a, spiritul de echip , dorin a de
colaborare, emula ia.
Jocul de baschet realizeaz n totalitate obiectivele cadru ale
programei de educa ie Iizic , si anume:
dezvoltarea capacit ii motrice generale ale elevilor, necesare
desI sur rii activit ii sportive;
asimilarea procedeelor tehnice si a ac iunilor tactice speciIice
practic rii jocului de baschet de c tre elevi n scoal si n aIara
acesteia;
Iavorizarea ntre inerii si mbun t irii st rii de s n tate
conIorm particularit ilor de vrst si de sex ale elevilor;
dezvoltarea tr s turilor de personalitate Iavorabile integr rii
sociale.
Recunoasterea caracterului Iormativ al jocului de baschet si
oIicializarea sa ca mijloc al educa iei Iizice n programele moderne
determin cadrele didactice, proIesorii de educa ie Iizic s r spund cu
mai mult sim civic, proIesional si competen n realizarea Iondului
motrice speciIic, con inut n cadrul programei, dar si dep sirea acesteia
atunci cnd posibilit ile biomotrice ale copiilor o permit.
Universitatea SPIRU HARET
180
5.1. Baschetul n ciclul gimnazial
Obiective ae referin . Exemple ae activit i ae inv are
Clasa a V-a
1. Asimilarea procedeelor tehnice si a ac iunilor tactice speciIice
practic rii diIeritelor sporturi de c tre elevi, n scoal si n aIara acesteia.
Obiective ae referin Exemple ae activit i ae inv are
Ia sIrsitul clasei a V-a elevul
va Ii capabil:
Pe parcursul clasei a V-a se reco-
mand urm toarele activit i:
1.1. s aplice procedeele tehnice
si ac iunile tactice nsusite, n
structuri simple
- exersarea tehnicii Iiec rui
procedeu pn la nsusirea
mecanismului de baz ;
- exersarea de structuri tehnice
cuprinznd 1-2 procedee;
- exersarea ac iunilor tactice
individuale simple;
- aplicarea procedeelor tehnice
si ac iunilor tactice nsusite n
jocuri dinamice si preg titoare;
- staIete, ntreceri;
1.2. s realizeze ac iuni motrice
speciIice ramurilor de sport si s
se integreze n activit i desI -
surate sub Iorm de ntrecere
- participarea la ntreceri desI -
surate n lec ii, sub Iorm de jo-
curi dinamice, preg titoare si
staIete.
Con inuturi
Baschet
Proceaee tehnice folosite in atac:
prinderea, inerea si pasarea mingii cu dou mini de la piept,
de pe loc si urmat de deplasare;
oprirea ntr-un timp;
pivotarea prin p sire si ntoarcere;
dribling mediu;
aruncarea la cos cu dou mini de la piept;
aruncarea la cos din dribling.
Proceaee tehnice folosite in ap rare:
pozi ia Iundamental ;
deplas rile cu pasi ad uga i;
lucrul de bra e si jocul de picioare.
Universitatea SPIRU HARET
181
Ac iuni tactice folosite in atac:
demarcajul;
dep sirea.
Ac iuni tactice folosite in ap rare:
marcajul normal
Joc ae baschet cu aplicarea procedeelor nv ate, cu reguli adaptate:
joc 2 x 2; 3 x 3 la un panou;
5 x 5 la dou panouri.
Verificare yi apreciere
Evaluarea se Iace cu note de la 1 la 10.
1. Structura: dribling oprire pivotare pas cu dou mini de
la piept (nota maxim 8);
2. Joc 2 x 2 (pentru nota 10).
Sisteme de ac ionare
Obisnuirea cu mingea:
1. mingea peste pod
2. mingea prin tunel
3. transportul mingilor
Pasarea mingii:
1. prindere pas
2. iesire la minge prindere oprire pas
3.iesire la minge prindere oprire pivotare pas
4. pas de pe loc, urmat de deplasare
5. dribling oprire pas deplasare.
Dribling:
1. dribling de pe loc, cu mna dreapt si mna stng
2. dribling nainte din mers si usoar alergare, cu mna dreapt ,
cu mna stng
3. dribling cu varia ii de ritm
4. dribling oprire pas
5. dribling oprire pivotare - pas
6. dribling oprire aruncare la cos.
Aruncare la cos:
1. aruncare la cos, cu o mn de sus pentru b ie i si cu 2 mini de
la piept pentru Iete
2. prindere aruncare urm rire
3. prindere oprire aruncare urm rire
4. aruncare la cos din dribling.

Universitatea SPIRU HARET
182
Jocuri preg titoare:
1. cine ine mingea mai mult
2. joc I r dribling
3. mingea Irige
4. paseaz la num rul strigat.
Regulament:
1. angajare ntre doi
2. pasi
3. dublu dribling
4. greseala personal
5. repunerea mingii din aIara terenului.
Clasa a VI-a
1. Asimilarea procedeelor tehnice si ac iunilor tactice speciIice practi-
c rii diIeritelor sporturi de c tre elevi, n scoal si n aIara acesteia.
Obiective ae referin Exemple ae activit i ae inv are
Ia sIrsitul clasei a VI a, elevul
va Ii capabil:
Pe parcursul clasei a VI a, se
recomand urm toarele activit i:
1.1. s aplice procedeele tehnice
si tactice nsusite, respectnd
regulile cunoscute;
- executarea procedeelor nsusite
n structuri variate:
- jocuri preg titoare, concursuri,
ntreceri
1.2. s se integreze n activit ile
de practicare a ramurilor de sport
la nivelul clasei, scolii si n timpul
liber.
- ntreceri si concursuri cu reguli
adaptate, organizate n lec ii si la
nivelul scolii.
Con inuturi
Baschet
Proceaee tehnice folosite in atac:
prinderea, inerea si pasarea mingii cu dou mini de la piept
din deplasare
oprirea ntr-un timp
pivotare
dribling cu varia ii de ritm
aruncarea la cos de pe loc, cu o mn din Ia sau cu dou
mini de la piept
aruncarea la cos din dribling
Proceaee tehnice folosite in ap rare:
deplas ri speciIice n pozi ie Iundamental
lucru de bra e si jocul de picioare.
Universitatea SPIRU HARET
183
Ac iuni tactice folosite in atac:
demarcajul
dep sirea
p trunderea
Ac iuni tactice folosite in ap rare:
marcajul normal
marcajul agresiv.
Joc ae baschet cu aplicarea procedeelor nv ate si respectarea
regulilor Iault si dublu dribling:
2 x 2 si 3 x3 la un panou
5 x 5 la dou panouri.
Verificare yi apreciere
Evaluarea se Iace cu notare de la 1 la 10.
1. aruncare la cos din dribling (maxim nota 8)
2. joc 3 x 3 la un panou (pentru nota 10).
Sisteme de ac ionare
Obisnuirea cu mingea:
1. mingea c l toare
2. transport de mingi
3. staIete
Pasarea mingii:
1. pasa din deplasare
2. pasa din deplasare cu ncrucisare n dribling
3. pas din deplasare aruncare la cos de pe loc
4. pase din deplasare aruncare la cos din dribling
Dribling:
1. dribling cu varia ii de ritm
2. dribling printre jaloane
3. dribling cu schimbare de direc ie
4. dribling- pas - deplasare- dribling- aruncare la cos din dribling
Aruncare la cos:
1. aruncare la cos, cu o mn de pe loc sau cu dou de la piept
2. structuri de procedee tehnice
3. aruncare la cos din dribling.
Jocuri preg titoare:
1. pasa n ordine numeric
2. leapsa n dribling
3. cine nscrie mai multe cosuri din 10 arunc ri?
Regulament:
1. angajare ntre doi


