Are nanism hipofizar i e persoana cu cea mai mare capacitate de acceptare...

niciodat
n 11 ani nu i-a pus intrebarea de ce? De ce eu?nu este nefericit ci i accept situaia si nu se
plnge...nu a facut-.o cnd era cel mai mic elev din clas i nu se plnge adult fiind.Nu spune
eu nu pot s fac acest lucru,dei poate acest lucru implic o munc pe care ali nu ar pretao chiar
far deficiene...Cade se ridic i mai mult de att are acea capacitate de a zmbi, nu se simte
copleit de probleme care sa-l fac sa-i piard entuziasmul de via.
Sunt student la medicin dentar...deci ce o s fac?o s realizez operatii precum
obturatii i inlay-uri i da o s fac oamenii puin mai ferici,dar atunci cnd intalneti oamenii
care te marcheaz prin atitudinea lor de lupttori,prin faptul ca dei viaa i pune la mult prea
multe ncercri i ei nu se plng niciodat i ntodeauna gsesc un motiv s zmbeasc, atunci
cnd realizezi ca ei sunt acolo si nu sunt niciodat ingenunchiai de via si mai mult de ct att,
cnd realizezi c te hrneti din tria lor,atunci ii dai seama ca trebuie s dai tot ce ai mai bun
sa-i depaeti limitele i s-i redai acelui pacient zmbetul.
 Diencefalul se gsete in continuarea trunchiului cerebral, deasupra maxilarului, sub
emisferele cerebrale. La nivelul diencefalului se gasete ventricolul III.La suprafaa
diencefalului se observ locul de intrare al nervilor optici.
Diencefalul este alctuit din talamus, epitalamus, subtalamus, metatalamus, i
hipotalamus.
Talamusul este reprezentat de doua mase de substanta cenuie, lateral de ventricolul III,
fiind staie de releu pentru sensibilitile;termic, dureroas, gustativ, tactil, proprioceptiva
incontient i vestibular.n structura subtalamusului intr zona incerta,cmpul Forell i
nucleul subtalamic.
Epitalamusul, se gasete posterior i puin superior de talamus i este format din nucleul
habenular, striile habenulare i epifiz
.Metatalamusul, posterior si putin inferior de talamus, fiind compus din doua perechi de
corpi geniculai;mediali , statie de releu pentru calea acustic i laterali, staie de releu pentru
calea vizual.
Din structura diencefalului ceea ce intereseaz n aceast patologie este hipotalamusul
deoarece acesta prin activitatea lui,secreie de neurohormoni,regleaz funcia
hipofizei.Hipotalamusul formeaz podeaua ventricolului III,fiind conformat din 22 de nuclei de
substanta cenuie grupai:anteriori, posteriori, mijlocii i laterali.
Nucleii regiuni anterioare sunt:aria hipotalamic anterioar, aria preoptic, nucleul
suprachiasmatic, nucleul supraoptic si paraventricular.Ultimii doi secret vasopresina si
oxitocina care sunt depozitai in neurohipofiz.
Nucleii regiunii mijloci , prin neurohormoniii pe care i secret contribuie la activitatea
adenohipofizei.Nucleii sunt:dorsomedian, ventromedian i acut.
Nucleii regiunii laterale sunt tuberal si hipotalamic lateral.
Nucleii regiuni posterioare sunt posterior si nucleul corpilor mamelari.
Hipotalamusul realizeaz conexiuni cu hipofiza: a)legturi nervoase-tractul hipotalamo-
hipofizar
b)legaturi vasculare
Prin aceste tracturi sunt eliberati neurohormoni spre hipofiz care controleaz secreia
hormonilor adenohipofizari i funcia celorlalte glande endocrine.

SISTEMUL HIPOTALAMO-HIPOFIZAR

Reprezint complexul anatomo-funcional ce cuprinde hipotalamusul i hipofiza i

reprezint legtura dintre sistemul autonom i hipofizar.
HIPOTALAMUSUL
Secret :
1. Neurohormoni adenohipofiziotropi-efect stimulator sau inhibitor asupra adenohipofizei;
2. Hormoni neurohipofizari,antidiuretic i oxitocina
Sistemul neuroendocrin hipotalamic deine trei grupe neuronale;
Sisemul neuronilor parvocelulari-hipotalamus mediobazal-sintetizeaz neurohormonii
adenohipofiziotropi;
Sistemul neuronilor magnocelulari din nucleul supraoptic si parazentrculari-sintetizeaz ADH
i OXT;
Neuronii dopaminergici-nucleul arcuat-sintetizeaz dopamin care inhib secreie de
prolactina;cnd acest nucleu nu-i mai exercit funcia creste secreia de prolactina care
favorizeaz lactogeneza;prin feedback negativ prolactina i scade cantitatea i crete cantitatea
de dopamin;neuronii dopaminergici inhib de asemena i eliberarea de gonadotrop-releasing
hormones, de aceea in lactaie poate aprea oligomenorea sau amenorea.
Grouth hormone realising hormone GHRH este secretat de regiunea ventrolateral care
este transportat in adenohipofiz i controleaz secreia hormonului de cretere.
GHRH este inhibat de somatostatin,relaia reciproc dintre activitatea electric a
GHRH i STH conduce la o secreie pulsatil a hormonului de cretere fapt important pentru
funcia lui biologic.
Neurohormonii stimulatori:
1.Tireoliberina=TRH
2.Gonadoliberina=GnRH
3.Somatoliberina=GRH
4.Corticoliberina=CRH
Neurohormonii inhibitori:
1. Somatostatina
2. Prolactin-inhibiting-factor=PIF

