Analiza Tehnica Si Fundamentala Importanta Si Rolul Acestora in Luarea Deciziei Tranzactionarii Online

Facultatea de Stiinte Economice
Specializarea Finante si Banci
LUCRARE DE LICENTA
ANALIZA TEHNICA SI FUNDAMENTALA-IMPORTANTA
SI ROLUL ACESTORA IN LUAREA DECIZIEI
TRANZACTIONARII ON-LINE
GALATI 2007
Analiza Tehnica si fundamentala
CUPRINS
Capitolul 1: Ghidul investitorului
1.1 Produse tranzactionate la BVB 5

1.2 Practica tranzactionarii in BVB 5
1.3 Tranzactionarea la Bursa de Valori Bucuresti 9
Capitolul 2: Tranzactionarea On – line, modalitate moderna de tranzactionare a

Valorilor Mobiliare
2.1 Avantajele si dezavantajele tranzactionarii on line 16

2.2 Prezentarea paltformei STOCK – HIT de tranzactionare on-line de la GIF – Grupul de
intermediere financiara 17
Capitolul 3: Prezentarea Societatii Antibiotice Iasi
3.1 Obiectul de activitate al firmei 30

3.2 Rezultatele obtinute de catre S.C. Antibiotice Iasi SA 31
3.3 Structura actionariatului 33
Capitolul 4: Analiza fundamentala-metoda de studiere a situatiei economica si

financiara a firmelor
4.1 Introducere in analiza fundamental 36

4.2 Situatia echilibrului financiar al societatii 37
4.3 Situatiile financiare 38
4.4 Rate financiare 42
4.5 Analiza S.W.O.T 47
Capitolul 5: Analiza tehnica-proces de analizare a istoriei cursului valorilor

mobiliare
5.1 Introducere in Indicatori Tehnici si Oscilatori 50

5.2 Pragurile de Suport si de Rezistenta 51
5.3 Mediile Mobile ( SMA, EMA) 53
5.4 Benzile Bollinger (arata volatilitatea unei actiuni) 61
5.5 Indicatorul MACD (Moving Average Convergence/Divergence) - Medie Mobila
Convergenta/Divergenta (unul dintre cei mai utilizati indicatori AT) 64
5.6 Oscilatorul Stochastic 68
Page 2
5.7 Indicatorul de Acumulare/Distributie (indicator ce tine cont de volumul de

tranzactionare) 70
5.8 Indicatorul si Oscilatorul Aroon (indicator ce detecteaza trendul) 73
5.9 Oscilatorul ADX ( arata taria unui trend) 75
5.10 Indicatorul ATR (arata volatilitatea unei actiuni) 77
5.11 Relative Strength Index RSI (oscilator ce arata directia si intensitatea) 79
5.12 Williams %R (oscilator cu banda pentru nivelele de
supra-vanzare/supra-cumparare) 81
5.13 Sabloanele ce apar in grafice si cum le putem recunoaste usor 82
Capitolul 6: Concluzii si propuneri 88
Bibliografie 96
Page 3
CAPITOLUL 1
Parametri si caracteristici pentru
tranzactionarea valorilor mobiliare
admise la cota BVB
 Produse tranzactionate la BVB
 Practica tranzactionarii in BVB
 Tranzactionarea la Bursa de Valori Bucuresti
Page 4
Capitolul 1: Parametri si caracteristici pentru tranzactionarea

valorilor mobiliare admise la cota BVB
1.1 Produse tranzactionate la BVB
Toate produsele tranzactionate la BVB sunt dematerializate.

Actiunile comune sunt principalele produse tranzactionate in Bursa de Valori Bucuresti
(BVB).
Un alt produs tranzactionat la BVB sunt obligatiunile municipale.
Pe langa tranzactiile obisnuite, prin sistemul electronic de tranzactionare al BVB se
deruleaza doua tipuri de oferte: Oferte Publice si Oferte Publice Initiale.
Alte produse, care se tranzactioneaza la Bursa, sunt obligatiunile municipale si corporative.
Bursa este pregatita din punct de vedere logistic si tehnic sa tranzactioneze si titlurile de
stat.
In BVB se mai tranzactioneaza in prezent si actiuni ale asa-numitelor societati “nelistate”.
Acestea au fost delistate fie la cerere, fie de BVB sau de Comisia Nationala a Valorilor
Mobiliare (CNVM), care le si controleaza direct. Pentru aceste societati, reglementarile BVB nu
prevad obligativitatea informarii continue si periodice, acestea fiind specifice doar societatilor
inscrise la cota BVB.
1.2 Practica tranzactionarii in BVB
Introducere
Investitia in valori mobiliare implica intodeauna un risc, dar exista totodata si posibilitatea
unor castiguri – prin primirea de dividende si castigul de capital. Inainte de a investi in valori
mobiliare, un investitor trebuie sa aiba o imagine foarte clara asupra propriei pozitii financiare si
asupra a ceea ce vrea sa obtina prin investitia respectiva.
In plus, este necesar ca angajamentele financiare curente ale investitorului sa fie acoperite
si, de asemenea, trebuie sa fie efectuate provizii pentru eventualele cheltuieli neasteptate. Numai
dupa luareaacestor masuri de prevedere, un investitor este pregatit spre a se gandi la a-si investi
surplusul banesc in valori mobiliare.
Actiunile
Actiunile, ca tip de valori mobiliare, sunt titluri financiare ce reprezinta drepturile

detinatorului intr-o societate.
Actiunile reprezinta parti indivizibile, de valoare egala, din capitalul social al societatii. Prin
cumpararea de actiuni, investitorul devine actionar al societatii respective; acesta dispune de un vot
in adunarea generala a actionarilor, participa la luarea deciziilor si la impartirea profiturilor si
a riscurilor afacerii.
Actiunile sunt tranzactionate in BVB in fiecare zi lucratoare a anului, conform unui
program de tranzactionare. Prin urmare, un investitor poate cumpara si vinde actiuni oricand
doreste in cadrul acestui program.
Valoarea nominala a unei actiuni emisa de o societate reprezinta banii pe care actionarii
(sau participantii la afacere) i-au depus initial, la inceperea afacerii, pentru fiecare actiune emisa.
Page 5
Totusi, in functie de cerere si oferta, valoarea de piata a unei actiuni, stabilita in cursul
tranzactionarii in BVB ca rezultat al cererii si ofertei, poate sa difere de valoarea nominala a actiunii
respective (sa fie mai mare sau mai mica).
Prin intermediul actiunilor, actionarii se afla intr-o relatie speciala cu societatea emitenta.
Ei sunt indreptatiti sa voteze politica societatii, sa numeasca sau sa demita conducerea acesteia
si, in cazul in care societatea obtine profit, ei sunt indreptatiti sa primeasca o parte din acesta sub
forma de dividend. Dar dividendul (partea din profitul societatii platit detinatorilor de actiuni)
acordat actionarilor nu este fix. In fiecare an, in functie de profitul realizat de societatea respectiva
in acel an, conducerea societatii recomanda actionarilor, conform legislatiei privind societatile pe
actiuni, ce procent din profitul acesteia sa fie alocat pentru dezvoltarea societatii si ce procent sa fie
distribuit actionarilor.
Actionarii sunt cei care decid in cadrul Adunarilor Generale ale Actionarilor daca se
acorda dividende si care este cuantumul acestora.
Cum sa devii actionar
In Romania, toti cetatenii romani adulti au primit actiuni la societatile comerciale la care
statul era actionar, prin intermediul procesului deprivatizare in masa.
Pentru a deveni pentru prima data actionar, exista doua metodeprincipale:
 prin cumpararea de actiuni nou emise de catre o societate listata la BVB sau ale carei
actiuni sunt tranzactionate in BVB (Oferta Publica), sau de la o societate care intentioneaza
sa-si inscrie la cota BVB actiunile emise (Oferta Publica Initiala). Societatea care efectueaza
oferta publica trebuie sa prezinte conditiile vanzarii de actiuni in cadrul unui prospect de
oferta publica si sa le anunte cel putin printr-un ziar de circulatie nationala.
 prin cumpararea de actiuni care se tranzactioneaza deja, investitorii privati care vor sa
dobandeasca actiuni au la dispozitie nu numai participarea la emisiuni de noi actiuni ci, in
fapt, pot sa beneficieze de functia principala a BVB, si anume aceea de a permite actiunilor
existente (inscrise la cota BVB) sa fie cumparate si vandute pe piata BVB in orice
moment, in cadrul sedintelor de tranzactionare. Societatile de Servicii de Investitii
Financiare (SSIF), membre ale Asociatiei Bursei, cumpara si vand actiuni in numele
clientilor proprii (persoane private sau mari institutii) sau in nume propriu.
Conventii BVB
Societatile listate la BVB sunt grupate in doua categorii (I si II), in functie de cerintele de
listare pe care le indeplinesc. Astfel, categoria I include cele mai performante societati. In
sistemul electronic al BVB, fiecare societate listata este reprezentata de un cod (sau mai multe)
numit “simbol” (un simbol separat pentru fiecare noua emisiune a aceleiasi societati). De exemplu,
societatea ALRO Slatina SA are simbolul “ALR” si face parte din categoria I. Primele 10 societati,
avand cea mai mare activitate (cele mai lichide), din cadrul categoriei I, sunt incluse in indicele
BET. Acest indice furnizeaza o baza adecvata pentru tranzactii derivate.
Toate societatile din categoriile I si II (exceptand societatile de investitiii financiare) sunt
incluse in indicele compozit BET-C.
Indicele BET-FI este un indice sectorial, care include numai fondurile de investitii listate la
BVB (actualmente numai SIF-urile).
Page 6
Metoda de calcul pentru totii indicii BVB este aceea a mediei ponderate a preturilor cu
anumiti factori de ponderare. Fiecare factor de ponderare corespunde unei societati si este
proportional cu numarul de actiuni emise de acea societate.
Portofoliul de actiuni la BVB
Pe langa sistemul de tranzactionare, BVB mai include in sistemul sau electronic integrat
sistemul de registru si sistemul de compensare - decontare. Prin intermediul si in cadrul acestui
sistem al BVB, un investitor poate sa aiba portofoliul de actiuni (actiunile pe care investitorul le
detine la diferite societati listate la BVB) pastrat de:
 SSIF membra a Asociatiei Bursei

 un custode cu activitate in BVB (tranzactionarea se va realiza prin intermediul unei SSIF)
 si/sau de o societate de registru (Registrul Bursei sau un registru independent conectat la
sistemul electronic al BVB).
Cum poate un investitor sa tranzactioneaze in BVB
Orice investitor - roman sau strain - poate sa tranzactioneze in BVB, dar nu direct, ci numai
prin intermediul unei SSIF, membra a Asociatiei Bursei. De aceea, primul pas pe care trebuie sa-l
faca un investitor, care doreste sa tranzactioneze in BVB, este contactarea catorva SSIF membre.
Avand in vedere serviciile pe care o SSIF le ofera si comisioanele percepute de aceasta,
un investitor va alege o SSIF in functie de tipul de serviciu de care are nevoie. Odata ce un
investitor a ales o SSIF si tipul de serviciu care ii este necesar, urmatorul pas va fi acela de a
decide daca vrea sa investeasca pe termen scurt sau lung, pentru obtinerea de castig de capital sau
de dividende. Dupa luarea acestei decizii, investitorul poate sa inceapa sa-si construiasca portofoliul
cel mai adecvat cerintelor sale. In consecinta, SSIF va deschide investitorului un cont individual
de valori mobiliare (in care va fi mentinut portofoliul) in sistemul de registru al BVB, in numele
investitorului si va executa ordinele acestuia. Aceeasi procedura trebuie sa urmeze si un actionar care
a primit actiunile din procesul de privatizare in masa si doreste sa le vanda pe toate, realizand astfel o
“vanzare integrala”.
Comisioane si taxe
Valoarea comisionului perceput de o SSIF pentru fiecare tranzactie poate fi negociata de

client cu acea SSIF, dar nu poate fi mai mare de 8% din valoarea tranzactiei respective. In
general, BVB percepe un comision de 0,25% din valoarea tranzactiei de la vanzator si 0,17% de la
cumparator, adica de la cei doi agenti implicati intr-o tranzactie din sectiunea de piata Principala si
Odd Lot. Comisionul devine 0,3% si 0,22% din valoarea tranzactiei, pentru vanzatorul, respectiv
pentru cumparatorul implicati intr-o tranzactie a carei valoare depaseste 3 miliarde de lei si care
este executata in sectiunea de piata Deal a BVB.
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare percepe separat un comision de 0,08% din valoarea
tranzactiei, de la fiecare cumparator. Castigul de capital obtinut din investitia in valori mobiliare
de catre persoanele fizice romane se impoziteaza cu 1%.
Page 7
Compensarea - Decontarea
Compensarea banilor si a actiunilor aferente sunt efectuate de BVB. Decontarea banilor se