Universitatea SPIRU HARET
184
2. pasi
3. dublu dribling
4. greseala personal
5. repunerea mingii din aIara terenului.
Clasa a VII-a
1. Asimilarea procedeelor tehnice si ac iunilor tactice speciIice diIe-
ritelor sporturi de c tre elevi, n scoal si n aIara acesteia.
Obiective ae referin Exemple ae activit i ae inv are
1.1. s integreze procedeele
tehnice nv ate n ac iuni tactice
simple.
Pe parcursul clasei a VI-a, se re-
comand urm toarele activit i:
1. nsusirea procedeelor tehnice
si ac iunilor tactice noi
- exersarea procedeelor tehnice
n structuri tehnico-tactice indi-
viduale si colective simple
- aplicarea procedeelor tehnice
si ac iunilor tactice n condi ii de
ntrecere cu reguli adaptate
1.2. s aplice eIicient cunostin ele
si deprinderile nsusite n practica-
rea global a ramurilor si probelor
sportive cu respectarea principale-
lor reguli.
- exersarea global a ramurilor sau
probelor sportive, cu adaptarea dis-
tan elor, eIectivelor, duratei si a
regulilor de practicare.
Con inuturi
Baschet
Proceaee tehnice folosite in atac:
pasa cu dou mini de la piept de pe loc si din deplasare (direct
si cu p mntul)
pasa cu o mn din dreptul um rului
oprirea ntr-un timp si pivotarea
dribling alternativ
aruncarea la cos din alergare
aruncarea din s ritur .
Proceaee tehnice folosite in ap rare:
deplas ri cu pasi ad uga i, nainte, napoi si lateral
misc ri speciIice de bra e si picioare
culegerea mingii de pe sol
scoaterea mingii din dribling.
Universitatea SPIRU HARET
185
Ac iuni tactice folosite in atac:
demarcajul
p trunderea
dep sirea
,d si du-te
Ac iuni tactice folosite in ap rare:
marcajul normal
marcajul agresiv
intercep ia.
Joc bilateral cu aplicarea regulilor: pasi, dublu dribling si Iault:
2 x 2 si 3 x 3, la un panou
5 x 5 la dou panouri.
Verificare yi apreciere
Evaluarea se Iace cu notare de la 1 la 10.
1. Structura: dribling pas deplasare aruncare la cos din
alergare (pentru maximum nota 8).
2. Joc 3 x 3 la un panou (pentru nota 10).
Sisteme de ac ionare
Obisnuirea cu mingea:
1. transport de mingi
2. staIete
3. exerci ii din scoala mingii
Deplas ri n teren:
1. lucru n oglind n pozi ie Iundamental
2. leapsa pe supraIa limitat .
Pasarea mingii:
1. pasa de pe loc, urmat de deplasare
2. pasa din deplasare
3. pasa cu schimb de locuri
4. pasa n structuri de procedee tehnice
Dribling:
1. dribling alternativ, nainte napoi
2. dribling cu varia ii de ritm
3. dribling printre jaloane
4. dribling cu schimb ri de direc ie.
Aruncare la cos:
1. aruncare la cos cu o mn de pe loc, recuperare
2. aruncare la cos din dribling
3. aruncare la cos din alergare
4. concurs de arunc ri la cos.
Universitatea SPIRU HARET
186
Jocuri preg titoare:
1. leapsa n dribling
2. cine paseaz mai mult pe supraIa limitat
3. ,dou zeci si unu
Joc de baschet cu tem :
1. aruncare la cos dup p trundere
2. aruncare la cos dup dep sire.
Regulament:
1. angajare ntre doi
2. pasi, dublu dribling
3. greseala personal
4. repunerea mingii din aIara terenului.
Clasa a VIII-a
1. Asimilarea procedeelor tehnice si a ac iunilor tactice speciIice prac-
tic rii diIeritelor sporturi de c tre elevi, n scoal si n aIara acesteia.
Obiective ae referin Exemple ae activit i ae inv are
Ia sIrsitul clasei a VIII -a, elevul
va Ii capabil:
pe parcursul clasei a VIII- a, se
recomand urm toarele activit i:
1.1. s Ioloseasc adecvat proce-
deele tehnice si ac iunile tactice
n condi ii de ntrecere
- repetarea unor structuri cu con i-
nuturi tehnico-tactice variate
- crearea si rezolvarea de situa ii
complexe prin ntreceri
1.2. s aplice eIicient cunostin ele
si deprinderile nsusite n practi-
carea global a ramurilor si probe-
lor sportive, cu respectarea regula-
mentului oIicial.
- concursuri si jocuri bilaterale
arbitrate
Con inuturi
Baschet
Proceaee tehnice folosite in atac:
pasa cu una si cu dou mini, ntre 2-3 juc tori, din deplasare,
cu si I r schimbarea locurilor
pasa lung de contraatac
dribling alternativ
oprirea n unu si doi timpi, urmat de pivotare
aruncarea la cos din alergare si din s ritur .
Proceaee tehnice folosite in ap rare:
pozi ia Iundamental si deplas rile speciIice
scoaterea mingii din dribling
Universitatea SPIRU HARET
187
smulgerea mingii de la adversar
capacul.
Ac iuni tactice folosite in atac:
demarcajul
p trunderea
dep sirea
recuperarea
,d si du-te
atacul cu asezare n semicerc
contraatacul
Ac iuni tactice folosite in ap rare:
marcajul adversarului
urm rirea la panou
intercep ia
replierea
sistemul de ap rare om la om
joc bilateral.
Verificare yi apreciere
Evaluarea se Iace cu notare de la 1 la 10.
1. pase-n trei, din alergare, cu schimb de locuri, cu aruncare la
cos din dribling (pentru maximum nota 8).
2. joc 3 la 3, pe tot terenul (pentru nota 10).
Sisteme de ac ionare
Obisnuirea cu mingea
1. exerci ii din scoala mingii
2. staIete
Deplas ri n teren:
1. leapsa n perechi
2. structuri de procedee I r minge
Pasarea mingii:
1. pasa de pe loc, urmat de deplasare
2. pasa din deplasare
3. pasa cu schimb de locuri n 2 si 3 elevi.
Dribling:
1. dribling alternativ
2. dribling cu varia ii de ritm
3. dribling cu schimb ri de direc ie
Aruncare la cos:
1. aruncare la cos de pe loc recuperare
2. aruncare la cos din dribling
Universitatea SPIRU HARET
188
3. aruncare la cos din alergare
4. aruncare la cos din s ritur .
Jocuri preg titoare:
1. concurs de pase pe supraIa limitat
2. concurs de arunc ri la cos
3. leapsa n dribling
Joc de baschet cu tem :
1. aruncare dup p trundere, dep sire
2. aruncare la cos din s ritur dup ,d si du-te
3. aruncare dup contraatac valoreaz 4 puncte.
Regulament:
1. angajare ntre doi
2. greseala personal
3. pasi, dublu dribling
4. 3,5,8 secunde.
5.2. Metodica utiliz rii jocurilor de miycare
n nv area jocului de baschet
Jocul de miscare este o variant a activit ii de joc avnd la baz
diIerite ac iuni motrice, motivate de o tem , respectnd anumite reguli
si urm rind atingerea unui scop precis. Ac iunile motrice au componen-
tele: alergarea, aruncare, s ritura, executate cu indici de vitez , ac iuni
ce vizeaz deprinderi speciIice diIeritelor ramuri sportive, toate execu-
tate n diIerite Iorma ii.
Jocul este principalul mijloc prin care copilul descoper via a
din jurul s u si astIel el nu constituie o simpl distrac ie. Prin joc
copilul nva culorile, Iorma si nsusirile materiei, raporturile spa iale,
cunoaste plantele, animalele, via a celor adul i, dar aceast cunoastere
se desI soar ntr-o Iorm accesibil si interesant pentru copii.
Jocul creeaz condi iile cele mai Iavorabile pentru dezvoltarea
copilului sub toate aspectele. n timpul jocului i se dezvolt Iacult ile
intelectuale: gndirea, aten ia, spiritul de observa ie, si mbog este
limbajul, si dezvolt personalitatea si i educ voin a.
Cu ajutorul jocurilor dinamice, Iorm m la elevi cunostin e,
priceperi si deprinderi motrice de baz si dezvolt m, n acelasi timp,
calit i motrice necesare n via a de rela ie, toate acestea ntr-o Iorm
pl cut si usor accesibil .
n domeniul educa iei Iizice si sportului, consider c este
principal urm toarea clasiIicare:
Universitatea SPIRU HARET
189
jocuri de miscare (jocuri dinamice);
jocuri preg titoare pentru jocurile sportive;
jocuri sportive.
Jocul dinamic trebuie s contribuie la (sarcini):
1. Formarea si perIec ionarea deprinderilor motrice de baz ,
aplicative si speciIice ramurilor sportive.
2. Dezvoltarea calit ilor motrice.
3. Formarea si dezvoltarea calit ilor psihice (ini iativ , voin ,
st pnire de sine, r spundere personal , perseveren , curaj).
Multitudinea sarcinilor jocurilor dinamice si multitudinea
Iormelor acestora impune o ordonare a lor pe baza unor criterii, pentru
a putea Ii mai judicios n elese si Iolosite.
Practica si literatura de specialitate stabileste mai multe criterii
de clasiIicare: unele legate de Iorma jocului, altele de con inutul
jocului, altele de eIectivul de joc sau anotimpul n care se practic .
Pentru realizarea sarcinilor, n alegerea jocurilor dinamice,
trebuie s se ndeplineasc urm toarele cerin e:
s se in cont de sarcinile jocului;
locul jocului de miscare n lec ia de educa ie Iizic (prima
verig , verigile tematice);
vrsta juc torilor si particularit ile morIo-Iunc ionale si
psihice ale copiilor cu care se lucreaz ;
nivelul dezvolt rii si preg tirii Iizice a copiilor, starea de s n -
tate;
particularit ile de sex;
condi iile materiale privind locul de desI surare si inventarul
de materiale de care dispunem;
condi iile atmosIerice, dac se lucreaz n aer liber.
Respectnd aceste cerin e, alegerea jocului trebuie s asigure
accesibilitatea copiilor si, n acelasi timp, trebuie s trezeasc interesul
elevilor.
Pentru o mai bun desI surare a jocului, trebuie s se in cont
de urm toarele:
