UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE

CATEDRA CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ ECONOMICĂ

Lucrul individual

la disciplina Audit Financiar

Stiudiu de caz

Conducător ştiinţific:

Autorul:

Chişinău – 201_
 Descrierea situatiei studiului de caz si sarcinile formulate
Compania de audit „X” SRL a fost angajată pentru a efectua auditul situațiilor financiare pe anul
2013 a entității SRL,,Y”.
Entitatea SRL,,Y”activează pe piață de cinci ani. În conformitate cu prevederile privind criteriile
obligatorii de confirmare a situațiilor financiare de către experți independenți, ea urmează a fi supusă
unei verificări de audit obligatorii. Însă entitatea SRL,,Y” în anul curent a decis să-și schimbe compania
de audit și s-a adresat cu o propunere privind încheierea unui contract de verificare a situațiilor
financiare față de compania de audit deja menționată. În compania de audit activează 10 auditori. Pentru
exercitarea angajamentului la entitatea SRL,,Y” a fost formată o echipă de audit în număr de 4 auditori.
Echipa de audit este condusă de șeful de audit; în componența acesteia a fost inclus și un stagiar.
Conform strategiei generale de audit a misiunii compania „ X” SRL urmează să efectuieze
auditul cheltuielilor la entitate.

Cerințe:
1. De a determina pragul de semnificație în baza datelor din situatiile financiare;
2. De a aplica procedurile analitice la etapa de planificare a auditului și a efectua
concluziile corespunzătoare; rezultatele de prezentat în forma de tabel;
3. De a proiecta procedurile de audit aferente segmentului de contabilitae propus;
4. De a elabora planul misiunii de audit aferente segmentului de contabilitate propus.

1. Am selectat urmatorii indicatori de baza ai situatiei financiare si cotele procentuale

corespunzatoare pentru a determina pragul de semnificatie:
 Capital propriu – 2920175 1%
 Datorii pe TL- 5964648 2%
 Datorii comerciale pe TS- 9838109 5%
 Veitul din vinzari- 16811993 2%
1.1 Calculam valorile utilizate la determinarea nivelului de semnificatie:
Capital propriu= 2 920 175*1%= 29 202
Datorii pe TL = 5 964 648*2%=119 293
Datorii comerciale pe TS = 9 838 109*5%=491 905
Venituri din vinzari = 16 811 993*2%= 336 240

1.2. În baza datelor obținute calculăm valoarea medie a indicatorilor:

(29 202+119 293 +491 905+336 240)/4= 244 160
1.2 Analizăm valorile utilizate la determinarea nivelului de semnificație și eliminăm sumele care
deviază în mare măsură în direcția creșterii sau descreșterii de la valoarea medie 244 160.
Astfel se elimină valoarea de 29 202 , aceasta deviind cel mai mult de la valorea medie.

1.3 În baza indicatorilor rămași calculăm valorea medie:

(119 2293 +491 905+336 240)/3=315 813
Valoarea de 315 813 reprezintă pragul de semnificație, adică denaturarea maximă admisibilă în situațiile
financiare, care urmează a fi reflectată in strategia generală de audit.

Sunt prezentate următoarele date:

1. Rulajul total al conturilor-315 286 634 lei
2. Structura bilanțului (lei)
În activ Rulaj debitor Rulaj creditor
Creante comerciale 295 548 987 256
Mijloace fixe 4 586 730 3 763 235
Produse 2 528 770 4 543 979
Total 7 401 048 9 294 470

În pasiv Rulaj debitor Rulaj creditor

Credite bancare 1 963 900 1 038 548
Datorii comerciale pe TS 4 290 446 5 324 849
Alte datorii pe termen scurt 2 476 270 2 524 625
Total 8 730 616 8 888 022

