ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

PROIECT LA DISCIPLINA „ PRACTICA CONTABILITATE” CU TEMA:

ANUL UNIVERSITAR :
CAPITOLUL I :

PREZENTAREA SOCIETATII
S.C. ELMI ’94 S.R.L.

2
 PREZENTAREA SOCIETATII S.C. ELMI ’94 S.R.L.

In vederea efectuarii de acte de comert, persoane fizice si persoane juridice se pot asocia si
pot constitui societati comerciale cu respectarea dispozitiilor legii nr 31/1990. Societatea are ca
obiect de activitate :
-servicii in domeniul financiar-contabil, scop in care societatea tine si/sau supravegheaza
contabilitatea si intocmeste sau verifica si certifica bilantul contabil;
-acorda asistenta privind organizarea si tinerea contabilitatii;
-efectueaza analize economico-financiare, expertize contabile in conditiile legii, lucrari cu
caracter financiar-contabil, fiscal, de organizare administrativa si informatica.
Societatea este persoana juridica romana avand forma juridica de societate cu raspundere
limitata din momentul inregistrarii in Registrul Comertului.
Prezenta societate are ca structura:

Adunarea generala a actionarilor

Asociatul 1- Barbulescu L.
Asociatul 2- Delean M.

Administrator—Asociat 1

Economist—Asociat 2 Director general—Asociat 2

Capitalul social este de 2000000 lei, detinut de catre cei doi asociati astfel: 55% si 45%,
respectiv 11 parti sociale si 9 parti sociale. Profitul s-a repartizat pe dividente.
Societatea comerciala “ELMI’ 94 SRL” este conform OG 24/2001, microintreprindere.
Regiile autonome, societatile comerciale, unitatile cooperatiste, asociatiile si celelalte persoane
juridice, precum si persoanele fizice care au calitatea de comerciant cu obligatia sa organizeze si sa
conduca contabilitatea proprie, potrivit Legii Contabilitatii nr.82/1991.
Contabilitatea ca instrument principal de cunoastere, gestiune si de control al patrimoniului
si al rezultatelor obtinute, trebuie sa asigure :
-inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu
privire la situatia patrimoniala si rezultatele obtinute atat pentru necesitatile proprii ale persoanelor
prevazute mai sus, cat si in relatiile acestora cu asociatii sau actionarii, clientii, furnizorii, bancile
organele fiscale si alte persoane juridice si fizice.
-controlul operatiunilor patrimoniale efectuate si al procedeelor de prelucrare utilizate, precum
si exactitatea datelor contabile furnizate.
-furnizarea informatiilor necesare stabilirii patrimoniului national, executiei bugetului public
national, precum si intocmirii balantelor financiare si al bilantului pe ansamblul economiei nationale.
Conform prevederilor Normelor metodologice, in organizarea si conducerea
microintreprinderilor se utilizeaza modelul Planului de Conturi simplificat si, ca sistem de
raportare, modelele de bilant si de profit si pierdere. Microintreprinderile intocmesc bilantul si contul
de profit si pierdere anual, precum si cu ocazia lichidarii, fuziunii sau incetarii activitatii, potrivit
legii. Dupa caz, acestea pot fi insotite de raportul administratorilor.

3
 Utilizrea de catre microintreprinderi si a altor conturi cuprinse in Planul de conturi general
si dezvoltarea conturilor utilizate in conturi sintetice de gradul II sau in analitice sunt la latitudinea
acestora.
Veniturile trimestriale asupra carora se aplica cota de 1,5% sunt cele evidentiate in creditul
conturilor din clasa a 7-a, <Conturi din venituri> ,
Cu exceptia celor inregistrate in conturile 711 <Venituri din productia stocata>, 722 <Venituri din
productia de imobilizari corporale> si 781 <Venituri din provizioane privind activitatea de
exploatare > , deaorece acestea nu reprezinta venituri efective, ci au rolul de echilibrare a unor
cheltuieli efectuate.
Impozitul se calculeaza prin alicarea cotei de 1,5% asupra sumei totale a veniturilor
trimestriale obtinute din orice sursa, respectiv asupra veniturilor descrise in contul de profit si
pierderi pentru microintreprinderi.
Microintreprinderile care desfasoara activitate producatoare de bunuri materiale si/sau
presteaza servicii si care efectueaza investitii din profit, in active corporale si necorporale
amortizabile, beneficiaza de scaderea acestora din impozitul datorat.
Suma reducerii nu poate depasi impozitul datorat pe intregul an fiscal. Sumele stabilite cu
titlu de obligatii fiscale constituie venituri la bugetul de stat.
Cu privire la alte aspecte legate de societatile comerciale cu raspundere limitata incluse in
Legea nr.31/1990 se au in vedere urmatoarele:
-fiecare parte sociala da drept la un vot;
-pot fi transmise intre asociati in forma autentica;
-daca numarul asociantilor trece de cinsprezece, numirea cezorilor este obligatorie;
-societatea cu raspundere limitata nu poate emite obligatiuni;
-socieatatea cu raspundere limitata se dizolva in cazul pierderii unei jumatati din capitalul sau
social sau, dupa caz, al reducerii lui sub minimul legal;
-societatile cu raspundere limitata se dizolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea,
retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cand, datoria acestor cauze, numarul asociatilor s-a
redus la unul singur;
-dizolvarea unei societati cu raspundere limitata cu asociat unic atrage transmiterea universala a
patrimoniului societatii catre asociatul unic, fara lichidare;
-durata societatii este nelimitata cu incepere de la inmatricularea societatii in Registrul
Comertului.

4
 INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI LA S.C. ELMI ’94
S.R.L.

INDICATORI MOD DE CALCUL AN 2003 AN 2004

I Indicatori de lichiditate
Active circulante / Datorii
1. Lichiditate generală 1.09 0.30
curente
Lichiditate (Active circulante –
2. 1.09 0.30
imediată Stocuri) / Datorii curente
Rata solvabilităţii Active totale / Datorii pe
3. 0 1.98
generale termen mediu şi lung
II Indicatori de echilibru financiar
Rata autonomiei Capital propriu /Capital 4.80
1. 0.04
financiare permanent
Fond de rulment / Stocuri =
Rata de finanţare a (Capital permanent –
2. - -
stocurilor Active imobilizate) /
Stocuri
3. Datorii totale / Active
Rata datoriilor 0.91 1.08
totale
4. Rata capitalului
Capital propriu / Active
propriu faţă de - 0.02
imobilizate
activele imobilizate
5. Rata de rotaţie a Cifra de afaceri / Datorii
2.66 1.17
obligaţiilor totale
III. Indicatori de gestiune

5
 Rotaţia activelor Cifra de afaceri / Active
1. 2.43 7.25
circulante circulante
Rotaţia activului Cifra de afaceri / Active
2. 2.43 1.28
total totale
IV. Indicatori de rentabiliate
Rata rentabilităţii Profit brut / Capital
1. 9.22 1.05
economice permanent
Rata rentabilităţii
2. Profit net / Capital propriu 7.52 23.43
financiare
Rata rentabilităţii
3. resurselor Profit net / Cheltuieli totale 0.39 0.69
consumate
V. Indicatori ai fondului de rulment
Fondul de rulment Active totale – Active
1. 110.227 74.403
total imobilizate
Fondul de rulment Capital propriu total –
2. 9.608 -337.034
propriu Total active imobilizate
Stocuri + Creanţe + Active
Necesar fond de de regularizare – Datorii
3. -43.028 -222.755
rulment curente – Pasive de
regularizare
Fond de rulment Capital permanent – Active
4. 9.608 -125.400
net global imobilizate

6
 I. INDICATORI DE LICHIDITATE
1) Lichiditate generală (2003) 110.227 = 1.09
100.619

(2004) 74.403 = 0.30

244.469
Acest indicator reflectă posibilitatea activelor circulante curente de a se transforma într-un
termen scurt în lichidităţi pentru a satisface obligaţiile de plăţi exigibile. Se consideră o lichiditate
globală favorabilă când indicele este supraunitar. Se observă că lichiditatea generală a scăzut în anul
2004 faţă de 2003. Se apreciază o lichiditate mai puţin bună.

2) Lichiditate imediată (2003) 110.227 – 0 = 1.09

100.619

(2004) 74.403 – 0 = 0.30

244.469
Trebuie să tindă şi ea spre o mărime unitară. Dacă societatea este obligată să-şi achite datoriile
pe termen scurt în acel moment, trebuie să dispună de lichidităţi care să acopere întreaga datorie. Cea
mai bună valoare s-a obţinut în anul 2003.

3) Rata solvabilităţii generale = nu avem datorii pe termen lung în exerciţiul N-1.

(2004) 421.045 = 1.98
211.634
Acest indicator măsoară marja de credit a întreprinderii, securitatea de care se bucură
creditorii, dacă întreprinderea are posibilitatea, are mijloace din care sa-şi onoreze obligaţiile
curente.

