Cercetare Fotbal Fete

UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA
FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
STUDIU PRIVIND PREGĂTIREA ECHIPEI
REPREZENTATIVE DE FOTBAL FEMININ A
COLEGIULIUI NAȚIONAL “NICU GANE”

FĂLTICENI
Coordonator ştiintific
Conferentiar Universitar Doctor: GROSU BOGDAN
CANDIDAT:
Profesor: IRIMIE MARCEL DANIEL
SUCEAVA 2021
1
Cuprins
Argument............................................................................................................................3
Capitolul I Introducere....................................................................................................4
1.1 .Delimitări conceptuale privind fotbalul feminin...............................................4

1.2 .Importanța și actualitatea temei în literatura de specialitate...............................5
1.3.Particularitățile biopsihosociale ale subiecților supuși cercetării..............................5
Capitolul II Metodologia utilizată pentru cercetare............................................................13
2.1 Ipoteza lucrării..............................................................................................13

2.2 Scopul lucrării................................................................................................14
2.3 Motivarea/motivele temei de cercetare...............................................................14
2.4 Sarcinile lucrării...............................................................................................15
2.5Alegerea metodelor și a mijloacelor folosite în cercetare/metode de cercetare,
tehnicile, instrumentele descrise pe scurt................................................................................16
2.6 Descrierea testelor aplicate in cercetare............................................................19
Capitolul III Organizarea şi desfăşurarea cercetării............................................................23
3.1. Subiecții supuși cercetării................................................................................23

3.2. Locul, timpul si condițiile ambianței în care s-a efectuat cercetarea…………….…23
3.3. Sistematizarea și descrierea mijloacelor utilizate…………………...……………...24
3.4. Rezultatele și interpretarea datelor………………………………………………….42
Bibliografie…………………………………………………………………………………...….68
Anexe………………………………………………………………………………………...…..69
2
Argument
Fotbalul reprezintă cel mai frumos, captivant, și complex joc sportiv din zilele noastre
fiind numit, pe bună dreptate sportul rege.
La nivelul învățământului liceal, fotbalul este prezent în Programa Scolara șiiarnumărul
practicanților este într-o continuă creștere.
Scopul lucrării „Studiu privind pregătirea echipei reprezentative de fotbal feminin a
Colegiului Național ”Nicu Gane” Fălticeni este de a găsi cele mai adecvate metode si mijloace
de selecție si antrenamente pentru pregătirea fizică si tehnico-tactică.
Ipoteza de la care voi pleca este aceea că sportivele Colegiului National Nicu Gane Falticeni,
membre ale Clubului Sportiv Școlar Nicu Gane Fălticeni” participă din anul 2014 în competițiile
organizate de Federația Română de Fotbal,având rezultate foarte bune:
- 2014-2015 Locul IV-Campionatul Național U15
- 2015-2016 Locul II- Liga a III-a
- 2016-2017 Locul II-Liga a III-a si calificare în optimile de finală ale Cupei României
- 2017-2018 Locul I – Liga a III-a
- 2019-2020 Locul 6 – Liga a II-a si calificare în Cupa României.
În fiecare sezon, în mod constant sportivele clubului au participat la actiunile loturilor naționale
de junioare :
- M. H.
- R. C.
- L. A.
- L. N.
3
Capitolul I
Introducere
1.1.Delimitări conceptuale privind fotbalului feminin
Fotbalul feminin nu a fost de la început un sport foarte popular, abia în anul 1970, în țări
precum Norvegia, Suedia, Anglia au fost primele campioante naționale organizate de
federațiile țărilor respective.
În Romania anul 1990 a reprezentat startul competițiilor naționale, iar tot în acest an prima
reprezentativă a disputat un joc amical împotriva Italiei.
Din 1991 Federatia Română de Fotbal organizează fotbalul feminin în doua eșaloane
valorice în care se regăsesc și echipele sucevene Zimbru Suceava-Divizia A si Femina
Fălticeni-Divizia B, echipă care din păcate nu a reușit să termine sezonul.
În prezent fotbalul feminin s-a dezvoltat foarte mult, F.I.F.A și U.E.F.A. investind mulți
bani în pregătirea antrenorilor, popularizarea competițiilor și nu în ultimul rând în atragerea
fetele spre fotbal.
În țări precum Franța, Suedia, S.U.A. , Canada, numărul spectatorilor prezenți la meciurile
de fotbal feminin este de multe ori egal cu cel al spectatorilor prezenți la jocurile de fotbal
masculin.
Un rol deosebit în dezvoltarea fotbalului feminin îl are și Comitetului Olimpic
Internațional, care a introdus această disciplină în programul Jocurilor Olimpice.
În România, sunt aproximativ de 4000 de fete legitimate la 45 de cluburi sportive împarțite
în trei eșaloane valorice si două categorii pentru junioarele U 15 și U12.
În școli fotbalul feminin este prezent atât datorită implementării lui în programa școlară, cât
și a organizării unor competiții cum ar fi : Olimpiada Gimnaziilor, Cupa Timbark, precum și
a numeroaselor compețitiilor organizate de unitătile de învătământ.
În ultimii ani atât fotbalul feminin în sală cât și fotbalul feminin pe plajă au cunoscut o
dezvoltare la nivel mondial, însă în România sunt doar la un nivel incipient.
4
1.2 Importanța și actualitatea temei în literatura de specialitate
Din anul 2011, în cadrul Olimpiadei Naționale a Sportului Școlar a fost introdusă și
competiția destinată fetelor la fotbal, reușind să crească anual numărul de participante.
Un alt progres pentru fotbalul feminin din Romania îl reprezintă participarea unei Școli din
Cluj la Campionatul Mondial de fotbal școlar.
În prezent, la Olimpiada Gimnaziilor, fotbalul feminin este prezent la învățământul
gimnazial, iar la Olimpiada Națională a Sportului Școlar la învățământul primar și liceal, urmand
ca din anul școlar 2020-2021 aceste competiții să fie în câte două subcategorii.
De asemenea mai există competiții pentru eleve: Fotbal și Feminitate(proiect U.E.FA), Live
your goal(proiect F.I.F.A) , iar din anul școlar 2016-2017, Cupa Tymbark(proiect al Ministerului
Educatiei și al Federației Române de Fotbal.
1.3 Particularitățile biopsihosociale ale subiecților supuși cercetării
Conform lui Ion Motroc în lucrarea “Fotbalul feminin-probleme de selecție, antrenament și joc”,
referindu-se la sportivele de vârsta 17-18 ani, particularitățile specifice sexului și vârstei
necesitaă o atenție deosebită din partea antenorilor în ceea ce privește modul de lucru, precum și
asupra limbajului folosit.
Decalajul destul de mare dintre capacitatea lor de discernamânt, cunostințele anotomo-

fiziologice, pe de o parte, precum și transformările somatice care au loc în această perioadă, le
pot dezechilibra evoluția normală.
Ceea ce trebuie subliniat în tabloul dezvoltării psihice a sportivelor este structura personalității,
sintetizarea și gruparea tuturor caracteristicilor psihice în această unitate a existenței individuale.
5
Spre deosebire de personalitatea baieților, dezvoltarea intelectuală, dar, mai ales cea afectivă,
interesele și motivațiile se întrepătrund într-un mod aparte, oferind feteleror o asa zisă
superioritate din acest punct de vedere
Neîndrumată această asa zisă superioritate, poate devein stridentă(de prost gust uneori),
avangardistă sau anacronică, poate avea nuanțe de extremism, exprimată prin limbaj, atitudine
față de maturi, vestimentație, etc.
Manifestările personalității adolescentelor sunt determinate de moștenirea educațională(în școală

și în familie), de începuturile integrării sociale, de descoperirirea valorilor lumii și a tendinței de
a participa cu folos la viața sociala.
Vârsta adolescenței prezintă unele particularități de ordin psihi-comportamental, dar și morfo-

fiziologic, constituind etapa de final al unor cicluri evolutive.Este deci perioada de sfârșit a
adolescenței și maturizarea propriuzisă, în care au loc terminarea studiilor liceale, începutul celor
universitare sau integrarea socială a sportivei.
La vârsta de 16-18 ani, junioarele îndeplinesc din toate punctele de vedere cerințele inpuse de
antrenamentele și competițiile din fotbalul modern contemporan.
Pentru a nu neglija particularitățile feminine, este necesar să evidențiem deosebirile biologice
dintre băieți și fete la perioada adolescenței.
Constituția fizică a fetei:
-statura mai mică;
-greutatea corporală inferioară;
-fetele au substrat adipos mai constistent în zona subcutanată;
-bazinul mai lat și mai greu;
-coloana vertebrală lombară este mai lungă;
-efectele de pârghie mai nefavorabile.
Musculatura:
-ponderea musculaturii în greutatea corporală la fete 36% iar la băieți 42%
Sângele:
-fetele au mai multe globule roșii decât băieții, deci au și o capacitate mai mică de oxigenare a
sângelui.
6
Cordul:
-fetele au cordul mai redus ca volum dect băieții, dar frecvența pulsului este mai mare.
Respirația:
-capacitatea vitală la fete este mai redusă decât băieții cu 30%.
Deosebiri fiziologice și psihice:
Din cauza climax-ului lunar, cu circa trei zile înainte de declanșarea lui, se constată un nivel
minin al capacității de efort, evidențiat prin:
-stare de irascibilitate;
-insomnie;
-dureri lombare și de abdomen;
-labilitate crescută.
După declanșarea climax-ului se constată însă o creștere a capacității de efort, mergând până la
instalarea valorilor sale de vârf.
Jucătoarele sunt mai sensibile la aprecierile favorabile dar și la mustrar sau critică, decât
jucatorii.
Conform autorilor Gheorghe și Gloria Rața, în „Educația fizică și metodica predării ei”, din
punct de federe morfologic la vârsta adolescenței se observă o accentuare a creșterii
dimensiunilor transversale prin mărirea diametrului bitrohanterian și biacromial, a perimetrului
toracic, a brațului, a coapsei, a gambei atât pe baza hipertrofiei musculare, cât și pe baza
acumulării ținutului adipos.
Oasele, în această etapă, continuă să crească în lungime, lățime și grosime.
În ceea ce privește coloana vertebrală, aceasta se apropie de faza finală, de creștere, caracterizată
prin sudarea la nivelul osului sacral, prin formarea discurilor epifizate la nivelul
vertebrelor.Mobilitatea coloanei vertebtrale atinge valori maxime la începutul acestei etape, după
care se stabilizează și începe să scadă dupa 18 ani.Înățimea crește cu 1-2 cm pe an și se
stabilizează în jurul vârstei de 18 ani la fete.Pe parcursul vieții talia crește de 3,3 ori față de cea
înregistrată la naștere.Structura oaselor se apropie de cea a adultului, oar proporțiile dintre
segmente se apropie de valorile oamenilor maturi.
Musculatura corpului se dezvoltă mai ales în ceea ce privește grosimea fibrelor
musculare.Tonusul muscula r necesar pentru menținerea unei poziții corecte și frumoase nu este
suficient, ceea ce necesită acțiunea de dezvoltare a forței musculare.Dezvoltarea musculaturii
7
corpului este însoțită de acumularea de țesut gras, subcutanat, acumulare ce se poate comtinua
daca nu este controlată și stopată.Greutatea corpului crește de la an la an cu 1-2 kg, atunci când
este bine controlată și ajunge să fie de 20 de ori mai mare decat era la naștere.Organele de simț,
la această vârstă, se apropie ca dezvoltare de nivelul adultului , mai puțin din punct de vedere
funcțional.
Dezvolaterea aparatului cardiovscular este lentă dar continuă, atât funcțional cât și morfologic, în
toată această perioadă.
La fete acest proces se temină mai repede în comparație cu băieții.
Dezvoltarea morfologică a inimii și a vaselor periferice se reflectă în creșterea capacității
funcționale a întrgului aparat cardiovascular.Volumul și greutatea miocardului crește odată cu
creșterea rețelei vasculare a mușscilor scheletici și a celorlalte organe periferice.Inima în această
perioadă realizează o apropiere de procesul de finalizare a dezvoltării, inima fetelor ajungând la
un volum mediu de 150 cm cubi iar la baieți de 200 cm cubi.
Asigurarea unei capacitați de efort ridicate este dependentă și de dezvoltarea și de buna
funcționare a aparatului respirator și de factorii dimensionali ai acestuia: capacitatea vitală,
capacitatea funcțională reziduală, capacitatea pulmonară totală, precum și de anumite capacități
funcționale: debitul respirator maxim pe minut și capacitatea de difuziune a plămânilor.
În perioada de pubertate se produce o dezvoltare susținută a aparatului respirator care e urmată în
perioada adolescenței de una lentă până la maturizare.
Fucțional se constată o mai bună adaptare a sistemului circulator și respirtator la eforturile de
lungă durată.Pe plan fiziologic se obține o sporire continuă a capacității funcționale a
miocardului, se îmbunătățește economia funcțională a întregului aparar cardiovascular,principalii
indici temodinamici apriindu-se mult de cei ai adulților.
Aparatul cardio-vascular al adolescenților funcționează aproape de capacitatea adulților, mai ales
prin creșterea volumului sistolic.Debitul cardiac ajung între 3,2-3,7 l/minut la fete.Frecvența
respiratorie și cardiacă se apropie ca valori de cele ale adulților.Sistemul nervos central devine
mai stabil, puternic, cu mari posibilități de formare de noi engrame.Alternarea dintre excitație și
inhibiție contribuie la formarea deprinderilor motrice complexe și rapide.
Se amplifică funcțiile sistemului nervos central, se îmbunătățește memoria și capacitatea
intelectuală, spiritul critic, capacitatea de evaluare, capacitatea de exprimare plastică și nuanțată
și se dezvoltă imaginația.
8
Adolescența e marcată de creșterea capacității funcționale a aparatului respirator care e oglindită
prin creșterea capacității maxime de efort aerob, ceea ce face ca elevii să facă față cerințelor
impuse de eforturile bazate pe rezistență.
Este perioada cea mai favorabilă dezvoltării capacității de efort maxim aerobic.
Din punct de vedere psihologic se poate sublinia că are loc o maturizare a proceselor cognitive,
afective și volitive. Creștr motivția, responsabilitatea și preocuparea pentru cunoașterea de sine
pe baza analizei critice a activității proprii, dar și a activității colegilor. Crește capacitatea de
gândire, raționalizare, analiză și decizie. În perioada adolescenței apare, pentru a doua oară, etapa
întrebărilor legate de filozofia vieții și existenței.
În ceea ce privește motricitatea se observă că execuția deprinderilor motrice este cursivă,
naturală și coordonată. Se îmbunătățesc indicii de dezvoltare a vitezei, rezistenței, forței, a
coordonării ca urmare a maturizării atât a sistemului muscular, ligamentar și osos, cât și a
sistemului nervos central.Indicii de manifestare a mobilitații articulare sunt mai scăzuți la băieți
decât la fete, dar băieții se mișcă cu mai multă ușurință, forță și rapiditate decât
fetele.Adolescentele se mișcă cu mai multă grație și armonie decât băieții.La probele de control,
performanțele înregistrate sunt mai bune la băieți decât la fete.Creșterea perfomtanțelor la
probele de control de un an la altul sunt nesimnificative la fete.
La această vârstă relațiile se realizază ușor între subiecții de același sex, cît și între subiecții de
sex opus. Se realizează relații de prietenie, ce pot dura toată viața. Încep să se aprecieze și să ses
respecte reciproc în adevăratul sens al cuvântului, se respectă se apreciază și se evidențiază
liderii. Apar grupuri bine sudate ce au la bază obiecive comune.Apar și manifestări neprincipiale
și de dominație, de impunere, care sunt rapid înlăturate.
Așa cum arată studiile lui Davies-Armstrong, citați de Weineck J. În 1997, pag.170, ” se
înregistrează adesea la copii factorii de risc caracteristici instalării bolilor cardio-vasculare,
datorită modificării deprinderilor de viață”.
Autorul Coca S. în lucrarea: Conducerea echipelor, afirmă că perioada între 16-18 ani este cea
mai importantă etapă de formare, care practic consolidează procesul educativ-sportiv început de
la șapte ani.
În această etapă, antrenorii sunt preocupați de dezvoltarea integrală a tinerelor fotbaliste, de
maturizarea lor umană și tehnică.
9
Acestea devin mai stabile și mai eficace în luarea deciziilor, acceptă calitatea și ritmul
competiției, practic se apropie de jocul adulților.De asemenea recunosc importanța comunicării,
mai ales cea din cadrul propriului grup.Ele se dezvoltă și mai mult intelectual, aprofundând
motivele pentru care joacă fotbal.
Creșterea intelectuală, este punctul principal în jurul căruia gravitează schimbările care se
observă la această vârstă.În etapele anterioare lipsa atenției le caracteriza însă în această etapă se
poate observa o atenție sporită din partea fetelor.
Tot ceea ce înainte era distracție, acum este atenție susținută, ceea ce înainte părea imposibil,
acum esre posibil, tot ceea ce înainte era lipsit de importanță capătă sens, iar ceea ce înainte avea
traiectorii iraționale, acum e plin de reflecții.
Jucătoarele devin mai echilibrate în această perioadă, se controlează mai bine, creștea
intelectuală desăvârșindu-se.
Sistemul respirator
În pubertate se dobândește o creștere morfologică semnificativă a întregului sistem respirator