1. Asigurarea condi iilor materiale necesare desI sur rii jocului.
Inventarul trebuie s cuprind urm toarele materiale: cercuri, mingi de
cauciuc de toate m rimile, mingi de baschet, handbal, Iotbal, volei,
oin ; s cule i cu nisip de diIerite m rimi, bastoane, corzi, m ciuci,
stegule e, Ianioane, esarIe, benzi colorate, pieptare, numere.
Materialele de joc trebuie s ndeplineasc urm toarele condi ii:
s Iie n stare de Iolosin (curate)
Universitatea SPIRU HARET
190
s Iie din punct de vedere al dimensiunilor si greut ii cores-
punz toare vrstei elevilor
s Iie n num r corespunz tor jocului ales.
2. Preg tirea locului de joc implic att respectarea condi iilor
igienice, ct si amenajarea acestuia corespunz tor cu cerin ele jocului.
3. Metodica organiz rii colectivului pentru joc.
Prin organizarea colectivului se n elege asigurarea Iorma iilor
care vor desI sura jocul. n cazul n care jocul ales necesit mp r irea
colectivului pe echipe, o bun organizare a echipelor presupune ca:
echipele s Iie egale ca num r
s Iie egale ca valoare biomotric
echipele s Iie egale sub aspectul bagajului de deprinderi motrice.
Ca modalit i de Iormare a echipelor, se pot Iolosi urm toarele:
prin num r toare
prin alegere de c tre c pitan
prin numire de c tre proIesor
prin probe de veriIicare.
4. Explicarea si demonstrarea jocului.
Explica iile vor Ii date dup ce colectivul a Iost asezat n Iorma-
ia n care urmeaz s se desI soare jocul. Demonstrarea jocului tre-
buie s se Iac n mod corespunz tor cu particularit ile de vrst .
AstIel, la ciclul primar se vor da explica iile concomitent cu demon-
stra ia, deoarece copiii nu pot s -si reprezinte ac iunile numai pe baza
explica iilor. Ia vrsta scolar mijlocie (ciclul gimnazial), demons-
tra ia va urma explica iei numai dac jocul este mai complicat.
5. Conducerea jocului de c tre proIesor presupune urm rirea
atent de c tre acesta a desI sur rii jocului, pentru a putea observa
corectitudinea execu iei elevilor si respectarea regulilor. El trebuie s
Iie impar ial n stabilirea rezultatelor si s asigure disciplina elevilor n
joc (aceasta nsemnnd respectarea regulilor si cerin elor jocului).
6. Dozarea eIortului n joc nseamn stabilirea cerin elor n
raport cu: particularit ile de vrst si sex ale elevilor, nivelul de
dezvoltare Iizic al acestora, cantitatea de eIort Iizic si intelectual
depus anterior lec iei de educa ie Iizic .
Gradarea eIortului se poate realiza prin urm toarele m suri
metodice:
m rirea sau micsorarea supraIe ei de joc n Iunc ie de num rul
de participan i, de vrsta si sexul acestora (m rirea treptat a distan ei
pentru staIete);
Universitatea SPIRU HARET
191
m rirea duratei jocului
m rirea num rului de obstacole sau a sarcinilor de ndeplinit
pe parcursul jocului
simpliIicarea sau complicarea regulilor de joc si m rirea
num rului acestora
schimbarea Iorma iei de lucru.
7. ncheierea jocului se va Iace prin stabilirea de c tre proIesor a
,cstig torilor, anun nd punctajul Iinal si, de asemenea, va Iace o
analiz a comport rii elevilor.
n organizarea jocurilor cu copiii, trebuie s se aib n vedere
Iaptul c elevii sunt interesa i pentru aceast activitate, iar proIesorii
trebuie s le dea satisIac ie prin crearea n permanen a noului n joc.
Abordnd clasiIicarea jocurilor de miscare n lec ia de educa ie
Iizic cu tem (con inut) din baschet, avem:
1. jocuri pentru dezvoltarea calit ilor motrice necesare practic rii
jocului de baschet
2. jocuri pentru nv area si perIec ionarea deprinderilor motrice
speciIice jocului de baschet.
Exerci ii sub form ae concurs ,i focuri preg titoare
pentru calit i motrice
Jocuri preg titoare pentru dezvoltarea vitezei:
i leapsa;
i al treilea Iuge;
i soarecele si pisica;
i cursa n cerc;
i sarpele si prinde coada;
i ultimul alearg n Ia ;
i de-a prinselea cu ajutor;
i n vodul si pescarii;
i staIeta n zigzag;
i staIeta cu alergare;
i cursa pe numere;
i cursa n trei picioare;
i mingea n cerc;
i mingea n suveic ;
i de-a prinselea cu ghemuire;
i alb-negru;
i de-a prinselea cu ajutor;
Universitatea SPIRU HARET
192
i buche elele
i crabii si creve ii;
i drum lung;
i cursa spate n spate;
i ulii si porumbeii;
i ocup locul.
Jocuri preg titoare pentru dezvoltarea Ior ei (picioare - bra e):
i lupta cocosilor;
i staIeta cu coarda;
i undi a (,cercul zbur tor);
i staIet cu s rituri ntr-un picior din cerc n cerc;
i ,sare b ul;
i podul;
i s ritur pe dou picioare n cerc;
i trenul s lt re ;
i s ritura n n l ime;
i s rim peste b ;
i cine arunc mai departe;
i mingea rostogolit n cerc;
i inta rostogolitoare;
i vn torii si ra ele;
i atacul cet ii;
i ochitorii;
i elibereaz ,prizonierii;
i cercul zbur tor;
i releu de s rituri;
i ocheste mingea;
i roaba;
i cursa n spate (gemenii).
Jocuri pentru dezvoltarea ndemn rii si rezisten ei:
i mingea peste pod;
i mingea prin tunel;
i ,unda;
i ,surubul;
i soseta;
i mingea c l toare;
i sem natul si culesul mingilor;
i mingea la int ;
i dribling printre jaloane;
Universitatea SPIRU HARET
193
i staIeta cu dribling;
i staIeta cu dribling cu dou mingi;
i mingea la c pitan;
i cursa pe numere cu dribling;
i staIet cu mingea rostogolit ;
i leapsa pe perechi;
i leapsa cu dribling pe supraIa limitat ;
i ,cine ine mingea mai mult?;
i joc 3 x 3, 4 x4, 5 x 5 pe si pe tot terenul, I r dribling;
i joc 5 x 5 pe tot terenul, I r dribling.
Jocuri pentru preg tirea tehnic
Jocuri pentru miscarea n teren:
i staIet cu alergare, deplasare prin s rituri, din diIerite pozi ii:
stnd cu Ia a, cu spatele la direc ia de deplasare, asezat cu Ia a sau cu
spatele spre direc ia de deplasare, asezat cu picioarele ncrucisate cu
bra ele n diIerite pozi ii, culcat Iacial sau dorsal, lateral pe 5, 10, 15 metri;
i staIet cu pas ad ugat nainte, pe distan a de 5-10-15 metri;
i staIet cu pas ad ugat lateral, napoi, pe distan a de 5-10-
15 metri;
i concurs cu deplasare n pozi ie Iundamental cu pas ad ugat
lateral ntre dou linii paralele, la o distan de 3-4 metri, contracrono-
metru;
i staIete combinate cu structuri de elemente tehnice I r minge;
i leapsa n doi, pe perechi;
i leapsa n grup;
i cursa n cerc;
i plasa;
i lan ul;
i de-a prinselea cu ncrucisare;
i de-a prinselea cu ajutor;
i prinde-l pe cel cu minge;
i sarpele si prinde coada;
i buche elele;
i alung -l pe al treilea.
Jocuri preg titoare pentru pase:
i mingea la c pitan n linie, n sir, n semicerc, n cerc;
i suveic simpl ;
i ap r si atac ;
Universitatea SPIRU HARET
194
i vn torii si ra ele;
i joc de pase n doi;
i mingea n cerc;
i atinge mingea;
i cine arunc mai departe?;
i atacul cet ii;
i elibereaz prizonierii;
i hustiuluc;
i paseaz la numele strigat;
i paseaz la num rul strigat;
i paseaz n ordine numeric ;
i mingea salveaz ;
i octogonul;
i caruselul;
i mingile n zigzag;
i mingea n doi;
i concurs de pase n 2,3,4, contratimp, sau se Iixeaz un
num r de pase (20-30)
Jocuri preg titoare pentru dribling
i staIete cu dribling pe teren si pe tot terenul:
i cu mna dreapt dus-ntors;
i cu mna stng dus-ntors;
i cu mna dreapt dus, cu mna stng ntors;
i dribling nainte cu Ia a napoi cu spatele;
i dribling nainte cu spatele napoi cu Ia a;
i dribling printre jaloane;
i dribling cu schimbare de direc ie cu trecerea mingii prin
Ia , pe la spate, printre picioare, cu piruet ;
i dribling cu varia ii de ritm;
i staIete cu dribling cu dou mingi:
xnainte si napoi cu impulsii simultane;
xnainte si napoi cu impulsii alternative;
xalergare numai cu Ia a la direc ia de deplasare cu cele
dou variante de mpingere a mingii n sol;
i ocoleste cercul;
i staIeta baschetbalistului;
i dribleaz si opreste-te la semnal;
i cursa pe numere;
i mingea pe c rare.
Universitatea SPIRU HARET
195
Jocuri preg titoare pentru arunc rile la cos:
i concurs ,Cine nscrie mai repede 3,5,10 cosuri?;
i cel mai bun din 5,10 arunc ri libere;
i oblig -l s nscrie!;
i cel mai bun din trei procedee;
i cel mai bun din cinci pozi ii;
i cine reuseste 2,3 cosuri consecutive, mai repede?;
i care echip nscrie mai repede 10 cosuri?;
i turul panourilor;
i nu l sa mingea s cad (arunc ri din dribling, de pe loc)!;
i meduza;
i cercul rotativ;
i criss-cross cu nscrierea a 3,4 cosuri din ct mai pu ine
lungimi de teren;
i ,21;
i ,33.
Jocuri pentru preg tirea tactic
Joc 1 x 1 pe si pe tot terenul
Joc 2 x 2 cu tem :
i la un panou, la panourile laterale;
i I r dribling, cu dribling, cu un singur dribling, cu dou
driblinguri;
i cu dep sire;
i cu p trundere;
i cu ,d si du-te! ;
i cu recuperare la aruncarea proprie;
i cu marcaj agresiv pe si pe tot terenul.
Joc 3 x 3 cu aceleasi teme de la jocul 2 x 2.
Joc 4 x 4 pe tot terenul (idem joc 2 x 2):
i cu contraatac cu dribling;
i cu pas direct la vrI;
i cu pas la intermediar.
Joc 5 x 5 cu teme:
i se arunc la cos dup realizarea unei structuri de procedee
tehnice;