efectueaza prin bancile de decontare, iar decontarea finala prin Banca Nationala a Romaniei.
Decontarea actiunilor aferente tranzactiilor bursiere se efectueaza de catre BVB.
Ciclul de decontare a actiunilor la BVB este de T+3, insemnand ca decontarea banilor si a
actiunilor este efectuata in a treia zi de la data incheierii tranzactiilor bursiere.
Ca o particularitate, desi cumparatorul devine proprietar deplin al actiunilor cumparate numai
dupa data decontarii, acesta poate vinde actiunile imediat dupa cumparare (acestea fiind
disponibile imediat dupa cumparare in contul de portofoliu). Cu toate acestea, pentru a fi inclus in
Registrul Actionarilor Societatii, care vor primi dividende sau care vor exercita alte drepturi in
raport cu societatea la care devine actionar, un investitor trebuie sa cumpere (si sa pastreze)
valorile mobiliare respective cu cel putin trei zile inainte de ziua de referinta anuntata de
societatea respectiva ca fiind corespunzatoare dividendului sau drepturilor in cauza.
Vanzatorul isi pastreaza drepturile de proprietate pana la decontarea efectiva a vanzarii.
Acest drept de proprietate este doar cel conferit de calitatea de actionar la societatea implicata, dar
exclude dreptul de revanzare a acelorasi valori (acestea sunt blocate pana la decontare). Acest
mecanism, deplin justificat si sigur, permite o lichiditate mai mare a tranzactionarii, fara a afecta
dreptul de proprietate sau circuitul valorilor mobiliare implicate.
Ordinele investitorilor
Un investitor poate in mod direct sa transmita, de fiecare data cand considera necesar,
ordinele proprii agentului de bursa al SSIF prin intermediul caruia investeste, sau poate
deschide un cont discretionar la o SSIF, imputernicind astfel SSIF sa administreze, in numele sau,
propriul portofoliu.
Un investitor poate sa aiba numai un singur cont de valori mobiliare deschis la o SSIF.
Un investitor nu poate sa tranzactioneze cu el insusi.
O tranzactie bursiera se incheie intodeauna numai intre doi investitori, iar nu intre grupuri
de investitori.
Sanctiuni
BVB supravegheza si actioneaza pentru a preveni, identifica si raporta activitatea de

tranzactionare care nu este conforma cu reglementarile BVB. Manipularile de preturi si volume
(cantitati) sunt strict interzise in BVB. Deasemenea, utilizarea in activitatea de tranzactionare a
informatiilor confidentiale (“inside trading”) inainte ca aceste informatii sa fie distribuite catre
toti participantii la piata, este considerata de catre BVB si CNVM frauda si se sanctioneaza.
SSIF-urile si agentii de bursa ai acestora pot fi sanctionati pentru incalcarea
regulamentelor BVB. Indiferent de interesele proprii ale unui investitor, acesta trebuie sa stie
intodeauna ca, un agent de bursa al unei SSIF, membru al Asociatiei Bursei, nu va executa in
BVB ordine care nu sunt conforme cu reglementarile bursiere.
Page 8
1.3 Tranzactionarea la Bursa de Valori Bucuresti
Introducere
Bursa de Valori Bucuresti (BVB) detine un sistem electronic care are la baza o solutie de
administrare a valorilor mobiliare furnizata de firma EFA Software Services Ltd. (preluata de
firma BEST100 Capital Market, Canada). Acest sistem integrat in timp real contine urmatoarele
componente, care impreuna formeaza o solutie completa de tranzactionare a valorilor mobiliare:
 HORIZONTM - sistemul de Tranzactionare
 EQUATORTM - sistemul de Compensare - Decontare si Registru
Elementul cheie care asigura succesul operatiunilor bursiere in BVB consta in capacitatea de a
integra sistemele de mai sus, care completeaza un ciclu complet de tranzactionare, intr-un
singur sistem electronic integrat. Aceasta tehnica, bazata pe cele mai avansate produse
electronice si validata pe plan international este utilizata cu maxima eficienta de BVB chiar de la
infiintare in anul 1995.
HORIZONTM este sistemul automat de tranzactionare al BVB, ce permite agentilor de
bursa sa tranzactioneze electronic de la distanta, prin conectare la o retea de comunicatii.
EQUATORTM este sistemul automat de decontare, compensare si registru al BVB.
EQUATORTM este integrat in timp real cu sistemul HORIZONTM si este accesat de la distanta
de agentii de bursa si de agentii custode.
HORIZONTM si EQUATORTM sunt sisteme foarte flexibile, parametrizate, putand fi
configurate astfel incat sa satisfaca cerintele celor mai multe piete si sa se adapteze la permanenta
nevoie de schimbare a fiecarei burse sau societati de compensare-decontare. Ambele sisteme
permit niveluri de acces diferentiat, in functie de utilizatori sau clase de utilizatori. Utilizatorii care
apartin unei societati de valori mobiliare vor avea acces numai la functiile si datele la care au
dreptul. Poate exista acces diferentiat si intre SSIF-uri fata de anumite resurse ale sistemului
BVB, in functie de operatiile pe care le au de efectuat. Utilizatorii BVB au deasemenea niveluri de
acces diferentiat in concordanta cu atributiile lor in cadrul organizatiei, ceea ce permite o foarte
buna mentinere a securitatii si confidentialitatii datelor (de exemplu, personalul BVB de la
tranzactionare nu are acces la functiile de registru ale BVB etc.). Totodata, BVB si-a dezvoltat intern
o platforma tehnica separata de tranzactionarea obligatiunilor municipale, numita ARENA, cu
caracteristici de integrare apropiate platformei principale.
Note despre Tranzactionare
BVB, ca si platforma de tranzactionare este considerata o “piata”, care, din motive de eficienta,
este impartita intern, in segmente de piata individuale. Aceste segmente de piata, desi pot fi
administrate si controlate separat, fac parte in continuare din “piata” BVB, ca intreg. Fiecare
societate emitenta care este listata la cota BVB primeste o codificare numita simbol, urmand
astfel sa fie tranzactionata simultan in trei segmente de piata cu urmatoarele caracteristici:
 Regular - sau segmentul de Piata Principala
Page 9
 este o piata de tip “order-driven” (tranzactionarea se face pe baza introducerii de ordine

individuale de vanzare/cumparare, conform regulilor de tranzactionare ale BVB, in vederea
efectuarii tranzactiilor) cu tranzactionare automata;
 este singura din care se colecteaza preturile de inchidere, statisticile si preturile utilizate la
calculul indicilor BVB;
 se tranzactioneaza numai in blocuri de 100 de actiuni fiecare (cu anumite exceptii: SIF-uri,
ALR si PEI);
 nu are o restrictie tehnica a valorii maxime admise pntru o tranzactie (execeptand limitarile
impuse de restrictiile de portofoliu ale clientilor sau de limitarile impuse de limita de
tranzactionare valorica permisa de SSIF).
 Odd Lot - segment de piata
 este o piata de tip “order-driven” cu tranzactionare automata;

 accepta numai ordine a caror cantitate este strict sub 100 de actiuni;
 ordinele de vanzare se executa numai integral.
 Deal – segment de piata pentru tranzactii cu valori mari
 este o piata cu negociere electronica directa unu-la-unu (partile negociaza conditiile unei
tranzactii dupa care fiecare isi intoduce oferta care formeaza in final tranzactia respectiva,
in conditiile reglementate);
 nu foloseste blocuri de 100;
 fiecare “deal” trebuie sa aiba o valoare minima de cel putin 3 miliarde lei;
 un “deal” se realizeaza intodeauna si este permis numai intre doi clienti individuali si nu
intre grupuri de clienti.
Tranzactionarea unui simbol simultan in trei segmente de piata separate este ceva normal.
Explicatia consta in faptul ca fiecare segment de piata ofera un mecanism de tranzactionare
specific valorii si lichiditatii tranzactiilor desfasurate in interiorul sau. Pietele sunt conectate prin
restrictiile de pret. Se faciliteaza astfel formarea cat mai reala a pretului unui simbol in Piata
Principala, aceasta fiind si singura din care se extrage pretul simbolului. Separat de primele trei, mai
exista si:
 segmentul de piata pentru Nelistate (Unlisted), in care sunt tranzactionate societatile

nelistate, conform normelor CNVM; In acest segment nu exista limite de pret.
 segmentele de piata Buy In/Sell Out - au caracteristici dedicate unor operatiuni speciale de
tranzactionare - segmentul de piata pentru Oferte Publice. In segmentul de Piata Principala
exista doua registre ale ordinelor: registrul ordinelor comune si registrul ordinelor cu
termeni speciali. Ordinele care nu au restrictii de executie sunt inregistrate in registrul
ordinelor comune. Daca unui ordin i se ataseaza o restrictie de executie (Bloc Minim,
Executie Minima, Totul sau Nimic (AOL)) atunci ordinul este inregistrat in registrul
ordinelor speciale. Ambele registre sunt disponibile agentilor de bursa si sunt controlate
automat de sistem.
Introducerea pretului ordinelor este restrictionata la anumiti pasi de pret, in functie de

intervalul de pret. Exista, deasemenea, restrictii ale intervalului admis in care pretul unei actiuni
Page 10
poate varia pe parcursul unei zile de tranzactionare, calculat ca +/- 15% fata de pretul de inchidere
al actiunii respective (pretul ultimei tranzactii pentru un simbol din cadrul unei sesiuni de
tranzactionare).
Fiecarui ordin introdus intr-un segment de piata i se ataseaza de catre sistemul BVB, pe
parcursul unei zile de tranzactionare, un numar unic de inregistrare si o marca de timp, atunci cand
acesta este inregistrat in lista registrului ordinelor. Sistemul de tranzactionare inregistreaza
ordinele, ordonandu-le in functie de regulile de alocare ale BVB. Astfel, criteriile utilizate in
determinarea prioritatii de tranzactionare sunt in ordine: pretul, tipul clientului (individual, institutie
financiara, house (SSIF), personal SSIF) si timpul. Aceasta inseamna, de exemplu, ca, la acelasi
pret, indiferent de cand a fost introdus, ordinul unei persoane fizice se executa inaintea ordinului
societatii de intermediere SSIF sau al unui angajat al SSIF-ului.
Unitatea “piata – simbol” poate trece prin mai multe tipuri de stari de tranzactionare:
 starea de pre-deschidere - se introduc ordine dar nu se executa tranzactii; sistemul

electronic indica in permanenta un pret unic la care s-ar executa toate tranzactiile, daca ar
permite conditiile de pret si de cantitate; acest algoritm de calcul al pretului unic se
bazeaza pe mai multe criterii: maximizarea volumului de tranzactionare, minimizarea
dezechilibrului volumului tranzactionat, variatia neta minima fata de pretul de inchidere,
pretul; aceasta stare este utilizata numai pentru simbolurile din segmentul de Piata
Principala;
 trecerea de la starea pre-deschisa la cea continua prin rularea algoritmului de deschidere
presupune analizarea tuturor ordinelor existente in piata la acel moment pentru simbolul
respectiv si introducerea lor in algoritmul de calcul al pretului unic, urmata de executarea
tuturor tranzactiilor posibile la acel pret unic calculat, conform unei scheme de alocare
FIFO (primul introdus, primul servit) (se poate utiliza insa si alocare egala sau
proportionala); imediat dupa ce aceasta etapa este finalizata, piata intra in starea continua;
 starea continua - presupune ca, pe masura introducerii continue de ordine, tranzactiile se
executa continuu, in functie de indeplinirea conditiilor de pret si cantitate si la preturi care
pot fi diferite de la o tranzactie la alta; aceasta este specifica pentru segmentele de Piata
Principala (Regular), Odd Lot, Unlisted si Deal;
 starea de pre-inchidere – se introduc ordine, dar nu se mai fac tranzactii; ordinele
respective pot fi insa valabile pentru sesiunea ulterioara (ex. a doua zi); introducerea ordinelor
se face in aceasi limita de pret ca si cea din starea continua (impusa de pretul de referinta al
zilei curente, adica pretul de inchidere al zilei precedente); aceasta stare este utilizata numai
pentru simbolurile segmentului de Piata Principala.
Terminalul de tranzactionare utilizat de catre agentii de bursa este proiectat pentru acestia,
in vederea eficientizarii introducerii de ordine si a altor activitati specifice care tin de tranzactionare,
ca de exemplu:
 procesare ordine (introducere, anulare, imperechere sau schimbare a ordinelor in cadrul

registrelor ordinelor);
 administarea tranzactiilor (interogari depre tranzactiile care reflecta activitatea unui SSIF,
ale unui simbol sau segment de piata);
 monitorizarea activitatii (supravegherea simbolurilor selectate de agentul de bursa si
observarea tranzactionarii prin urmarirea ticker-ului);
Page 11
 monitorizarea unui segment de piata pe baza ordinelor sau a pretului;

 determinarea pozitiilor efectuate si neefectuate (pierdere si profit) pe baza activitatii
agentului de bursa;
 printare rapoarte;
 preluare de informatii intr-un program de “spreadsheet” sau in baza de date pentru
analize sau interfatarea sau reconciliearea cu sistemele de administrare back - office.
Personalul de specialitate al BVB, care controleaza piata, poate suspenda tranzactionarea pe