În continuare voi calcula eroarea admisibilă pentru posturile din activul și pasivul bilanțlui. Astfel:
1. Se determină cota rulajelor debitoare și creditoare a conturilor din activul și pasivul bilantului în
rulajul total al conturilor.
2. Se determină eroarea admisibilă pentru posturile din activul și pasivul bilanțului conform cotelor
calculate în operația precedentă.
Tabelul 1: Calculul erorii admisibile pentru posturile din activul bilanțului
Posturile din Rulaj debitor, Eroarea Rulaj creditor, Eroarea
activul bilanțului lei/cotă în rulajul admisibilă, lei lei/cotă în rulajul admisibilă, lei
total total
Creante 0.93 12 514 3.13 33 531
comerciale
Mijloace fixe 14.54 195 382 11.94 127 911
Produse 8.02 107 917 14.41 154 371
Total 23.49 315 813 29.48 315 813
Tabelul 2: Calculul erorii admisibile pentru posturile din pasivul bilantului
Posturile din Rulaj debitor, Eroarea Rulaj creditor, Eroarea
pasivul bilanțului lei/cotă în rulajul admisibilă, lei lei/cotă în rulajul admisibilă, lei
total total
Credite bancare 6.23 71 055 3.29 36 858
Datorii 13.61 155 226 16.89 189 219
comerciale pe TS
Alte datorii pe 7.85 89 532 8.01 89 736
termen scurt
Total 27.69 315 813 28.19 315 813

2. Tabel nr.3: Calculul indicatorilor pentru analiza

Indicatorii Formula de calcul Anul Anul de Abaterea
precedent gestiune (+-)
1. lichiditatii:
-coeficientul Active circulante/datorii 1.0028 1.0604 +0.0576
lichiditatii curente curente
-coeficientul Numerar/datorii curente 0.0055 0.0160 +0.0105
lichiditatii absolute
-rata activelor curente Active curente/total 0.2219 0.2263 +0.0044
active
2. stabilitatii
financiare
-coeficientul de Capital propriu/total 0.504 0.2260 -0.278
autonomie valuta bilantului
-capacitatea de Active circulante nete/ 0.0251 0.0012 -0.0239
manevrare a capital propriu
capitalului propriu
-coeficientul de Capitalul
concentrare a imprumutat/total valuta 0.2187 0.4888 +0.2701
capitalului imprumutat bilantului
3. activitatii de
afaceri
-coeficientul Venit din vinzari/valoarea 0.4410 0.3684 -0.0726
exploatarii mijloacelor medie a mijloacelor fixe
fixe
-numarul de rotatii a Venit din vinzari/valoarea 10.0395 8.5405 -1.499
creantelor medie a creantelor
-durata de rotatie a 360/indicatorul precedent 35.8583 42.1520 +6.2937
creantelor(zile)
-rotatia capitalului Venit din vinzari/valoarea 0.7310 0.5984 -0.1326
propriu medie a capitalului
propriu
4. rentabilitatii
-rentabilitatea Profit din vinzari/venit
comerciala din vinzari 0.1774 0.1692 -0.0082
-rentabilitatea Profit pina la
economica impozitare/capitalul 0.0394 0.0026 -0.0368
permanent