i cosul nscris din dep sire, p trundere, ncrucisare, valoreaz
4,5 puncte;
i cine nscrie pe contraatac, beneIiciaz de un atac pozi ional;
Universitatea SPIRU HARET
196
i cu tem pentru ap rare;
i cu tem de contraatac;
i cu tem de atac pozi ional: se arunc la cos dup 3-4 pase;
i joc I r dribling;
i joc cu ap rare agresiv pe teren si retragere n zon .
5.3. Preg tirea echipei reprezentative ycolare
pentru ycoala general
Organizarea si con inutul lec iilor extracurriculare trebuie s
asigure posibilit ile tehnico-tactice de practicare a jocului de baschet,
n vederea depist rii ulterioare a celor mai talentate elemente pentru
Iormarea echipelor competitive scolare, dar si orientarea elevilor c tre
sportul de perIorman .
Acest proces de instruire, ca orice activitate cu obiective bine
conturate, trebuie s Iie organizat si planiIicat sistematic si progresiv
(clasele a V- a, a VI a si a VII a, a VIII -a), respectnd particulari-
t ile de vrst si sex ale elevilor.
Ini iativa, atitudinea activ de participare la diIerite ac iuni
extrascolare, cooperarea si conlucrarea, optimismul si entuziasmul,
cinstea si corectitudinea, spiritul de disciplin , dorin a de aIirmare si
continu autodep sire sunt cerin e ce revin sistemului educa ional n
ansamblul s u si, respectiv, educa iei Iizice si sportive n cadrul
organizat al scolii.
n acest amplu proces, un rol hot rtor revine proIesorului. Prin
munca si comportarea lor, proIesorii de educa ie Iizic trebuie s Iac
dovada unui nalt spirit de r spundere si preg tire proIesional , de
pasiune si devotament Ia de misiunea ce le este ncredin at n ampla
ac iune de Iormare si educare a tinerelor genera ii.
Iec iile cu grupele ,op ionale si ,extracurriculare se desI -
soar sub Iorma lec iilor de antrenament si au drept scop Iinal capa-
citarea elevilor cu priceperi si deprinderi speciIice jocului de baschet,
necesare activit ilor competi ionale la nivelul scolii si campionatelor
scolare.