anumite simboluri din anumite segmente de piata sau chiar pe toata bursa atunci cand sunt
efectuate tranzactii care au un caracter execeptional. Blocari sau alerte pot fi efectuate in mod
automat de catre sistemul de tranzactionare in functie de modul in care acesta este configurat. Alertele
sunt mesaje de atentionare in cazul cand se produc tranzactii neobisnuite. Suspendarile sunt
opriri temporare, aplicate manual de bursa, in mod normal in anticiparea anuntului unei
societati listate. Blocarile sunt menite sa protejeze agentii de bursa de a efectua erori serioase si de a
alerta personalul de control al bursei cand se produc tranzactii neobisnuite.
Ordinele de vanzare si cumparare pot avea urmatoarele tipuri:
 ordine cu pret limita (se pot efectua la acel pret sau la unul mai bun);
 ordine fara pret - pret necompletat initial, devine astfel ordin limita la pretul pietei din
momentul introducerii;
 ordine la piata - la pretul pietei cu limita de protectie (nu poate depasi un anumit interval
de pret de protectie);
 ordine de imperechere - se preiau automat caracteristicile unui ordin opus selectat;
 ordine Hit - vanzare volum maxim existent la pretul pietei – se executa si dispare;
 ordine Take - cumparare volum maxim existent la pretul pietei - se executa si dispare.
Orice ordin trebuie sa contina un cont de valori mbiliare care corespunde clientului
inregistrat in registrul bursei. Acest cont este validat in timp real in timpul procesului de
introducere a ordinului, prin verificarea acestuia in registrul bursei. In cazul ordinelor de vanzare, pe
langa validarea contului este efectuata, tot in timp real si verificarea numarului de actiuni
detinute in acel cont, in vederea evitarii vanzarilor scurte (sau fara detinere).
Exista cateva restrictii standard de timp, care se pot aplica la introducerea unui ordin: valabil
o zi, valabil indefinit (deschis), Fill or Kill (executa si dispare), valabil pana la o dat, etc. Un
ordin poate avea o cantitate ascunsa, cu scopul de a preveni ca ordine cu cantitati foarte mari
sa influenteze in mod artificial piata. Acestea se executa afisand maxim o transa egala cu
cantitatea facuta vizibila la introducere. Aceste ordine au, insa, o prioritate mai mica decat ordinele
normale, din cauza conditiei impuse.
Pe langa acestea, ordinele pot avea atasati si termeni speciali de executie. In acest caz ele
isi pierd din prioritate si sunt introduse separat in registrul ordinelor cu termeni speciali. Aceste
ordine pot fi de tipul “Totul sau Nimic” (AOL), care presupune ca, pe langa conditia de pret, sa
se poata executa numai intreaga cantitate sau de tipul “Executie Minima” (MF), care presupune
executia obligatorie a unei cantitati minime specificata, dupa care ordinul devine unul limita
normal.
Trebuie precizat ca sistemul verifica in permenenta ambele registre de ordine!
In cazul tranzactiilor “cross”, care provin din ordine introduse de aceasi societate de
intermediere SSIF, ordinele respective trebuie sa respecte in prealabil anumite reguli, printre care:
Page 12
ordinul de cumparare trebuie sa fie introdus numai dupa cinci (5) minute de la introducerea ordinului
de vanzare si invers. Aceasta s-a impus in dorinta de a mari randamentul si transaparenta
tranzactionarii, permitand celorlalte societati din piata sa poata reactiona in piata la oferta unei
societati SSIF.
Note despre Compensare-Decontare
Data de decontare este data in care cumparatorul trebuie sa plateasca valorile mobiliare
si vanzatorul trebuie sa distribuie valorile mobiliare aferente. BVB deconteaza tranzactiile in a treia
zi lucratoare (T+3) de la data la care aceste tranzactii au avut loc. (De exemplu, daca data de
tranzactionare este 11.12.2000, data corespunzatoare de decontare este 14.12.2000). Sistemul
BVB de Compensare-Decontare este integrat in timp real cu sistemele de tranzactionare si de
registru ale BVB. Sistemul BVB de Compensare - Decontare utilizeaza metoda de net multilateral
la calculul rapoartelor de compensare pentru fiecare SSIF sau agent custode membru. Membrilor
custode ai BVB le este permisa numai decontarea tranzactiilor propriilor clienti care tranzactioneaza
insa pritr-un SSIF, membru al BVB. Membrii Custozi nu au dreptul sa tranzactioneze.
Fiecare SSIF selecteaza ca banca de decontare una dintre bancile comerciale autorizate de
Banca Nationala a Romaniei (BNR) si acceptate de BVB. BNR este banca de decontare finala si
efectuezea compensare baneasca, in timp ce BVB efecueaza compensarea valorilor mobiliare
aferente. BNR monitorizeaza bancile de decontare si aplica procedurile de administrare a
riscului bancar asupra acestora.
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) si BVB monitorizeaza SSIF. BVB
aplica procedurile de administrare a riscului pentru SSIF si custozi.
Note despre Registru
BVB opereaza cu valori mobilare complet dematerializate. Pentru a fi listate la cota BVB
si tranzactionate, valorile mobiliare trebuie sa fie dematerializate (adica nu exista un certificat
tiparit asociat fiecarei valori mobiliare emise). In BVB fiecare client detinator de valori mobiliare are
un cont individual inregistrat si mentinut in sistemul de Registru al BVB. Conturile “nominee” (sau
numite uneori si agregat, sunt cele care includ detinerile mai multor investitori) sunt permise de
a fi create si mentinute numai de agentii custode si sunt pentru clientii care deconteaza prin
agentii custozi respectivi. Registrul BVB mentine conturi individuale pentru clientii care au
contracte cu SSIF membre sau cu membrii custozi si mentine totodata si conturile proprii ale
SSIF (house). Fiecare mmbru SSIF sau Custode are dreptul sa-si mentina conturile clientilor proprii.
Conturile clientilor care nu au contract nici cu un SSIF nici cu un custode sunt mentinute intr-o
sectiune speciala a Registrului BVB (sau la Registrele Independente) si sunt administrate numai
de personalul specializat al BVB. BVB are propriul sistem de registru si, in plus, este conectata
electronic cu doua Registre Independente externe.
Fiecare cont din Registru are o structura speciala pentru a reflecta in timp real propria
activitate (introducere de ordine, transfer de valori mobiliare, tranzactionare, decontare etc.). SSIF si
custozii nu au dreptul sa transfere valori mobiliare intre conturile propriilor clienti din cadrul
Registrului BVB (se includ aici si clientii care fac parte din conturi “nominee”). Custozii au dreptul
sa gajeze (blocheze) valorile mobiliare din conturile clientilor proprii, in concordanta cu
instructiunile clientilor respectivi. Gajarile de valori mobiliare in conturile investitorilor, efectuate
pe baza instructiunilor altor entitati autorizate, sunt operate numai de catre Registrul BVB sau
registrele independente implicate. Conturile clientilor pot fi grupate si in asa numitele “conturi
Page 13
grup” de valori mobiliare, care au insa singurul scop de a servi la usurarea tranzactionarii si nu
pentru detineri de valori mobiliare. Dupa terminarea sesiunii de tranzactionare, toate valorile
mobiliare tranzactionate in cadrul “contului grup” sunt alocate conturilor individuale care au format
temporar contul grup respectiv, conform tranzactiilor in care acest cont grup a fost implicat.
Page 14
CAPITOLUL 2
Tranzactionarea On – line, modalitate
moderna de tranzactionare a Valorilor
Mobiliare
 Avantajele si dezavantajele tranzactionarii on line
 Prezentarea paltformei STOCK – HIT de tranzactionare on-line de la

GIF – Grupul de intermediere financiara
Page 15
Capitolul 2: Tranzactionarea On – line, modalitate moderna de

tranzactionare a Valorilor Mobiliare
2.1 Avantajele si dezavantajele tranzactionarii on-line
Visul oricarui om este sa cistige bani stind acasa in fotoliu, in fata calculatorului. Desi
multora asa ceva li se pare ireal, in prezent citeva mii de romani fac bani din tranzactii on-line la
bursa, din fata calculatorului de acasa sau de la serviciu. Aproape un sfert din investitorii de pe bursa
romåneasca utilizeaza internetul pentru a da ordine de vinzare/cumparare de actiuni. Sint oameni
concentrati asupra ecranului, care au televizorul setat pe o televiziune de stiri, controleaza tot timpul
cotatiile la bursa si iau decizii in fractiuni de secunda. Cind tranzactionezi on-line ai senzatia ca totul
depinde de tine si de iuteala cu care poti transmite tu ordinele de tranzactionare.
VANGUARD – PRIMUL IN TRANZACTIONAREA ON-LINE. Prima platforma de
tranzactionare on-line a fost lansata, in 1999, de societatea de servicii de investitii financiare (SSIF)
Vanguard. O lunga perioada de timp aceasta a fost singura oferta viabila de tranzactionare on-line la
bursa din Romania. Succesul de care s-a bucurat aceasta platforma a facut ca tot mai multe societati
de brokeraj sa-si lanseze propriile platforme de tranzactionare on-line, prin care investitorii sa dea
ordine brokerilor. Site-ul de tranzactionare al SSIF Vanguard are cel mai mare numar de vizitatori
unici pe luna – adica 72.360, fiind urmat de www.primet.ro (Prime Transaction) cu un trafic de
24.309 vizitatori unici pe luna. Alte site-uri de tranzactionare mai cunoscute sunt Ieba Trust (18.153
vizitatori pe luna), ktrade.ro, apartinind societatii Intercapital (12.023 vizitatori pe luna) si SSIF
Broker (17.619 vizitatori pe luna), GIF – Grupul de Intermediere Financiara (24.240 vizitatori pe
luna).
EXISTA UN SISTEM REAL DE TRANZACTIONARE ON-LINE? Inca nu avem o
tranzactionare on-line reala. In prezent, un investitor poate transmite ordinele de tranzactionare prin
Internet, acestea sint preluate de catre un broker, care le introduce in sistemul bursei. In mod normal,
tranzactionare on-line este doar in momentul in care investitorul introduce el insusi ordinele de
tranzactionare in sistemul Bursei de Valori Bucuresti. Aceasta a anuntat ca este pregatita sa lanseze
tranzactionarea on-line. Pina atunci, unii jucatori s-au declarat nemultumiti de actualul sistem. In
zilele cu tranzactionari intense se intimpla uneori ca unele ordine lansate pe Internet sa intre in piata
cu o intirziere de citeva minute, acest fapt ducind uneori la pierderea unor oportunitati.
CUM POTI TRANZACTIONA. Primul pas este inregistrarea la un SSIF cu platforma de
tranzactionare on-line. Inregistrarea se poate face la sediul societatii sau prin intermediul site-ului.
Daca inregistrarea se face on-line, in termen de o saptamina trebuie contactata societatea de
brokeraj. Datele transmise trebuie verificate si clientul trebuie sa aduca personal sau sa trimita prin
posta copii ale actelor de identitate. Dupa ce toate aceste etape au fost traversate, investitorul va
primi o parola cu ajutorul careia poate intra pe platforma de tranzactionare. In fiecare luna se
plateste o taxa pentru gestionarea contului, iar comisionul de tranzactionare este in functie de
volumul tranzactiilor.
Reglementari pentru tranzactiile on-line
Tranzactiile prin Internet (tranzactiile on-line) sint definite de Regulamentul nr. 12/2004 al Comisiei
Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM). Noul regulament a intrat in vigoare de la 1 iulie 2005.
Potrivit regulamentului CNVM, pentru a presta astfel de servicii, o companie de brokeraj trebuie sa
incheie contracte cu furnizorii de Internet si alte societati implicate in acest proces. Societatile de
brokeraj trebuie sa asigure verificarea identitatii investitorului, atunci cind acesta acceseaza sistemul
Page 16
si sa protejeze site-ul impotriva oricarui acces neautorizat. Clientii vor avea doua parole de acces.
Prima este necesara pentru vizualizarea ordinelor de vinzare/cumparare de instrumente financiare, a
limitelor de tranzactionare si a balantei portofoliului propriu de instrumente financiare, iar a doua
parola permite introducerea ordinelor respective, precum si transferul de instrumente financiare
si/sau numerar. O societate care presteaza servicii de investitii financiare in baza unui contract la
distanta poate utiliza ca mijloc de comunicare telefonul, faxul, Internetul sau sistemul automatizat de
apel fara interventie umana. Pentru validitatea incheierii unui contract la distanta, Societatea de
Servicii de Investitii Financiare trebuie sa solicite si sa obtina, in prealabil, consimtamintul scris al
investitorului.
Avantaje:
 Rapiditatea lansarii ordinelor de tranzactionare.
 Existenta in timp real a unui portofoliu de actiuni actualizat la cotatiile momentului.
 Unele SSIF-uri ofera si analize ale unor actiuni cu recomandari pentru investitori.
Dezavantaje:
 Nu exista inca un sistem real de tranzactionare on-line si, de aceea, pot apare unele intirzieri.
 Lipsa relatiei cu un broker, ceea ce presupune ca investitorul nu are acces la sfaturi si
recomandari din partea unui expert.
2.2 Prezentarea paltformei STOCK – HIT de tranzactionare on-line de la GIF –