și deprind abilități noi de funcționare care sunt în stare să aprovizioneze cât mai bine cu oxigen
corpul atât în perioada de pauză cât și în perioadele cu eforturi prelungite.
Sistemul respirator care oferă fundamentul morfologic al sarcinii externe, prezintă o creștere
forțată și prelungită pe tot parcursul adolescenței. Cea de-a doua componentă a funcției
respiratorii, tranzitul gazelor, se îndeplinește de către sânge și de sistemul cardiovascular în
ansamblul său.
Ultima și cea mai însemnată componentă, a funcției respiratorii, este realizată la nivel tisular,
celular și subcelular, unde oxigenul este procurat, asigurat și dus către cele două componente
anterioare.
Plămânii se dezvoltă puternic în timpul pubertății, atât în volum cât și în greutate.
Parenchimul pulmonar ia în greutate într-un ritm rapid abia după 12 ani, și va rămâne constant
până la finalul pubertății. Așadar, plămânii cântăresc în jur de 500 de grame la debutul pubertății
și ajung până la 800 de grame la finalul perioadei pubertare.
Faptul că parenchimul pulmonar devine elastic arată o creștere în cadrul adolescenței.
Respirația externă este în legătură directă cu dezvoltarea anatomică a sistemului respirator.
10
Astfel, crește amplitudinea mișcărilor respiratorii de la 230 ml volum curent la 11 ani la 350
ml la 16 ani.
Scade frecvența respiratorie de la 22 bătăi pe minut la 11 ani la 18 bătăi pe minut la 16 ani.
Minut-volumul respirator va crește în medie de la 5 l pe minut la 11 ani la 6,2 l la 16 ani.
Caracteristicile psihice:
Pubertatea este de multe ori descrisă ca fiind perioada dintre copilărie și adolescență, unii autori
o consideră a fi un prim pas în adolescență, alți specialiști o văd ca etapă diferită a copilăriei, dar
indiferent de viziune, pubertatea vine cu diverse particularități de vârstă. Indiferent de
perspectivă, se știe că în copilăria timpurie și în preșcolaritate se fac cele mai importante achiziții
de experiență adaptativă.
Învățarea se impune ca tip principal de activitate, din cauza transformărilor esențiale de
dependența dezvoltării psihologice în totalitatea sa pe care le declanșează și datorită obstacolelor
pe care adolescentul le găsește în calea sa și le depășește de unul singur. În cele mai multe cazuri,
școala îndeplinește scopul copilului de a fi ca adulții, cât și realizarea și îndeplinirea curiozității
de cunoaștere a adolescentului. Tiparele de viață cât și cele de gândire și acțiune sunt impuse tot
de școală prin profesori și colegii de clasă.
Prin intermediul activităților ce necesită un efort intens școala dezvoltă abilități de acțiune,
stimă pentru muncă, ordine și responsabilizare ca și caracteristici psihologice dinamice.
Perioada pubertății și a adolescenței se evidențiază printr-o tranziție spre perioada adultă și
integrarea copilului în societate, cu cerințele sale în ceea ce privește fenomenul de socializare,
politică, familie și profesie. Acest traseu este cu atât mai dificil, cu cât socializarea copilului este
mai deficitară. Aceste două perioade (pubertate și adolescență) sunt cele în care autoritatea
părinților și a școlii se transformă pe rând fiind integrată social în prevederi legale ale unor
răspunderi ale tinerilor cu vârsta de 14 ani și până la majorat la vârsta de 18 ani.
Forma principală de ocupație pentru perioada pubertară rămâne educarea teoretică și practică,
incluzând și pregătirea pentru îndeplinirea în mod corect a unei îndeletniciri profesionale.
Socializarea copilului și mai apoi a tânărului se complică o dată cu vârsta în această perioadă
deoarece tânărul încearcă să se integreze în generația sa prin identitate și prin exprimarea
acesteia în fața adulților.
11
Întregul proces de maturizare se focusează pe îndeplinirea identității proprii și afirmarea
independenței prin desprinderea de sub autoritatea familiei.
Maturizarea se atinge pas cu pas prin afirmarea independenței care devine ca o renaștere
pentru tânăr, acesta începând să-și dezvolte noi capacități precum putere fizică, spirituală,
aspirații înalte, concepția despre lume și viață, idealuri.
Astfel, în acest climat format, tânărul își testează creativitatea, își manifestă motivația iar
idealurile sale devin structuri bine definite în cadrul personalității sale.
Aspectul dificil al pubertății cât și al adolescenței este cel al recunoașterii de sine și al
conștientizării propriei persoane, doi stâlpi care stau ca fundament al personalității tânărului
prin care se poate raporta și impune în fața celorlalți
Regiunea vegetativă
În ceea ce privește pubertatea, în cadrul vieții vegetative, evocă o treaptă de mari schimbări
organice și funcționale în cadrul tuturor organelor interne, dar transformările cele mai mari sunt
în regiunea genitală, unde predomină dezvoltarea vegetativă generală.
Laringele își schimbă măsurile, inima ia proporții în volum cât și toracele și abdomenul,
toate organele interne, vasele și glandele cu secreție internă și externă evoluează, doar limfa și
timusul stagnează.
Perturbarea metabolismului, printr-un efect tare anabolizant a hormonilor sexuali steroizi și
prin prezența în sânge a unor metaboliți acizi noi, conduce la o stare de excitabilitate puternică în
zona cortico-viscerală ce se exprimă printr-o stare de durere fizică și psihică care deranjează
homeostazia corpului uman.
12
Capitolul II
Metodologia utilizată pentru cercetare
2.1 Ipoteza lucrării
Fotbalul ca și discipilină sport prin complexitatea actelor și acțiunilor motrice implicate în

efectuarea tuturor exercițiilor fizice și prin folosirea elementelor de tehnică și tactică pe care le
are la dispoziție, reprezintă o sursă importantă de posibilități prin care se poate acționa asupra
tuturor calităților și deprinderilor motrice.
Antrenorul de fotbal trebuie să formeze echipa reprezentativă a liceului cu scopul de a obține o
continuitate în activitatea de performanță.
Pentru omogenizarea echipei este indicat de a folosi, cât mai mult timp, aceleași jucătoare în
timpul antrenamentelor și competițiilor.
Echipa trebuie să fie antrenată la un nivel superior, cu scopul de a practica un joc plăcut
spectaculos care să atragă spectatorii, deoarece jocurile sportive au făcut ca acesta să devină un
instrument de legătură cu rol principal în educația fizică școlară.
Este recomandat să utilizăm în timpul antrenamentelor o direcție particularizată pentru a
educa sportivele iar activitatea la nivelul echipei să fie ușurată.
Antrenamentele trebuie organizate pe grupe, iar echipele să fie aceleași pe parcursul mai multor
lecții. Selecția jucătoarelor pentru echipa reprezentativă ar trebui să aibă un carcater permanent.
Un antrenament are durata de 90 minute, numărul de antrenamente pe săptămână este de trei,
excepție făcând săptămâna în care au loc competiții oficiale. De asemenea, în perioada tezelor
numărul de antrenamente va fi mai mic, iar când vremea este nefavorabilă practicării sportului în
aer liber poate să scadă durata, dar să crească intensitatea antrenamentului.
Tipuri de antrenamente: antrenamente tehnico-tactice de învățare, de fixare și perfecționare,
antrenamente tactice pentru pregătirea jocurilor, antrenamente mixte.
Demonstrația, explicația, studiul video sau jocul bilateral sunt metodele și procedeele
metodice folosite în desfășurarea antrenamentului.
Experimentul a plecat de la ipoteza:
13
Dacă în pregătirea unei echipe de fotbal feminin se face planificarea și programarea reale,
implicând utilizarea unor metode atractive, atunci rezultatele vor fi la un nivel ridicat, echipa
având capacitatea să evolueze cu suces într-un campionat național de senioare.
2.2 Scopul lucrării
În sprijinul ideii ce se ridică în ipoteza lucrării, scopul ei este de a găsi cele mai bune metode
și mijloace de selecție si cele mai bune strcutruri de antrenamente pentru pregătirea fizică,
psihologică si tehnico-tactică, astfel încât lucrarea să reprezinte un reper pentru antrenorii și
profesorii care se ocupă de pregătirea echipelor reprezentative de fotbal feminin.
Pentru a îndeplini acest scop am stabilit următoarele sarcini:
- să aflu cunoștințele de pregătire inițială a fetelor copiilor implicate în experiment,
- să studiez literature de specialitate,
- să delimitez metodele și mijloacele care au un impact mare în îmbunătățirea, perfecționarea
jocului indiferent de tehnica aleasă,
- să planific mijloacele operaționale diferențiat în funcție particularitățile subiecților,
- consemnarea și operaționalizarea datelor statistice obținute.
2.3 Motivarea/motivele temei de cercetare
Fotbalul feminin a cunoscut o dezvoltare în ultimul deceniu în România. În sezonul 2019-