În urma calculelor efectuate în tabel rezultă că la entitatea SRL,,JLC AGRO

-MAIAC” în decursul anului de gestiune a aparut o tendința pozitiva a indicatorilor lichidității.
Astfel coeficientul lichidității curente atît în anul de gestiune cît și în anul precedent nu s-au
încadrat în intervalul optim de 2,0-2,5. În anul de gestiune aceasta a fost de 1.0604 fiind în
crestere cu 0,0576 față de anul precedent. Coeficientul lichidității absolute în anul precedent a
fost de 0.0055 și în anul de gestiune: 0.0160 acesta fiind în crestere cu 0.0105. Acest coeficient
nu se încadrează în nivelul optim 0,2-0,25, atât în anul precedent cât şi la în anul de gestiune,
demonstrând evoluţia negativă în urma reducerii sumei mijloacelor băneşti disponibile în
condiţiile creşterii datoriilor pe termen scurt.
Ca moment pozitiv se apreciază și tentința de crestere a ratei activelor curente, ceea ce
semnifică cresterea eficienței activelor curente. Astfel aceasta a fost în anul precedent 0,2219
iar în anul de gestiune: 0,2263. Totodată stuația creată la entitate cere o apreciere mai detaliată a
ratelor de rotaţie a activelor curente aflate în diferite faze de circulaţie ale acestora.
Din cadrul indicatorilor stabilității financiare singurul care înregistrează o creștere față de
anul precedent este coeficientul de concentrare a capitalului împrumutat acesta crescînd cu
0,2701 datorită faptului că în anul de gestiune s-au majorat mai mult ritmul de creștere a
datoriilor față de ritmul de creștere a valutei bilanțului. În anul precedent fiind 0.2187 și în anul
de gestiune 0.4888. Plafonul teoretic este de 0,5 ceea ce semnifică ca acest indicator nu trebuie
sa fie mai mare de 0,5. Însă în cadrul entitățiiSRL,,JLC AGRO-MAIAC” acest depășește
plafonul stabilit, fapt apreciat negativ.
 Cea mai mare scădere a înregistrat-o coeficientul de autonomie. În anul precedent a fost
0.504 și a scăzut cu 0.278 în anul de gestiune, avînd o valoare negativă: - 0,2260
Capacitatea de manevrare a capitalului propriu în anul precedent a înregistrat valoarea de
0,0251 iar în anul de gestiune 0,0012 mișorîndu-se cu0,0239 . Această depreciere se apreciază
negativ, deoarece semnifica creșterea ponderii datoriilor in total pasiv.
Din tabelul nr. 3 rezultă că din indicatorii activității de afaceri cea mai mare micșorare a
înregistrat-o indicatorul de rotație a creantelor. În anul de gestiune este de 8.5405 zile,
micșorîndu-se cu 1.499 zile față de anul precedent (10.0395zile). Această micșorare se apreciază
pozitiv.
Studierea informației prezentate in tabel permite de a cancluziona că rata activelor este
cam aceeași în ambele perioade. Atît în anul precedent s-a majorat doar cu 0,0044 față anul de
gestiune.

3. Baza auditului cheltuielilor o constituie informaţiile probante acumulate şi evaluate de către

auditor.

Ca proceduri de obţinere a dovezilor de audit se consideră:

1. examinarea
2. recalcularea
3. observarea
4. solicitarea şi confirmarea
5. procedurile analitice

Analiza conturilor de cheltuieli reprezintă examinarea documentelor justificative ale

operaţiunilor şi sumelor individuale care compun detaliile totalului unui cont de cheltuieli.
Analiza conturilor de cheltuieli constă în examinarea operaţiunilor din anumite conturi, vizînd
determinarea caracterului lor adecvat, a clasificării, exactităţii şi a altor informaţii specifice
legate de fiecare cont analizat.

Baza auditului cheltuielilor o constituie informaţiile probante acumulate şi evaluate de

către auditor. Auditorul trebuie să dispună de cunoştinţele şi aptitudinile necesare pentru a
colecta în cadrul auditului privind conturile de cheltuieli suficiente probe temeinice, astfel încît
să se conformeze standartelor. De asemenea auditorul trebuie să obţină suficiente probe de audit
adecvate pentru a fi capabil să emită concluzii rezonabile pe care să se bazeze opinia de audit.
Procedurile de examinare constau în :
- cercetarea înregistrărilor aferente cheltuielilor şi consumurilor
- cercetarea documentelor primare care stau la baza înregistrării costurilor în evidenţa
contabilă
- analiza şi verificarea logică a costurilor şi cheltuielilor suportate de întreprindere.