Grupul de intermediere financiara
Conectarea (login) - lansarea aplicatiei se face din Start/Programs/StockHit sau din iconul
(shortcut) din desktop. Se deschide fereastra StockHit System Login, in care utilizatorul trebuie sa
introduca user-ul si parola de acces a platformei dupa care se apasa butonul OK (figura 1).
Figura 1
In cazul in care conexiunea a fost stabilita cu serverul, se va deschide o fereastra in care

sunteti anuntati ca platforma se incarca cu datele din server. In functie de viteza liniei de
internet datele vor fi incarcate intr-un interval de 10 - 30 secunde.
Dupa conectare se deschide aplicatia StockHit care este formata din patru ferestre principale.
Primele doua ferestre, situate in partea de sus, market watch 1 si market watch 2, prezinta cotatiile
bursiere in timp real. Celelalte doua ferestre, situate in partea de jos, sunt compuse din mai multe
taburi care furnizeaza diferite informatii si rapoarte necesare in activitatea de tranzactionare care vor
fi descrise pe larg in capitolul urmator “Prezentarea platformei StockHit” (figura 2).
Page 17
Figura 2
Platforma prezinta avantajul ca lasa la alegerea utilizatorului sa dimensioneze cele patru

ferestre in functie de preferinte. Liniile care demarcheaza cele patru ferestre sunt mobile, facand
astfel posibil setarea dimensiunilor acestora. Se selecteaza linia de demarcare a ferestrelor cu mouse-ul
(click stanga) si “tragerea” liniei in directia stanga - dreapta sau sus - jos.
O alta caracteristica o reprezinta faptul ca toate ferestrele au o structura tabelara. In
interiorul fiecarei ferestre dimensiunea campurilor tabelelor poate fi setata in functie de
preferintele utilizatorului.
Dupa prima conectare este bine sa se seteze dimensiunile ferestrelor si tabelelor, dupa care
din meniul File se alege optiunea Save profile. Astfel setarile sunt salvate iar la urmatoarea conectare
platforma se va deschide in formatul ales de utilizator. Orice modificari ulterioare ale dimensiunilor
campurilor pe care doriti sa le pastrati trebuie utilizata optiunea Save profile. Dupa utilizarea acestei
optiuni veti primi un mesaj de confirmare.
Atentie! Clientul este singurul responsabil pentru pastrarea in conditii de siguranta a parolelor de
acces si de ordin. Divulgarea parolelor de acces catre terte persoane sau pastrarea acestora in conditii
necorespunzatoare exonereaza de orice raspundere SSIF GIF SA.
PLATFORMA STOCK - HIT
Market Watch - este sectiunea platformei in care se pot vizualiza informatii despre evolutia
preturilor actiunilor in timp real (nu exista intarzieri fata de platforma de tranzactionare a Bursei de
Valori Bucuresti, in afisarea cotatiilor) si este formata din doua ferestre. In fiecare fereastra pot fi
vizualizate simultan 55 simboluri bursiere din urmatoarele piete: Regular BVB (REGS), Odd Lot
Page 18
BVB (ODDS), Regular BER (RGBS) Odd Lot BER (ODDS), Unlisted (UNLS) si Sistemul
Alternativ de Tranzactionare (XMBS). Simbolurile bursiere afisate in ferestrele market watch pot
fi ordonate alfabetic prin click pe eticheta simbol din capul de tabel.
Pentru a selecta simbolurile care se doresc a fi vizualizate in ferestrele Market watch
trebuie selectata optiunea Browse Symbols din meniul Edit. Se va deschide o fereastra care
contine doua taburi market watch 1 si market watch 2, prin care exista posibilitatea sa fie
selectate simbolurile bursiere din pietele in care se tranzactioneaza. Pentru cautare rapida a unui
simbol se utilizeaza Quick symbol navigation (figura 3).
Figura 3
Market watch va prezinta urmatoarele informatii:

Symbol - simbolul bursier al actiunii.
Market - piata pe care se tranzactioneaza actiunea.
Close price - pretul de inchidere din sedinta precedenta.
Bid vol - cantitatea totala a ordinelor aferenta celui mai bun pret de cumparare. Best bid - cel mai bun
pret de cumparare.
Best ask - cel mai bun pret de vanzare.
Ask vol - cantitatea totala a ordinelor aferenta celui mai bun pret de vanzare. Total vol - volum total
tranzactionat in sedinta curenta.
Change - variatia procentuala a pretului ultimei tranzactii fata de pretul de inchidere din sedinta
precedenta.
Last price - pretul la care a avut loc ultima tranzactie. Last vol - cantitatea aferenta ultimei tranzactii.
High - pretul maxim din sedinta curenta. Low - pretul minim din sedinta curenta.
Page 19
Figura 4
In tabelele market watch orice modificare de cotatii (pret sau cantitate) va fi semnalizata prin
modificarea culorii campului respectiv. Astfel modificarile campurilor bid vol si ask vol (cantitati)
atat in sens crescator, cat si in sens descrescator, vor fi semnalizate prin culoarea galbena.
Modificarile campurilor best bid si best ask, vor fi semnalizate prin culoarea verde daca pretul se
modifica in sens crescator, respectiv prin culoarea rosie daca pretul se modifica in sens descrescator.
In momentul in care se realizeaza o tranzactie pe un simbol bursier, volumul total tranzactionat
(total vol) pe simbolul respectiv se modifica, fiind semnalizat prin colorarea campului in albastru.
Market Reports - este sectiunea in care sunt prezentate statistici despre piata bursiera si cuprinde
trei subsectiuni: Market Statistics, Previous Trades si Session Summary. In subsectiunea Market
Statistics sunt prezentate, pe de o parte informatii despre indicii bursieri in timp real in Online
Market Overview, respectiv informatii informatii la nivel de sectiuni de piata in raportul Markets
Summary.
Page 20
Structura raportului Online Market Overview:
Index - reprezinta indicele bursier pentru care se prezinta informatiile in timp real. In prezent sunt
furnizate informatii despre indicele BET (calculat pe baza evolutiei societatilor listate la Categoria
I-a), BET- C (calculat pe baza evolutiei societatilor listate la categoriile I-a si a II-a), si BET- FI
(calculat pe baza evolutiei societatilor de investitii financiare SIF1, SIF2, SIF3, SIF4, SIF5).
Last - ultima valoare pe care a inregistrat-o indicele bursier in sedinta de tranzactionare curenta.
Open - valoarea indicelui la deschiderea pietei bursiere in sedinta de tranzactionare curenta.
High - valoarea maxima pe care indicele bursier a inregistrat-o in sedinta de tranzactionare
curenta.
Low - Valoarea minima pe care indicele bursier a inregistrat-o in sedinta de tranzactionare
curenta.
Change - Variatia procentuala a indicelui bursier fata de ultima valoare inregistrata in sedinta de
tranzactionare precedenta.
Net Change - Variatia absoluta (in puncte) a indicelui fata de ultima valoare inregistrata in
sedinta de tranzactionare precedenta.
Time - data si ora la care s-a inregistrat ultima modificare a valorii indicelui in sedinta de
tranzactionare curenta.
Orice modificare a valorilor last, open, high, low este semnalizata prin colorarea campurilor
respective. Culoarea verde semnifica inregistrarea unei valori a indicelui mai mare decat valoarea
precedenta, in timp ce o scadere a valorii indicelui este semnalizata cu culoarea rosie.
Structura raportului Markets Summary:
Market - Sectiunea de piata tranzactionata in sistemul BVB, pentru care se prezinta informatiile
in timp real (figura 5). Sunt prezentate statistici din urmatoarele piete:
 REGS - piata Regular BVB, actiuni listate la categoriile I si II.
 RGBS - piata Regular BER, piata actiunilor translatate din sistemul de tranzactionare RASDAQ.
 ODDS - piata Odd Lot BVB, piata cu tranzactii cu loturi mai mici de 500 actiuni.
 ODBS - piata Odd Lot BER, piata cu tranzactii cu loturi mai mici de 500 actiuni ale societatilor
translatate din sistemul de tranzactionare RASDAQ.
 UNLS - piata Unlisted, piata actiunilor necotate.
 XMBS - sistemul alternative de tranzactionare.
 DEALS - tranzactii in piata deal pentru societatile tranzactionate la categoriile I si II.
 DLBS - tranzactii in piata deal pentru societatile translatate din sistemul de tranzactionare
RASDAQ.
 ORDR - tranzactii in piata drepturilor de preferinta.
Status - prezinta starea in care se afla segmental de piata respectiv: Preopened (predeschidere),
Opened (deschisa), Preclosed (preinchidere) si Closed (inchisa).
Volume - volumul total de actiuni tranzactionate in piata respective. Value - valoarea totala
tranzactionata in piata respective.
Trades - numarul de tranzactii realizate in sedinta de tranzactionare curenta.
Up - numarul actiunilor care au inregistrat o evolutie pozitiva in sedinta de tranzactionare
curenta.
Down - numarul actiunilor care au inregistrat o evolutie negativa in sedinta de tranzactionare
curenta.
Page 21
Flat - numarul actiunilor tranzactionate care nu au inregistrat variatii de pret fata de sedinta de
tranzactionare precedenta.
Time - data si ora la care s-a inregistrat ultima tranzactie in segmental de piata respective.
Figura 5
Buy Order / Sell Order
Sistemul de tranzactionare al Bursei de Valori Bucuresti este de tipul “order driven”.

Aceasta inseamna ca este o piata de ordine, iar tranzactiile se realizeaza prin intalnirea ordinelor de
cumparare cu cele de vanzare la acelasi nivel de pret.
Asadar, pentru a cumpara sau a vinde actiuni, utilizatorii platformei StockHit trebuie sa transmita
ordine de cumparare sau de vanzare pentru a fi introduse in sistemul de tranzactionare al BVB.
Pentru a transmite un ordin de cumparare, utilizatorul platformei trebuie sa selecteze in
Market Watch linia corespunzatoare simbolului, dupa care se apasa butonul BUY sau click
dreapta si se selecteaza BUY. In cazul in care simbolul nu este afisat in Market Watch se
selecteaza din Edit optiunea Browse symbols unde se bifeaza simbolul corespunzator pietei in care
se tranzactioneaza.
Pentru selectarea rapida a simbolului din Market watch se poate utiliza instrumentul
Quick Navigation, care se afla in partea de sus a celor doua ferestre Market Watch. Se
utilizeaza prin scrierea in casuta respectiva a simbolului care se doreste a fi selectat in vederea
lansarii ordinului de cumparare sau vanzare si are ca efect pozitionarea barei de selectie pe
simbolul respectiv.
Page 22
Figura 6
Similar se lanseaza si ordinul de vanzare cu deosebirea ca acesta poate fi initiat si din

sectiunea Portofolio, prin selectarea simbolului urmata de click dreapta si alegerea optiunii “sell
order”. Este evident ca nu se pot lansa ordine de vanzare decat pentru actiuni detinute in portofoliu
(in prezent la Bursa de Valori Bucuresti nu se tranzactioneaza “short sell”).
Trebuie retinut ca fereastra de ordin de cumparare este colorata in verde, in timp ce fereastra
de ordin de vanzare este colorata in rosu.
Ferestrele de ordin contin urmatoarele campuri:
Action - sensul ordinului: de cumparare sau vanzare.