II. INDICATORI DE ECHILIBRU FINANCIAR

1) Rata autonomiei financiare (2003) 9.608 = 4.80

2.000

(2004) 9.608 = 0.04

221.242
Acesta măsoară independenţa sau dependenţa întreprinderii faţă de bănci. Sensul favorabil de
evoluţie este crescător. O autonomie foarte mare (peste 0.8) indică însă nefolosirea sursei bancare de
finanţare. Indicatorul este utilizat şi de către bănci în aprecierea oportunităţii acordării creditului.

2) Rata de finanţare a stocurilor

Exprimă gradul în care stocurile sunt finanţate din fondul de rulment, respectiv din resursele
permanente rămase după finanţarea investiţiilor în imobilizări.
La S.C. ELMI ’94 S.R.L. nu avem stocuri.

7
 3) Rata datoriilor (2003) 100.619=0.91
110.227

(2004) 458.103 = 1.08

421.045
Reflectă gradul de îndatorare, limita până la care societatea este finanţată din alte surse decât
cele proprii. Cu cât indicatorul este mai aproape de 0 este mai bine. In perioada analizată, cel mai
bun rezultat s-a obţinut în anul 2003.

4) Rata capitalului propriu

faţă de activele imobilizate

(2004) 9.608 = 0.02

346.642

5) Rata de rotaţie a obligaţiilor (2003) 268.298 = 2.66

100.619

(2004)539.845 = 1.17
458.103
Indicatorul care are valoarea cea mai apropiată de 0 este de preferat, astfel, în anul 2004 s-a
obţinut cea mai bună valoare.

III. INDICATORI DE GESTIUNE

1) Rotaţia activelor circulante (2003) 268.298 = 2.43

110.227

(2004) 539.845 = 7.25

74.403

2) Rotaţia activului total (2003) 268.298 = 2.43

110.227

(2004) 539.845 = 1.28

421.045
Rotaţia activelor marchează starea lor de lichiditate şi se pot exprima în număr de circuite sau
număr de zile. O bună gestiune financiară constă în apropierea duratei creditului acordat clienţilor de
cea obţinută de la furnizori.

8
 IV. INDICATORI DE RENTABILITATE

1) Rata rentabilităţii economice (2003) 88.664 = 9.22

9.608

(2004) 233.558 = 1.05

221.242
Exprimă capacitatea societăţii de a produce profit din activitatea de bază şi măsoară eficienţa
mijloacelor materiale şi financiare alocate. Ea trebuie să fie superioară ratei inflaţiei. In anul 2004
întreprinderea a obţinut profit mai mic decât în anul 2003.

2) Rata rentabilităţii financiare (2003) 72.280 = 7.52

9.608

(2004) 225.202 = 23.43

9.608
Exprimă capacitatea capitalurilor proprii de a produce profit.

3) Rata rentabilităţii resurselor (2003) 72.280 = 0.39

consumate 180.919

(2004) 225.202 = 0.69

323.505
Exprimă eficienţa activităţii, a consumurilor pentru obţinerea profitului. Se poate constata că
rentabilitatea oscilează, dar are un sens favorabil crescător cu valori bune în anul 2003.

V. INDICATORI AI FONDULUI DE RULMENT

1) Fondul de rulment total

(2003)110.227 – 0 = 110.227

(2004) 421.045 – 346.642 = 74.403

2) Fondul de rulment propriu

(2003) 9.608 – 0 = 9.608

(2004)9.608 – 346.642 = -337.034

3) Necesar fond de rulment

(2003) 0 + 57.591– 100.619 = -43.028

(2004) 0 + 21.714 – 244.469 = - 222.755

9
 4) Fond de rulment net global

(2003) 9.608 – 0 = 9.608

(2005)221.242 – 346.642 = -125.400

Există două reguli principale ale finanţării:

 nevoile permanente se vor acoperi din alocări permanente (capitaluri permanente) şi
îndeosebi din capitaluri proprii;
Fondul de rulment FR = surse permanente – alocări permanente
 nevoile ciclice (temporare) se vor acoperi din surse ciclice (temporare)
Necesarul de fond de rulment NFR = nevoi ciclice – surse ciclice.
In cazul în care rămâne un “surplus” din sursele permanente, după acoperirea investiţiilor în
imobilizări vorbim de un fond de rulment. El este un mijloc de finanţare dar şi un indicator de
lichiditate. Exprimă condiţiile echilibrului financiar pe termen scurt care rezultă din confruntarea
dintre lichiditatea activelor pe termen scurt şi exigibilitatea pasivelor pe termen scurt.
 FR <0 semnifică că o parte din resursele ciclice au fost absorbite pentru finanţarea
unor necesităţi permanente, ceea ce duce la cresterea gradului de insecuritate al întreprinderilor,
deoarece va interveni obligaţia rambursării sau achitării datoriilor pe termen scurt înainte ca
imobilizările intrate în patrimoniu să degaje un surplus de capacitate de autofinanţare sub forma
profitului şi amortizării
 FR >0 este un surplus ce va fi rulat pentru finanţarea activelor circulante.
Necesarul de fond de rulment reprezintă nevoia de resurse, cât din nevoile ciclice nu sunt
acoperite cu sursele ciclice. El pune în evidenţă aspectele calitative ale ciclului de exploatare,
capacitatea acestuia de a-si echilibra nevoile ciclice din surse ciclice de capital. Partea rămasă
neacoperită financiar trebuie să fie mai mică sau egală cu FR.

10
 CAPITOLUL II :
ASPECTE TEORETICE PRIVIND
ORGANIZAREA CONTABILITATII
LA S.C. ELMI ’94 S.R.L.

11
 I.Contabilitatea capitalurilor

Prin structura contabila de capitaluri sunt delimitate sursele de finantare stabile ale valorilor
economice constituie ca active patrimonial al intreprinderii. Aceste surse sunt la dispozitia
intreprinderii pe o perioada mai mare de un an.
Capitalurile proprii se constituie prin aportul proprieterilor, prin autofinantare si din alte
surse financiare nerambursabile. Ele se identifica prin capitalul individual sau social, dupa caz,
primele legate de capital, rezervele societatii, diferentele sau plusvalorile din reevaluarea activelor,
rezultatul reportat din exercitiile precedente. Capitalurile sunt reprezentate de clasa 1 de conmturi
din Planul de conturi general : 1011,1012,1015,121,117,131,151,etc.

1.Capitalul social are un caracter avansabil fiind constituit la infiintarea societatii, prin
aportul in natura si/sau in numerar al asociatilor. Acesta este divizat in actiuni sau parti sociale, iar in
cazul societatii comerciale ‘’ELMI’94 S.R.L.” , este divizat in parti sociale.
Capitalul subscris nevarsat este capitalul pe care proprietarii sau asociatii s-au angajat sa-l
puna la dispozitia societatii. In masura in care capitalul este eliberat sau capitalizat efectiv in bani
si/sau in natura, el devine capital subscris varsat.

Functionarea conturilor de capital social

Evidenta constituirii si micsorarii capitalului social se realizeaza prin contul pasiv 101
“Capital social”. In creditul contului se inregistreaza constituirea si cresterea capitalului prin aportul
in bani si/sau in natura al proprietarilor, iar in debit, micsorarea capitalului prin rambursarea catre
asociati si acoperirea de pierderi provenite din exercitiile financiare precedente. Soldul contului este
creditor si reprezinta capitalul propriu ca sursa permanenta de finantare a activelor societatii.
Contul sintetic de gradul I, 101 “Capital social” se dezvolta pe doua conturi sintetice de
gradul II 1011 “Capital subscris nevarsat” si 1012 “Capital subscris varsat”.
Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe asociati, cuprinzand numarul si valoarea
nominala a actiunilor sau partilor sociale subscrise si varsate.
Exemplu : - subscrierea de actiuni:
456 = 1011
- transformarea capitalului subscris nevarsat in capital varsat:
1011 = 1012

2.Contabilitatea primelor de capital

Primele de capital se constituie –ca excedent intre valoarea de emisiune si valoarea nominala.
Evidenta primelor legate de capital se realizeaza prin contul sintetic 104 “Prime de emisiune sau de
aport”, 1042 “Primede fuziune”. Se crediteaza cu primele de capital calculate la constituirea,
cresterea si fuziunea capitalului social. Se debiteaza cu primele incorporate in capitalul social sau
reserve. Soldul creditor reprezinta primele de capital delimitate ca o structura distincta a capitalului
propriu.
Exemplu - constituirea capitalului social si a primelor de capital :
456 = 104

12
 3. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli.
In spiritul principiului prudentei se constituie provizioane pentru riscuri si cheltuieli care
cumuleaza pana in momentul utilizarii lor volumul sumelor incluse in cheltuielile anuale. Ele sunt
destinate finantarii riscurilor si cheltuielilor pe care evenimente trecute
Sau pericolele actuale le fac probabile (litigii, penalitati, impozite). Evidenta constituirii si
anularii, cresterii si diminuarii provizioanelorse realizeaza prin sinteticul 151 “Provizioane pentru
riscuri si cheltuieli”. In creditul conturilor se inregistreaza constituirea si cresterea provizioanelor, iar
in debit provizioanele diminuate sau anulate. Soldul creditor al conturilor evidentiaza provizioanelor
constituite pentru finantarea acelor datorii a caror evaluare este probabila sau exigibila in viitor.
Exemplu -constituirea unui provision :
6812 = 1513 “Provizioane pentru cheltuieli de repartizat pe mai multe ex.”
“Cheltuieli exceptionale privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli”
Contabilitatea capitalurilor mai cuprinde in structura sa :
Diferentele din reevaluare, rezervele, subventiile pentru investitii, provizioanele
reglementate, rezultatul reportat, credite pe termen lung si mediu, imprumuturi din emisiuni de
obligatiuni. Un document de inregistrare a numerarului depus in banca este de varsamant.