HIPOFIZA
Se afl in eaua turceasc a osului sfenoid,la baya creierului
sub chiasma optic,intre sinusurile cavernoase)img cu desen sinus
cavernos)
Alctuire:
-lob anterior-adenohipofiza;
-lob posterior-neurohipofiza;
Hormoni hipofizari
-adenohipofiza:STH-hormonul de crestere
ACTH acioneaz asupra glandelor suprarenale;
TSH-cu actiune la nivelul tiroidei;
FSH/LH-controleaz secreia ovarului si testicul;
PRL-stimuleaz lacrogeneza;
 NANISMUL HIPOFIZAR

Ne natem,cretem i murim.Dar cum e cnd ne oprim din cretere?

Cretera este asigurat de procesele desfaurate la nivelul hipotalamusului care
are un dublu rol att in controlarea secreiei de hormoni hipofizari ct si in controlul
activitaii sistemului nervos vegetativ.La acest nivel este secretat hormonul eliberator
de GHRH.La nivelul adenohipofizei sunt iniiai nite stimuli de ctre acest hormon,
pentru a stimula secreia de hormon de cretere GH. Eliberarea hormonului in circulaie
declaneaz secreia factorului de cretere insulin-like1.IGF1(insulin like growth factor-
1) determin dezvoltarea sistemului osos i muscular.Creterea,ins poate fi stopat in
oricare etap a acestui proces.GHRH este inhibat de somatostatin. Relaia reciproc
dintre activitatea electric a GHRH i somatostatin conduce la o secreie pulsatil a
hormonului de cretere,important pentru funcia lui biologic.
Nanismul hipofizar,este o afeciune endocrin caracterizat prin deficien
staturo-ponderal cu dezvoltare psihic normal.Deci, ne natem, nu cretem i
contientizm...
Care sunt cauzele pentru care nu pot s cresc?
Din punct de vedere medical ar fi:-ereditare-lipsa genelor pentru GHRH sau
HGH;
-alterarea genei ce codific receptorii hormonilor
de cretere;
-anomalii hipofizare, agenezie sau hipolplazie
-dobndite prin:-tumori;
-traumatisme cranio-cerebrale;
-iradiere;
-deprivare psihosocial;
-suferin la natere-prezentaie pelvin;

-forme idiopatice;

-nanismul Laron-deficit de receptor de HGH la nivelul

hepatocitului;
Exist dou tipuri de nanism;primar-insuficien monotrop=panhipopituitarismul-nanism
hipofizar clasic pur
-insuficien politrop-deficit de HGH asociat cu alte
insuficien de tropi hipofizari
PREZENTARE DE CAZ

Pacient n vrst de 14 ani i 3 luni de sex masculin,este internat pentru evaluare unui
retard staturo-ponderal debutat n jurul vrstei de 7 ani. Examenul clinic a relevat segmente
corporale proporionale cu aspect hipotrofic raportat la vrsta cronologic.
Este diagnosticat cu hipotrofie staturo-ponderal, talia 117 cm si greutate de 20 de kg
i hipocalcemie, calciul ionic=4,1 mg/dl, valoare de referin 4,2-5,2mg/dl
-FSH=2,2mUI/ml,valori de referin 1,5-12,9mUI/ml
-LH=1,7mUI/ml, valori de referin 1,3-9,8mUI/ml
-glucoz seric=69 mg/dl, valori de referin;glicemie bazal:60-99 normal
ECOGRAFIE TIROIDEAN

-lob tiroidean drept-1 ml;

-lob tiroidean stng-0,9 ml
Tiroid de volum normal cu structur granular
RMN HIPOFIZAR

RMN cu contrast;
-fr leziuni focale cerebrale;
-fr formaiuni tumorale;
-sistem ventricular simetric nedilatat
-tija hipofizar in ax, fr formaiuni tumorale
Glanda hipofiz hipotrofic far leziuni focale
RADIOGRAFIA MINII

-vrst osoas-7 ani

DIAGNOSTIC
Deficit de hormon de cretere;
Deficit ponderal
Hipogonadism hipogonadotrop;
TRATAMENT