Symbol - Simbolul bursier si denumirea completa a societatii.
Best bid/Best ask - Cele mai bune preturi de cumparare si de vanzare acualizate in timp real
Quantity - cantitatea de actiuni pentru care se da ordinul (se completeaza de catre utilizator).
Price - pretul ordinului de cumparare (se completeaza de catre utilizator).
Order type - tipul ordinului: ordin limita (limit) sau ordin la piata (market). In versiunea actuala
a platformei StockHit, ordinul la piata (market), nu este disponibil.
Volume restriction - restrictii de cantitate pentru executarea ordinului. Se pot utiliza doua tipuri
de restrictii: AON (all or none) totul sau nimic si Minimum Fill - restrictie prin care se stabileste o
cantitate minima de actiuni care se poate executa, din cantitatea totala a ordinului. In prezent aceste
doua restrictii de volum (all or none si minimum fill), nu mai sunt utilizate in tranzactionarea la
Bursa de Valori Bucuresti, motiv pentru care aceste optiuni nu sunt disponibile in fereastra de ordin.
Time restriction - restrictii de timp: day - valabil in ziua curenta si open - valabil pana la
anulare sau executie.
Page 23
Figura 7
Dupa completarea campurilor din fereastra de ordin, pentru lansarea acestuia trebuie
apasat pe butonul OK. Pentru renuntare se apasa butonul Cancel.
In cazul in care utilizatorul lanseaza ordinul, se va deschide fereastra de confirmare a ordinului -
Order confirmation, care contine detaliile ordinului si campul in care se intoduce parola de ordin.
Dupa verificarea ordinului si introducerea parolei de ordin de catre utilizator, se confirma prin
apasarea pe butonul OK. Pentru renuntare se apasa butonul Cancel. Ordinul confirmat se va
inregistra in server (cu o inregestrare unica de timp) fiind asezat in coada de asteptare (vezi
sectiunea “session activity” prezentata mai jos), pentru a fi introdus in sistemul de tranzactionare al
Bursei de Valori Bucuresti, de catre agentii de servicii de investitii financiare autorizati.
Deal Analysis - prezinta situatia generala a contului actualizata in timp real. Astfel se pot vizualiza
in orice moment urmatoarele informatii:
Total deposits - depunerile totale de numerar de la deschiderea contului pana in prezent.
Total withdraws - retragerile totale de numerar de la deschiderea contului pana in present.
Net profit - profitul marcat in ziua curenta actualizat in timp real. Este calculat ca suma de
Profit/Loss aferent tranzactiilor de vanzare (prezentat mai jos in sectiunea “Sell trades”).
Potential profit - profitul potential al portofoliului marcat la piata in timp real luand in calcul si
comisionul de vanzare.
Current balance - soldul de numerar al contului actualizat in timp real. In momentul in care se
realizeaza o tranzactie de cumparare, current balance este debitat cu valoarea neta a tranzactiei (din
soldul de numerar se scade valoarea neta a tranzactiei). Daca se realizeaza o tranzactie de vanzare,
current balance este creditat cu valoarea neta a tranzactiei (la soldul de numerar se aduna valoarea
neta a tranzactiei).
Available funds - suma de bani disponibila pentru a lansa ordine de cumparare. Se calculeaza ca
diferenta intre current balance si valoarea ordinelor de cumparare lansate dar neexecutate. In situatia
in care utilizatorul nu are ordine de cumparare in piata, available funds este egal cu current
balance.
Income tax - impozitul pe profit care se aplica la profitul marcat prin tranzactii de vanzare
executate in ziua curenta.
Page 24
Net assets - reprezinta valoarea contului actualizata in timp real si se calculeaza ca suma intre
portofolio market value (a carui valoare este afisata in sectiunea portofolio) si current balance. Cu
alte cuvinte reprezinta suma de bani obtinuta daca s-ar vinde tot portofoliul la ultimul pret de
tranzactionare inregistrat de fiecare actiune detinuta.
Figura 8
In sectiunea Deal analysis este prezentata si activitatea de tranzactionare din ziua curenta
care poate fi vizualizata in cele doua submeniuri Buy trades si Sell trades.
Sectiunea Buy trades afiseaza in timp real toate tranzactiile de cumparare realizate de
utilizator in ziua curenta si are urmatoarea structura:
Symbol - simbolul bursier al actiunilor cumparate.
Quantity - cantitatea de actiuni aferenta tranzactiei de cumparare.
Time - data si ora la care s-a executat tranzactia de cumparare.
Price - pretul la care s-a executat tranzactia de cumparare.
Gross value - valoarea tranzactiei obtinuta ca produs intre cantitate (quantity) si pret (price).
Fee - valoarea comisionului aferent tranzactiei de cumparare, obtinut ca procent aplicat la Net value
(comisionul aplicat este stabilit in contractul dintre client si SSIF GIF SA). Pentru conturile
demonstrative comisionul de tranzactionare este de 1%.
Net value - valoarea neta a tranzactiei care este obtinuta ca suma intre gross value si fee.
Sectiunea Sell trades afiseaza in timp real toate tranzactiile de vanzare realizate de utilizator
in ziua curenta si are urmatoarea structura:
Symbol - simbolul bursier al actiunilor vandute.
Quantity - cantitatea de actiuni aferenta tranzactiei de vanzare.
Time - data si ora la care s-a executat tranzactia de vanzare.
Page 25
Sell price - pretul la care s-a executat tranzactia de vanzare.

Average price (afisat buy price) - este pretul mediu de cumparare al actiunilor vandute, preluat din
portofolio.
Buy value - pretul mediu net de achizitie (cu comision inclus).
Sell value - se obtine ca produs intre quantity si sell price.
Fee - valoarea comisionului de tranzactionare aferent tranzactiei de vanzare.
Profit/ Loss - profitul sau pierderea neta (comisioanele de cumparare respectiv de vanzare sunt luate
in calcul) marcata prin tranzactia de vanzare.
Income tax - impozitul retinut pentru profitul marcat in ziua curenta, obtinut din vanzarea
actiunilor care au o data de achizitie inainte de 01.06.2005. Income tax se obtine prin aplicarea
procentului de 1% la profitul marcat obtinut din vanzarea actiunilor care au o data de achizitie
inainte de 01.06.2005. Profitul marcat prin vanzarea actiunilor achizitionate dupa 01.06.2005, se
impoziteaza cu 16%, nu este retinut de SSIF GIF SA, urmand sa fie declarat de catre client in
declaratia de venit anuala. Modalitatea de calcul si evidentiere a impozitului pe profit este
prezentata detaliat in Sectiunea Trades History .
Portfolio - prezinta situatia portofoliului de actiuni detinut, actualizat in timp real. Astfel toate
operatiunile de cumparare si/sau vanzare de actiuni respectiv orice modificare a pretului de piata al
actiunilor detinute sunt reflectate in situatia portofoliului in timp real (figura 9).
Structura raportului:
Symbol - simbolul bursier al actiunilor detinute.
Avg. Price - pretul mediu brut de achizitie pentru actiunile detinute.
Quantity - cantitatea de actiuni detinuta.
Gross value - valoarea la pretul mediu de achizitie fara a lua in calcul comisionul de
cumparare.
Net Avg. Price - pretul mediu net de achizitie (cu comision inclus) Net value - gross value plus
valoare comision.
Market price - pretul de piata al actiunii actualizat in timp real.
Market value - valoarea de piata a detinerilor de actiuni calculate ca produs intre cantitatea de
actiuni si pretul de piata.
Profit/loss - reprezinta diferenta intre market value si net value. In formula de calcul este luat in
calcul si comisionul de vanzare astfel incat obtinem situatia profitului/pierderii neta.
In partea de jos a raportului se gasesc cateva totaluri utile in analiza portofoliului:
Total Gross Value - valoarea bruta totala a portofoliului.
Total Net Value - valoarea neta totala a portofoliului.
Total Profit/Loss - valoarea totala a profitului/pierderii, in urma marcarii portofoliului la piata.
Portofolio Market Value - Valoarea de piata a portofoliului.
Modificarea pretului de piata pentru actiunile din portofoliu este semnalizata prin colorarea
campurilor market price si market value in galben. Marcarea la piata a portofoliului se face la ultimul
pret tranzactionat pentru fiecare actiune in parte, si este actualizat in timp real.
Page 26
Figura 9
Figura 10
Page 27
News Section - in aceasta sectiune pot fi citite comunicate oficiale ale emitentilor si alte stiri
bursiere (figura 10). Pentru a vizualiza un comunicat se selecteaza inregistrarea cu click stanga dupa
care se apasa butonul view. Se va deschide o pagina care contine stirea respectiva. Pentru zoom
se utilizeaza tastele + si - din tastatura. De retinut este faptul ca stirile bursiere sunt transmise sub
forma de fisiere in format gif, tif sau pdf. Pentru a vizualiza stirile bursiere in format pdf este
necesara instalarea aplicatiei Acrobat Reader.
Trades history - este sectiunea platformei din care clientii pot accesa si salva rapoartele de
tranzactionare validate de sistemul de back-office al SSIF GIF SA, pe baza rapoartelor oficiale
primite de la Bursa de Valori Bucuresti. Aceste rapoarte pot fi accesate in orice moment de catre
clienti, pentru orice interval de timp si sunt actualizate in fiecare zi dupa fiecare sedinta de
tranzactionare si reprezinta validarea tranzactiilor si a ordinelor de tranzactionare realizate in timpul
sedintelor de tranzactiona re de catre clienti. Rapoartele validate prezinta activitatea de
tranzactionare a clientului in sapte sectiuni:
 Portofoliu
 confirmare tranzactii
 extras de cont
 lista ordine
 anexa 1 - istoric portofoliu
 anexa 2 - lista vanzari
Page 28
CAPITOLUL 3
Prezentarea Societatii Antibiotice Iasi
 Obiectul de activitate al firmei
 Rezultatele obtinute de catre S.C. Antibiotice Iasi SA
 Structura actionariatului
Page 29
Capitolul 3: PREZENTAREA SOCIETATII

3.1 Obiectul de activitate al firmei
Firma ANTIBIOTICE SA a fost infiintata din anul 1990 conform Legii nr.15/1990 si a
Hotararii Guvernului nr. 1200/1990, prin preluarea intregului patrimoniului al Intreprinderii de
Antibiotice, intreprindere a carei piatra de temelie a fost pusa in anul 1952. Dupa o perioada de 3 ani
de lucrari de investitii, in anul 1955, la data de 11 decembrie, s-a obtinut prima sarja de penicilina
romaneasca in cadrul celei dintai capacitati de productie pusa in functiune.
In decursul timpului, in cadrul platformei de peste 40 hectare pe care societatea isi
desfasoara activitatea au fost construite si puse in functiune si alte capacitati de productie astfel ca
astazi, ANTIBIOTICE SA reprezinta o structura complexa de fabricatie concretizata in 9 fluxuri de
productie autorizate GMP:
 produse sterile - forme solide divizate cu antibiotice ß - lactamice penicilinice preparate

aseptic (pulberi dozate).
 produse sterile - forme solide dozate cu antibiotice ß - lactamice non penicilinice si alte
antibiotice preparate aseptic (pulberi dozate);
 Produse nesterile - forme solide dozate cu antibiotice ß- lactamice penicilinice unidoza
(capsule);
 Produse nesterile - forme solide dozate cu antibiotice ß- lactamice cefalosporine unidoza
(capsule);
 Produse nesterile - forme solide dozate cu antibiotice non penicilinice - unidoza (capsule);
 Produse nesterile - forme solide dozate - unidoza (supozitoare);
 Forme semisolide dozate - multidoza oftalmice);
 Produse nesterile - forme solide dozate filmate);
 flux de fabricatie a Nistatinei
Totodata societatea dispune de capacitati proprii de obtinere a aburului tehnologic, aerului

comprimat steril, agentului de racire si a apei demineralizate.
Dupa anul 1990 societatea a parcurs mai multe etape ce au impus elaborarea unei
strategii de retehnologizare care au avut ca obiectiv reorientarea si diversificarea productiei in
functie de cerintele pietei interne si internationale, cresterea indicatorilor tehnico-economici,
cresterea rentabilitatii si a productivitatii muncii, precum si alinierea la normele internationale
de calitate.
Incepand cu anul 1998, cea mai mare parte a investitiilor a fost orientata spre
implementarea regulilor de buna practica de fabricatie si a obtinerii Certificatului GMP (Good
manufacturing Practice), in contextul alinierii legislatiei din domeniul industriei farmaceutice
romanesti cu practicile si legislatia Comunitatii Europene.
Pe langa investitiile in instalatii de productie, protectia mediului si amenajarea spatiilor,
societatea si-a concetrat atentia asupra pregatirii personalului, astfel ca in luna decembrie 1999, a
fost posibila obtinerea Certificatului de Buna Practica de Fabricatie (GMP) pentru produsele
parenterale (antibiotice - pulberi pentru solutii si suspensii injectabile) si preparate orale (de uz
intern, forme solide - capsule operculate).
Acordarea acestui certificat confera o serie de avantaje atat pentru utilizatorul final
al medicamentelor, cat si pentru Societatea Antibiotice, pentru care calitatea reprezinta
Page 30
argumentul existentei, recunoasterea numelui de marca, imaginea creata si consolidata in ochii

clientului.
3.2 Rezultatele obtinute de catre S.C. Antibiotice Iasi SA
Rezultatele obtinute de societate in acesti ani ca urmare a eforturilor investitionale si nu

numai s-au materializat in cresteri importante ale principalilor indicatori, cu mult peste media
economiei nationale si a pietei din care firma face parte.
In anul 2006, cifra de afaceri inregistreza o crestere de peste 6 ori fata de anul 1998, profitul
net o crestere de peste 18 ori iar activul net o crestere de 14 ori in aceeasi perioada, conform
tabelului anexat.
Indicatori (mii 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
lei)
Cifra de afaceri 32.146 40.891 62.211 91.107 108.236 121.495 136.029 163.498 195.678
- Intern 26.134 34.199 50.080 76.685 81.177 97.197 111.882 142.960 178.334
- Extern
6.012 6.692 12.131 14.422 27.059 24.298 24.147 20.538 17.344
Profit net 1.350 1.367 4.728 5.974 11.328 11.864 12.425 19.679 23.839
Activ net contabil 12.753 25.274 52.499 74.435 86.820 155.465 117.359 143.580 177.060
Schimbarile majore aduse in interiorul firmei, in structura de fabricatie, in fluxurile de