II. Contabilitatea activelor imobilizate

Activele imobilizate, cuprind toate acele valori economice de investitie a caror perioada de
utilitate si lichiditate este mai mare de un an. Ele alcatuiesc baza si mijloacele de actiune ale
societatii. Activele imobilizate se diferentiaza la randul lor in trei grupe : imobilizari necorporale,
imobilizari corporale si imobilizari financiare. Activele imobilizate sunt reprezentate de clasa 2 din
Planul de conturi general :201,212,213,etc.

1.Imobilizarile necorporale cuprind toate acele valori economice de investitie care nu

imbraca fizic forma de bunuri materiale concrete. Acestea sunt reprezentate de : cheltuielile de
constituire cuprind cheltuielile cu infiintarea, dezvoltarea si fuzionarea societatilor comerciale. Toate
aceste cheltuieli sunt supuse amortizarii pe cel mult cinci ani, societatea comerciala “ELMI’94
S.R.L., avand aceste cheltuieli amortizate integral; cheltuieli de cercetare aplicata si dezvoltare
include resursele economice alocate pentru tehnologiile noi, produse noi si investitii utile se
amortizeaza in maximum cinci ani; concesiunile, brevetele, licentele, marcile de fabrica si alte
drepturi similare cuprind toate cheltuielile efectuate pentru achizitionarea drepturilor de exploatare a
unui bun, activitate sau serviciu; fondul commercial reprezinta cheltuieli effectuate pentru
mentinerea sau dezvoltarea potentialului de activitate al societatii.

2.Imobilizarile corporale reprezinta bunmurile materiale de folosinta indelungata in

activitatea unei societati. Ele se gasesc sub forma de terenuri si mijloace fixe. Constatarea contabila
a pierderii de valoare suferita de activele fixe materiale si includerea sa in cheltuielile exercitiului
poarta denumirea de amortizare. Societatea “ELMI’94 S.R.L.” detine imobilizari corporale , unele
fiind complet amortizate, iar altele in curs de amortizare.

3.Imobilizarile financiare cuprind valorile financiare investite de societate in patrimoniul

altor societati sub form titlurilor de participare.
Inregistrand valori economice componente ale activului, conturile din aceasta clasa au o
functiune contabila de active. In debitul acestor conturi se inregistreaza cheltuielile “activate” in
cazul imobilizarilor corporale, intrarile de bunuri immobile in societati. In creditul conturilor se
13
reflecta cheltuielile amortizate integral. Soldul debitor evidentiaza activele imobilizate aflate in
inventarul unitatii patrimoniale.
Exemple : - receptia unui utilaj: % = 404
2123
4426
- inregistrarea fondului commercial : 207 = 456
“Fond commercial”

4. Operatii privind amortizarea

Amortizarea reprezinta alocarea valorii amortizabile a unei imobilizari pe durata sa de
utilizare previzionata.
Societatea comerciala “ELMI ’94 S.R.L. “ utilizeaza metoda amortizarii liniare, care consta
din calcularea si alocarea uniforma a valorii de intrare a activelor amortizabile pe toata durata
normala de functionare exprimata in ani.
Relatii de calcul a amortizarii liniare:
Amortizarea anuala = Valoarea contabila de intrare x Rata anuala a amortizarii
Rata anuala a amortizarii = 100/ Durata normala de utilizare
In consecinta, prorate amortizarii se calculeaza in functie de numarul de zile de folosire in
cursul anului.
Exemplu : - amortismentul liniar in cursul celor cinci exercitii :
6811 = 2813

6811 - “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imoblizarilor”

2813 - “Amortizarea masinilor,utilajelor si instalatiilor de lucru”
Aceasta operatie se repeata in fiecare an.
- scoaterea din evidenta a utilajului : 2813 = 2123

Documentele folosite in cadrul activelor imobilizate : fisa mijlocului fix, bon de miscare a
mijloacelor fixe, bon de consum, cambie, bilet la ordin, cec.

III. Contabilitatea stocurilor si productiei in curs de executie

Reprezinta bunurile materiale, lucrari si servicii destinate sa fie consummate la prima lor
utilizare, sa fie vandute in situatia in care au starea de marfa sau produse rezultate din prelucrare.
Societatea “ELMI’94 S.R.L. “ nu lucreaza cu stocuri, deoarece este o societate de prestari servicii si
nu de comert, asa cum prevede statutul.
Stocurile au urmatoarea structura : materii prime, materiale consumabile, semifabricate,
productia in curs de executie, marfuri, ambalaje.
Stocurile apartin clasei de conturi 3 din structura Planului de conturi general : 300,301,321 ,
etc.
Conturile de stocuri si productia in curs de executie au functia contabila de active. Se
debiteaza cu valoarea stocurilor intrate in gestiunea unitatii patrimoniale prin achizitionarea de la
furnizori, aportate de catre asociati, realizate din productia proprie. Se crediteaza cu valoarea
stocurilor iesite din gestiunea unitatii prin consum, vanzare. Soldul conturilor este debitor si
reprezinta valoarea bunurilor si serviciilor in stoc sau in sold la sfarzitul exercitiului financiar.
Contabilitatea analitica a stocurilor se organizeaza pe feluri de bunuri materiale stocate sau
pe grupe si locuri de depozitare.
14
 In cazul folosirii inventarului permanent, contabilitatea analitica se poate organiza dupa una
din metodele : metoda cantitativ-valorica, metoda operativ-contabila si metoda global-valorica.
Continutul si functia contabila a conturilor de stocuri se diferentiaza in raport de metoda
inventarului permanent sau intermittent, folosita pentru evidenta miscarii stocurilor.
In cazul folosirii metodei inventarului intermittent, la inchiderea exercitiului financiar, in
debitul conturilor se inregistreaza stocurile de la inceputul peioadei preluate in categoria cheltuielilor
pentru perioada urmatoare de gestiune, in cazul materialelor si marfurilor.
In cazul folosirii metodei inventarului permanent, conturile de stocuri si comenzi in curs de
executie de debiteaza cu intrarile de valori materiale si se crediteaza cu iesirile de valori materiale.
Exemple : - achizitii de materii prime in cursul exercitiului :
% = 401 “Furnizori”
600 “Cheltuieli cu materiile prime”
4426 “TVA deductibila”
- inregistrarea stocurilor finale constante la inventariere :
345 = 711 “Venituri din productia stocata”
“Produse finite”
Documente folosite in cadrul contabilitatii stocurilor : fisa de magazine, aviz de insotire a
marfii, registrul stocurilor, lista de inventariere, fisa de evidenta a obiectelor de inventar in folosinta.