În cadrul auditului privind conturile de cheltuieli procedura de examinare a documentelor

cuprinde :
 a) verificarea corectitudinii perfectării formularelor, adică examinarea corectitudinii
completării rechizitelor, formularelor cu regim special, registrelor contabile (facturile fiscale şi
de expediţie, acte de prestare a serviciilor, registrul de casă, registrul contului curent în valută
naţională, balanţelor de verificare, raportului financiar).
La verificarea corectitudinii perfectării documentelor contabile auditorul ţine cont de
cerinţele de întocmire a documentelor contabile elaborate de către Instituţiile de Stat, precum şi
de cele elaborate de către agentul economic auditat. De asemenea, la perfectarea documentelor
auditorul mai ţine cont şi de faptul că pentru fiecare gen de operaţie economică se foloseşte cîte
un model de document formularul căruia dispune de o structură corespunzătoare specifică
operaţiei respective.
b) examinarea de fond, care este orientată către descoperirea falsificărilor din
documente. La efectuarea auditului cheltuielilor, auditorul poate întîlni:
- falsificări de genul redactărilor de cuvinte, cifre;
- ştersături parţiale sau totale de fraze sau sume;
- falsificarea semnăturilor.
c) examinarea formală a documentelor care permite identificarea erorilor şi fraudelor
comise la contabilizarea tranzacţiilor neobişnuite, adică a celor tranzacţii care nu corespund
domeniului de activitate al întreprinderii auditate. De exemplu: pentru o întreprindere ce se
ocupă cu comerţul mărfurilor cu ridicata, tranzacţiile de vînzare a imobilului sunt considerate
neobişnuite; iar contabilul neavînd experienţă în acest domeniu poate comite greşeli la
înregistrarea acestor tranzacţii.
d) verificarea logică, care se efectuează prin compararea datelor despre tranzacţia
documentată cu informaţia vizând împrejurările în care a fost realizată. De exemplu, această
tehnică de control se foloseşte la compararea datelor din lista de inventariere a mărfurilor cu
informaţia despre mărimea încăperii depozitului arendat unde sunt păstrate mărfurile.
e) examinarea abaterilor care constă în studierea devierilor de la prevederile actelor
legislative şi normative, precum şi a devierilor de la veniturile şi cheltuielile planificate. Ca
exemplu a abaterilor de la prevederile legislative serveşte mărirea cheltuielilor, respectiv
micşorarea venitului impozabil cu scopul diminuării impozitului.
f) verificarea economică – scoate la iveală oportunitatea, necesitatea operaţiei
economice, precum şi justeţea calculelor planificate. Controlul justeţei calculelor planificate
constă în verificarea corectitudinii elaborării bugetului cheltuielilor şi bugetului veniturilor.
g) verificarea încrucişată – care permite studierea autenticităţii operaţiilor prin
compararea informaţiei din documentele justificative cu cea din registrele contabile vizînd una şi
aceeaşi operaţie economică.
O importanţă deosebită privind procedurile de examinare o au înregistrările contabile sau
formulele contabile. La această etapă de examinare auditorul controlează corectitudinea
formulelor contabile întocmite în registrele contabile aferente cheltuielilor; verifică
corespunderea înscrierilor din registrele contabile cu informaţia din documentele justificate;
verifică înregistrarea corectă în conturile de cheltuieli, datorii a tuturor operaţiunilor. Şi nu în
ultimul rînd verifică exactitatea înregistrărilor făcute în contabilitate.
În cadrul auditului privind conturile de cheltuieli examinarea activelor permite colectarea
dovezilor de audit cu privire la existenţa şi plenitudinea activelor, în special a activelor
nemateriale, mijloacelor fixe, stocurilor de mărfuri.
Recalcularea ca procedură de obţinere a dovezilor de audit se aplică la testarea
controlului intern şi la verificarea corectitudinii calculării rulajelor şi soldurilor conturilor de
cheltuieli precum şi a conturilor implicare în efectuarea cheltuielilor. De exemplu, la efectuarea
 auditului privind conturile de cheltuieli aferente uzurii şi/sau amortizării, auditorul selectează din
lista mijloacelor fixe şi/sau activelor nemateriale un obiect sau cîteva obiecte pentru recalcularea
desinestătătoare a uzurii şi/sau amortizării. La depistarea erorilor ar fi benefic pentru un audit
eficient de recalculat uzura pentru toate obiectele mijloacelor fixe în scopul determinării mărimii
erorii totale în conturilor de cheltuieli (conturile de clasa a 7 şi a 8) şi de uzură (contul 124). De
asemenea, auditorul verifică şi contul unde a fost reflectată suma uzurii.