productie, in organizare si management au condus la transmiterea unei noi imagini a firmei si in
exterior.
Astfel, la sfarsitul anului 2005, odata cu aniversarea a 50 de ani, compania Antibiotice si-a
reimprospatat valorile si imaginea (brandul), lansand un nou logo si un nou slogan, care sustin
misiunea si valorile centrale ale companiei.
Moderna si actuala, noua identitate vizuala Antibiotice reflecta procesul accelerat de
modernizare si retehnologizare pe care firma l-a parcurs. In istoria sa recenta, ultimul deceniu a
Insemnat o perioada de investitii masive In tehnologie si echipamente de ultima generatie, dar si
In instruirea continua a oamenilor si in implementarea unui sistem de management performant la
toate nivelurile de activitate. Alaturi de acestea, certificarea activitatii fluxurilor de productie la
standardele internationale (Good Manufacturing Practice), ca si portofoliul complex de medicamente
de calitate certificata la un pret accesibil, arata, astazi, ca Antibiotice este un producator farmaceutic
solid si competitiv, atât la nivel national cât si international.
Rezultatele obtinute in anul 2006 au fost in stransa interdependenta cu eforturile depuse,
astfel cifra de afaceri a fost de 196 milioane lei, ce a reprezentat o crestere cu 20% de fata de anul
precedent. Ponderea majora (91%) este detinuta de vanzarile pe piata interna, totalizand 176
milioane lei, in crestere cu 21% fata de 2005, usor peste indicele de crestere al pietei.
Intreaga piata farmaceutica din Romania a fost deservita la nivelul anului 2006 de un numar
de aproximativ 250 producatori. De mentionat este ca doar 20% dintre acestia au acoperit
Page 31
aproximativ 80% din valoarea de piata, adica aproximativ 4.302 milioane lei (in crestere cu 19%
fata de 2005).
Plasandu-se pe locul 9 in topul producatorilor de medicamente activi pe piata farmaceutica
din Romania, compania Antibiotice a inregistrat in anul 2006 o crestere continua a cotei de piata
valorice de la 2,85% in anul 2004 la 3,17% in 2005 si la 3,21% in 2006.
Prin diversitatea nomenclatorului de produse detinut, compania Antibiotice se pozitioneaza
in top 10 pentru urmatoarele segmente terapeutice: preparate dermatologice (locul 1), antiinfectioase
(locul 3), sistem musculo-scheletic (locul 10).
In topul primelor 10 companii farmaceutice producatoare de medicamente generice,
Antibiotice ocupa in 2006, locul 3, cu o cota de piata de 7.20% .
Portofoliul de medicamente antiinfectioase dezvoltate pe canalul Hospital (traditionale -
Ampicilina, Oxacilina, Penicilina, antituberculoase sau de generatie noua Cefort®-ceftriaxon,
Ceftamil®-ceftazidima, AmpiPlus®-ampicilina cu sulbactam, AmoxiPlus®amoxicilina cu
sulbactam) reprezinta aproximativ 35% din cifra de afaceri. In farmacii, compania Antibiotice
dezvolta 50% din cifra de afaceri, reprezentative fiind clasele terapeutice: antiinfectioase
(Ciproquin®-ciprofloxacina, Norfloxacin, Eritromicina, Ceforan®cefadroxil, Eficef®-cefixima),
antiulceroase (Ranitidina), medicatie cardio (Lisinopril, Bisotens®-bisoprolol, Simcor®-simvastatina).
Pentru perioada 2007-2010, compania Antibiotice si-a propus dezvoltarea portofoliului
de produse cu un numar de aproximativ 100 de noi produse. Accentul va fi pus pe antidiabetice,
medicamente din clasa cardiovascular, sistem nervos central si cefalosporine pulberi injectabile.
Anii 2007 si 2008 vor reprezenta practic perioada innoirii portofoliului companiei pe
majoritatea claselor terapeutice, cu aproximativ 35 produse noi in 2007 si 50 produse noi in
2008.
Sub aspectul formelor farmaceutice dezvoltate, compania Antibiotice este producatorul
roman cu cea mai diversificata capacitate de fabricatie (9 fluxuri autorizate GMP), ocupând locul 1
atat valoric cat si fizic pentru pulberi injectabile sterile, preparate topice (creme, unguente, geluri)
si supozitoare.
Compania Antibiotice nu este dependenta semnificativ de un singur client sau un grup

de clienti din mai multe considerente:
 Segmentele de clienti abordate de companie sunt repartizate echilibrat in structura de

vanzari. Astfel ponderea vanzarilor pe canale de consum urmareste evolutia pietei,
segmentul de spitale reprezentand 35% din totalul vanzarilor, iar segmentul de retail 65%
(produse cu prescriptie medicala - 45%, produse fara prescriptie medicala OTC - 20%),
cu potential de crestere prin aportul adus de produsele noi asimilate in portofoliu in perioada
urmatoare.
 Structura de fabricatie a companiei este una echilibrata si optimizata in mod permanent in
functie de evolutia vanzarilor, ponderea in unitati fizice avand urmatoarea structura:
produse parenterale - 35%, capsule - 16%, comprimate - 18%, unguente - 17%, supozitoare -
14%.
 Politica de distributie are in vedere relationari cu un numar de 10 distribuitori, cu ponderi
insemnate in piata farmaceutica romaneasca, atat pe segmentul de spitale, cat si pe cel de
retail; din punctul de vedere al structurii vanzarilor companiei pe distribuitori, acestia detin
fiecare intre 10%-30% din valoarea vanzarilor.
Page 32
3.3 Structura Actionariatului
Actionar majoritar AVAS 53,02%

Actionari semnificativi SIF Oltenia 10,09%
Citibank Romania Nominee 5,44%
Broadhurst Investments Limited 4,71%
Free float (det sub 5%) 26,74%
Capital social 45.489.729

Număr acţiuni 454.897.291
Valoare nominală 0,1
Capit. Bursieră 837.011.015
Free-float(%) 25,53%
Free-float 213.688.912
Simbol ATB
Piaţă/categorie BVB, cat I
Evol.preţ 2006 74,62%
Minim 52 sapt. 1,29
Maxim 52 sapt. 1,99
Preţ referinţă 1,84
Pachetul majoritar, de 53% este deţinut de AVAS, societatea găsindu-se în proces de

privatizare. Anunţul preliminar de vânzare, prin negociere, a 53,01% din capitalul social al
Antibiotice Iaşi, către un investitor sau un consorţiu de investitori condus de un producător de
medicamente sau o societate de investiţii financiare a fost publicat, pe 16 octombrie. AVAS a primit
29 scrisori de interes pentru compania farmaceutică ieşeană. Firma de avocatură Bostina & Asociatii
a fost aleasă consultant juridic pentru privatizarea societăţii, iar contractul de consultanţă fiscală va
fi semnat, potrivit AVAS, până la sfârşitul lunii martie. Alţi acţionari ai Antibiotice Iaşi sunt SIF
Oltenia (10,09%), Citibank România (6,16%) şi Broadhurst Investment (5,21%).
Conducerea firmei Antibiotice Iasi a fost si este asigurata de un consiliu de

administratie format din sapte membri:
1. Nani Ioan
- 48 ani, economist cu o vechime in societate de 23 ani si in functie de 9 ani.
- Presedinte al Consiliului de Administratie si Director General din anul 1998.
2. Munzlinger Attila
- 43 ani, medic;
- Membru al Consiliului de Administratie din anul 2005;
Page 33
- Medic de familie.
3. Iordache Constantin
- 59 ani, medic;
4. Berlea Toader
- 64 ani, inginer;
5. Haila Simona Alina
- 29 ani, consilier juridic;
6. Ilie Gabriela
- 58 ani, inginer;
- Director Directia Actionariat S.I.F.Oltenia.
7. Velenza Dumitru Iulian
- 40 ani, medic;
- Director vanzari S.C. Medical Vision Corporation S.R.L Cluj Napoca
Conducerea executiva a firmei este realizata de urmaotarele persoane:
- Dr. ing. Coca CASCAVAL - Director de Marketing si Relatii Internationale cu o vechime in

functie de 9 ani;
- Ec. Constantin NICUTA - Director Financiar-contabil cu o vechime in functie de 9 ani; - Ing.
Cornelia MORARU - Director Tehnic si Productie cu o vechime in functie de 4 ani; - Ing. Lavinia
DIMITRIU - Director Calitate cu o vechime in functie de 4 ani;
- Ec. Vasile CHEBAC - Director Comercial cu o vechime in functie de 6 ani;
- Dr. ing. Eugen DIACONU - Director Dezvoltare Afaceri cu o vechime in functie de 9 ani;
- Dr. farm. Irina DUMISTRACEL - Director Cercetare-Dezvoltare cu o vechime in functie
de 3 luni;
- Ing. Florin OSADET - Director Investitii cu o vechime in functie de 7 ani;
- Ec. Gica RUSU - Director Resurse Umane cu o vechime in functie de 2 ani;
- Ing. Mihaela STOIENESCU - Director Relatii Publice cu o vechime in functie de 1 an.
Page 34
CAPITOLUL 4
Analiza fundamentala - metoda de
studiere a situatiei economica si
financiara a firmelor
 Introducere in analiza fundamentala

 Situatia echilibrului financiar al societatii
 Situatiile financiare
 Rate financiare
 Analiza S.W.O.T
Page 35
Capitolul 4: Analiza fundamentala-metoda de studiere a

situatiei economica si financiara a firmelor
4.1 Introducere in analiza fundamentala
In cadrul oricărui proces de luare a deciziilor de investiţie, aspectul fundamental îl reprezintă

cunoaşterea unor informaţii corecte si actuale. Decizia de investiţie are, în consecinţa, la bază o
analiză investiţională care pleacă de la evaluarea factorilor calitativi ai unui portofoliu si continuă cu
determinarea momentelor optime de vânzare si cumpărare a activelor financiare din care este
constituit. Aceasta analiza a investiţiei de portofoliu este constituita dintr-o analiza fundamentala si
o analiza tehnica.
Aceasta analiza ia in considerare “sănătatea” financiara a societăţii, condiţiile
macroeconomice si politice ale mediului in care societatea operează, factorul de dezvoltare globala
a industriei in care se înscrie, precum si prognozele cu privire la performantele societăţii in viitor.
Analiza fundamentala a situaţiei economico-financiare a firmelor ale căror acţiuni sau, după caz,
obligaţiuni se afla la dispoziţia investitorilor pe piaţa de capital, fie ca este vorba de cea primara, fie
de cea secundara, se refera la studiul comparativ al unui set de indicatori. Aceşti indicatori se obţin
pe baza analizei rezultatelor financiare conţinute in rapoartele financiare ale societăţii (Contul de
Profit si Pierdere, Bilanţul Contabil) si ale preţului format pe baza confruntării cererii cu oferta. Pe o
piaţa organizata, acesta din urma va reflecta in mod justificat performantele emitentului, pretul de
piaţa nefiind altceva decât imaginea interesului investitorilor pentru activul financiar respectiv. Se
obţine astfel o evaluare a echilibrului financiar al companiei analizate.
In acelaşi timp, analiza fundamentala îşi propune sa determine un curs teoretic al acţiunilor,
o valoare intrinseca si pornind de la aceasta, daca valorile mobiliare in discuţie sunt supra-, sub- sau
corect evaluate. Pentru acest tip de analiza informaţiile si datele necesare se procura din bilanţurile
companiei. Pornind de la aceste date se pot elabora prognoze asupra fluxurilor de venituri viitoare,
dividendelor si ale preţului. Rezultatele obţinute sunt corelate cu efectele pe care mediul economic si
politic naţional si internaţional le are asupra companiei, cu modul in care se comporta aceasta in
diferite zone ale ciclului de afaceri.
Concluzionând , câteva din aspectele de baza ale analizei fundamentale sunt:
 evaluarea stabilităţii veniturilor societăţii prin una din metodele statistice (deviaţie standard,
coeficient de variaţie, index de instabilitate al veniturilor etc.)
 determinarea factorilor de risc care sunt implicaţi in operarea curenta (de afacere, de mediu,
social, de industrie, economic, politic)
 analiza calitativa a produselor si a pieţei de desfacere;
 calitatea managementului.
In cadrul analizei fundamentale se disting doua tipuri de abordări importante. In literatura si

practica anglo-saxona acestea au fost numite “top-bottom approach” si “bottom-up approach”.
Sintagma top-bottom are in vedere începerea analizei de la nivel macroeconomic, luând in calcul
evoluţia economiei mondiale, previziunile asupra economiei naţionale respective, studiindu-se apoi
situaţia si perspectivele industriei sau ramurii economice in care se încadrează compania supusa
analizei, urmând ca in final observaţia sa se oprească asupra companiei. In mod contrar, abordarea
Page 36
de tip bottom-up porneşte de la nivel microeconomic, adică de la poziţia firmei urmând aceeaşi cale
de mai sus, numai ca in sens contrar.
Analiştii considera ca abordarea top-bottom este cea mai “naturala” si oferă rezultatele cele
mai bune. Cu toate acestea s-a conturat si ideea, admisa in general, ca folosind aceste tip de analiza
este posibil ca unele companii, profitabile si puternice, sa fie cu uşurinţa trecute cu vederea, si
neincluse in plaja oportunităţilor de investiţie. In practica, in funcţie de domeniul de activitate al
companiei analizate, se folosesc ambele metode. Aceasta rămâne, in ultima instanţa, la latitudinea si
alegerea analistului, in funcţie de priceperea si modul sau de înţelegere a fenomenului sau companiei
in cauza.
4.2 Situatia echilibrului financiar al societatii:
ECHILIBRUL BILANTIER RON