2020 Federația Română de Fotbal a structurat astfel competițiile organizate : Liga I, formată din
12 echipe, Liga II formată din 2 serii a câte 8 echipe și Liga a III-a 4 serii de 6 echipe. De
asemenea, sunt organizate tot de către Federația Română de Fotbal și Campionatele de Junioare
u15 și u13, precum și turneul de dezvoltare intitulat Fotbal și feminitate și Cupa României.
La finalul clasei a XII-a, sportivele trebuie să își mențină o stare de sănătate optimă, să se
adapteze la situații diferite, să își manifeste interesul pentru activitățile sportive în afara orelor
de educație fizică. De asemenea, este recomandat ca sportivele să poată evalua activitățile
sportive pe care le observă pe viu cât și la televizor sau internet.
14
Senzațiile pe care le trăiesc elevii când joacă fotbal sunt unice. Din această cauză este
practicat și în timpul liber fără a fi condiționat de anumiți factori.
În fiecare an profesorii de educație fizică și sport sunt și antrenori de echipe pentru diferite
sporturi cum ar fi: fotbal masculin și feminin, handbal fete și băieți, baschet fete și băieți, volei
fete și băieți. Mai nou și tenis de masă și la șah competițiile organizate în cadrul Olimpiadei
Gimnaziilor se desfășoară tot între e echipe.
Am ales această temă cu scopul de a descoperi cele mai bune metode și mijloace de selecție
și cele mai bune antrenamente pentru pregătirea fizică, psihologică și tehnico-tactică. Aceste
metode trebuie să ajute la obținerea unor rezultate foarte bune la fotbal feminin în cadrul
competițiilor naționale.
2.4 Sarcinile lucrării
Abordând tema : „Studiu privind pregătirea echipei representative de fotbal feminin a

Colegiului Național Nicu Gane Falticeni”, mi-am propus să ating următoarele ținte:
1.Colectarea și aprofundarea bibliografiei,

2.Stabilirea locului și a subiecților unde și pe care s-a efectuat experimentul,
3.Crearea, modificarea și evaluarea unor exerciții și jocuri necesare perfecționării jocului de
fotbal.
1.Colectarea și aprofundarea bibliografiei
După cum am mai arătat, fotbalul feminin nu dispune în acest de o varietate mare de
documente de unde să pot obține informații. Motiv pentru care a trebuit să urmăresc cu foarte
mare atenție acest joc, să urmăresc tendințele de dezvoltare ale fotbalului feminin la nivel intern
și internațional, să vizionez jocuri de fotbal feminin.
15
2.Stabilirea locului și a subiecților unde și pe care s-a făcut experimentul
Toate observațiile au avut loc în cadrul Colegiului Național Nicu Gane Fălticeni și a Clubului
Sportiv Municipal Pașcani. Rezultatele bune și foarte bune de la Colegiului Național Nicu Gane
Fălticeni, și aici amintesc numeroasele rezultate obținute în cadrul etapelor de Liga a III-a de
fotbal feminin, precum și la numeroase turnee la care am participat ,m-au determinat să continui
această tradiție și să folosesc metodele cele mai moderne cu obiectivul pricnipal de a face o
echipă redutabilă de fete, pentru a se pune în valoare calitățile, precum si de a deveni pepiniera
pentru loturile nationale de fotbal feminine.
3.Crearea, modificarea și evaluarea unor exerciții și jocuri necesare

perfecționării jocului de fotbal.
Am gândit și prezentat această lucrare, prin valorificarea informațiilor pe care le-am găsit, și
le-am aplicat prin cercetare la grupa de investigație pentru ca apoi să interpretez rezultatele
obținute la sfârșitul experimentului.
Voi pleca de la selecționarea a 14-16 subiecți care vor avea următoarele criterii esențiale.
Acești subiecti vor trebui să aibă o stare bună de sănătate, o dezvoltare bună fizică și abilitatea de
a de se adapata jocului de fotbal.
Rezultatele vor fi trimise la un club sportiv unde se află grupa martor.
2.5 Alegerea metodelor și a mijloacelor folosite în cercetare/metode de

cercetare, tehnicile, instrumentele descrise pe scurt
Cercetarea reprezintă o totalitate de activități și efectul acestora care sunt desfășurate în

mod ordonat pentru culegerea și modificarea informațiilor, într-un anumit domeniu al realității și
16
pentru folosirea concluziilor cu scopul de a realiza un proces în însușiirea și deprinderea
fotbalului.
Modul de abordare al unei lucrări, punerea în evidență a datelor descoperite necesită
utilizarea mai multor tehnici de cercetare specifice din grupa metodelor de investigație principale
metode de modificarea și înțelegerea datelor de cercetare. În experimentul prezentat în cele ce
urmează s-au folosit următoarele metodele:
 Inventarierea bibliografiei și a materialelor didactice de specialitate. Metoda trebuie
folosită în mod obligatoriu deoarece reprezintă fundamentul lucrării. În mod deosebit, am
studiat documentele asemănătoare ca temă și tehnică de lucru.
 Observația sistematică –utilizată în mod direct cu subiecții unde putem observa ușor
efectul testelor și normelor de control, precum și a metodelor și mijloacelor pe care le
folosim pentru valorificarea ipotezei. Ca și evoluție în constituirea științei s-a trecut de la
a observa pasiv la o dinamizare conștientă, rațională și sistematică a observației.
Observația este văzută ca proces al cunoașterii științifice care are în structură, în
contemplarea metodică și intențională ce vizează un anumit scop.
Etapele observației:
-modul de percepere propriu al subiecților în confruntarea situațională,
-gradul de implicare în contactul cu ceilalți,
-reacțiile subiecțiilor la țintele propuse,
-sistematizarea acțiunilor,
-limbajul mimico-gestual.
Condițiile observației:
- metodologia și fundamentul teoretic,
- obiective clare,
- ținte delimitate cu exactitate.
Consemnarea observației:
- prin simțul auditiv,
- folosind metode conforme cu nevoile lucrării.
17
 Metoda statistico-matematică - s-a folosit în identificarea datelor și prezentarea,
diferențelor ce apar între probele inițiale și cele finale sau între grupa experiment și cea
martor.
 Metoda experimentului – o investigație bazată pe anumite presupoziții. Finalitatea
experimentului va arăta sau nu ipotezele stabilite.
 Metoda testelor –definiția spune că testul este un mijloc de investigare ce constă în probe
asemănătoare pentru toți subiecții. Importanța testelor ca mod de investigație se dovedesc
a fi instrumente de măsurare, nu doar de valoare subiectivă a unui coeficient ușor de
atins.
Probele sunt folositoare cu condiția să îndeplinească operațiunea parametrilor de
măsurare. Sunt obligatorii următoarele sarcini:
-să stabilească avantajele și dezavantajele unei relații cu o altă categorie luată ca model,
-să predomine aceeași măsură pe tot parcursul operațiunii,
-să evidențieze finalitatea operațiunii în mod cantitativ.
Rezultatul obținut în urma studiului realizat nu trebuie să reprezinte un individ anume ci o
structură complexă raportată la mai mulți subiecți.
Calcularea fără a avea un reper nu prezintă date clare, neavând semnificație. Reperul utilizat
ca model reprezintă un pas important în testarea cu succes dar nu poate fi singurul fundament.
Locul ocupat de teste în sport
Existența anumitor corelații între unii parametrii funcționali estimează efortul aproximativ
depus de organism. Greșeala specialiștilor este că acordă importanță deosebită unui singur test.
Un singur test nu poate fi baza fundamentală a unui aspect în totalitatea sa.
Multidisciplinaritatea a arătat că un corp uman trebuie să fie supus mai multor teste pentru a-l
cunoaște în profunzime. Pentru ca specialiștii să se poată ghida în acest domeniu vast al sportului
are nevoie de o cunoaștere a evidenței diferitelor profiluri. Cu privire la numărul subiecților se
știu:
- teste individuale,
18
- teste de grup.
În funcție de conținutul testului găsim:
- teste pentru cunoștințe,
- teste psihologice,
- teste de personalitate,
- teste biometrice.
O altă abordare stabilește următoarea clasificare:
- teste de aptitudini,
- teste de dezvoltare.
Experimentele sportive au obligația de a testa atât caracterul sportivului cât și nivelul de
înțelegere în domeniul sportului pe care acesta îl practică. Este o metodă accesibilă care ajută
evoluția copilului fiind un ajutor neprețuit în activitatea desfășurată de antrenori, cuprinzând
dezvoltarea și selecția copiilor talentați.
 Metoda grafică - reprezintă evaluarea, în mod vizual, a procesului de educare. Normele

de control vor oferi evoluția scăderilor și creșterilor în procesul de educare.
Graficele realizate în urma normelor de control susținute de către sportiv pe parcursul
stadiului de educare oferă o imagine amplă asupra evoluției valorii sportivului.
În sportul de performanță, graficul este relevant deoarece descrie sportivul în ceea ce
privește stagnarea și regresul performanțelor. Această metodă împreună cu testele
înregistrate cât și cu cele statistico-matematice oferă prognoze.Graficele oferă rezultatele
în formatul unui tablou.
2.6 Descrierea testelor aplicate în cercetare
Probe și norme de control
Profesorii antrenori care pregatesc echipele reprezentative școlare le este indicat, de două ori
pe an, să dea cu jucătoarele, probele/normele de evaluare. Timpii obținuți vor fi notați în
19
portofoliul profesorului și apoi jucătoarele vor fi înștiințate cu scopul de a le menține în
activitatea sportivă. Probe și norme de control privind pregătirea generală și specifică a grupelor
de vârstă 10-12 ani și 13-15 ani:
A. Probe motrice:
1). Alergare de viteză 50 de metri
9 secunde clasa a XI-a
9 de secunde clasa a XII-a
Indicații metodice
Se vor acorda două încercări și se va nota cea mai bună. Cronometrarea jucătoarei va începe în
momentul în care a făcut prima mișcare.
2). Săritura în lungime de pe loc

10-12 ani → 145-155 centimetri
13-15 ani → 160-170 centimetri
Indicații metodice
Este recomandat ca la elan să fie o singură pendulare a brațelor. Cea mai bună încercare dintre
cele două se va nota.
O încercare este corectă doar atunci când solul este atins numai cu picioarele. Dacă solul este
atins cu altă parte a corpului încercarea se va anula.
3). Alergarea de rezistență 800 de metri
800 m 17 ani → 4,40 secunde

18 ani → 4,38 secunde
Indicații metodice
Alergarea se va executa pe două grupe, pe distanțele 800 m. Se vor nota minutele și secundele
obținute. Startul se va lua din picioare.
20
B. Probe tehnice:
1). Proba complexă

17-18 ani – 49-50 s/ de 4 ori traseul/cu pauze 15 secunde
Indicații metodice
Numărul de execuții pe grupe de vârstă:
17-18 ani 4 repetări, cu pauză de 15s între repetări
Jucătoarea și mingea se află la 3 m în acelasi drept cu linia formată de 5 copete, aliniate din 4 m
în 4 m în față de suprafața de pedeapsă. În momentul în care se aude fluierul, jucătoarea va
conduce alternativ cu stângul și dreptul mingea printre copete, va șuta la poartă și în alergare 2/4
va reveni la poziția inițială. A doua încercare va începe după 15s de odihnă.
2). Controlul balonului timp de 20 secunde
Indicații metodice
Lovirea mingii se va face cu capul și cu piciorul (genunchi, laba piciorului, călcâi). Se vor
executa două probe și se va nota numărul de lovituri.
3). Tras la două porți

17-18 ani 12 acțiuni 4-6 goluri
Indicații metodice
Porțile sunt situate în paralel la 25 metri. Câte un portar va sta în poartă și va avea 2-3 mingi.
Jucătoarea care se pregătește să șuteze la poartă va sta între cele două porți la mijloc, într-un
perimetru de 2-3 metri lățime de unde va finaliza. Exercițiul se va finaliza după terminarea
numărului de acțiuni indicat pentru fiecare jucătoare din grupă. Proba se va nota după numărul
de goluri, acuratețea preluării și a finalizării.
21
Norme privind dezvoltarea somatică
1. Talia minimă 2. Greutatea minimă