Cerin a de baz a activit ii sportive la nivelul scolii este alc -
tuirea echipei reprezentative scolare, selec ia elevilor pentru aceast
activitate competi ional .
Universitatea SPIRU HARET
197
ntruct condi iile de selec ie sunt Ioarte diIerite si particulare
Iiec rei scoli sau liceu, consider m c urm toarele criterii stau la baza
cerin elor selec iei, indiIerent de scoal :
1. Asigurarea unei medii ridicate a staturii echipei:
4-6 juc tori din componen a echipei vor Ii Ioarte nal i; dintre
acestia, 2-3 se vor situa la nivelul celor mai nal i elevi din scoal ;
8-10 juc tori vor Ii selec iona i pe criteriul motricit ii gene-
rale si speciIice, n urma probelor de control.
2. n componen a echipei este necesar s Iie cuprinsi:
8-9 juc tori care s constituie Iorma ia de baz a reprezenta-
tivei;
5-6 juc tori de perspectiv , care-i vor nlocui pe cei care vor
pleca anul urm tor n alt esalon (al baschetului) scolar.
3. Pentru ocuparea posturilor n cadrul echipei, recomand m
urm toarea orientare:
3 juc tori pivo i dintre care: 2 juc tori ,gigan i pentru vrsta
respectiv care s poat juca n apropierea cosului, cu sarcini de
Iinalizare si recuperare;
2 juc tori nal i, cu mobilitate care s dubleze pe primii doi cu
sarcini speciIice postului extrem si centru;
4 juc tori extreme, dintre care: 2 juc tori cu dublu proIil
(extrem col pivot sau extrem col - centru), buni recuperatori,
buni Iinalizatori de la semidistan si distan , Ioarte buni ap r tori,
juc tori la intercep ie, cu particip ri pe contraatac;
5 juc tori Iundasi, dintre care:
i 3 juc tori cu joc oIensiv, buni arunc tori de la distan si
semidistan , activi pe contraatac, Ioarte buni ap r tori;
i 2 juc tori coordonatori, cu rapiditate, suple e, caracter
critic n gndire, cu Ioarte bun motricitate, ndeosebi n dribling,
agresivi n jocul din ap rare.
Selec ia
Prezent m mai jos tabele cu date antropometrice orientative,
pentru selec ia elevilor n echipa reprezentativ scolar din
gimnaziu:
Universitatea SPIRU HARET
198
Tabelul nr. 1. M sur tori antropometrice pentru elevii ae gimna:iu
(orientative in selec ie)
B ie i Fete Clasa
Statur Greutate Statur Greutate
a V-a 1,55/1,60 cm 40/45 kg 1,55/1,60 cm 40/50 kg
a VI-a 1,55/1,68 cm 40/45 kg 1,60/1,70 cm 45/55 kg
a VII-a 1,70/1,78 cm 55/60 kg 1,68/1,75 cm 55/65 kg
a VIII-a 1,75/1,85 cm 60/70 kg 1,75/1,80 cm 60/70 kg