31.12.2004 31.12.2005 31.03.2006
variatia mar06/dec05
(%)
Active imobilizate in sens larg 81.194.264 85.596.263 85.070.309 -0,61
Datorii pe termen lung 4.434.343 1.825.211 2.391.344 31,02
Provizioane pt. riscuri si chelt. 1.200.000 3.600.813 3.600.813 0,00
Capitaluri proprii 117.358.918 143.580.488 152.071.737 5,91
FOND DE RULMENT 49.455.635 71.819.222 81.271.184 13,16
Stocuri 23.778.827 22.225.818 30.788.388 38,53
Creante 82.764.992 98.496.131 104.774.015 6,37
Cheltuieli in avans 207.801 65.338 156.491 139,51
Datorii nefinanciare pe termen scurt 37.759.735 26.075.242 27.225.403 4,41
Venituri in avans 0 0 0 -
NECESAR DE FOND DE 68.987.919 94.711.996 108.493.491 14,55
RULMENT
Disponibilitati banesti 1.191.279 5.437.188 1.107.655 -79,63
Datorii financiare pe termen scurt* 20.723.563 28.329.962 28.329.962 0,00
TREZORERIA NETA -19.532.284 -22.892.774 -27.222.307 18,91
Total activ 181.476.558 203.411.716 213.619.259 5,02
Total datorii 62.917.640 56.230.415 57.946.709 3,05
*) Datoriile financiare pe termen scurt din primul trimestru 2006 au fost considerate egale cu cele de
la inceputul anului, in absenta unor date suplimentare de la societate.
Se mentine si in primul trimestru al acestui an trezoreria neta negativa, dezechilibrul

financiar la nivelul bilantului contabil specific societatilor de profil romanesti. Chiar s-a accentuat
acest deficit, ajungand la 27,2 milioane RON.
Fondul de rulment a crescut cu circa 9,45 milioane RON, datorita cresterilor de profit, insa
necesarul de fond de rulment a crescut mai mult, sub impulsul stocurilor si creantelor. Cu toate
acestea, rata de finantare a capitalului circulant a crescut in primul trimestru, la 59,5%, reflectand o
acoperire mai buna a activelor circulante din sursele proprii si atrase pe termen lung.
Page 37
Creantele societatii au crescut an de an, insa in primul trimestru din 2006 cresterea lor nu
este compensata de un ritm bun de crestere al cifrei de afaceri, ceea ce face ca durata medie de
rotatie a lor sa urce de la 217 zile la 257 zile. In aceasta perioada au mai crescut si stocurile, durata
lor medie de rotatie urcand la 76 de zile, de la 49 zile in 2005. In conditiile in care durata media de
rotatie a datoriilor curente se situeaza la 67 zile, de aici apare dezechilibrul la nivelul bilantier.
4.3 Situatiile financiare
Situaţiile financiare care prezintă o importanta deosebita pentru o companie sunt următoarele:
 Bilanţul si anexa la bilanţ.

 Contul de profit si pierdere
 Situaţia patrimoniului
 Rezultatele financiare
 Raportul de gestiune
Bilanţul
Este un document de sinteza prin care se prezintă activul si pasivul întreprinderii la

încheierea exerciţiului financiar. El pune in evidenta situaţia patrimoniului descrisa prin ecuaţia :
Situaţia neta a patrimoniului = Activul - Datoriile

(Capitalurile proprii) bilanţier bilanţiere
După cum se ştie, structurile calitative prin care bilanţul realizează dubla reprezentare a
patrimoniului, sunt activul si pasivul. Activul bilanţier pune in evidenta bunurile economice ca
forme funcţionale de investire si folosire a capitalului, iar pasivul provenienţa sau sursele de
finanţare a bunurilor delimitate patrimonial. Totodată in cadrul activului sunt reprezentate si
pierderile, iar in pasiv, profitul. Interpretarea acestui fapt este următoarea: pe de-o parte, pierderile,
ca elemente de activ exprima mărimea bunurilor consumate in desfăşurarea activităţii economice
care nu au putut fi acoperite din veniturile proprii, iar pe de alta parte beneficiile ca elemente de
pasiv, reprezintă sursa de finanţare proprie a activelor create ca excedent al veniturilor fata de
cheltuieli.
Ordinea de dispunere a posturilor in activul bilanţier este, de regula, cea inversa a lichidităţii
activelor de la cele mai puţin lichide, cum ar fi imobilizările necorporale, către disponibilităţile
băneşti. Pe de alta parte, ordinea de succesiune a poziţiilor de pasiv, aceasta este inversa eligibilităţii
surselor de finanţare, pornind de la elementele capitalului propriu, continuând cu datoriile pe termen
lung si cu cele curente.
Principalele elemente de active si pasive din ultimii doi ani au avut urmatoarea evolutie:
(mii RON) 2004 2005 2006

A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. Imobilizari necorporale 77 521 937
II. Imobilizari corporale 80.898 85.069 105.848
III. Imobilizari financiare 7 7 8
Page 38
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 80.983 85.596 106.793

B. ACTIVE CIRCULANTE
I. Stocuri 23.779 22.226 18.333
II. Creante 82.977 98.496 106.592
IV. Casa si conturi la banci 1.191 5.437 28.670
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 107.947 126.159 153.595
C. CHELTUIELI IN AVANS 208 65 249
D. DATORII CE TREBUIE PLATITE
INTR-O PERIOADA DE UN AN 58.483 54.405 68.662
E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV
OBLIGATII CURENTE NETE 49.667 71.819 85.182
F. TOTAL ACTIVE MINUS OBLIGATII 122.993 149.007 183.102
CURENTE
G. DATORII CE TREBUIE PLATITE
INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN 4.434 1.825 2.548
AN
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI
CHELTUIELI 1.200 3.601 3.494
I. VENITURI IN AVANS, din care: 7.661 8.409 8.873
J. CAPITAL SI REZERVE
I. Capital, din care: 40.435 45.490 45.490
III. Rezerve din reevaluare Sold creditor 25.263 30.027 46.419
Sold
debitor
IV. Rezerve 45.664 60.368 75.048
V. Rezultat reportat Sold creditor 5.996 7.695 10.102
Sold
debitor
VI. Rezultat exercitiului Sold creditor 12.425 19.679 23.839
Sold
debitor
Repartizarea profitului 12.425 19.679 23.839
TOTAL CAPITALURI PROPRII 117.359 143.580 177.060
TOTAL CAPITALURI 117.359 143.580 177.060
Activele imobilizate au inregistrat o crestere cu 25% fata de anul anterior pe fondul punerii
in functiune de noi mijloace fixe, a lucrarilor de investitii noi, a modernizarilor, cat si ca urmare a
actiunii de reevaluare a mijloacelor fixe efectuata la sfarsitul anului conform Standardelor
Internationale de Contabilitate.
Activele circulante au crescut la sfasitul execitiului incheiat cu 22% fata de inceputul anului
ca urmare a cresterii in principal a creantelor de la 98,5 milioane LEI la 106,8 milioane LEI, in
conditiile in care valoarea stocurilor s-a redus de la 22,2 milioane LEI la 18,3 milioane LEI. O
crestere importanta a inregistrat-o numerarul si echivalentele in numerar de la 5,4 milioane lei la
29 milioane lei.
Durata medie de incasare a creantelor a fost in anul 2006 de 199 zile in conditiile in care in
anii 2005 si 2004 a fost de 220 zile, respectiv 223 zile.
Incasarea cu intarziere a creantelor fata de termenul contractual de 150 de zile pentru
livrari de medicamente in circuit deschis si 210 zile pentru livrari in circuitul spitalicesc se datoreaza
fondurilor insuficiente alocate consumului de medicamente gratuite si compensate situatie care se
perpetueaza de mai multi ani. Datoriile curente ale societatii au cunoscut o crestere de 14,2 milioane
lei pe fondul cresterii liniei de credit pentru finantarea activitatii curente cu 3 milioane de euro. Gradul
Page 39
de indatorare al firmei determinat ca raport intre datoriile totale si capitalul propriu a fost la 31
decembrie 2006 de 40,22%.
La sfarsitul exercitiului financiar societatea a inregistrat o crestere a capitalurilor proprii
de 33,5 milioane lei, indicele de crestere fata de valoarea inregistrata la sfarsitul anului 2005 fiind de
23,3%. La 31 decembrie 2006 societatea avea achitate toate obligatiile bugetare ajunse la
scadenta. In cursul exercitiului financiar incheiat firma a virat la bugetul statului obligatii in
valoare de 28 milioane lei.
Nivelul numerarului si a echivalentelor de numerar la inceputul perioadei a fost de 5,4
milioane lei. Incasarile in numerar din activitatea de exploatare au fost de 133,5 milioane lei,
la care se adauga valoarea compensarilor efectuate de catre societate cu diversi clienti si
furnizori in suma de 35,7 milioane lei. Platile in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii au
fost de 81,5 milioane lei, iar cele catre si in numele angajatilor in legatura cu personalul, de 43
milioane lei.
Totodata au fost efectuate plati de 10,4 milioane lei, reprezentand impozit pe profit, impozite
locale si dobanzi bancare.
Din activitatea de investitii s-au inregistrat incasari de 1,3 milioane lei si au fost efectuate
plati pentru achizitia de mijloace fixe de 10,1 milioane lei.
Din activitatea de finantare s-au rambursat 0,27 milioane lei reprezentand imprumuturi pe
termen scurt si imprumuturi pe termen lung.
La sfarsitul perioadei, nivelul numerarului si a echivalentelor de numerar a fost de 2,7
milioane lei.
Rezultatele financiare in perioada 2005 - 2006 pentru principalele companii farmaceutice din
Europa Centrala si de Est sunt urmatoarele:
Societate Cifra de afaceri (EUR) Profit net (EUR) Marja neta (%) ROE (%)
Antibiotice Iasi 45.592.079 6.305.611 13,8 14,6
Zentiva Bucuresti 50.613.215 2.466.167 4,9 3,9
Biofarm Bucuresti 14.715.080 3.045.849 20,7 17,9
EGIS Ungaria 326.716.531 50.805.149 15,6 14,8
Richter Gedeon Ungaria 549.989.259 176.394.558 32,1 19,8
Zentiva Cehia 430.695.518 64.982.809 15,1 19,1
KRKA Slovenia 521.735.864 99.189.836 19,0 19,5
Pliva Croatia 884.557.010 -69.207.964 -7,8 -8,1
Antibiotice Iasi se pozitioneaza relativ bine fata de celelalte companii, cu o marja neta si o
rentabilitate financiara apropiate de ale acestora, chiar daca (exceptand Zentiva Bucuresti si Pliva)
aceste rate sunt ceva mai mici decat la companiile similare din aceasta regiune a Europei.
Contul de profit si pierdere
Pune in evidenta si explica, intr-o forma analitica, rezultatele prin prisma raporturilor de
echilibru dintre cheltuieli si venituri. Criteriul utilizat pentru gruparea cheltuielilor si veniturilor este
Page 40
cel al naturii activităţilor desfăşurate si in cadrul acestora, natura resurselor utilizate, in cazul
cheltuielilor, si natura rezultatelor obţinute, in cazul veniturilor.
Daca bilanţul exprima starea patrimoniala la care s-a ajuns la încheierea exerciţiului, atunci
contul de profit si pierderi exprima, in parte, cum s-a ajuns la respectiva starea patrimoniala finala.
Acesta evidenţiază fluxurile de venituri si cheltuieli de gestiune, de la începutul până la sfârşitul
exerciţiului.
Contul de rezultate sintetizează deci fluxurile economice, respectiv cheltuielile si veniturile
perioadei de gestiune , rezultate din activitatea de exploatare, financiara si excepţionala.
Analiza contului de rezultate se poate face prin mai multe metode:
 analiza funcţionala a contului de rezultate (in Anglia, SUA , Canada);

 analiza prin cheltuieli directe pe produs(este cea mai apropiata de cea din tara noastră)
 analiza prin cheltuieli variabile in raport cu cifra de afaceri (analiza pragului de rentabilitate
util pentru previzionarea bugetului întreprinderii).
Situaţia patrimoniului
Este asemănătoare bilanţului. Spre deosebire insa de bilanţ, care este un document anual,
aceasta se întocmeşte trimestrial.
Rezultatele financiare
Evolutia indicatorilor economico-financiari calculati pe baza rezultatelor financiare inregistrate

in ultimii 3 ani sunt prezentate in tabelul urmator:
Nr. Denumirea indicatorilor Realizari