10 ani 1,27 metri 10 ani 24,9 kilograme
22
Capitolul III
Organizarea şi desfăşurarea cercetării
3.1. Subiecții supuși cercetării
Pentru ca experimentul să se desfășoare cât mai corespunzător a fost stabilit un număr de 16

fete. Cele 16 fete au fost selecționate dintr-un număr de 32
La grupa martor au fost selecționate 16jucătoare din cadrul C.S.M. Pașcani
3.2.Locul, timpul si condițiile ambianței în care s-a efectuat cercetarea
Experimentul a avut loc în cadrul Colegiului Național Nicu Gane Fălticeni, județul
Suceava, în perioada 12 septembrie 2019 - 01 martie 2020. Baza sportivă este alcătuită dintr-un
teren de sport de dimensiunile 107m/64m, lungime și 2 metri. De asemenea, în perioada rece,
antrenamentele au avut loc în Sala Sportulurilor Gabriel Udișteanul.
Materiale: mingi de fotbal, jaloane, copete, fluier, maieuri, cronometru.
Experimentul a avut loc în timpul anului școlar 2019-20120:
Grupa formată din cele 14 sportive, componente ale echipei reprezentative de fotbal
feminine de la Colegiului Național Nicu Gane Fălticeni urmează o pregătire coordonată de
candidatul care efectuează cercetarea. Timpii obtinuți sunt raportați la o grupă martor cu subiecți
ai Clubului SportivMunicipal Pașcani.
Profesorul de educație fizică a întocmit o planificare care a cuprins câte trei antrenamente
săptămânal.
Conținutul și metodele care au fost folosite pentru pregătirea echipei reprezentative au
fost alese în conformitate cu particularitățile vârstei și nivelul de pregătire al sportivelor, precum
23
și cu jaloanele metodologice prescrise de teoria și metodologia predării fotbalului în
învățământul liceeal.
În intervalul de timp 12-22 septembrie 2019 au avut loc testările inițiale, iar cele finale în
perioada 21 februarie-01 martie 2020.
Rezultatele măsurătorilor din perioada 12-22 septembrie 2019 la selecție reprezintă
valorile inițiale.
La începutul anului școlar sportivele au efectuat un control medical la medicul de familie
și la cabinetul de medicină sportivă. Toate fetele au fost declarate apte pentru efort fizic.
De asemenea, la începutul anului sportivele au fost instruite în ceea ce privește protecția
lor în timpul orelor de educație fizică și în antrenamentele de specialitate. Ele au luat la
cunoștință de protecția muncii și au întocmit un proces referitor la accidentele ce se pot întâmpla.
În cadrul experimentului am avut în vedere cei trei parametri:
- eșantion de 14 eleve
- stimulii de acțiune, exerciții, tehnici operaționale care au fost utilizate pe parcursul
experimentului. S-au ales cele mai utile și atractive metode având ca fundament experiența
individuală cât și lucrările autorilor de specialitate.
- răspunsul concretizat prin scorurile obținute la testarea inițială și finală.
3.3. Sistematizarea și descrierea mijloacelor utilizate
În cadrul antrenamentelor am urmărit:

-îmbunătățirea continuă a motricității generale
-perfecționarea pregătirii fizice generale, cu accent pe dezvoltarea vitezei și îndemânării, precum
și dezvoltarea unor indici corespunzători de forță, rezistență, detentă care să permită învățarea
corectă a exercițiilor tehnico-tactice.
-învățarea elementelor de bază din tactica jocului și formarea priceperii de aplicare a acestora în
jocul bilateral.
-însușirea regulilor tactice de bază ale exercițiilor tehnice, precum și ale desfășurării jocului
bilateral, potrivit modelului de joc stabilit de către Comisia Tehnică a Federației Române de
Fotbal.
24
Cel mai frecvent element tehnic folosit în jocul de fotbal este lovirea mingii cu piciorul.
Atât portarii, fundașii cât și mijlocașii și atacanții folosesc acest element foarte frecvent în timpul
jocului.
Lovirea mingii cu piciorul reprezintă o succesiune neîntreruptă de mișcări. Cunoașterea
părților componente ale mecanismului de bază a lovirii mingii cu piciorul este necesară pentru
depistarea și corectarea greșelilor care apar în timpul execuției.
Biomecanica lovirii mingii cu piciorul cuprinde următoarele elemente:
 Luarea elanului și a poziției fată de minge, care depinde de distanța la care dorim să
transmitem mingea, cât și de forța pe care dorim să o imprimăm acesteia.
 Acțiunea piciorului de sprijin cuprinde două aspecte:
-direcția piciorului de sprijin asigură direcția pe care o va urma mingea după ce a fost lovită.
-poziția piciorului de sprijin asigură traiectoria și înălțimea pe care o va avea mingea după lovire
 Acțiunea piciorului de execuție prin pendularea pe care o face influențează traiectoria,
tăria și distanța trimiterii mingii.
Mișcarea de pendulare a piciorului de execuție cuprinde trei faze:
-pendularea posterioară-care influențează direct forța, direcția și traiectoria mingii;
-momentul verticalei în care greutatea corpului continuă să rămană pe piciorul de sprijin;
-pendularea anterioară-care asigură o continuitate în deplasarea jucătorului pasând pe piciorul de
execuție;
 Acțiunea trunchiului și a brațelor are o importanță deosebită în execuția corectă a lovirii
mingii, privind echilibrul în execuție și traiectoria pe care dorim să o imprimăm mingii;
Componentele mișcării de lovire se leagă între ele într-o succesiune normală, formând o
unitate.
Înainte de începerea lucrului efectiv pentru învățarea procedeelor tehnice, este necesar ca
jucătoarea să treacă printr-o gamă de exerciții fără minge, cu accent pe elasticitatea musculară și
mobilitatea articulară, îndeseobi în articulația tibiotarsiană și coxo-femurală, imitarea mișcării de
lovire cu pendulări lente de pe loc.
Pentru înțelegerea desenelor algoritmice de lucru ce urmează a fi prezentate în
continuare, am elaborat următoarea legendă:
25
-jucătoare în atac
-jucătoare în aparare
-mingea
-transmiterea mingii pe jos-pasă
-transmiterea mingii cu boltă
-șutul la poartă
-drumul jucătoarei cu minge
-drumul jucătoarei fără minge
X -jalon
A, B, C -jucători
A.Învățarea elementelor tehnice
Leon Teodorescu, în „Probleme de teorie și metodica în jocurile sportive’’ definește tehnica

drept un ansamblu de procedee specifice ca formă și conținut folosit în scopul practicării cu
randament maxim a unui joc sportiv în concordanță cu cerințele jocului competițional.1
I) Învățarea lovirii mingii cu piciorul (10 structuri). Dozare (400 minute)
1) Trimiterea mingii în panou de la 5-10 metri distanță, precedată de preluare și manevrare

2) De la 2-5 metri distanță lovirea panoului cu mingea cu preluare alternativ cu ambele picioare
3) Lovirea mingii(pasare) la o parteneră aflată la 5-20 metri distanță
4) Lovirea mingii din mână prin procedeul „drob” la o parteneră aflată la 10-20 metri
1
Teodorescu L., (1975), Probleme de teoria si metodica in jocurile sportive, Editura Sport-Turism, Bucuresti
26
5) Profesorul pasează jucătoarei, pe rând, la ambele picioare, după care jucătoarea preia și
pasează mingea înapoi profesorului
6) Profesorul transmite mingea la înălțime jucătoarei aflate la 6-16 metri distanță, iar aceasta o va
pasa înapoi profesorului după ce balonul ricoșează din pământ.
A B
7) Două jucătoare dispuse față în față, la distanță de 3-8 metri pasează între ele. Înainte de a pasa
jucătoarele vor prelua mingea.
8) Două jucătoare față în față vor pasa printr-o portiță formată din două copete aflate la 2-4 metri
distanță una de cealaltă. La început jucătoarele vor prelua mingea apoi vor executa din prima fără
preluare.
A B
9) Pase între două jucătoare (interval 3-15 metri) care pleacă din mijlocul suprafeței de joc din
pozițiile centrale și laterale. Acțiunile vor fi finalizate cu șut la poartă din apropierea suprafeței
de pedeapsă.
10) Pase între două jucătoare, urmate de finalizare. Jucătoarele vor începe exercițiul de la centrul
terenului.
II) Învățarea lovirii mingii cu capul (8 structuri). Dozare (300 minute).
27
1) Jucătoarea ține balonul în brațe, după care îl va arunca circa 1 metru în sus apoi trebuie
să-l prindă.
2) Din alergare ușoară sau din mers jucătoarea încearcă să lovească mingea cu capul apoi
încearcă să o prindă.
3) Din alergare ușoară jucătoarea lovește mingea cu capul și o plasează într-un panou.
4) Jucătoarea lovește cu capul o minge atârnată din diverse poziții.
5) Jucătoarea, la panou, lovește mingea cu capul cât poate de mult, înainte ca mingea să
atingă pământul.
6) Jucătoarea lovește mingea cu capul cât de mult poate.
7) Jucătoarea trimite mingea în pământ și apoi încearcă să o trimită în poarta goală cu capul.
8) Jucătoarea lovește mingea cu fruntea spre pământ de 2-3 ori.
III) Învățarea pasării și preluării mingii (8 straturi). Dozare (400 minute).
1) Ținând mingea în mâini, lovirea ei cu piciorul, în sus, deasupra capului (2-4 minute) și
oprirea-preluarea ei.
2) Lovirea mingii (pasarea) la o parteneră aflată la 5-20 metri distanță.
3)Jucătoarea se deplasează în preajma profesorului iar în același timp îi pasează mingea primită
tot de la profesor.
4)Trei jucătoare pasează între ele din deplasare și de pe loc. Jucătoarele se află într-o formă
triunghiulară. La începutul exercițiului, jucătoarele vor prelua mingea după care vor lovi mingea
dintr-o singură atingere.
5) Trei jucătoare, aflate în suveică, pasează mingea și schimbă locurile.
A,B C
28
6) Pase între 4-6 jucatoare din alergare circulară în jurul unei partenere sau al profesorului.
Pasele se dau cu și apoi fără preluare. Se schimbă sensurile.
7) Pase între 4,5,6,7 jucatoare dintr-o deplasare liberă pe o porțiune de teren. Mingea circulă de
la o jucătoare la cealaltă într-o succesiune neregulată. Jucătoarele schimbă continuu locurile între
ele.
8) Suveică simplă și suveică complexă între 4-8 jucătoare.
IV) Învățarea driblingului (7 structuri). Dozare (300 minute).
1) Jucătoarea, conduce mingea de voie și face diferite schimbări de direcție folosind, în special,
trunchiul și picioarele.
2) Jucătoarele conduc mingea printre copete iar inainte să treacă de jaloane fac diverse fente.
3) O jucătoare se deplasează cu mingea spre o parteneră, încearcă să o fenteze, depășind-o printr-
un element înșelător.
4) O jucătoare se deplasează cu mingea la picior, urmărită de o adversară pe care o fentează și o
depășește.
5) O zonă bine stabilită, 7-8 jucătoare țin mingea sub control și încearcă depășirea prin scheme a
5-6 adversare care încearcă să deposedeze jucătoarele aflate la minge.
6) 2-3 echipe a câte 4 jucătoare se întrec la conducerea mingii printre conuri.
7) Jocul „Măgărușul”. 4 jucătoare se află intr-un spațiu bine determinat și a 5- a jucătoare trebuie
să intercepteze mingea pe care cele 4 jucătoare o pasează.
V) Învățarea deposedării adversarului de minge (9 straturi). Dozare (300 minute).
1) O jucătoare conduce mingea din alergare ¼ și o adversară care se află înaintea ei încearcă să o
deposedeze.
2) O jucătoare controlează mingea și o adversară deplasându-se din lateral trebuie să o
deposedeze.
29
3) O jucătoare controlează mingea și o adversară trebuie să o deposedeze prin urmărire.
4) 4-5 jucătoare controlează mingea într-un spațiu bine determinat și o adversară trebuie să le
deposedeze pe rând. Jucătoarele vor schimba pe rând locurile.
5) 3-7 jucătoare controlează mingea într-un spațiu bine determinat iar 3-4 jucătoare trebuie să
deposedeze orice jucătoare doresc.
6) 7-8 atacanți pleacă de la centrul terenului, iar în drumul spre gol 3-4 apărători îi atacă cu
scopul de a le lua mingea.
7) Joc 1 la 1 la două porți mici.
8) Joc 2 contra 2 la 2 porți mici aflate pe laterale terenului de joc.
9) Jocul „Măgărușul”. 4 jucătoare contra 2 jucătoare. Jucătoarele care au mingea trebuie să
paseze, iar cele din mijloc trebuie să deposedeze. Atunci când reușește deposedarea schimbă
locul cu jucătoarea care a fost deposedată.
VI) Învățarea tehnicii portarului (șapte exerciții). Dozare (300 minute).
1) Porarul se deplasează de voie într-un spațiu delimitat, trimite mingea în aer (5-15 metri), după
care încearcă să o boxeze.
2) Portarul lovește puternic mingea de sol în fața sa și o reprinde din ricoșare.
3)Portarul plasat în poartă, la 1-5-8 metri de profesor. Profesorul oferă portarului mingea cu
mâna sau cu piciorul, pentru prindere. Mingile se dau pe jos, sau la semiînălțime.
4) Antrenorul trage la poartă din părțile laterale. Mingile se trimit alternativ, în colțul scurt și în
cel lung.
5) Două jucătoare, având fiecare o minge, trag la poartă. Se modifică treptat tăria loviturii și
distanța de lovire.
6) Un atacant centrează între portar și un alt atacant. Portarul încearcă să prindă sau să respingă
mingea, iar atacantul să o introducă în poartă.
7) 4-7 jucătoare șutează pe rând înspre poartă de la marginea suprafeței de pedeapsă. Se notează
numărul de goluri primite de cele 2 portărițe ale echipei în intervale de timp egale.
B. Învățarea elementelor tactice (1-18 straturi). Dozare (400 minute).
30
1) 4-5 jucătoare se mișcă de voie pe o zonă de teren delimitată. Alte 4-5 jucătoare încearcă să le
urmărească. Jucătoarele sunt obligate să urmărească doar o singură adversară. După ce o prinde,
va fi ea urmărită.
2) Joc în 3-4 jucătoare împotriva a 3-4 jucătoare pe un teren bine determinat și fără porți.
Jucătoarele care sunt în posesia mingii încearcă să lege un număr cât mai mare de pase în timp ce
adversarele trebuie să le urmărească și să facă marcaj. Jucătoarele fără minge nu încearcă
deposedarea. După un anumit timp, rolurile se schimbă.
3) Zona de apărare se delimitează în 3-5 spații de aceeași dimensiune. Jucătoarele din apărare le
urmăresc și le marchează pe jucătoarele de atac, care o perioadă, se află în spațiul lor.
Apărătoarele nu trec și în alte zone.
4) Jucătoarele care alcătuiesc apărarea, dispuse la locurile lor încearcă să urmărească și să facă
marcaj la jucătoarele din atac care se deplasează înspre poartă.
5) Jucătoarele care se află în apărare, dispuse în zonă, marchează pe jucătoarele de atac care se
deplasează spre poartă: fundașii fac marcaj în zonă și jucătoarele care evoluează pe postul de
mijlocaș fac marcaj pe toata suprafața terenului “om la om”.
6) Componentele echipei se împart în mod egal formând 2 echipe ( 6 contra 6, 7 contra 7). O
echipă are mingea și o controlează pe toată suprafața de joc. Echipa adversă trebuie să facă
marcaj. Jucătoarele care sunt în echipa fără minge trebuie să urmărească o adversară tot timpul.
Când profesorul hotărăște, rolurile se vor schimba.
Plasamentul portarului
7) Antrenorul, are 9-10 mingi, în afara suprafeței de pedeapsă, șutează din ce în ce mai repede la
poartă. Portărița prinde sau plonjează și respinge.
8) 3-6 jucătoare, 2-6 mingi trag alternativ la poartă. Ritmul este crescând, iar loviturile puternice.
Portărița prinde sau respinge.
9) Într-un spațiu delimitat (16-20 metri), 6-12 jucătoare pasează între ele, iar cele două portărițe
ale echipei trebuie să prindă mingea. Ele se pot deplasa cum doresc într-un spațiu delimitat.
10) Locul portăriței la loviturile libere directe și indirecte. Portărița aranjează zidul alcătuit din 3
jucătoare.
31
O parte a porții este acoperită de portăriță care trebuie să fie atentă la loviturile care sunt
efectuate pe deasupra zidului, iar cealaltă parte a porții este acoperită de zid.
Demarcarea
11) Joc de urmărire între 2-5 jucătoare. Jucătoarele ce încearcă să se demarcheze încearcă să nu
fie urmărite de adversarele stabilite inițial.
12) Jocuri între echipe 5 contra 5, 6 contra 6, 7 contra 7, fără porți. Căstigă echipa care ține
mingea cât mai mult. De asemenea se va urmări și demarcajul.
13) Alergare printre jaloane așezate în zig-zag.
32
14) Alergare printre jaloane cu conducerea mingii în alergare ușoară.
15) Joc „Iepurele și Ogarul”. Jucătoarele formează un cerc, iar două ramân mijloc. Una este ogar
iar cealaltă iepure. Ogarul trebuie să prindă iepurele fără ca niciunul să nu părăsească cercul.
Fiecare jucătoare va fi pe rând iepure și ogar.
16) Jucătoarele se află una în spatele celeilalte, se deplasează în alergare în tempoul ¼, ultima
jucătoare aleargă cât poate de repede până ce va ajunge prima. Cea care rămâne ultima va face la
fel ca și colega ei.
17) Jucătoarele sunt așezate în două șiruri paralele, între jucătoarele aceluiași șir găsindu-se o
distanță de 1,5 - 2 metri. La un semnal ultimele jucătoare din fiecare șir pornesc în viteză
maximă printre coechipiere până ajung primele. În acest moment pleacă urmatoarele. Câștigă
echipa care termină prima.
18) Două jucătoare, față în față la 10 metri distanță, pornesc în conducere fiecare spre cealaltă.
Când ajung la câțiva metri una trimite mingea lateral stânga 5-6 metri, cealaltă lateral dreapta,
apoi fiecare sprintează după mingea celeilalte și reîncep exercițiul.
II) Învățarea tacticii colective (1-4 structuri). Dozare (400 minute)
“În ansamblul jocului tactica de echipă îmbină armonios toate acțiunile individuale și
colective desfășurate de jucători în teren pe baza unor principii de acționare dinainte stabilite”.2
1) 3-5 jucătoare sunt așezate la interval de 4-8-11 metri. Profesorul trimite mingea de la o
distanță de circa 20-25 metri direct la o jucătoare. Aceasta o atacă și încearcă să respingă mingea.
Celelalte jucătoare aflate pe aceeași linie vin să o dubleze. Fiecare jucătoare va primi pe rând
mingea de la profesor.
2) Jucătoarele din atac (3+1, 2+2) aleargă pe toată suprafața adversă și pasează între ele, cu
circulație liberă. Scopul exercițiului este ca jucătoarele să ocupe toate zonele de atac.
2
Constantinescu D., si colaboratorii, (2004), Fotbal Teoria jocului, Editura Cantes
33
3) Pe toată suprafața de joc se face un joc cu temă. O echipă are posesia mingii și se deplasează
având ca temă demarcajul. Cealaltă echipă are ca temă marcajul.
4) Joc pe jumătate de teren. O echipă are posesia mingii și 2 jucătoare în plus. Echipa care se
apără trebuie să facă marcaj, să recupereze mingea și să o îndepărteze de poartă.
Indicații metodice care trebuie respectate pentru învățarea tacticii colective:
 Jucătoarele nu trebuie să rețină balonul, ele sunt obligate să o paseze repede
coechipierelor.
 Nu se acceptă îmbulzeala lângă minge.
 Mingea va fi pasată pe toată suprafața de joc.
 Jucătoarele sunt nevoite să acționeze permanent.
 Antrenorul trebuie să oprească partida când vede nereguli și va încerca să le rezolve pe
loc.
 Înainte de începerea jocului, profesorul va prezenta tactica.
 În pauza dintre cele două reprize, observațiile trebuie să fie cât mai concrete și scurte iar
erorile cele mai mari se vor scoate în evidență pentru a nu se mai repeta.
 La final se vor evidenția cele mai bune lucruri și cele mai mari erori cu scopul de a se
corecta pentru meciurile următoare.
C. Pregătirea fizică generală
I) Dezvoltarea forței (1-16 straturi). Dozare (320 minute).
1) Genoflexiune lentă cu 2-3 opriri pe două picioare (2 repetări).