Lista indicativă a tipurilor şi naturii probelor pe care auditorul le poate găsi adesea la
verificarea cheltuielilor include:
• Înregistrări contabile (în format electronic sau manual) din sistemul contabil al Beneficiarului,
precum Registrul jurnal, subcapitole ale acesteia şi toate conturile de salarii, registrele activelor
fixe şi alte informaţii contabile relevante;
• Dovada procedurilor de achiziţie precum documentaţiile licitaţiilor, ofertele pentru licitaţii şi
rapoartele de evaluare;
• Dovada angajamentelor precum contracte şi formulare de comandă;
• Dovada prestării serviciilor precum rapoarte aprobate, fişe de pontaj, bilete de transport
(incluzând tichetele de îmbarcare), dovada participării la seminarii, conferinţe şi stagii de
pregătire (incluzând documentaţia relevantă şi materialele obţinute, certificatele) etc;
• Dovada primirii bunurilor precum documente de recepţie din partea furnizorilor;
• Dovada finalizării lucrărilor precum facturi şi chitanţe;
• Dovada plăţii precum extrase bancare, înştiinţări de plată, dovada plăţii din partea
subcontractorilor;
• Pentru cheltuielile cu benzina şi motorina, o listă centralizatoare a distanţelor acoperite,
consumul vehiculelor folosite, preţul carburanţilor şi costurile de întreţinere;
• Registrele privind plăţile salariale şi personalul precum şi contractele aferente , statul de plată a
salariilor, fişele de pontaj. Pentru personalul recrutat de pe plan local pentru contracte pe o
perioada fixă, detalii ale remuneraţiilor plătite, probate de persoanele responsabile pe plan local,
defalcate în salarii brute, contribuţii sociale aferente, asigurări şi salariul net. Pentru experţi
şi/sau personalul din spatiul UE (dacă activitatea este implementată în Europa) analize şi
defalcări ale cheltuielilor lunare a muncii prestate: evaluate pe baza preţurilor unitare pe
unitatea cuantificabilă de timp şi defalcate în salariu brut, contribuţii şi asigurări sociale şi salariu
net.

4. Planul de audit la compartimentul „Cheltuielile entitatii”

Compania auditata:SRL,,JLC AGRO-MAIAC'
Compania de audit: „Audit Company” SRL
Echipa de auditori: Ciolacu Lilia
Velisco Tatiana
Arhilei Nicolai
Racila Anna
Termenul auditului: 1 ianuarie 2014 -1 februarie 2014 (31 zile sau 160ore)
Numărul de ore pentru: planificare- 45 ore
Exercitare – 85 ore
Finisare-30 ore
Pragul de semnificatie- 315 813
Planul de audit a fost întocmit de catre: Racila Anna

Nr. de Procedura de audit Sursa de informație Însemnări

ordin
e
1. Inregistrari contabile Registrul contabil
2. Dovada angajamentelor Contracte şi formulare de comandă
3. Dovada finalizării lucrărilor facturi şi chitanţe
4. verificarea corectitudinii registrul de casă, registrul contului
perfectării formularelor curent în valută naţională, balanţelor
de verificare, raportului financiar).

5. verificarea încrucişată documentele justificative

6. Verificarea înregistrării corecte Registrele contabile
în conturi a tuturor
operațiunelor
7. Verificarea corespunderii Registrele contabile
evidenţei analitice şi sintetice a
operaţiilor de retribuire a
muncii.
A verificat: Racila Anna