Tabelul nr. 2. Motricitatea elevilor: (b ie i)
pentru selec ia in echipa repre:entativ
Clasa Vitez
(50 m)
Detent Abdomen Flot ri Rezisten
800/1000 m
a V-a 7,1 s 26 cm 30 8 3`30
a VI-a 8,2 s 28 cm 35 10 3`20
a VII-a 8,8 s 38 cm 40 12 4`05
a VIII-a 8,8 s 48 cm 45 14 4`00

Tabelul nr. 3 Motricitatea elevilor (fete)
pentru selec ia in echipa repre:entativ
Clasa Vitez
(50 m)
Detent Abdomen Flot ri Rezisten
800/1000 m
a V-a 7,3 s 26 cm 28 4 3`00
a VI-a 8,3 s 27 cm 33 6 3`10
a VII-a 8,6 s 35 cm 38 8 4`10
a VIII-a 8,8 s 40 cm 40 10 4`15

Modelul jocului
Se va folosi contraatacul ain orice situa ie ae recuperare a
mingii, care permite reali:area aep ,irii numerice 2 x 1, 3 x 1 ,i 3 x 2
,i atacul rapia in rela iile 2 x 2, 3 x 3 ,i 4 x 4.
n atacul organizat, se va Iolosi atacul cu un juc tor centru 2-1-2,
41 cu juc tor pivot sau atacul 1-3-1 cu juc tor centru si pivot, n
Iunc ie de componen a echipei.
Obiectivele instruirii
1. Dezvoltarea Iizic armonioas , concomitent cu dezvoltarea
calit ilor motrice de baz .
2. nv area unor procedee tehnice si ac iuni tehnico-tactice noi
si perIec ionarea celor nsusite anterior.
Universitatea SPIRU HARET
199
3. AproIundarea cunoasterii regulamentului de joc.
4. nsusirea cunostin elor teoretice, legate de sistemele de joc
pentru atac si ap rare, stabilite pentru echip .
5. nsusirea cunostin elor legate de realizarea nc lzirii pentru
,antrenament si joc.
6. nsusirea elementelor caracteristice activit ii independente n
timpul liber, n scopul mbun t irii preg tirii speciIice.
7. Realizarea leg turii permanente cu Iamilia.
Con inutul instruirii
A. Preg tirea fi:ic
1. Exerci ii pentru dezvoltare Iizic armonioas din atletism,
gimnastic acrobatic :
exerci ii cu caracter selectiv pentru grupe si lan uri musculare;
exerci ii pentru nt rirea articula iilor: degetelor, gleznelor,
pumnilor si genunchilor;
exerci ii pentru dezvoltarea sim ului echilibrului si a orient rii
spa io-temporale.
2. Exerci ii pentru dezvoltarea vitezei sub toate Iormele de
maniIestare.
3. Exerci ii pentru dezvoltarea ndemn rii cu accent pe ritm,
amplitudine, direc ie, distan , unghi, ambidextrie, lateralitate.
4. Exerci ii pentru dezvoltarea Ior ei:
exerci ii pentru dezvoltarea Ior ei explozive (detenta): F-V;
exerci ii cu ngreuieri (haltere mici, gantere, mingi medicinale);
exerci ii cu greut i mici n regim de vitez :
i pentru bra e, pn la 25 din puterea maxim ;
i pentru picioare, pn la 35 din puterea maxim ;
i exerci ii de cedare nvingere (de sus- jos- sus): 3-5 s rituri
cu atingerea punctului maxim, s rituri la coard , exerci ii cu desprindere
pe 1 si 2 picioare, pe vertical , exerci ii mixte izometrice si izotonice.
5. Exerci ii pentru dezvoltarea rezisten ei:
exerci ii pentru dezvoltarea capacit ii aerobe, cu durata 3-5
minute, cu pauze egale cu eIortul sau mai mici;
exerci ii pentru dezvoltarea capacit ii anaerobe;
exerci ii cu durata 6-10 secunde, pauze pn la revenirea
marilor Iunc iuni (F.C.);
exerci ii similare cu durata unor Iaze de joc, 6-7 minute cu
pauz de 3-4 minute, cu secven e de atac si ap rare (rela ia 1 contra 1,
2 contra 2, pe tot terenul).
Universitatea SPIRU HARET
200
B. Preg tirea tehnic
Perfec ionarea procedeelor tehnice fundamentale:
ae atac
i aruncarea la cos de pe loc, din dribling, din alergare si din
s ritur , driblingul n vitez speciIic contraatacului, cu schimb ri de
direc ie: cu trecerea mingii prin Ia , pe la spate, printre picioare, cu
piruet , cu varia ii de ritm pentru realizarea dep sirii;
i oprirea, pivotarea si protec ia mingii;
i prinderea mingii din dribling si din pas ;
i pase din deplasare cu una si dou mini.
ae ap rare
i deplas rile n pozi ie Iundamental , speciIice jocului I r
minge;
i marcaj normal si agresiv;
i scoaterea mingii din dribling;
i ,capacul
nv area de noi procedee:
in atac
i pasarea de la locul prinderii mingii, pasarea cu o mn de
jos, din lateral, napoi peste um r, pe la spate de pe loc si din deplasare;
i voleibolarea mingii cu dou mini de pe loc si din deplasare,
cu trimiterea mingii c tre cos sau partener;
i nv area procedeelor tehnice speciIice posturilor: pivot,
extrem , Iundas oIensiv, pivot extrem , centru, pivot centru;
in ap rare
i voleibolarea cu dou mini, utilizat la ac iunea de recuperare.
C. Preg tirea tactic
Preg tirea ac iunilor tehnico-tactice de atac yi ap rare nv ate
anterior
nv area de ac iuni tehnico-tactice noi:
in atac
i nv area blocajului si a iesirii din blocaj;
i nv area ncrucis rii simple;
i nv area ncrucis rii duble pe juc tor Iix (centru);
i nv area contraatacului cu prima pas la intermediar pe
margine si a doua pe centru terenului;
i nv area sistemului de atac 2-1-2, cu juc tor centru; 1-3-1
sau 4 1.