Indicații metodice: opririle se pot intercala la coborâre și la ridicare.
2) Joc 2 la 2 sau 3 la 3 la două porți mici cu minge medicinală.
Dozare: 5-10 minute a 1-2 minute fiecare
Pauze: 5-10 minute între reprize
3) Joc 2 la 2 sau 3 la 3 la două porți mici, cu greutăți atașate la picioare.
Dozare: 2-3 reprize a 2-3 minute fiecare
Pauze: 5-10 minute între reprize
5) Ridicări ale picioarelor din culcat pe spate cu mâinele la spate (12 repetări).
34
6) Sărituri cu genunchii la piept (12 repetări).
7) Din picioare spate lipit de partener, sărituri pe vertical cu întoarceri de 180 de grade, atingerea
palmelor în aer (6 repetări).
8) Din picioare spate la spate având brațele întinse pe vertical, coborâri și ridicări folosite la
dezvoltarea forței brațelor (6 repetări).
9) Din picioare, față în față, cu un picior sprijinit la cel al colegei, apucat de brațe ridicate și
coborâre cu opunere (6 repetări).
10) Din șezut, talpă la talpă cu palmele sprijinind capul, ridicări și coborâri ale trunchiului.
Dezvoltă forța trunchiului și a picioarelor.
11) În doi, așezați în genunchi cu brațele sprijinite pe umeri, ridicări cu rezistența pe vertical apoi
coborâri prin apăsarea brațelor pe umeri (6 repetări).
12) În doi, din poziția culcat pe spate cu brațele întinse pe sol și desfăcute, talpă la talpă execută
împingeri alternând picioarele (7 repetări).
13) Sărituri din ghemuit peste mingea medicinală (3 kg).
14) Stând depărtat cu mingea în mâini deasupra capului, aplecări de trunchi cu ducerea brațelor
înainte până atinge solul, aruncare în spate cu extensie.
15) Aruncarea mingii înainte pe deasupra capului.
16) Culcat înainte, cu brațele în sus având o minge între ele, extensia trunchiului cu și fără
ridicarea unui picior.
II) Dezvoltarea vitezei (1-15 straturi). Dozarea (300 minute).
1) Alergare în linie dreaptă pe o distanță cuprinsă între 10-60 metri ( 5-7 repetări).
2) Conduceri în linie dreaptă, înainte înapoi, pe o distanță de 10-40 metri ( 5-6 repetări).
3) Alergări stânga dreapta pe distanțe cuprinse între 15 metri -35 metri (5 repetări).
4) Alergări-conduceri intercalate cu alte acțiuni motrice-ca sărituri, rostogoliri (5 repetări).
5) Alergări în sensuri și direcții alese spontan de jucătoare.
6) Sărituri din diferite poziții (din picioare, de pe genunchi, din șezând, din șezând cu picioarele
încrucișate, din șezând lateral) pe distanțe de 10-20 metri (3-5 repetări, individual și pe grupe).
7) Alergări în pantă încheiate cu alergări pe suprafețe plane pe distanțe de 20-30-50-80-100
metri, în 2 sau pe grupe, sub formă de concurs.
35
8) Pasa în 2 cu exerciții de pe loc, din mișcare, cu lovire directă combinată cu preluare și
conducere.
9) Jucătoarele se află aliniate în coloana: alergare ușoară, la fluier 3 sărituri cu genunchi la piept,
accelerează până ce aude din nou fluierul.
10) Jucătoarele aliniate pe 3 șiruri a câte 5 jucătoare. Când se anunță un număr (exemplu 2),
alergare de viteză până la un jalon aflat la 10 metri înaintea șirului și revenire tot în viteză până
la șirul său. Se execută sub formă de concurs.
11) Jucătoarele în formație cu fața la direcția de alergare: la primul fluier alergare în tempou ¼,
la al doilea fluier alergare de viteză până ce se aude din nou fluierul.
12) Alergare în tempou ¼ alternată cu alergare accelerată doar pe anumite zone.
13) Alergare de viteză timp de 12 s.
14) Pasarea mingii cu latul din prima la parteneră sau la perete timp de 30 de secunde. Se
execută sub formă de concurs.
15) Alergare cu mingea la picior urmată de accelerări și ruperi de ritm.
III) Dezvoltarea rezistenței (1-9 straturi). Dozare (270 minute).
1) Alergare 400 metri intensitate ¼ + 100 metri intensitate ¾ (2 repetări).

2) Alergare pe teren denivelat (2*10 minute).
3) Alergare pe distanța de 800 metri (2 repetări cu pauza de 3 minute).
4) Alergare în tempou moderat (8-12 minute).
5) Alergare ușoară 2/4 (5 minute).
6) Conducerea mingii în viteză 40 metri, urmat de șut la poartă.
7) Sprinturi 50 metri (5 minute).
8) Alergare în zăpadă înaltă.
9) Pase în doi, distanța 30 de metri între partenere.
IV) Dezvoltarea îndemânării (1-8 straturi). Dozare (320 minute).
1) Aruncarea mingii în sus- rostogolire în față cu prinderea mingii din aer 8-10
execuții/jucătoare.
36
2) Conducerea mingii cu mâna ca la baschet printre 10 jaloane dispuse la 1,5 metri între ele pe o
distanță de 20 metri (3-4 repetări).
3) Pase din întoarcere în 2, distanța 25 metri, 2-4 repetări.
4) Pase în 2, la întoarcere conducere printre 6 jaloane dispuse la 3 metri între ele, distanța 20
metri, 3-4 repetări.
5) Conducerea mingii printre 4-6 jaloane cu 2 mingi medicinale în brațe, distanța 12-16 metri,
jaloanele așezate la 2 metri distanță (4-5 execuții).
6) Sărituri cu genunchii la piept, sprint-preluare-tras la poartă, parametrii: distanța 10-15 metri,
4-6 execuții/jucătoare.
7) Din șezut pe sol- aruncarea mingii în sus și înainte-prindere din aer.
8) Stând cu genunchii îndoiți, brațele întinse oblic înainte având mingea în palme-aruncare în sus
a mingii-prinderea mingii în cădere.
D. Modele lecții de antrenament
Din cauză că jucătoarele fac doar trei antrenamente săptămânal nu este recomandat ca ele
să se structureze pe factori, separate tehnico-tactice sau pregătirea fizică, ci se va apela la lecții
combinate.
Exemplu numărul 1
Antrenament combinat-teren; durată: 60 minute
Partea pregătitoare : 15 minute

-alergare în tempou ¼ si 2/4 (4 minute)
-variante de alergare (5 minute)
-stretching (7 minute)
Partea fundamentală (40 minute)

-jucătoarele aleargă: 5 m+15 m+25 m+35 m +45 m
50 m+40 m+30 m+20 m +10 m
10 m+20 m+30 m
37
Exercițiile în 4/4 la dus-înapoi în joc de gleznă
-pase în doi cu joc de gleznă
-ștafeta
-joc 8*8;
Partea de revenire (5 minute)