IV. Contabilitatea deconturilor cu tertii

In aceasta categorie sunt delimitate toate datoriile si creantele fata de terte personae, cu
termen de decontare pe termen scurt. Din punct de vedere theoretic datoriile pe termen scurt exprima
fondurile furnizate de terti pentru care unitatea trebuie sa acorde o prestatie sau un echivalent
valoric.
Persoanele fizice si juridice fata de care unitatea are obligatii banesti sunt denumite generic
creditori.
Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valoarea avanzata, urmand sa dea
echivalentul corespunzator, sunt denumite generic prin notiunea de debitori.
Prin Planul de conturi general sunt delimitate urmatoarele categorii de datorii si creante pe
termen scurt : datoriile si creantele comerciale, datoriile si creantele salariale, datoriile si creantele
sociale, datoriile si creantele fiscale si asimilate, datoriile si creantele in cadrul grupului si cu
asociatii, debitorii si creditorii diversi etc.Contabilitatea decontarilor cu tertii este reprezentata in
Planul de conturi general prin clasa de conturi 4 :401,404,411,etc.
In cadrul tuturor structurilor de mai sus, toate conturile care inregistreaza datoriile au functie
contabila de pasiv. Se crediteaza cu datoriile create in mod current fata de terti, se debiteza la
decontarea datoriilor: soldul este creditor si reprezinta datoriile in curs de decontare. Conturile care
reflecta creantele functioneaza in regimul contrar conturilor de active. Se debiteaza la crearea asupra
tertilor, se crediteaza la decontarea creantelor: soldul este debitor si reprezinta creantele societatii
asupra tertelor personae.
Datoriile comerciale create in cadrul relatiilor de decontare cu furnizorii pentru
aprovizionarile de bunuri materiale, lucrari si servicii se delimiteaza patrimonial sub forma
furnizorilor, efectelor de platit si avansurilor acordate furnizorilor.
Exemple : - lucrarile si serviciile primate de la furnizori, pe baza facturii se inregistreaza :
% = 408
60 si 61
4428
15
60 si 61 –“Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti”
408 – “Furnizori facturi nesosite”
- achitarea furnizorilor prin conturile de la banca:
“Furnizori” 401 = 512 “ Conturi curente la banci”
Toti debitorii unitatii sub forma creantelor comerciale legate de vanzarea de bunuri, lucrari
sau servicii proprii ciclului de exploatare al societatii sunt delimitati prin structura de “Clienti si
valori assimilate”. Clientii reprezinta creantele fata de terti determinate de vanzarea pe crtedit a
bunurilor materiale, lucrarilor si serviciilor care se fac obiectul activitatii societatii.
Exemple : -vanzarea pe credit commercial a prosuselor finite:
“Clienti” 411 = %
70 “Venituri din vanmzari de produse, prestari servicii si marfuri”
- accepatrea la plata a efectelor comerciale de incasat :
“Efecte de primit” 413 = 411 “Clienti”
- avansuri primate de la clienti :
“Conturi curente la banci” 512 = %
419 “Clienti – creditori”
4427
TVA reprezinta un impozit indirect intemeiat pe criteriul deductibilitatii, care se stabileste
asupra operatiilor privind transferal proprietatii bunurilor, precum si asupra celor privind prestarile
de servicii. Ca marime , TVA este echivalenta cu diferenta dintre vanzarile si cumpararile in cadrul
aceluiasi stadium al circuitului economic. De aceea se aplica asupra tranzactiilor fiecarui stadiu al
circuitului economic si reprezinta un venit al bugetului de stat.
TVA – deductibila se calculeaza si inregistreaza ca o creanta asupra bugetului statului
Exemple : - TVA deductibila inscrisa in fracturile furnizorilor pentru activitatea de exploatare:
4426 =401
- diferenta corespunzatoare TVA – deductibila ce depaseste valoarea TVA – colectata ce
urmeaza a se incasa de la bugetul statului:
- “TVA – de recuperaty” 4424 = 4426 “TVA- deductibila”
TVA – colectata inscrisa in facturile emise catre clienti sau alte documente legale
reprezentand vanzarile de marfuri si bunuri, prestarile de servicii si executarile de lucrari
Exemplu : 41 = 4427
“Clienti si conturi assimilate” “TVA colectata”
461 7
“Debitori diversi” “Conturi de venituri”
51
“Conturi de banci”
53
“Casa”
TVA – neexigibila intervine in cazul operatiilor de cumparare – vanzare pentru care nu s-au
intocmit documentele de facturare pana la inchiderea exercitiului, pentru livrari de bunuri, lucrari si
servicii cu plata in rate, precum si cea inclusa in pretul de vanzare cu amanuntul la unitatile
comerciale ce tin evidenta la acest pret.
Exemplu : TVA – neexigibila aferenta livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii si executarilor de
lucrari cu plata in rate :
411 = %
4428 “TVA neexigibila”
70 “Venituri din vanzari de produse, marfuri, servicii prestate si din
alte activitati”
16
 Documente folosite in cadrul operatiunilor de dcontare cu tertii : decont de cheltuieli,
chitanta fiscala, dispozitie de plata.

V. Contabilitatea financiara a cheltuielilor si veniturilor

Conturile de cheltuieli au functie contabila de active. Se debiteaza cu cheltuielile efectuate in

cursul anului ca exercitiu financiar si se crediteaza la decontarea cheltuielilor asupra rezultatelor.
Conturile de venituri sunt assimilate conturilor de pasiv. Se crediteaza cu veniturile realizate
in cursul anului ca exercitiu financiar, se debiteaza cu incorporarea veniturilor in rezultate.
Conturile de cheltuieli si de venituri se inchid, dupa caz, lunar sau la sfarsitul anului ca
exercitiu financiar prin contul 12 “Rezultatul exercitiului”. Cheltuielile se repartizeaza asupra
rezultatului, iar veniturile se incorporeaza in rezultate. Astfel, soldul sau creditor reprezinta profitul
creat ca sursa de finantare in urma excedentului veniturilor asupra cheltuielilor, iar pierderea, ca sold
debitor exprima bunurile economice nerecuperate ca urmare a excedentului cheltuielilor asupra
veniturilor.

Cheltuielile de exploatare

Activitatea de exploatare cuprinde toate operatiile economice si comerciale privind

aprovizionarea, productia si desfacerea bunurilor, lucrarilor si serviciilor. De asemenea sunt incluse
si operatiile privind proprie de mijloace fixe.
Exemplu : - preluarea la cheltuieli, la deschiderea exercitiului, a stocurilor initiale de materii
prime, materiale si marfuri:
60 = 3 “Conturi de stocuri in curs de executie”
“Cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri”

Cheltuielile de financiare

In cadrul acestor cheltuieli se cuprind toate cheltuielile privind pierderile din creante legate
de participatii, pierderile din vanzarea titlurilor de plasament, diferentele de curs valutar din
operatiile curente si disponibilitate in devizie la inchiderea exercitiului financiar; dobanzile curente.
Aferente imprumuturilor primate si altor datorii privind exercitiul in curs; conturile acordate
clientilor.
Toate operatiile privind cheltuielile financiare sunt inregistrate prin conturile din grupa 66
“Cheltuieli financiare”
Exemplu : - inregistrarea cheltuielilor cu dobanmzile:
666 = %
“Cheltuieli privind dobanzile” 168
“Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate”
451 ”Decontari in cadrul; grupului”
455 “Asociati - conturi curente”
511 “Valori de incasat”
518 “Dobanzi”
5198”Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”

17
 Cheltuielile exceptionale

Aceste cheltuieli se identifica dupa caz, cu : valoarea pierderilor din calimitati inregistrate la
stocuri si productia in curs de executie, inregistrate anterior dupa natura lor si trecute ulterior la
cheltuieli exceptionale; valoarea despagubirilor, amenzilor si penalitatilor datorate sau platite;
valoarea donatiilor si subventiilor acordate.

Exemplu : - colectarea cheltuielilor :

671 = %
“Cheltuieli exceptionale privind 3 “Conturi de stocuri si productie in curs de
operatiile de gestiune” executie”
448 “Alte datorii si creante cu bugetul statului”
451 “Decontari in cadrul grupului”
461 “Debitori diversi”
512 “Conturi curente la banci”
531 “Casa”

Veniturile din exploatare

In tara noastra, criteriul de delimitare si inregistrare a veniturilor din activitatea de exploatare

este cel incepand cu obtinerea productiei si se continua cu vanzarea aceleiasi productii sau a
marfurilor cumparate. Totodata, se considera venituri realizate, in functie de care se determina
rezultatul, numai cele din stadiul de vanzare, adica din faza unde are loc transferarea dreptului de
proprietate. Veniturile nelegate de vanzari, cum sunt cele financiare si, in unele cazuri, cele
exceptionale, sunt considerate in momentul constatarii sau incasarii, dupa caz.

Exemplu : - colectarea cheltuielilor :

671 = %
“Cheltuieli exceptionale privind 3 “Conturi de stocuri si productie in curs de
operatiile de gestiune” executie”
448 “Alte datorii si creante cu bugetul statului”
451 “Decontari in cadrul grupului”
461 “Debitori diversi”
512 “Conturi curente la banci”
531 “Casa”

Veniturile financiare

In aceasta categorie sunt incluse veniturile din : participatii, titluri de plasament, imobilizarile
financiare cedate, creantele imobilizate, titlurile de plasament cedate, diferentele favorabile de curs
valutar, dobanzile cuvenite, sconturile obtinute si alte venituri financiare.
Exemplu : - inregistrarea dividendelor de incasat sau incasate, dupa caz, de societate pentru
participatiile la capitalul altor societati:
% = 761 “Venituri din participatii”
451
“Decontari in cadrul grupului”
461 “Debitori diversi”
512 “Conturi curente la banci “
18
 Veniturile exceptionale

Veniturile exceptionale sunt grupate in doua categoprii: din operatii de gestiune si din
operatii de capital.
Veniturile exceptionale din operatiii de gestiune sunt determinate de operatii extraordinare
privind activitatea de exploatare cum sunt : bunuri sau valori primate prin donatie sau cu titlu gratuit:
drepturile de personal neridicate dupa prescrierea lor; valoarea imputatiilor privind lipsurile
constante cu ocazia inventarierii; sumele cuvenite din amenzi si despagubiri.
Exemplu : - bunuri sau valori primate prin donatie sau cu titlu gratuit :
% = 771 “Venituri exceptionale din operatii de gestiune”
3
“Conturi de stocuri si productie in curs de executie”
5
“Conturi de trezorerie”

Documente folosite pentru evidenta veniturilor si cheltuielilor sunt: Registru pentru evidenta
veniturilor, Registru pentru evidenta cheltuielilor si alte operatii,f isa de cont analitic pentru costuri
efective, fisa operatii bugetare, scadentul cheltuielilor anticipate.