Universitatea SPIRU HARET
201
in ap rare
i nv area schimb rii de adversar;
i nv area marcajului dublu (capcana) la juc torul cu minge;
i nv area marcajului n inIerioritate numeric ;
i nv area blocajului deIensiv colectiv si realizarea triun-
ghiului de s ritur la recuperare;
i nv area sistemului de ap rare agresiv om la om pe tot
terenul, cu marcaj la intercep ie, cu aglomerare, schimbare de adversar
si marcaj dublu.
ntreaga activitate de preg tire pe care proIesorul o desI soar
cu elevii selec iona i n echipa reprezentativ scolar trebuie s Iie
orientat c tre activitatea competi ional scolar .
Conducerea jocului de pe margine de c tre proIesor trebuie
considerat ca o contribu ie nsemnat n adaptarea planului tactic.
Prezent m cteva dintre aspectele constante ce trebuie s stea n
aten ia proIesorului n timpul jocului:
dinamica evolu iei scorului, concretizat prin eIicien a jocului;
atacul si randamentul acestuia (de ce nu se nscriu puncte?
cine nu Iinalizeaz ? si de ce?);
ap rarea si randamentul acesteia;
randamentul individual;
pierderea posesiei mingii si cauzele care o determin : pasele
gresite, controlul slab;
sl birea preg tirii Iizice a echipei sau a liderului acesteia pentru a
se solicita minut de ntrerupere sau schimbarea juc torului obosit;
instabilitatea psihologic a unora dintre juc tori care poate
inIluen a asupra randamentului echipei.
Recomand m a se cere minut de ntrerupere ori de cte ori
echipa poate Ii ajutat de proIesor, si anume:
cnd adversarul are o suit de cosuri reusite;
cnd echipa proprie nu respect tactica de joc;
cnd se impune schimbarea tacticii de joc;
cnd propria echip este surprins de ritmul de joc impus de
adversar.
Fiecare joc reprezint o veriIicare a muncii de preg tire desI surat
de proIesor cu elevii s i. Analiza jocurilor desI surate reprezint o parte
integrant a procesului instructiv-educativ desI surat si de aceea
proIesorul are obliga ia s in o eviden ct mai precis a comport rii
elevilor s i n cadrul tuturor jocurilor sus inute de echipa scolii.
Universitatea SPIRU HARET
202


6. COMPETI IILE DE BASCHET



6.1. Organizarea competi iilor de baschet
Sistemul de organizare si desI surare a competi iilor de baschet
din ara noastr are un proIund caracter dinamic, Iiind ndreptat spre
cuprinderea unor mase ct mai largi de tineri n practicarea regulat a
acestui joc sportiv, stimulnd ini iativa creatoare a proIesorilor de
educa ie Iizic , a antrenorilor si sportivilor.
Competi iile sportive desI surate la diIerite niveluri pot Ii
organizate sub dou Iorme: amicale si oIiciale.
Competi iile amicale sunt de mai multe Ieluri:
competi ii de antrenament;
competi ii de veriIicare;
competi ii de selec ie (jocuri de trial) ;
competi ii demonstrative.
Competi iile oficiale le mai ntlnim si sub denumirea de campio-
nate si au urm toarele Iorme:
campionate pe categorii;
campionate de caliIicare;
campionate cu caracter de cup ;
campionate cu handicap.
Competi iile cu handicap se organizeaz atunci cnd echipele
participante prezint valori diIerite. Pentru echilibrarea Ior elor echi-
pelor participante si pentru reusita competi iilor se acord un num r de
puncte (cosuri) n plus echipelor mai pu in valoroase.
Orice Iorm de competi ie sau campionat se poate desI sura
dup dou sisteme de disputare: eliminatoriu si turneu.
F.I.B.A. si Iedera iile na ionale ale celor peste 200 de ri aIiliate
organizeaz competi ii cu caracter oIicial la nivel na ional si interna ional.
Baschetul este prezent la cel mai nalt nivel competi ional:
Jocurile Olimpice. Sunt organizate, de asemenea, att la masculin, ct
si la Ieminin Campionate Mondiale, Europene.
Universitatea SPIRU HARET
203
n alegerea sistemului de disputare trebuie s se in seama de:
num rul echipelor participante;
nivelul de preg tire al echipelor;
locul de desI surare;
timpul alocat competi iei;
r spndirea teritorial .
Pe lng cele dou sisteme sus-numite se mai practic si sistemul
mixt, variant ce Ioloseste ambele sisteme: eliminatoriu si turneu. Se
Ioloseste cnd particip un num r Ioarte mare de echipe r spndite pe
zone geograIice ndep rtate.
Sistemul plav-off reprezint cea mai modern Iorm de desI surare
a unei Iinale de competi ie, indiIerent de sistemul adoptat de caliIicare a
echipelor n Iaza anterioar .
Orice competi ie sportiv trebuie s se organizeze n baza unui
regulament care precizeaz condi iile de desI surare. Regulamentul de
desI surare trebuie s cuprind :
Titlul competi iei
Scopul
Cine conduce si organizeaz (directorul competi iei, componen a
comisiei tehnice, comisia de propagand , comisia de validare a partici-
pan ilor, comisia medical si administrativ )
Data si locul desI sur rii
Programul competi iei
Participan ii, termenul de nscriere si condi iile de participare
Condi iile de stabilire a rezultatelor si premiile
6.2. Ao iuni de regulament
Mingea ae baschet trebuie s Iie sIeric , alc tuit dintr-o anvelop
de piele, cauciuc sau material sintetic, de culoare portocalie. Are
circumIerin a de: 75-78 centimetri si o greutate de 567-650 grame.
Regula payilor
,Pasi sau avansarea cu mingea (n interiorul terenului de joc)
este miscarea picioarelor, n orice direc ie, n timp ce mingea este
inut n mn , prin ridicarea de pe sol a piciorului pivot (a se vedea ce
este pivotarea). ,Pasii se sanc ioneaz cu pierderea posesiei mingii
care revine adversarului si o repune n joc dina aIara terenului de la
locul inIrac iunii.