-mers cu respirație
-recomandări pentru următorul antrenament
Exemplul numarul 2
Antrenamentul combinat; durata 90 de minute-teren:
Partea de încălzire (15 minute)

-alergare ușoară-3minute
-complex de gimnastică-3 minute
-exerciții dinamice-4 minute
-joc de mișcare-5 minute
Partea Fundamentală (60 minute)

-circuit forță: 4 ateliere-coarda, ridicări din culcat șezând, sărituri cu genunchii sus, ridicări din
culcat anterior
-conducerea mingii printre jaloane, interior-interior, folosind ambele picioare alternative, urmată
de șut la poartă
Se repetă de 4-5 ori.
-exerciții de pasare a mingii cu un picior și preluarea cu celălalt picior
-învățarea unui element nou: dribling de pe loc și din alergare
-joc 8:8. Scopul jocului: ieșirea din presing cu pase scurte (10 minute)
Partea a treia (15 minute)

-jonglerii cu mingea individual
38
-exerciții de stretching
Exercițiul numarul 3
Durata 100 minute.
Materiale: 14 mingi.
Sarcini: structuri de exerciții și jocuri pentru formarea deprinderilor tactice de bază (pasă,
combinație, marcaj-demarcaj, schimbul de locuri).
Conținut:
Partea inițială
Încălzirea de voie (15 minute).
-alergare ușoară
-jonglerie individuală cu mingea
-lucru în doi la minge: preluare, lovirea mingii de pe loc și din alergare cu piciorul și cu capul.
Partea fundamentală (75 minute)

-suveică cu trecerea jucătoarele la șirul opus (distanța să fie de 7-8 metri între șiruri)
Recomandări metodice:
-pasa se dă înainte;
-după ce va lovi mingea, jucătoarea va pleca la șirul opus
-joc la o poartă 5 la 5, apărare contra atac. După 5 acțiuni se schimbă rolurile;
-joc 4 la 3 la o poartă și ca temp vom avea marcajul și demarcajul;
-joc 3 la 2 din trei atingeri;
-joc 6 la 6 pe tot terenul fără portar. La 5 pase consecutive echipa primește un punct;
Partea de încheiere (10 minute)

-exerciții de mobilitate, suplețe;
-aprecieri-recomandări.
E. Modelul tehnico-tactic al jocului de fotbal la jucătoarele începători, determinat prin

observație.
39
Acțiunile tehnico-tactice, caracteristicile pe posturi sunt sistematizate după cum urmează:
Fundașii laterali:
1.În apărare:
-intercepția balonului
-să facă marcaj la adversarul care acționează pe partea sa, deblocarea coechipierelor;
2.În atac:
-revenirea dacă este depășit;
-să se miște rapid între preluarea mingii și execuție;
-să conducă mingea în viteză cât mai mare.
Fundașii centrali:
1.În apărare:
-calitatea marcajului, jocul cu capul și deposedarea cu o importanță deosebită;
-se va urmări perfecționarea acelorași elemente ca la fundașii laterali, dar cu acționări pe centru;
2. În atac:
-să aibă siguranță în posesie și transmitere simplă;
-să aibă siguranță în lansări, deschideri pentru a declanșa contraatacuri directe;
-poate să apară pe fondul unui joc colectiv direct la finalizare;
Mijlocașii:
1. În aparare:
-întampinarea și tatonarea adversarului, întârzierea atacului advers, pentru regruparea propriei
apărări, intercepția mingii;
-calități deosebite: jocul cu capul, deposedarea, simțul plasamentului și al anticipării jocului;
-capacitatea de efort deosebită;
2.În atac:
-demarcări pe zone libere;
-crearea de superioritate numerică;
Atacanții:
Sarcini în apărare:
40
-executarea presingului asupra apărătorilor adverși;
-se retrage la fazele fixe chiar în propriul careu, cu adversari direcți;
Sarcini în atac:
Acțiuni de pregătire a finalizării:
-schimbarea plasamentului; demarcarea pe toată lățimea terenului;
Acțiuni de finalizare:
-șut la poartă;
-pasă prin deviere;
-șut + urmărire;
-centrare + urmărire;
-pasă înapoi;
41
3.4.Rezultatele și interpretarea datelor
DATE BIOGRAFICE ȘI ANTROPOMETRICE DESPRE SUBIECȚI
Grupa Experiment
NR. NUMELE ȘI VÂRSTA GREUTATEA ÎNĂLȚIME POSTUL ÎN

CRT PRENUMELE Ani Kg Cm TEREN
1 C. D. 17 54 162 portar
2 C. M. 17 49 157 portar
3 M. A. 16 48 152 fundaș
4 L. B. 18 53 161 fundaș
5 L. A. 17 55 156 fundaș
6 H. M. 17 49 154 fundaș
7 M. C. 18 54 159 mijlocaș
8 P. A. 17 59 165 mijlocaș
9 L. A. 17 60 171 mijlocaș
10 Ș. L. 17 41 147 mijlocaș
11 C. L. 17 50 161 mijlocaș
12 B. D. 17 49 152 atacant
13 N. M. 18 51 160 atacant
14 B. A. 18 53 158 atacant
15 F. L. 17 49 154 atacant
16 M D. 16 45 149 atacant
Grupa Martor
42
Sportivele Clubului Sportiv Municipal Pașcani
NR. NUMELE ȘI PRENUMELE VÂRSTA

CRT Ani
1 C. I. 17
2 G. I. 17
3 C. P. 18
4 D. A. 17
5 B. I. 18
6 P. G. 17
7 L. P. 18
8 R. M. 16
9 P. Ș. 18
10 N. R. 17
11 P. E. 18
12 N. S. 18
13 O. N. 17
14 B. V. 18
15 S. C. 16
16 B. I. 18
Probe fizice
43
A.1. Alergare de viteză-50 metri. Testare inițială (Ti). Grupa experiment.
NR. NUMELE ȘI Rezultate Ai-A (Ai-A)2

CRT PRENUMELE Ai
1 C. D. 8,4 0,35 0,1225
2 C. M. 8,4 0,05 0,0025
3 M. A. 8,8 0,25 0,0625
4 L. B. 9,0 0,05 0,0025
5 L. A. 8,7 0,25 0,0625
6 H. M. 8,5 0,05 0,0025
7 M. C. 8,8 0,25 0,0625
8 P. A. 9,0 0,15 0,0225
9 L. A. 8,6 0,15 0,0225
10 Ș. L. 8,6 0,35 0,1225
11 C. L. 8,4 0,05 0,0025
12 B. D. 8,7 0,05 0,0025
13 N. M. 8,8 0,25 0,0625
14 B. A. 9,0 0,45 0,2025
15 F. L. 8,7 0,05 0,0025
16 M D. 9,0 0,05 0,2025
Ma(A)=8,75 ∑=2,7 ∑=0,7550
S=±0,86
Cv=9,82%
Alergare de viteză-50 metri.Testare inițială (Ti).
Grupa Martor
44
NR. NUMELE SI Rezultate Ai-A (Ai-A)2

CRT PRENUMELE Ai
1 C. I. 9,2 0,50 0,25
2 G. I. 8,4 0,30 0,09
3 C. P. 8,8 0,10 0,01
4 D. A. 8,2 0,50 0,25
5 B. I. 8,6 0,10 0,001
6 P. G. 9,0 0,30 0,09
7 L. P. 8,4 0,30 0,009
8 R. M. 8,2 0,50 0,25
9 P. Ș. 8,8 0,10 0,01
10 N. R. 8,6 0,10 0,001
11 P. E. 9,2 0,50 0,25
12 N. S. 9,0 0,30 0,09
13 O. N. 8,8 0,10 0,001
14 B. V. 8,6 0,10 0,001
15 S. C. 8,2 0,5 0,25
16 B. I. 8,6 0,10 0,001
Ma(A)=8,70 ∑=3,8 ∑=1,393
S=±1,18
Cv=13,2%
A.2. Alergare de viteză-50 metri.Testare finală (Tf).Grupa experiment.
45
NR. NUMELE SI Rezultate Ai-A (Ai-A)2
CRT PRENUMELE Ai
1 C. D. 8,2 0,5 0,25
2 C. M. 8,7 0 0
3 M. A. 9,0 0,3 0,09
4 L. B. 8,8 0,1 0,001
5 L. A. 8,3 0,4 0,16
6 H. M. 8,7 0 0
7 M. C. 9,0 0,3 0,09
8 P. A. 8,7 0 0
9 L. A. 8,4 0,3 0,09
10 Ș. L. 8,3 0,4 0,16
11 C. L. 8,7 0 0
12 B. D. 8,9 0,2 0,04
13 N. M. 8,9 0,2 0,04
14 B. A. 9,2 0,5 0,25
15 F. L. 8.7 0 0
16 M D. 8,3 0,4 0,16
Ma(A)=8,7 ∑=3,2 ∑=1,171
S=±1,08
Cv=12,4%
Alergare de viteză-50 metri.Testare finală (Tf).
Grupa Martor
46

CRT PRENUMELE Ai
1 C. I. 9,4 0,67 0,448
2 G. I. 8,3 0,43 0,19
3 C. P. 8,8 0,07 0,002
4 D. A. 8,4 0,33 0,106
5 B. I. 8,5 0,23 0,05
6 P. G. 9,0 0,27 0,07
7 L. P. 8,2 0,53 0,280
8 R. M. 8,1 0,63 0,396
9 P. Ș. 8,8 0,07 0,002
10 N. R. 8,8 0,07 0,002
11 P. E. 9,3 0,57 0,324
12 N. S. 9,0 0,27 0,07
13 O. N. 8,9 0,17 0,028
14 B. V. 8,8 0,07 0,002
15 S. C. 9,3 0,57 0,324
16 B. I. 8,8 0,07 0,002
Ma(A)=8,73 ∑=4.38 ∑=1,97
S=±1,40
Cv=16%
47
B.1. Săritura în lungime de pe loc. Testare inițială (Ti).Grupa experiment.

CRT PRENUMELE Ai
1 C. D. 1,57 0,1 0,01
2 C. M. 1,45 0,02 0,0004
3 M. A. 1,46 0,01 0,0001
4 L. B. 1,47 0 0
5 L. A. 1,44 0,03 0,0009
6 H. M. 1,45 0,02 0,0004
7 M. C. 1,46 0,01 0,0001
8 P. A. 1,52 0,05 0,0025
9 L. A. 1,55 0,08 0,0064
10 Ș. L. 1,54 0,07 0,0049
11 C. L. 1,44 0,03 0,0009
12 B. D. 1,47 0 0
13 N. M. 1,39 0,08 0,0064
14 B. A. 1,41 0,06 0,0036
15 F. L. 1,46 0,01 0,0001
16 M D. 1,47 0 0
Ma(A)=1,47 ∑=0,56 ∑=0,0366
S=±0,19
Cv=12,9%
Săritura în lungime de pe loc. Testare inițială (Ti).
Grupa Martor
48

CRT PRENUMELE Ai
1 C. I. 1,42 0,06 0,0036
2 G. I. 1,57 0,09 0,0081
3 C. P. 1,52 0,04 0,0016
4 D. A. 1,56 0,08 0,0064
5 B. I. 1,51 0,03 0,0009
6 P. G. 1,41 0,07 0,0049
7 L. P. 1,55 0,07 0,0049
8 R. M. 1,50 0,02 0,0004
9 P. Ș. 1,49 0,01 0,0001
10 N. R. 1,54 0,06 0,0036
11 P. E. 1,40 0,08 0,0064
12 N. S. 1,39 0,09 0,0081
13 O. N. 1,47 0,01 0,0001
14 B. V. 1,52 0,04 0,0016
15 S. C. 1,51 0,003 0,0009
16 B. I. 1,40 0,08 0,0064
Ma(A)=1,48 ∑=0,75 ∑=0,0507
S=±0,22
Cv=14,86%
B.2. Săritura în lungime de pe loc. Testare finală (Tf).Grupa experiment.
49
CRT PRENUMELE Ai
1 C. D. 1,67 0,17 0,0289
2 C. M. 1,52 0,02 0,0004
3 M. A. 1,49 0,01 0,0001
4 L. B. 1,47 0,03 0,0009
5 L. A. 1,42 0,08 0,0064
6 H. M. 1,55 0,05 0,0025
7 M. C. 1,51 0,01 0,0001
8 P. A. 1,55 0,05 0,0025
9 L. A. 1,55 0,05 0,0025
10 Ș. L. 1,51 0,01 0,0001
11 C. L. 1,54 0,04 0,0016
12 B. D. 1,52 0,02 0,0004
13 N. M. 1,42 0,08 0,0064
14 B. A. 1,41 0,09 0,0081
15 F. L. 1,55 0,05 0,0025
16 M D. 1,52 0,02 0,0004
Ma(A)=1,50 ∑=0,71 ∑=0,0584
S=±0,24
Cv=16%
Săritura în lungime de pe loc. Testare finală (Tf).
50
Grupa Martor