19
 ASPECTE TEORETICE PRIVIND SALARIZAREA LA S.C.
ELMI ’94 S.R.L.

Formele de salarizare ocupă un loc important în sistemul de salarizare şi în utilizarea

eficientă a forţei de muncă. Acestea fac legatura între salariul şi rezultatele muncii. Ele sunt alese în
funcţie de opţiunile polico-economice, dar criteriul hotărâtor este eficienţa economică, conform
căreia rezultatele muncii trebuie să fie întotdeauna mai mari decât costurile de producţie.
În cadrul socităţii S.C. ELMI S.R.L. se aplică ca formă de salarizare cea în regie. În
cadru acestei forme de salarizare, ceea ce se salarizează este timpul lucrat, adică numărul de ore
lucrate.
Salariul în regie depinde de două elemente:
1.Salariul tarifar orar de încadrare (Sbo)
2.Timpul efecitiv lucrat (Tef)
În consecinţă , salariul în regie va fi:
S regie = Sbo x Tef (lei/lună)

În cadrul societăţii S.C. ELMI ’94 S.R.L. salariile de bază pentru muncitorii calificaţi
şi necalificaţi se stabilesc prin negocieri, ţinând seama de condiţiile concrete de muncă, forma de
salarizare şi de posibilităţile firmei, încercând în acest sens să respecte corelaţiile dintre salarii şi
productivitate muncii.
Salarizarea muncitorilor calificaţi şi necalificaţi sa face pe baza unei grile de
salarizare, în care sunt regăsite categoriile de salariaţi calificaţi şi necalicaţi şi salariul de bază,
salarii care sunt negociate cu sindicatele o dată pe an.
Pentru noii angajaţi firmă oferă un salar mai mic, pe considerentul că în primele 3
luni angajatul trebuie instruiţi şi învăţaţi, iar după 3 luni, salariul înregistreză o creştere, după cum se
poate observa în tabelul de mai jos.
Dacă un angajat care a mai lucrat în firmă în trecut este angajat din nou, acesta nu va
fi considerat un începător, deci va primi salariu de bază aferent angajaţilor peste 3 luni de lucru.
Singurul criteriu de departajare pe care îl aplică firma este acela al experienţei în
activitatea pe care o va presta angajatul.
În tabelul de mai jos este prezentată grila de salarizare valabilă pe luna decembrie
2004, precum şi cuantumul salariilor de bază a muncitorilor calificaţi şi necalificaţi din firmă.

20
 Grila de salarizare valabilă în luna decembrie 2004

Nr. Funcţia Categorii Noi angajaţi Angajaţi

Crt între 0-3 luni peste 3 luni
I Muncitori necalificaţi 1.Semnalizare şi pază 2.509.000 2.734.000
4.Alţii(topografi, 2.620.000. 2.750.000
pontatori)
II Muncitori calificaţi 1.Operatori calculator 3.600.000 3.870.000
2.Contabili- contabilit 3.450.000 3.700.000
primara
III Muncitori calificaţi 1. Contabili 3.740.000. 3.930.000
IV Şoferi 1.Autoturisme 3.500.000 3.780.000
V Mecanici întreţinere 1.Mecanic auto 3.670.000 3.970.000
4.Operatori intretinere 3.840.000 4.120.000

Pentru personalul TESA salariul se negociază individual, între salariat şi director şi

diferă în funcţie de :
 Experienţă şi pregătire profesională
 Activităţile zilnice conform fişei postului
 Funcţia ocupată
 Mărimea şi complexitatea lucrărilor.
 Responsabilitate pe care o implică ocuparea acelui post.
La S.C. ELMI ’94 S.R.L. muncitorii beneficiază de următoarele sporuri:
A. Sporuri ore suplimentare, se acordă astfel:
 Primele 2 ore ce depăşesc ore normale de lucru ( 8 ore) se plătesc cu 50% din
media tarifară
 Orele care depăsesc cele 10 ore, deasemenea sâmbăta, duminica şi sărbătorile
legale se plătesc 100% din media tarifară.
B. Sporuri de vechime, se acordă ca şi cotă procentuală din salariul de bază, aceste cotele fiind
reprezentate în tabelul de mai jos:

Sporul de vechime

Număr ani Procent

lucraţi acordat
0 – 3 ani 0%
3 – 7 ani 5%
7 – 10 ani 7%
10 – 15 ani 13%
15 – 20 ani 20%
Peste 20 ani 25%

C. Spor de noapte, se acordă pentru muncitorii care lucrează între orele 22-6, beneficiind de un
program redus cu o oră, fără diminuarea salariului. Se acordă 25% din salariul de bază.

21
D. Alte sporuri de ,,fidelitate” reprezentând 15%-40% din salariul de bază, acordate unor angajaţi
care au excelat în realizarea obiectivelor propuse .

Premiile acordate de firmă sunt cel de-al 13-lea salariu şi premii ocazionale pentru
unele performanţe ale salariaţilor, acordate la sfârşitul anului.
Fiecare angajat al firmei S.C. ELMI ’94 S.R.L. are dreptul la un concediu de odihnă în
conformitate cu prevederile legale şi cu cele prevăzute în contractul individual de muncă.
Durata minimă a concediului de odihnă este de 20 zile lucrătoare şi durata efectivă a
concediului de odihnă se acordă proporţional cu activitate prestată într-un an calendaristic.

În funcţie de vechimea totală în muncă, salariaţii vor beneficia de mai multe zile de
concediu de odihnă, aşa cum se poate observa şi în tabelul de mai jos:

Concediul de odihnă

Vechime în Zile Total zile concediu

muncă suplimentare odihnă
5-10 ani 1 zi 21 zile
10-15 ani 2 zile 22 zile
15-20 ani 4 zile 24 zile
Peste 20 ani 6 zile 26 zile

Pentru personalul nou angajat, primul concediu de odihnă se pote acordă după prima
lună de muncă. Drepturi băneşti pentru concediile de odihnă se plătesc cu 5 zile înainte de concediu.
Datorită faptului că în perioada de vară se lucrează la capacitate maximă, firma nu îşi permite să
rămână fără forţă de muncă, de aceea concediile de odihnă se acordă pe perioada de iarnă, de obicei
luna decembrie.
Angajaţii acestei firme mai beneficiază şi de concediu fără plată, pentru rezolvarea
problemelor personale, însă nu poate depăsi 30 zile pe an. Salariaţii societăţii care au statutul de
studenţi beneficiază de concediu pentru studii fără plată de 30 zile lucrătoare anul, în cel mult 3
perioade, cu obligativitatea de a face dovada calităţii de student şi că acest concediu este luat pentru
susţinerea examenelor în sesiune.
Salariaţii societăţii S.C. ELMI ’94 S.R.L. mai au dreptul la concedii pentru
evenimente familiare deosebite cum ar fi:
 Căsătoria salariatului -5 zile
 Naşterea unui copil – 2 zile
 Decesul unei rude până la gradul III - 3 zile
Exemplific modul de calcul a salariului lunar pentru un salariat, având funcţia de şef
staţii în cadrul societăţii S.C.ELMI S.R.L. pe luna decembrie 2004.
Pentru calculul salariului sunt necesari parcurgerea următorilor paşi:
1) Salariul de bază a angajatului este de 7.500.000 lei/lună, la 170 ore, adică 44.117 lei / oră .(media
tarifară).
În luna decembrie angajatul a lucrat 170 ore normale, 42 ore suplimentare 1( OS1),
adică primele 2 ore ce depăşesc cele 8 ore obligatorii şi 112 ore suplimentare 2(OS2), adică ce
depăşesc cele 10 ore, inclusiv orele lucrate în zilele de sâmbătă şi duminică.

22
 Orele suplimentare 1 sunt plătite cu 50% din media tarifară, iar orele suplimentare 2
sunt plătite 100% din media tarifară, asfel:
OS1= 44.117 lei x 1,5 x 42 ore = 2.779.371 lei
OS2 = 44.117 lei x 2 x 112 ore = 9.902.863 lei.

2) La salariul de bază se adună valoarea orelor suplimentare lucrate şi se mai adună sporul de
vechime (20%).

3) Prin însumarea acestor elemente, adică salariul de bază, orele suplimentare şi sporurile aferente
rezultă salariul brut.

4) Din acest salar brut se scad:

 C.A.S ( 11,67% din salarul brut)
 C.A.S.S.( 7% din salarul brut)
 Contribuţia la fondul de şomaj ( 1% din salarul de încadrare)
 Cheltuieli profesionale (240.000 lei).