SOMATOTOPINUM

Acest tratament a fost posibil deoarece a fost subvenionat in intregime de ctre CNAS
o singura fiol de nutropin atingnd o valoare de aproximativ 1000 de lei,cu un necesar de
aproximativ ase fiole pe lun.
n data de 09.03.2011 a fost aprobat tratamentul cu SOMATOTROPINUM,dc NUTROPINAQ
10mg/2ml, soluie injectabil pentru o perioad de ase luni.n data de 01.04.2012 se continu
tratamentul cu 2,4 fiole pe luna, 0,8mg/doz. n 25.04.2012, SOMATOTROPINUM
10mg/1,5ml. n 17.09.2012 valoarea crete la 0,05mg/zi, 10mg/2ml. n 27.03.2013,
SOMATOTROPINUM 10mg/2ml. n 27.11.2013 1,55 mg/zi tratamentul fiind pentru o
perioad de 4 luni. Dupa analize se decide continuarea cu aceleai doze pentru nc 6 luni;n
01.10.2014 doza este de 1,85mg/zi. n 01.04.2015 se continu tratamentul cu doza 1,92 mg/zi
pn in data de 30.09.2015 cnd tratamentul este intrerupt deoarece nu mai este eliberat
gratuit,pacientul finaliznd studiile si neavnd un loc de munc care s-i permit o asigurare
medical,lund n calcul faptul c a gasi un loc de munc in asemenea condiii este aproape
imposibil...
Tratamentul in primul an are rezultate bune obinndu-se o cretere de 15 cm pentru
ca mai apoi rezultatele s scad.n total s-a realizat corectarea deficitului statural cu 31 cm.
FIA DENTAR

EXAMEN EXOORAL

INSPECTIE:
Capul mic brahicefal;
Tegumentele feei prezint efelide,venectazii;
Nasul mic;slab dezvoltare a piramidei nazale
-cartilajului nazal
-narinelor
Gura mic;
Menton de dimensiuni reduse, retrognatism mandibular;
Sanuri nazolabiale accentuate,care nu sunt n concordan cu vrsta;
Fante palpebrale deschise, de dimensiuni reduse
Fanta labial inchis, de dimensiuni reduse;
Nu prezint soluii de continuitate;
PALPARE:
Contur osos-bose frontale slab dezvoltate,nu se palpeaz linii de fractur sau calus
-os zigomatic
-os maxilar
-mandibula
 Puncte de emergen trigeminale supraorbitare nedureroase la palpare
-suborbitare
-mentoniere
Sinusuri frontale,maxilare-nedureroase la palpare
Ganglioni limfatici-occipitali
-preauriculari
-retroauriculari
-laterocervicali
-submaxilari-prezint o formaiune nodular, mobil ,dur, nedureroas
-submentonieri
-supraclaviculari
EXAMINARE ATM

EXAMEN ENDOORAL

Img. Cavitate bucal;

Mucoase gingivale coloraie roz pal aspect lucios

APELUL DINILOR:

-micrdonie
 -nu sunt toi dinii erupi pe arcad,datorit dimensiunilor reduse ale oaselor maxilare
-forma dinilor este ascuit ceea ce determina false treme i diasteme

Img. Arcade dentare intercuspidare maxim;

FORMULA DENTAR
Img. Arcada superioar;

11-prezent,indemn de carie; lips de substanp sub forprm de pata cretoas, specific n

nanismul hipofizar;
12-prezent,indemn; rotat meziovestibular;
13-prezent, indemn;
14-prezent, indemn;
15-inclus;deoarece nu mai are loc pe arcad apare retenia;
16-carie ocluzal;
17-carie ocluzal;
21-prezent indemn;
22-prezent indemn;meziovestibularizat;
23-prezent indemn;
24-prezent indemn;
25-inclus;
26-carie ocluzal;
27-carie ocluzal;
Img. Arcada inferioar

31-prezent indemn;
32-prezent; abrazie marcat specific in nanism hipofizar;structura esuturilor dure este
afectat;
33-prezent indemn;
34-prezent indemn;
35-extras;
36-extras;
37-prezent indemn;
41-prezent indemn;
42-prezent indemn;
43-prezent indemn;
44-prezent indemn;
45-rest radicular;
46-rest radicular;
47-prezent indemn;

STARE PARODONTAL
Nu prezint inflamaii, mobilitate dentar sau retractii gingivale, dar prezinta migrare
spre mezial a 37;
ANALIZA OCLUZAL

Obiceiuri vicioase:dormea cu pumnul sub brbie sau cu palpuma pe fa....:))))

PLAN DE TRATAMENT

n prim etap se trateaz toi dinii cariai-tratament endodontic

-extractii resturi radiculare
Se realizeaz o radiografei panoramic pentru a se evidenia starea dinilor inclui
premolarii superiori si molarii de minte.
Dac nu au involuat mugurii i a avut loc dezvoltarea normal a dinilor i dac acetia
sunt inclui ntr-o poziie favorabil;prezentaie orizontal cu suprafaa ocluzal spre vestibular
la nivelul palatului in cazul premolarilor superiori,atunci prin tratament chirurgical i
ortodontic pot fi adui pe arcada maxilar.
PREYENTARE DE CAZ

Pacient in