CRT PRENUMELE Ai
1 C. I. 1,44 0,04 0,0016
2 G. I. 1,57 0,09 0,0081
3 C. P. 1,49 0,01 0,0001
4 D. A. 1,54 0,06 0,0036
5 B. I. 1,53 0,05 0,0025
6 P. G. 1,41 0,07 0,0049
7 L. P. 1,53 0,05 0,0025
8 R. M. 1,48 0 0
9 P. Ș. 1,51 0,03 0,0009
10 N. R. 1,54 0,06 0,0036
11 P. E. 1,38 0,1 0,01
12 N. S. 1,37 0,11 0,0121
13 O. N. 1,47 0,01 0,0001
14 B. V. 1,52 0,04 0,0016
15 S. C. 1,48 0 0
16 B. I. 1,41 0,07 0,0049
Ma(A)=1,48 ∑=0,72 ∑=0,0516
S=±0,22
Cv=14,86%
C.1. Alergare de rezistență. Testare initială (Ti).Grupa experiment.
51
CRT PRENUMELE Ai
1 C. D. 4,38 0,81 0,6561
2 C. M. 4,41 0,84 0,7056
3 M. A. 3,08 0,49 0,2401
4 L. B. 3,12 0,45 0,2025
5 L. A. 3,13 0,44 0,1936
6 H. M. 3,11 0,46 0,2116
7 M. C. 3,09 0,48 0,2304
8 P. A. 4,43 0,86 0,7396
9 L. A. 4,39 0,82 0,6724
10 Ș. L. 4,40 0,83 0,6889
11 C. L. 3,10 0,47 0,2209
12 B. D. 3,08 0,49 0,2401
13 N. M. 3,17 0,4 0,16
14 B. A. 3,15 0,42 0,1764
15 F. L. 3,11 0,46 0,2116
16 M D. 3,1 0,47 0,2209
Ma(A)=3,57 ∑=0,59 ∑=5,9258
S=±2,43
Cv=6,8%
Alergare de rezistență 800 metri.Testare inițială (Ti).
Grupa Martor
52

CRT PRENUMELE Ai
1 C. I. 3,18 0,82 0,6724
2 G. I. 4,43 0,43 0,1849
3 C. P. 4,49 0,49 0,2401
4 D. A. 4,46 0,46 0,2116
5 B. I. 4,48 0,48 0,2304
6 P. G. 3,21 0,79 0,6241
7 L. P. 4,45 0,45 0,2025
8 R. M. 4,47 0,47 0,2209
9 P. Ș. 4,49 0,49 0,2104
10 N. R. 4,44 0,44 0,1936
11 P. E. 3,19 0,81 0,6561
12 N. S. 3,20 0,80 0,64
13 O. N. 3,10 0,90 0,81
14 B. V. 4,44 0,44 0,1936
15 S. C. 4,43 0,43 0,1849
16 B. I. 4,45 0,45 0,2025
Ma(A)=4,00 ∑=8,27 ∑=5,3203
S=±2,30
Cv=5,75%
C.2. Alergare de rezistență. Testare finală (Tf).Grupa experiment.
53
CRT PRENUMELE Ai
1 C. D. 4,28 0,75 0,5625
2 C. M. 4,35 0,82 0,6724
3 M. A. 3,08 0,45 0,2025
4 L. B. 3,15 0,38 0,1444
5 L. A. 3,03 0,5 0,25
6 H. M. 3,06 0,47 0,2209
7 M. C. 3,09 0,44 0,1936
8 P. A. 4,46 0,93 0,8649
9 L. A. 4,29 0,76 0,5776
10 Ș. L. 4,35 0,82 0,3724
11 C. L. 3,10 0,43 0,1849
12 B. D. 3,09 0,44 0,1936
13 N. M. 3,07 0,46 0,2116
14 B. A. 3,10 0,43 0,1849
15 F. L. 3,09 0,44 0,1936
16 M D. 4,29 0,76 0,5776
Ma(A)=3,53 ∑=8,08 ∑=5,1362
S=±2,26
Cv=6,4%
Alergare de rezistență 800 metri.Testare finală (Tf).
54
Grupa Martor

CRT PRENUMELE Ai
1 C. I. 3,13 0,87 0,7869
2 G. I. 4,43 0,43 0,1849
3 C. P. 4,55 0,55 0,3025
4 D. A. 4,43 0,43 0,1849
5 B. I. 4,49 0,49 0,2401
6 P. G. 3,27 0,73 0,5329
7 L. P. 4,41 0,41 0,1681
8 R. M. 4,49 0,49 0,2401
9 P. Ș. 4,52 0,52 0,2704
10 N. R. 4,39 0,39 0,1521
11 P. E. 3,19 0,81 0,6561
12 N. S. 3,22 0,78 0,6084
13 O. N. 3,08 0,92 0,8464
14 B. V. 4,50 0,50 0,25
15 S. C. 4,43 0,43 0,1849
16 B. I. 4,49 0,49 0,2401
Ma(A)=4,00 ∑=8,32 ∑=5,3938
S=±2,32
Cv=5,8%
55
2. Probe tehnice
D.1. Proba complexă-conducerea mingii printre jaloane urmată de șutul la poartă.Testare initială
(Ti).Grupa experiment.

CRT PRENUMELE Ai
secunde
1 C. D. 58,7 2,53 6,40
2 C. M. 59,6 3,43 11,76
3 M. A. 58,8 2,63 6,91
4 L. B. 53,0 3,17 10,04
5 L. A. 52,3 3,87 14,97
6 H. M. 59,8 3,63 13,17
7 M. C. 53,8 2,37 5,61
8 P. A. 53,6 2,57 6,60
9 L. A. 57,7 1,53 2,34
10 Ș. L. 54,8 1,37 1,87
11 C. L. 50,7 5,47 29,92
12 B. D. 55,7 0,47 0,22
13 N. M. 59,6 3,43 11,76
14 B. A. 58,3 2,13 4,53
15 F. L. 52,3 3,87 14,97
16 M D. 50,7 5,47 19,92
Ma(A)=56,17 ∑=38,6 ∑=126,1
S=±11,29
Cv=20%
56
Proba complexă-conducerea mingii printre jaloane urmată de șutul la poartă.Testare inițiala (Ti).
Grupa Martor.

CRT PRENUMELE Ai
1 C. I. 63,7 5,55 30,8025
2 G. I. 64,6 6,45 41,6025
3 C. P. 58,8 0,65 0,4225
4 D. A. 50,0 8,15 66,4225
5 B. I. 57,3 0,85 0,7225
6 P. G. 64,8 6,65 44,2225
7 L. P. 50,5 7,65 58,5225
8 R. M. 53,6 4,55 20,7025
9 P. Ș. 59,7 1,55 2,4025
10 N. R. 59,8 1,65 2,7225
11 P. E. 50,7 7,45 55,5025
12 N. S. 58,7 0,55 0,3025
13 O. N. 58,6 0,45 0,2025
14 B. V. 63,3 5,15 26,5225
15 S. C. 50,7 7,45 55,5025
16 B. I. 50,0 8,15 66,4325
Ma(A)=58,15 ∑=57,3 ∑=351,075
S=±18,73
Cv=32,20
57
D.2. Proba complexă-conducerea mingii printre jaloane urmată de șutul la poartă.Testare finala
(Tf).Grupa experiment.

CRT PRENUMELE Ai
secunde
1 C. D. 53,2 0,44 0,1936
2 C. M. 55,1 1,46 2,1316
3 M. A. 58,8 5,16 26,6256
4 L. B. 54,0 0,36 0,1296
5 L. A. 47,9 5,74 32,9476
6 H. M. 54,3 0,66 0,4356
7 M. C. 53,8 0,16 0,0256
8 P. A. 55,1 1,46 2,1316
9 L. A. 52,2 1,44 2,0736
10 Ș. L. 49,3 4,34 18,8356
11 C. L. 50,7 2,94 8,6436
12 B. D. 57,7 4,00 16,4836
13 N. M. 55,1 1,46 2,1316
14 B. A. 53,8 0,16 0,0256
15 F. L. 53,8 0,16 0,0256
16 M D. 52,2 1,44 2,0736
Ma(A)=53,64 ∑=29,84 ∑=112,81
S=±10,62
Cv=1
58
Proba complexă-conducerea mingii printre jaloane urmată de șutul la poartă.Testare finală (Tf).
Grupa Martor.

CRT PRENUMELE Ai
1 C. I. 59,7 1,93 3,7249
2 G. I. 64,6 6,83 46,6489
3 C. P. 60,8 3,03 9,1809
4 D. A. 47,0 10,77 115,9929
5 B. I. 57,3 0,47 0,2209
6 P. G. 68,8 11,03 121,6609
7 L. P. 47,0 10,77 115,9929
8 R. M. 53,6 4,17 17,3889
9 P. Ș. 59,9 2,13 4,5369
10 N. R. 56,3 1,47 2,1609
11 P. E. 50,7 7,07 49,9849
12 N. S. 59,9 2,13 4,5369
13 O. N. 61,1 3,33 11,0889
14 B. V. 62,1 4,33 18,7489
15 S. C. 59,9 2,13 4,5369
16 B. I. 50,7 7,07 49,9849
Ma(A)=57,77 ∑=69,46 ∑=521,8686
S=±22,84
Cv=39,53
59
E.1. Controlul balonului timp de 30 de secunde.Testare inițială (Ti).Grupa experiment.

CRT PRENUMELE Ai
secunde
1 C. D. 30 0 0
2 C. M. 29 1 1
3 M. A. 27 3 9
4 L. B. 26 4 16
5 L. A. 22 8 64
6 H. M. 25 5 25
7 M. C. 34 4 16
8 P. A. 31 1 1
9 L. A. 20 10 100
10 Ș. L. 36 6 36
11 C. L. 38 8 64
12 B. D. 34 4 16
13 N. M. 33 3 9
14 B. A. 31 1 1
15 F. L. 31 1 1
16 M D. 38 8 64
Ma(A)=30 ∑=58 ∑=358
S=±18,92
Cv=6,3
60
Controlul balonului timp de 30 de secunde.Testare inițială (Ti).
Grupa Martor.

CRT PRENUMELE Ai
1 C. I. 25 2 4
2 C. I. 24 1 1
3 G. I. 22 1 1
4 C. P. 21 2 4
5 D. A. 21 2 4
6 B. I. 29 6 36
7 P. G. 26 3 9
8 L. P. 15 8 64
9 R. M. 21 2 4
10 P. Ș. 33 10 100
11 N. R. 29 6 36
12 P. E. 28 5 25
13 N. S. 26 3 9
14 O. N. 22 2 3
15 B. V. 16 9 27
16 S. C. 28 5 25
Ma(A)=23 ∑=51 ∑=297
S=±17,23
Cv=7,49%
61
E.2. Controlul balonului timp de 30 de secunde.Testare finală (Tf).Grupa experiment.

CRT PRENUMELE Ai
secunde
1 C. D. 35 3 9
2 C. M. 32 0 0
3 M. A. 27 5 25
4 L. B. 24 8 64
5 L. A. 27 5 25
6 H. M. 28 4 16
7 M. C. 34 2 4
8 P. A. 28 4 16
9 L. A. 25 7 4
10 Ș. L. 39 7 16
11 C. L. 38 6 49
12 B. D. 32 0 49
13 N. M. 38 6 36
14 F. L. 34 2 4
15 B. A. 34 2 4
16 M. D. 24 8 64
Ma(A)=32 ∑=59 ∑=349
S=±18,68
Cv=5,83%
62
Controlul balonului timp de 30 de secunde.Testare finală (Tf).
Grupa Martor.