5) Rezultatul obţinut este salariul net.

6) Apoi se calculează venitul bază de calcul pentru impozit. Acest venit bază de calcul pentru
impozit se calucează astfel:
Venit bază de calcul pentru impozit = salar net – deduceri
Deducerile sunt : personale în valoare de 1.600.000 lei pentru fiecare angajat şi
suplimentare, pentru fiecare copil al angajatului în valoare de 800.000 lei. Aceste deduceri au fost
introduse cu scopul de a micşora baza de calcul pentru impozit. În cazul nostru, angajatul are un
copil, atunci venitul bază de impozit este:
Venit bază de calcul pentru impzit = 18.044.912 – 2.400.000=15.644.912 lei

7) Impozitul se calculează dupa grila de impozitare. În cazul nostru cuantumul venitului bază de
calcul pentru impozitare este peste valoarea de 10.200.001 lei , asfel impozitul va fi:
Impozit = 2.710.000 + (15.644.912 – 10.200.001) x 40% = 4.887.945 lei

8) Câştigul salarial net este egal cu diferenţa dintre salariul brut, contribuţiile de plătit şi impozitul
aferent, deci :
Salar net = 22.574.587- (2.634.454+75.000+1.580.221-240.000) –4.887.945 =13.156.947 lei

9) Salariul se împarte în două:

 Chenzina I, care reprezintă 60% din valoarea salariului net şi aceasta se plăteşte în ziua a 16-a a
fiecărei luni
 Chenzina II, care reprezintă de fapt avansul, este în valoare de 40% din salariul net câştigat.

Salariul se înmânează personal angajatului şi acesta semnează primirea plicului în care

se află banii şi fluturaşul de salariu. Un model de fluturaş este prezentat în anexa nr.1 şi fluturaşul
conţine date ca: numele şi funcţia salariatului, numărul de ore lucrate, reţinerile făcute şi suma pe
care a primit-o.
Salariul se întocmeşte pentru fiecare salariat în parte, iar toate salariile sunt
centralizate într-un stat de plată.

23
 Calculul salariului pe luna decembrie 2004

Nr crt. Drepturi şi reţineri salariale Valoare( lei) Ore

lucrate
1 Salariu bază 7.500.000 170
2 Ore suplimentare 1 (50% din media 2.779.371 42
tarifară)
3 Ore suplimentare 2 ( 100% din media 9.902.863 112
tarifară)
4 Spor vechime 20% 1.500.000
5 Spor condiţii nocive 892.353
6 Venit brut 22.574.587
7 Contribuţia C.A.S. (11,67% din 2.634.454
venitul brut)
8 Fond şomaj (1% din salar de 75.000
încadrare)
9 Asigurare sănătate( 7%) 1.580.221
10. Chetuieli profesionale 240.000
11. Venit net 18.044.912.
12. Deducerea personală de bază 1.600.000
13. Deducere personală suplim. 800.000
14. Venit bază de calcul 15.644.912
15 Impozit 4.887.965
16 Rest de plată 13.156.947
Chenzina I(60%) 7.894.168
Chenzina II( 40%) 5.262.778

Statul de plată conţine toate elementele de calcul a salariului , adică salariul de

încadrare, venitul brut, reţinerile pe care le plăteşte angajatul şi reţinerile pe care le plăteşte firma
pentru aceste salarii, salariul net, ştampila unităţii şi semnătura, iar acest stat de plată este depus la
Camera de Muncă. Statul de plată se păstreză timp de 50 de ani în arhivă societăţii, după care se
depun la arhivele statului. .

24
 GESTIONAREA FONDURILOR DE SALARII

Cheltuielile salariale la S.C. ELMI ’94 S.R.L pe anul 2004

Orice firmă, pe lângă salarul pe care îl plăteşte salariatului, trebuie să plătească
statului contribuţiile aferente salarului plătit. Aceste contribuţii sunt:

1.Contribuţia la Asigurările Sociale

C.A.S.-ul se calculează ca procent de 23,33% din venitul brut înscris în statul de
plată. Această contibuţie se plăteşte la Trezorerie, plata făcându-se prin ordine de plată speciale şi se
plătesc nu mai târziu de ziua a 20-a a lunii viitoare. Neplata la termen a contribuţiei atrage după sine
penalizări de :
 10% din suma datorată, dacă achitarea se face în termen de 30 zile de la expirarea scadenţei
 15% pentru suma datorată pentru fiecare lună sau fracţiune de lună
Pe anul 2002 firma a plătit C.A.S. în valoare de 7.397.493 mii lei.
2. Contribuţia la asigurările sociale de sănătate
Societatea datorează la asigurările sociale de sănătate un procent de 7% din venitul
brut, care se plăteşte tot prin ordine de pltă speciale, prin Trezorerie şi trebuie plătită până în ziua a
20-a a lunii viitoare. În anul 2004 firma a plătit contribuţia la C.A.S.S. în valoare de 2.219.565 mii
lei.
3.Contribuţia la fondul de şomaj
Se calculează ca procent de 5% din fondul total de salarii, se plăteşte prin Trezorerie şi

ajunge la Agenţia de şomaj. În anul 2004 firma a plătit 1.585.403 mii lei contribiţia la fondul de

şomaj.

4.Contribuţia la fondul de învăţământ

Se aplică un procent de 2% din fondul de salarii şi se virează Ministerului
Învăţământului. În anul 2004 firma a plătit 634.161 mii lei pentru această contribuţie.
O evidenţiere mai exactă a cheltuielilor salariale este prezentată în tabelul urmator :

Cheltuieli salariale în anul 2004

Mii lei
Luna Venit brut C.A.S. C.A.S.S. Somaj 5% Invătăm Camer Total
23,33% 7% ânt 2% a de
Muncă
0,25%
Ian 1.168.717 272.661. 81.810 58.436 23.374 2.922 1.607.920
Feb 1.408.286 328.553 98.580 70.414 28.166 3.521 1.937.520
Mar 1.931.141 450.535 135.180 96.557 38.622 4.828 2.656.863
Apr 2.361.158 550.858 165.281 118.058 47.223 5.902 3.248.480
Mai 2.729.506 636.794 191.065 136.475 54.590 6.824 3.755.254
Iun 2.904.065 677.518 203.285 145.203 58.081 7.250 3.995.402
25
Iul 3.137.985 732.092 219.659 156.899 62.760 7.844 4.317.239
Aug 3.132.280 730.761 219.259 156.614 62.646 7.830 4.309.390
Sep 3.111.135 725.828 217.780 155.557 62.223 7.779 4.280.303
Oct 3.097.651 722.682 216.836 154.882 61.953 7.744 4.261.748
Nov 3.659.965 853.870 256.197 182.998 73.200 9.145 5.035.375
Dec 3.066.180 715.340 214.633 153.309 61.324 7.665 4.218.451
Total 31.708.069 7.397.493 2.219.565 1.585.403 634.161 79.254 43.623.945

Pentru anul 2004 cheltuielile salariale ale firmei s-au ridicat la cifra de 43.623.945
mii lei. Salariile au reprezentat 62,42% din totalul cheltuielior salariale, adică 31.708.069 mii lei., iar
37.58% reprezintă contribuţiile aferente acestor salarii, contribuţii care au ajuns la aproximativ 12
miliarde lei. În anul 2004 contribuţiile aferente salariilor au fost:
 C.A.S.S. –ul , pentru care firma a plătit aproximativ 7,4 miliarde lei
 C.A.S –ul, contribuţie care a costat firma 2,22 miliarde lei
 Şomajul –echivalentul unui procent de 5% din salariile brute, firma a plătit apoape 1,6 miliarde
lei
 Învăţământ –o contribuţie de în valoare de apoximativ 650 milioane lei.
Se mai plăteşte şi un comision de 0,25% din totalul salariilor brute la Camera de
Muncă , comision care în anul 2004 a fost în valoare de aproximativ 80 milioane lei.

Contribuţiile salariaţilor la bugetul statului

Angajatul plăteaşte din salariul brut realizat, în fiecare lună, următoatrele contribuţii la
bugetul statului:

1) Contribuţia de 7% pentru asigurările sociale de sănătate.