Universitatea SPIRU HARET
204
Regula driblingului
Un aribling ncepe in momentul cana un fuc tor are controlul
mingii ,i o arunc , o love,te sau o rostogole,te pe sol, aup care o
reatinge ain nou inainte ca ea s fie atins ae alt fuc tor.
Un dribling se termin n momentul n care un juc tor atinge
simultan mingea cu ambele mini sau cnd re ine mingea cu una sau
cu ambele mini. Dublu dribling se sanc ioneaz cu pierderea posesiei
mingii care este repus n joc de echipa advers de la locul inIrac iunii
din aIara terenului.
Regula celor 3 secunde
Dac o echip are controlul mingii pe teren ,i cronometrul este
in func iune, un fuc tor al acelei echipe nu poate r mane pentru mai
mult ae 3 secunae consecutive in :ona ae restric ie aavers . Dac
echipa este sanc ionat cu ,3 secunae` pierae posesia mingii, iar
focul se reia iaentic la cele aou infrac iuni ainainte pre:entate.
Greyeala personal Iace parte din inIrac iunile sanc ionate prin
regulament: este interzis oric rui juc tor de a provoca contacte
personale n timpul jocului. Arbitrii sunt cei care decid cnd s-a
produs inIrac iunea. Echipa lezat va repune mingea n joc din aIara
terenului, de la linia cea mai apropiat locului unde s-a comis greseala.
Terenul ae foc ,i instala iile

Dimensiunile terenului de baschet
Universitatea SPIRU HARET
205

Dimensiunile supraIe elor de arunc ri libere



Dimensiunile panourilor de baschet
Universitatea SPIRU HARET
206

Dimensiunile cosului de baschet


Universitatea SPIRU HARET
207


BIBLIOGRAFIE






Albulescu Valentin, Baschet. Mic enciclopeaie, Editura Sport
Turism, Bucuresti, 1981.
Anderson Bob, Le stretching, Ed. Solar, Paris, 1983.
Colibaba, Dumitru-Evule , Bota Ioan, Jocuri sportive. Teorie ,i
metoaic , Editura Aldin, Bucuresti, 1998.
Dragnea Adrian, Bota Aura, Teoria activit ilor motrice, Editura
Didactic si Pedagogic , R.A., Bucuresti, 1999.
Dr gan Ion, Ergofi:iologie. Dirifarea meaical a antrenamentului,
Editura Universitatea Ecologic , Bucuresti, 1999.
Drjan Constantin, Baschet. Metoaica instruirii funiorilor, Editura
Funda iei Romania ae Maine, Bucuresti, 1998.
Epuran Mihai, Horghidan Valentina, Psihologia eauca iei fi:ice,
ANEFS, Bucuresti, 1994.
Gheorghe Daniel, Teoria antrenamentului sportiv, Editura Funda iei
Romania ae Maine, Bucuresti, 2005.
Hrisc Aristeia, Predescu Teodora, Drjan Constantin, Baschet la
copii ,i funiori, Editura Sport Turism, Bucuresti, 1985.
Manno Renato, Les bases ae Lentrainement sportif, Edition Revue EPS,
Paris, traducere n SDP. NR. 371-374, CCPS, Bucuresti, 1992.
Milea Nicolae, Stuaiu experimental privina imbun t irea capacit ii
motrice a elevilor prin folosirea metoaelor ae instruire ain focurile
sportive in lec ia ae eauca ie fi:ic . Tez de doctorat, Bucuresti,
2002.
Moan Alina Daniela, Preg tirea fi:ic in focul ae baschet, Editura
PRO, Bucuresti, 2000.
Negulescu Corneliu, Baschet. Ba:e generale ale teoriei ,i practicii
focului, Editura Funda iei Romania ae Maine, Bucuresti, 2001.
Negulescu Corneliu, Baschet. Ba:e teoretice ,i metoaice in practica
focului ae performan , Editura Funda iei Romania ae Maine,
Bucuresti, 2002.
Universitatea SPIRU HARET
208
Popescu Florentina, Metoaologia inv rii tehnicii focurilor sportive,
Editura Funda iei Romania ae Maine, Bucuresti, 2003.
Popescu Florentina, Baschetul in ,coal , Editura Funda iei Romania
ae Maine, Bucuresti, 2003.
Popescu Florentina, Preg tirea fi:ic in focurile sportive, Editura
Funda iei Romania ae Maine, Bucuresti, 2004.
Predescu Teodora, Baschet. Curs ae ba: , MEN, ANEFS, Bucuresti,
1999.
Predescu Teodora, Ghi escu Gabriel, Baschet. Preg tirea echipelor ae
performan , Editura Semne, Bucuresti, 2001.
Teodorescu Ieon, Probleme ae teorie ,i metoaic in focurile sportive,
Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1975.
Teodorescu I., Predescu T., Vasilescu I, Baschet, Editura Sport-Turism,
Bucuresti, 1979.
Todea Septimiu Florian, Metoaica eauca iei fi:ice ,i sportive, Editura
Funda iei Romania ae Maine, Bucuresti, 2001.
Todea Septimiu Florian, Jocuri ae mi,care, Editura Funda iei Romania
ae Maine, Bucuresti, 2002.
Vasilescu Iucian, Curs ae speciali:are, Editura Funda iei Romania ae
Maine, Bucuresti, 1998.

Universitatea SPIRU HARET