CRT PRENUMELE Ai
1 C. I. 27 2 4
2 G. I. 26 1 1
3 C. P. 22 3 9
4 D. A. 19 6 36
5 B. I. 23 2 4
6 P. G. 23 2 4
7 L. P. 29 4 16
8 R. M. 23 2 4
9 P. Ș. 17 8 64
10 N. R. 23 2 4
11 P. E. 33 8 64
12 N. S. 26 1 1
13 O. N. 30 5 25
14 B. V. 28 3 9
15 S. C. 29 4 16
16 B. I. 33 8 64
Ma(A)=25 ∑=49 ∑=245
S=±15,65
Cv=6,26%
63
F. Tras la două porți. Grupa experiment.
NR. NUMELE ȘI PRENUMELE Nota testare Nota testare

CRT inițială finală
1 C. D. 5 8
2 C. M. 6 8
3 M. A. 5 5
4 L. B. 7 10
5 L. A. 7 9
6 H. M. 5 5
7 M. C. 7 10
8 P. A. 6 8
9 L. A. 6 6
10 Ș. L. 6 9
11 C. L. 6 8
12 B. D. 5 5
13 N. M. 5 8
14 B. A. 5 7
15 F. L. 6 9
16 M D. 7 10
Ma(A)=5,7 Ma(A)=7,57
64
Tras la două porți.
Grupa Martor.
NR. NUMELE ȘI PRENUMELE Nota testare Nota testare

CRT inițială finală
1 C. I. 5 6
2 G. I. 5 7
3 C. P. 6 6
4 D. A. 5 5
5 B. I. 6 8
6 P. G. 7 8
7 B. I. 6 6
8 L. P. 8 5
9 R. M. 6 8
10 P. Ș. 5 6
11 N. R. 7 7
12 P. E. 6 5
13 N. S. 7 9
14 O. N. 5 6
15 B. V. 7 0
16 S.C 6 8
Ma(A)=6 Ma(A)=6,57
65
Interpretarea datelor
Adunarea rezultatelor cercetării s-a făcut în conformitate cu probele de control hotărâte la

începutul și finalul anului școlar.
Rezultatele probelor au fost centralizate în tabele pentru testarea inițială și finală și au fost
preluate apelându-se la următorii indicatori: media aritmetică (A), abaterea standard (S),
coeficientul de variabilitate (CV) și progresele realizate de către sportive.
La proba alergare de viteză-50 metri, am obținut la testarea inițială o medie aritmetică de
8,75 secunde, iar la testarea finală 8,70 secunde, deci un progres de 0,05 secunde.
La testarea inițială, valorile abaterii standard sunt ± 0,86, iar la testarea finală ±1.08.
Coeficientul de variabilitate are la testarea inițială valoarea de 9,82%, deci dispersie mică,
ajungând la testarea finală la 12,4%, dispersie medie.
La proba săritura în lungime de pe loc (S.L.L.) am obținut la testarea inițială o medie
aritmetică de 1,47 metri, iar la cea finală 1,50 metri, deci un progres de 3 centimetri.
La testarea inițială, valorile abaterii standard sunt ± 0,19, iar la testarea finală ±1.08.
Coeficientul de variabilitate are la testarea inițială valoarea de 12,9%, ajungând la testarea finală
la 16%, deci dispersie medie.
La alergare de rezistență 600 metri fetele de 11-12 ani, și 800 metri fetele de 13-14 ani,
testarea inițială are o medie de 3,57, iar la cea finală de 3,53, fiind realizat un progres de 4
secunde. Abaterea standard la testarea inițială este ±2,43, iar la testarea finală ±2,26, deci un
progres ±0,17. Coeficientul de variabilitate are valoarea de 6,8% la testarea inițială si 6,4% la
testarea finală, deci omogenitate mare.
Proba complexă constând în conducerea mingii printre jaloane, șut la poartă, revenirea
are următoarele valori pentru media aritmetică la cele două testări: Ti=56,17 secunde și Tf=53,64
secunde, deci un progres de 2,53 secunde. Abaterea standard realizează un progres de ±8,3.
Coeficientul de variabilitate are valori de 20% la testarea inițială, deci dispersie mică și 19,83%
la testarea finală.
66
Controlul balonului în 30 de secunde a înregistrat următoarele valori la cele două testări:
Ma la Ti=30, iar la Tf=32, progres de 2 lovituri; S la Ti=±18,92, la Tf=±18,68; Cv la Ti=6,3%, iar
la Tf=5,83, deci omogenitate mare.
Proba adaptată apreciată cu nota “Tras la două porți”, a obținut următoarele medii
aritmetice: Ti=5,7, Tf=7,57, realizându-se un progres de 1,87.
Concluzii: Progresul realizat la testarea finală este evident față de testarea inițială atât la
probele fizice cât și la cele adaptate.
Pentru o analiză mai obiectivă a rezultatelor, acestea au fost raportate la o grupă martor
atât la testarea inițială, cât și la cea finală.
Rezultatele obținute sub formă centralizată la testarea inițială și cea finală, precum si
progresul realizat se observă în tabelele de la Anexa 1, Tabelul 1, Tabelul 2, Tabelul 3, Tabelul
4.
ANEXA 2 conține graficile pentru probele speciale și adaptate la testarea inițială și cea
finală pentru grupa experiment.
ANEXA 3 redă diferențele dintre valorile testărilor finale dintre grupa experiment și
grupa martor.
67
Bibliografie
1. Iulian Vilcu; Liviu Bulus Fotbalul la copii și tineret. Probleme de selecție, pregătire
și joc.
2. Ion Motroc Fotbalul feminin. Probleme de selecție, antrenament și joc.
3. Angelo Niculescu Fotbal-metode și mijloace, Editura Stadion.
4. Nicolae Hostiuc Fotbal- specializare, Editura Fundației Universitare

Aurelian Dragan “Dunărea de Jos”, Galați 2002.
5. Mircea Radulescu
Viorel Cojocaru
Cornel Jurca
Aurelian Dragan Ghidul antrenorului de fotbal –copii și juniori
Nucu Antohi
Gabriel Manolache
Sorin Ciolca
Petre Comanita
6. Dragnea A. Măsurarea și evaluarea în educație fizică și sport,

Editura Sport-Turism, București 1984
7. Epuran M. Ghidul psihologic al antrenorului, I.E.F.S., București 1982
8. Epuran M. Mecanisme de influențare a comportamentului în fotbal,

Egon M. Editura Sport-Turism, București 1985
68
Anexe
ANEXA 1
Tabel 1. Media diferențelor dintre testarea inițială și testarea finală
Proba Alergare de Săritura în Alergare de Proba Controlul Tras la două

viteză lungime de rezistență complexă balonui porți
Testarea (A.V.) pe loc (A.R.)
(S.L.L.)
Ti 8,75 1,47 3,57 56,17 30 5,7
Tf 8,7 1,50 3,53 53,64 32 7,57
Progres 0,05 0,03 0,04 2,53 2 1,87
69
Tabel 2. Valorile abaterii standard (S) la testarea inițială și testarea finală
Proba Alergare de Săritura în Alergare de Proba Controlul

viteză lungime de rezistență complexă balonui
(S.L.L.)
Ti ±0,86 ±0,19 ±2,43 ±11,29 ±18,92
Tf ±1,08 ±0,24 ±2,26 ±10,62 ±18,68
Progres ±0,22 ±0,05 ±0,17 ±0,37 ±0,24
70
Tabel 3. Valorile coeficientului de variabilitate (CV) la Ti si Tf
Proba Alergare de Săritura în Alergare de Proba Controlul

viteză lungime de rezistență complexă balonui
(S.L.L.)
Ti 9,82% 12,9% 6,8% 20% 6,3%
Tf 12,4% 16% 6,4% 19,79% 5,83%
Progres 2,58% 3,1% 0,4% 0,21% 0,47%
71
Tabel 4. Tabel centralizator cu indicatorii de dispersie și omogenitate la probele adaptate pentru
testarea inițială și testarea finală.
Proba (A.V.) (S.L.L.) (A.R.) Proba complexă Controlul Tras

balonui la
Testare dou
a ă
porț
i
A S Cv A S Cv A S Cv A S Cv A S Cv
± % ± % ± % ± % ± %
Ti 8,5 0,8 9,8 1,4 1,4 0,1 3,5 2,4 6, 56,1 11,2 20 3 18,9 6,3 5,7
7 6 2 7 7 9 7 3 8 7 9 0 2
Tf 8,7 1,0 12, 1,5 1,5 0,2 3,5 2,2 6, 53,6 10,6 19,7 3 18,6 5,8 7,57
8 4 0 0 4 3 6 4 4 2 9 2 8 3
72
ANEXA2
Graficele pentru probele speciale și adaptate
(Grupa experiment)
1. Probe fizice
Alergare de viteză-50 metri
8.76
8.75
8.74
8.73
8.72 Ti
Tf
8.71
8.7
8.69
8.68
Alergare de
viteza-50 metri
73
Săritura în lungime de pe loc
1.52
1.51
1.5
1.49
1.48
1.47
1.46 Ti
Tf
1.45
1.44
1.43
1.42
1.41
1.4
Saritura in
lungime de pe
loc
74
Alergare de rezistență
3.57
3.57
3.56
3.55
3.53
3.54
Ti
Tf
3.53
3.52
3.51
3.5
Alergare de
rezistenta
2. Probe tehnice
Proba complex
75
58
56.17
56
53.64
Ti
54
Tf
52
50
Proba complexa
Controlul balonului în 30 de secunde (număr de lovituri)
32
32
31.5
31
30.5 Ti
30 Tf
30
29.5
29
Controlul
balonului in 30
de s
Tras la două porți (nota)
76
7.57
8
7
5.7
6
5
Ti
4
Tf
3
0
Tras la doua
porti (nota)
ANEXA3
Graficele pentru probele speciale și adaptate pentru testarea finală la grupa experiment și la cea
martor
1. Probe fizice
77
Alergare de viteză-50 metri
8.73
8.73
8.725
8.72
8.715
8.71
8.705 GR.EXP.
8.7
GR.MARTOR
8.7
8.695
8.69
8.685
8.68
Alergare de
viteza-50
metri
78
Săritura în lungime de pe loc
1.5
1,5
1.48 1,48
1.46
GR.EXP.
1.44 GR.MARTOR
1.42
1.4
Saritura in
lungime de pe
loc
Alergare de rezistență
4
4
3.9
3.8
3.7
3.6 GR.EXP.
3.53
GR.MARTOR
3.5
3.4
3.3
3.2
Alergare de
rezistenta
79
2. Probe tehnice
Proba complexă
57
57
56
55
54 GR.EXP.
GR.MARTOR
53
53
52
51
Proba
complexa
Controlul balonului în 30 secunde (număr lovituri)
35 32
30 25
25
20
GR.EXP.
15 GR.MARTOR
10
0
Controlul
balonului in
30 s
80
Tras la două porți (nota)
7.57
7.6
7.4
7.2
6.8 6.57 GR.EXP.

GR.MARTOR
6.6
6.4
6.2
6
Tras la doua
porti
81

Cercetare Fotbal Fete

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cercetare Fotbal Fete

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

STUDIU PRIVIND PREGĂTIREA ECHIPEI

REPREZENTATIVE DE FOTBAL FEMININ A

COLEGIULIUI NAȚIONAL “NICU GANE”

Conferentiar Universitar Doctor: GROSU BOGDAN

Profesor: IRIMIE MARCEL DANIEL

1.1 .Delimitări conceptuale privind fotbalul feminin...............................................4

Capitolul II Metodologia utilizată pentru cercetare............................................................13

2.1 Ipoteza lucrării..............................................................................................13

Capitolul III Organizarea şi desfăşurarea cercetării............................................................23

3.1. Subiecții supuși cercetării................................................................................23

1.1.Delimitări conceptuale privind fotbalului feminin

1.3 Particularitățile biopsihosociale ale subiecților supuși cercetării

Decalajul destul de mare dintre capacitatea lor de discernamânt, cunostințele anotomo-

Manifestările personalității adolescentelor sunt determinate de moștenirea educațională(în școală

Vârsta adolescenței prezintă unele particularități de ordin psihi-comportamental, dar și morfo-

În pubertate se dobândește o creștere morfologică semnificativă a întregului sistem respirator

2.1 Ipoteza lucrării

Fotbalul ca și discipilină sport prin complexitatea actelor și acțiunilor motrice implicate în

2.2 Scopul lucrării

2.3 Motivarea/motivele temei de cercetare

Fotbalul feminin a cunoscut o dezvoltare în ultimul deceniu în România. În sezonul 2019-

2.4 Sarcinile lucrării

Abordând tema : „Studiu privind pregătirea echipei representative de fotbal feminin a

1.Colectarea și aprofundarea bibliografiei,

1.Colectarea și aprofundarea bibliografiei

3.Crearea, modificarea și evaluarea unor exerciții și jocuri necesare

2.5 Alegerea metodelor și a mijloacelor folosite în cercetare/metode de

Cercetarea reprezintă o totalitate de activități și efectul acestora care sunt desfășurate în

Locul ocupat de teste în sport

 Metoda grafică - reprezintă evaluarea, în mod vizual, a procesului de educare. Normele

2.6 Descrierea testelor aplicate în cercetare

Probe și norme de control

2). Săritura în lungime de pe loc

3). Alergarea de rezistență 800 de metri

800 m 17 ani → 4,40 secunde

1). Proba complexă

2). Controlul balonului timp de 20 secunde

3). Tras la două porți

1. Talia minimă 2. Greutatea minimă

Organizarea şi desfăşurarea cercetării

3.1. Subiecții supuși cercetării

Pentru ca experimentul să se desfășoare cât mai corespunzător a fost stabilit un număr de 16

3.2.Locul, timpul si condițiile ambianței în care s-a efectuat cercetarea

3.3. Sistematizarea și descrierea mijloacelor utilizate

În cadrul antrenamentelor am urmărit:

-transmiterea mingii pe jos-pasă

-transmiterea mingii cu boltă

-drumul jucătoarei cu minge

-drumul jucătoarei fără minge

A.Învățarea elementelor tehnice

Leon Teodorescu, în „Probleme de teorie și metodica în jocurile sportive’’ definește tehnica

I) Învățarea lovirii mingii cu piciorul (10 structuri). Dozare (400 minute)

1) Trimiterea mingii în panou de la 5-10 metri distanță, precedată de preluare și manevrare

II) Învățarea lovirii mingii cu capul (8 structuri). Dozare (300 minute).

III) Învățarea pasării și preluării mingii (8 straturi). Dozare (400 minute).

IV) Învățarea driblingului (7 structuri). Dozare (300 minute).

V) Învățarea deposedării adversarului de minge (9 straturi). Dozare (300 minute).

VI) Învățarea tehnicii portarului (șapte exerciții). Dozare (300 minute).

B. Învățarea elementelor tactice (1-18 straturi). Dozare (400 minute).

II) Învățarea tacticii colective (1-4 structuri). Dozare (400 minute)

C. Pregătirea fizică generală