Potrivit legii Nr. 145/1997 asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem
de ocotire a sănătăţii populaţiei. Salariaţii datorează o contribuţie la asigurările de sănătate de 7% din
salariul brut. În anul 2004 salariaţii firmei au plătit la asigurările sociale suma de 2.219.565 mii lei.
2) Contribuţia de 11,67% pentru asigurările sociale,
Acestă contribuţie se calculează aplicându-se un procent de 11,67% la salariul brut
realizat şi a fost în sumă de aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2004.
3) Contribuţia de 1% pentru fondul de şomaj
Acestă contribuţie se reţine din salariul de bază înscris în carte de muncă şi a fost în anul
2004 în jurul sumei de 203 milioane lei.
4) Impozitul pe salariu
Cf. O.G. 7/2001 privind impozitul pe venit, salariile şi alte drepturi salariale ale
angajaţilor sunt supuse impozitului pe venit. Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind
totalitatea sumelor încasate ca urmare a unei relaţii contractuale de muncă, precum şi orice sume de
natura salarială primite în baza unor legi speciale şi care sunt realizate din:
a) Salari de orice fel
b) Sporuri de orice fel

26
 c) Indemnizaţii de orice fel
d) Sumele plătite pentru concediile de odihnă
e) Orice câştiguri în bani sau în natura
f) Sume plătite salariaţilor sub forma de indexare sau compensare.
Impozitul pe salariul în anul 2004 a fost în valoare de aproximativ 4,1 miliarde lei,
adică aproximativ 20% din totalul contribuţiilor datorate statului de către angajaţi.
Grila după care se face impozitarea veniturilor este prezenată în tabelul de mai jos:

Impozitul pe venit

Nr.crt Venit lunar Impozitul lunar (lei)

impozabil
1 Până la 1.800.000 18%
2 1.800.000 – 4.600.000 324.000 + 23% pentru suma care depăşeşte 1.800.000
3 4.600.001 – 7.300.000 968.000 + 28% pentru suma care depăşeşte 4.600.000
4 7.300.001 – 1.724.000+ 34%pentru suma care depăşeşte 7.300.000
10.200.000
5 Peste 10.200.001 2.710.000+40%pentru suma care depăşeşte
10.200.000

Un salariat care a lucrat în luna august un total de 324 ore, adică în medie 11 ore pe zi,
inclusiv sâmbăta şi duminică, cu un spor de 20% vechime şi cu un spor de toxicitate unic pentru
fiecare angajat în valoare de 893.353 lei, a realizat un brut de 22.574.587 lei.
Din această sumă, aproximativ 40% constituie contribuţiile pe care trebuie să le
plătească statului, adică cam 9.milioane lei. Salariatul rămâne în mână cu aproximativ 60% din
brutul realizat.
Cuantumul impozitului pe venitul realizat în anul 2004 al unui angajat al firmei este
prezentat în anexa nr. 2., în fişa fiscală. Se poate observa că angajatul a realizat un venit bază de
impozitare de 233.955.459 lei, din care valoarea impozitului a fost de 64.585.145 lei, adică
aproximativ 28% din valoarea venitului bază de impozitare reprezintă impozitul pe care îl plăteşte la
bugetul de stat .

27
 Calculat pe salariu mediu din firmă, de 6,9 milioane lei brutul, salariatul plăteşte
aproximativ 33% din salar către bugetul statului şi rămâne cu aproximativ 4,6 milioane lei,
reprezentând restul de 67% din salar.

5.3 Raportul W/S

Raportul este o corelaţie specifică şi se exprimă sub formă de indici, comparaţia

făcându-se în timp, pornind de la nivelul anului de bază până la cel de plan.
Iw = W 1 / W 0
Is = S1 / S0
Unde:
Iw – indicele productivităţii
W1 – productivitatea în anul de referinţă
W0 – productivitatea în anul de bază
Is – indicele salariului mediu
S1 – salar mediu an de referinţă
S0 – salariu mediu de bază
Corelaţia de situaţie favorabilă este atunci când Iw > Is şi înseamnă că firma produce
îndeajuns ca din veniturile obţinute să asigure plata salariilor angajaţilor.
Pentru firma noastră, s-au luat în calcul datele de pe anii 2003( anul de bază), 2004
(anul de plan).

Indicatori 2003 (an bază) 2004 ( an plan)

Cifra de afaceri 466.908.846.340 lei 651.977.219.000 lei
Număr angajaţi 295 382
Productivitate 1.582.741.852 1.706.746.646
Salariu mediu 6.259.663 6.917.118

Pentru calculul indicelui de productivitate şi cel de salariu mediu, trebuie să calculăm mai
întâi productivitatea în cei doi ani şi salariul mediu pe cei doi ani.

1) W0 = CA0 / N0
Unde :
W0 – productivitatea în anul de bază 2003
CA0- cifra de afaceri în anul 2003
N0- numărul mediu de salariaţi în anul 2003
W0= 466.908.846.340 / 295= 1.582. 741.852 Lei / pers

2) W1= CA1 / N1
Unde :
W1 – productivitatea în anul de plan 2004
CA1- cifra de afaceri în anul 2004
N1- numărul de salariaţi în anul 2004
28
 W1=651.977.219.000/ 382=1.706.746.646 Lei/ pers

3) IW=W1 / W0
Unde:
IW – indicele productivităţii
IW=1.706.746.646/1.623.663.457=111,67%

4) S0 = St0 / (12 luni x N0)

S0 = 22.159.208.314 / (12*295) = 6.259.663 Lei / pers
Unde:
S0 = salariul mediu în anul 2003
St0 = salariile totale pe anul 2003

5) S1= St1 / (12 luni x N1)

Unde:

S1- salariul mediu în anul 2004

St1 – salariile totale ale anului 2004
S1= 31.708.069.000 / (12*382) = 6.917.118 Lei /pers

6) IS =S1 / S0
Unde:

IS – indicele salariului mediu

S1 – salariu mediu în anul 2004
S0 – salariul mediu în anul 2003
IS=6.917.118 / 6.259.663 =110,57%S
Din aceste calcule reiese că IW > IS, adică 111,67% > 110,57%, deci firma produce atât de
mult încât îşi poate acoperi cheltuielile generate de salarii pe care trebiue să le plătească
muncitorilor.

29
ASPECTE TEORETICE PRIV. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU
PERSONALUL

Decontarile cu personalul au ca obiect calculul, inregistrarea la cheltuieli si decontarea

salariilor cuvenite angajatilor si se inregistreaza cu ajutorul conturilor din grupa 42.
Structural, salariile sunt formate din salariul de baza cuvenit angajatilor, sporurile si
adaosurile pentru conditii deosebite de munca si pentru rezultatele obtinute (sporurile pentru conditii
deosebite de munca, sporurile pentru orele prestate in timpul noptii, sporurile pentru orele
suplimentare de munca), indemnizatiile si alte sporuri acordate pentru conducere, indexarile de
salariu si compensarea cresterilor de preturi; indemnizatiile acordate pentrul concediul de odihna.
Sunt incluse in fondul de salarii si indemnizatiile platite personalului ce lucreaza pe baza de
contracte de prestari de servicii sau conventii civile in masura in care sunt prevazute a fi suportate
din acestea.
Sunt incluse in categoria decontarilor cu personalul si ajutoarele materiale si de protectie
sociala sub forma de: ajutoare de boala pentru incapacitate temporara de munca, cele pentru ingijirea
copilului, ajutoarele de deces si alte ajutoare acordate de societate care se suporta din contributia
pentru asigurari sociale, precum si sumele schitate, potrivit legii, pentru somaj tehnic.
Se supune impozitul pe salarii, veniturile realizate sub forma de salarii si alte drepturi
salariale primite in cursul unei luni de un salariat, precum si veniturile realizate de colaboratorii de
orice natura. De asemeanea, sunt contabilizate in sfera decontarilor cu personalul premiile acordate
din beneficii si participari la profit.
La calculul impozitului pe salarii,conform OG 7/2004, se tine cont de o cheltuiala de baza in
suma fixa de 1700000 de lei, pentru 2005, cheltuiala ce se modifica an de an, si de o cheltuiala
profesionala de 15% din cheltuieli profesionale-copil aflat in intrtinere, sot/sotie in intretinere, de la
caz la caz.
Venit net =Salariu +Spor - 1%ajutor de somaj - 7%contributia personalului la fondul
asigurarilor sociale de sanatate - 11,67% - cheltuieli profesionale.
Venit pentru calculul impozitului pe salarii=venit net - deducere personala de baza (conform
alineatului 2 din OG7/2004 privind impozitul pe venit).
Creantele prinvind sumele datorate de catre personal, reprezentand chirii si consumuri care se
fac venit la intreprindere, precum si evenualele sume datorate privind debite, remuneratii, sporuri
sau adaosuri se inregistreaza in debitul contului 4282 si in creditul conturilor, dupa caz, 758, 706 si
708.

30
 CAPITOLUL III :
MONOGRAFIE CONTABILA PRIV.
DECONTARILE CU PERSONALUL

31
 La S.C. ELMI ’94 S.R.L. cheltuielile cu personalul si decontarea drepturilor cuvenite
angajatilor determina, in luna decembrie 2004, urmatoarele inregistrari contabile :

1. Plata avansurilor si aconturilor catre salriati:

425 = 5311 6000000 lei

“Avansuri acordate personalului” “Casa”

………………………………………………………………………………...

2. Inregistrarea cheltuielilor cu salariile si alte drepturi cuvenite personalului,pe

baza statului de salarii:

641 = 421 14000000 lei

“Cheltuieli cu remuneratiile “Personalul-
personalului” remuneratii datorate”
....................................................................................................................................
.........

3. Inregistrarea retinerilor din salarii reprezentand contributia personalului pentru

ajutorul de somaj, 1 %

421 = 4372 140000 lei

„Personal-salarii datorate” “Ajutor de somaj”

…………………………………………………………………………….

4. Inregistrarea retinerilor din salarii reprezentand contributia personalului la

asigurari sociale, 11,67%

421 = 4314 1633800 lei

„Personal-salarii datorate” “Asigurari sociale”

………………………………………………………………………………...

5. Inregistrarea retinerilor din salarii reprezentand contributia personalului la

fondul asigurarilor sociale de sanatate, 7%

421 = 4314 980000 lei

„Personal-salarii datorate” “Asigurari sociale”

………………………………………………………………………………

32
6. Inregistrarea impozitului pe salarii:

421 = 444 1560000 lei

„Personal-salarii datorate” “Impozitul pe salarii”

……………………………………………………………………………

7. Decontarea avansurilor acordate personalului ;

421 = 425 6000000 lei

„Personal-salarii datorate” “Avansuri acordate personalului”

…………………………………………………………………………….

8. Achitarea salariilor nete datorate personalului:

421 = 5311 3686200 lei

„Personal-salarii datorate” “Casa”
......................................................................................................................

9. Achitarea de catre societate a contributiei pentru asigurarile sociale:

6451 = 4311 3266200 lei

“Cheltuieli privind “ Asigurari sociale”

asigurarile si protectia
sociala”

……………………………………………………………………….

10. Achitarea de catre societate a contributiei la fondul de somaj, 5%

6452 = 4371 3266200 lei

“Cheltuieli privind „Contributia unitatii la fondul de somaj”

contributia unitatii la
fondul de somaj”

…………………………………………………………………………

33
11. Achitarea de catre societate a datoriei privind protectia speciala si incadrarea
in munca a persoanelor cu handicap, (conform OG/1999), 2% :

635 = 447 280000 lei

“Cheltuieli cu alte impozite, “Fonduri speciale-

taxe si varsaminte asimilate” taxe si varsaminte asimilate”

…………………………………………………………………………..

12. Achitarea de catre societate a contributie pentru asigurarea sociala de sanatate

in procent de 7% la fond salarii :

6458 = 4313 980000 lei

“Alte cheltuieli privind “Contributia societatii pentru

asigurarile si protectia sociala” asigurarea sociala de sanatate”

…………………………………………………………………………

13. Virarea contributiei societatii pentru asigurarea sociala:

4311 = 5121 3266200 lei

“Asigurari sociale” “Conturi curente la banci in lei”

…………………………………………………………………………..

14. Virarea contributiei societatii la asigurarea sociala de sanatate:

4313 = 5121 980000 lei

“ Contributia unitatii „Conturi la banci in lei”

la asigurarile sociale”

…………………………………………………………………..............

15. Virarea contributiei societatii la fondul de somaj:

4371 = 5121 3266200 lei

“Contributia unitatii „Conturi la banci in lei”

la fondul de somaj”
34
 ………………………………………………………………………..

16. Virarea contributiei societatii la fondul special pentru ajutorarea persoanelor

cu handicap:

447 = 5121 280000 lei

“Fonduri speciale- „Conturi la banci in lei”

taxe si varsaminte asimilate”

………………………………………………………………………......

17. Virarea contributiei personalului pentru ajutorul de somaj:

4372 = 5121 140000 lei

“Contributia personalului „Conturi la banci in lei”

la fondul se somaj”

…………………………………………………………………

18. Virarea contributie personalului reprezentand contributia

la asigurarea sociala:

4314 = 5121 1633800 lei

“ Contributia angajatilor „Conturi la banci in lei”

la asigurarea sociala “

…………………………………………………………………..

19. Virarea contributiei personalului reprezentand contributia la fondul

asigurarilor sociale de sanatate:

4314 = 5121 980000 lei

“Contributia personalului „Conturi la banci in lei”

pentru asigurarile sociale
de sanatate”

35
………………………………………………………………………….
20. Virarea impozitului pe salarii:

444 = 5121 1560000 lei

“ Impozitul pe salarii” „Conturi la banci in lei”

…………………………………………………………………………..

21. Inchiderea conturilor de cheltuieli :

121 = % 21.792.400
„Profit si pierdere” 641 14.000.000
6451 3.266.200
6452 3.266.200
635 280.000
6458 980.000

36
 CAPITOLUL IV :
INTOCMIREA LUCRARILOR
CONTABILIE DE INCHIDERE A
EXERCITIULUI FINANCIAR

37
 Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie. In
acest scop, pe baza bilantului se determina situatia patrimoniului, situatia financiara si
rezultatul obtinut.
Domeniul oficial folosit pentru finalizarea incheierii exercitiului financiar
este bilantul contabil a fost conceput si structurat ca un set de modele, rangul de
model de baza fiind atribuit bilantului in calitatea sa de cont al situatiei patrimoniului.
In modelul de contabilitate din Romania, bilantul contabil in formatia sa
completa este alcatuit din bilant, contul de profit si pierdere, anexa la bilant si raportul
de gestiune; toate formeaza un tot indivizibil. Desi formatia bilantiera cuprinde pe
langa bilant si alte situatii financiare, s-a avut in vedere ca dintre toate componentele
formatiei cea care caracterizeaza patrimoniul in totalitatea sa este modelul propriu
bilantului. In raport cu acesta, celelalte parti sunt segmente care emerg din bilant,
dezvoltand pe plan informational indicatorii economico-financiari consolidati in
modelul de baza denumit bilant contabil.
Potrivit art.22 din Legea contabilitatii nr.82/19991 si pct.120 din
Regulamentul de aplicare a acesteia, pentru verificarea inregistrarii corecte in
contabilitate a operatiilor patrimoniale, se intocmesc lunar balante de verificare de
catre toti agentii economici, indifernt de forma de organizare si tipul de proprietate.
Balanta pregateste datele de referinta necesare compararii soldurilor din inventarul
contabil si inventarul faptic.
Balanta conturilor inainte de inventariere poate fi abordata ca un inventar
contabil.
Relatiile de control proprii balantei sunt cele dintre debitul si creditul
conturilor, inregistrarea sintetica si analitica. Dintre acestea, cea care ofera informatii
de control privind inregistrarea in conturi a tuturor documentelor justificative este
aceea ca totalul rulajului debitor sau creditor din balanta trebuie sa fie egal cu totalul
rulajului calculat in Registrul-jurnal.
Balanta conturilor poate fi dicutata si prezentata si ca intrument de
verificare a continutului soldurilor contabile, in sensul ca acestea sa reflecta operatii

38
economice si financiare reale consemnate in documentele justificative si inregistrate
in cocordanta cu normele metodologige de utilizare a conturilor.

CUPRINS :

CAPITOLUL I PREZENTAREA SOCIETATII SC ELMI ’94 SRL:...........................................................................2

PREZENTAREA SOCIETATII S.C. ELMI ’94 S.R.L....................................................................................................3
INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI LA S.C. ELMI ’94 S.R.L........................................................................5
CAPITOLUL II ASPECTE TEORETICE:....................................................................................................................11
I.CONTABILITATEA CAPITALURILOR................................................................................................................................12
II. CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE...............................................................................................................13
III. CONTABILITATEA STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE......................................................................14
IV. CONTABILITATEA DECONTURILOR CU TERTII............................................................................................................15
V. CONTABILITATEA FINANCIARA A CHELTUIELILOR SI VENITURILOR...........................................................................17
ASPECTE TEORETICE PRIVIND SALARIZAREA LA S.C. ELMI ’94 S.R.L.........................................................20
GESTIONAREA FONDURILOR DE SALARII...........................................................................................................25
CONTRIBUŢIILE SALARIAŢILOR LA BUGETUL STATULUI..................................................................................................26
ASPECTE TEORETICE PRIV. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU PERSONALUL................................30
CAPITOLUL III MONOGRAFIE CONTABILA PRIVIND SALARIILE:...............................................................31
CAPITOLUL IV INTOCMIREA LUCRARILO CONT. DE INCH. A EXERC. FIN. :...........................................37
CAPITOLUL V ANEXE :...................................................................................................................................................39

39
 BIBLIOGRAFIE :

*** MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI

*** SISTEMUL CONTABIL AL AGENTILOR

ECONOMICI

IOAN MOROSAN „CONTABILITATEA GENERALA A FIRMEI”

EDITURA ECVONT CONSULTING, SUCEAVA
2002

MIHAI RISTEA, „CONTABILITATEA INTREPRINDERII”

CORINA CUCU EDITUTURA MARGARITAR, 1997

NICULAE FELEAGA, „TRATAT DE CONTABILITATE FINANCIARA”

ION IONASCU EDITURA ECONOMICA, 1998

NICULAE FELEAGA, „POLITICI SI OPTIUNI CONTABILE”

LILIANA MALCIU EDITURA ECONOMICA, 2002

40