Crt. 2004 2005 2006
1. Venituri totale, din care: 143.333 166.520 197.748
- Venituri exploatare 139.797 164.867 193.393
- Cifra de afaceri 136.029 163.498 195.678
- Venituri financiare 3.536 1.653 4.355
- Venituri exceptionale 0 0 0
2. Cheltuieli totale, din care: 125.756 142.795 167.675
a) de exploatare, din care: 122.904 138.523 164.312
- cheltuieli cu materii prime si materiale 56.497 49.711 47.251
- cheltuieli cu energia si apa 8.344 8.198 6.950
- cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti 9.042 24.054 45.285
- cheltuieli cu personalul 31.645 37.663 43.382
- cheltuieli cu amortizarile 7.045 15.028 11.779
- alte cheltuieli 10.331 3.869 9.665
b) financiare 2.852 4.272 3.363
c) exceptionale 0 0 0
3. Profit brut (+) / Pierdere (-) 17.577 23.725 30.073
Valoarea cifrei de afaceri nete in 2006 a fost de 197.748 mii lei, in crestere fata de anul
2005 cu 18,75% si fata de anul 2004 cu 37,96%.
Cheltuielile de exploatare au fost in 2006 de 164.312 mii lei, in crestere fata de anul 2005 cu
18,62% si fata de anul 2004 cu 33,69%.
Page 41
Analizate in structura, in cursul anului 2006, nu s-au inregistrat modificari semnificative,

ponderea principala fiind la grupa materii prime si materiale care reprezinta 28,8% din
cheltuielile de exploatare, inregistrandu-se, comparativ cu anul 2005, o reducere a cheltuielilor cu
materiile prime si materiale, in conditiile unei productii si implicit a unei cifre de afaceri mai mari cu
20%. O modificare importanta a intervenit la cheltuielile cu prestarile de servicii executate de terti
prin faptul ca in anul 2006 cifra de afaceri a fost sustinuta printr-o promovare puternica a produselor
societatii, crescand astfel cheltuielile de promovare.
Reducerea cheltuielilor cu materiile prime se datoreaza in cea mai mare parte structurii
de fabricatie, dar si influentei din reducerea pretului de achizitie pentru materii prime din import
ca urmare a reducerii cursului valutar. Cheltuielile cu energia au inregistrat scaderi semnificative
compartiv cu cele inregistrate in anul anterior, chiar daca in anul 2006 s-au inregistrat cresteri
semnificative de pret atat la energie electrica cat si la gaz metan si apa. Acest lucru s-a datorat
reducerii consumului fizic de utilitatati. Economiile intregistrate la utilitati reprezinta efectele
favorabile ca urmare a investitiilor efectuate in ultimii ani in instalatiile de producere a aerului si
aburului si a agentului de racire.
Rezultatul din exploatare a fost, la 31 decembrie 2006, de 29,1 milioane lei, in crestere cu
11% fata de anul anterior, rezultand o rentabilitate a exploatarii pentru anul incheiat de 16%
comparabila cu cea din exercitiul precedent.
Veniturile financiare inregistrate au fost de 4,4 milioane lei, valoarea semnificativa
fiind obtinuta din diferentele favorabile de curs valutar aferente creantelor si obligatiilor in
valuta.
Cheltuielile financiare contabilizate au fost de 3,4 milioane lei, din care cheltuieli cu
dobanzile bancare aferente creditelor pe termen scurt si lung de 2,1 milioane lei si 1,3 milioane
lei diferente nefavorabile de curs valutar aferente obligatiilor si creantelor in valuta.
Profitul brut a avut o evolutie pozitiva atingand suma de 30.073 mii lei in anul 2006, in
crestere fata de anul 2005, cu 26,76% si fata de anul 2004 cu 71%, depasind astfel previziunile
stabilite prin Bugetul de venituri si cheltuieli. Profitul net a crescut de la 23.839 mii lei in anul 2006,
cu 21,14% fata de 2005 si cu 192% fata de anul 2004. Atat profitul brut, cat si profitul net au depasit
previziunile stabilite prin Bugetul de venituri si cheltuieli.
Raportul de gestiune
Este documentul bilanţier folosit pentru interpretarea analitica a situaţiei patrimoniului, a
evoluţiei financiare si a rezultatului. In cadrul raportului de gestiune se degaja informaţia bilanţieră
privind situaţia patrimoniului si evoluţia sa previzibila, elementele deosebite intervenite in
activitatea unităţii patrimoniale după încheierea exerciţiului, participaţiile la capital la alte unităţi si
alte referiri privitoare la activitatea desfăşurată si care sunt considerate necesare a fi înscrise in
raportul de gestiune.
4.4 Rate financiare
Obiectivul determinării valorii intrinseci a unei acţiuni îl constituie posibilitatea determinării

oscilaţiilor titlului respectiv in cadrul bursei, in sus sau in jos fata de aceasta valoare, si, ca urmare,
luarea unei decizii de vânzare sau cumpărare a titlului respectiv.
Analiza fundamentala, dincolo de aspectele de ordin teoretic presupune doua faze distincte:
pe de-o parte, calculul indicatorilor financiari, aşa zisele “rate” sau “raţii”, pentru determinarea
Page 42
echilibrului financiar al companiei, iar pe de alta parte estimarea valorii intrinseci a acesteia prin
folosirea modelelor de evaluare care pornesc de la perspectivele de creştere, nivelul de risc si cash
flow.
Figura 11
Este foarte important de apreciat daca o companie a avut performante economico-financiare

bune de-a lungul unei perioade de timp. Aceasta se poate face prin intermediul ratelor financiare,
calculate pe baza informaţiilor degajate din situaţiile financiare anuale. O rata in sine, insa, nu este
folositoare, pentru a deveni relevanta, ea trebuie comparata cu ceva.
In practica se utilizează următoarele baze de comparaţie:

1. un nivel prestabilit al ratei ce decurge din strategia financiara proprie firmei
2. nivelul ratei din trecut sau standardul istoric, urmând apoi ca prin compararea trendului sa se
observe daca evoluţia in timp a fost favorabila sau nu.
3. nivelul ratei înregistrat de companiile concurente sau din acelaşi domeniu, ramura de
activitate, industrie.
4. nivelul ratei înregistrat de companii care se încadrează in aceeaşi clasa de risc.
5. standardul care este general acceptat de experţi, bancheri sau analişti.
Utilizarea analizei financiare pe baza ratelor se loveşte de trei impedimente de care trebuie sa
se tina seama in ultima instanţa. Primul se refera la faptul ca toate ratele au un caracter imperfect si
imprecis si trebuie apreciate doar ca tendinţa. De exemplu, ar fi periculos ca lichiditatea sau levierul
unei companii sa fie judecate doar pe baza informaţiilor oferite de bilanţ si anexele sale, care se
refera, in definitiv, doar la situaţia dintr-o zi certa a anului.
Concluziile ar putea fi eronate, mai ales daca acea companie se încadrează intr-o ramura
industriala cu caracter ciclic.
O a doua problema se refera la modul si termenii de comparaţie. Dificultăţi deosebite apar
mai ales daca respectivele companii îşi desfăşoară activitatea in tari diferite, dat fiind ca practica si
principiile contabile diferă de la o tara la alta.
In al treilea rând, ratele financiare sunt pe atât de valabile si de încredere, pe cat sunt si
cifrele contabile pe care se bazează. Contabilitatea unei companii se realizează pe baza unui număr
Page 43
de principii si convenţii contabile, care tind doar către o “true and fair view”, o imagine fidela a
realităţii. In consecinţa, utilizatorii ratelor trebuie sa fie atenţi si conştienţi la ce sta in spatele cifrelor
din rapoartele contabile.
Rate de lichiditate
Termenul se lichiditate se refera la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma

in bani, acesta putând fi si un criteriu de grupare a posturilor in bilanţ.
Lichiditatea se traduce, deci, prin capacitatea companiei de a face fata cheltuielilor si de a-si
onora obligaţiile pe termen scurt, pe măsura ce acestea devin eligibile.
Managerii financiari ai companiilor urmăresc, in general, aceste rate cu atenţie pentru ca
orice modificare notabila care poate apărea de la un raport anual la altul va determina analiştii
externi sa tragă concluzii mai mult sau mai puţin încurajatoare in legătura cu poziţia de lichiditate si
capacitatea de plata a companiei. Daca aceste rate de lichiditate chiar îşi merită importanta practica
care li se acorda in cadrul luării deciziilor de investiţie este, desigur, un aspect discutabil. Dincolo de
aceasta insa, managerii companiei trebuie sa se asigure ca nivelul acestor rate nu se îndepărtează
prea mult de la linia standardelor acceptate. O companie nu este singura pe piaţa, ea coexista in
cadrul unei comunităţi financiare si in consecinţa trebuie sa-si modeleze politica financiara interna
in concordanta cu standardele general acceptate. In evaluarea poziţiei de lichiditate a unei companii
analiştii externi folosesc doi indicatori cheie, rata curenta si rata acida, si puţine companii îşi pot
permite sa ignore acest lucru.
Denumire indicatori Algoritm de calcul 2004 2005 2006

Indicatori de lichiditate
Lichiditatea curenta Active curente/Datorii curente 1,85 2,32 2,27
Lichiditatea imediata Active curente-Stocuri)/Datorii 1,44 1,91 2,00
curente
In mod tradiţional, ca regula empirica, o rata curenta de 2:1 este considerata a fi acceptabila,
indicând că poziţia financiara a companiei pe termen scurt este sănătoasa.
Dificultăţile financiare din anii '70 si '80, alături de îmbunătăţirea tehnicilor de “cash
management” au condus la părerea, acceptata destul de larg, ca valoarea minima considerata a fi
satisfăcătoare poate varia intre 1,2 si 1,8.
Pe de alta parte, o rata curenta prea înaltă, deşi încurajatoare pentru creditorii companiei,
poate fi un semnal negativ pentru acţionari, in sensul ca prea multe resurse sunt concentrate in
activele curente si in consecinţa eficienta utilizării lor este redusa.
Testul acid sau lichiditatea imediata este mai relevanta si reprezintă o mai buna modalitate
de estimare a lichidităţii, în raport cu rata curenta, mai ales pentru companiile care deţin stocuri ce
nu pot fi transformate foarte rapid in numerar. In general, insa un raport de cel puţin 1:1 indica o
lichiditate buna. Încă o dată, problemele financiare ale anilor '70 si '80 au determinat si in cazul
acestei rate schimbări de optica: de la 0,9:1 la începutul anilor '70, la 0,8:1 la mijlocul anilor '80. In
prezent rata rapida poate fi considerata satisfăcătoare in intervalul 0,65 - 1:1.
Deci se poate observa că indicatorii de lichiditate se situează la valori bune, superioare
nivelelor optime. Astfel, societatea are capacitatea de achitare a obligaţiilor pe termen scurt, nefiind
nevoită să apeleze la resurse străine.
Societatea si-a mentinut volumul lichiditatilor necesare pentru achitarea integrala si la
termen a datoriilor curente.
Page 44
Rate de structura (solvabilitate)

Solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a face fata obligaţiilor sale băneşti, respectiv
de a-si onora plăţile la termenele scadente. Spre deosebire de lichiditate, care caracteriza o situaţie
pe termen scurt, solvabilitatea se refera la un orizont de timp mai larg. Intervine si in acest caz
comparaţia dintre elementele de activ si pasiv, respectiv dintre disponibilităţi si obligaţii. O
întreprindere poate fi considerată solvabilă dacă dispune de disponibilităţi de mijloace de plata.
Pornind de la aceasta se construiesc diferiţi indicatori, care includ ambele noţiuni, fiind utilizaţi in
scopuri diferite.
Indicatorii de solvabilitate calculaţi exprima aşadar nivelurile relative ale riscului suportate
de creditori si de acţionarii firmei. Cu cat este mai mare proporţia dintre fondurile împrumutate si
fondurile cu care au contribuit proprietarii firmei, cu atât mai mare va fi riscul pentru creditori,
incluzând aici si detinatorii de obligaţiuni.

Indicatori de risc
Gradul de indatorare Capital imprumutat/Capital 0,18 0,21 0,23
propriu
Rata de acoperire a cheltuielilor Profit inainte de impozit si 15,18 15,25
cu dobanda dobanzi/cheltuieli cu dobanda 13,12
Rata acoperirii dobanzilor este cunoscuta in literatura anglo-saxona sub denumirea de “time
interest earned”. Ea măsoară capacitatea companiei de a-si rambursa dobânzile. Aceasta capacitate
este foarte importanta si pentru estimarea expunerii la risc. O rata înalta este un semnal pentru
actionari si creditori ca posibilitatea falimentului este foarte redusa, pentru ca profitul anual este
sensibil mai ridicat decât obligaţiile de plată a dobânzilor. Ca regula empirica, nivelul ratei este
considerat acceptabil atâta vreme cat nu coboară sub 2 sau 3.
Datoriile societăţii nu prezintă nici un semn de îngrijorare, gradul de indatorare, calculat ca
raport între datoriile bancare şi capitalurilor proprii, situându-se în întreaga perioadă analizată sub
nivelul de 30%, nivel ce trebuie văzut ca un prag peste care gradul de îndatorare poate crea
probleme societăţii.
Rate de profitabilitate
Aceşti indicatori exprima capacitatea de dezvoltare a firmei si de rambursare a datoriilor.

Indicatori de profitabilitate
Rentabilitatea financiara Profit net/Capitaluri proprii 10,59% 13,71% 14,18%
Rentabilitatea activelor Profit net/Total active 6,57% 9,29% 9,66%
Rata rentabilitatii economice EBE/Total active 13,29% 21,23% 17,08%
Marja bruta din vanzari Profit brut/Cifra de afaceri 12,92% 14,51% 15,40%
Marja bruta din vanzari (Profit Margin on Sales) sau rentabilitatea vânzărilor exprima
profitul obţinut de companie la fiecare unitate monetara de vânzări. Acest indicator nu este foarte
relevant, in sine, pentru ca variază foarte mult de la o industrie la alta sau de la o companie la alta.
Page 45
Pentru a-si păstra relevanta, comparaţia este bine sa se realizeze intre companii care activează in
aceeaşi ramura industriala sau acelaşi sector de activitate.
Rentabilitatea activelor (ROA) exprima eficienta utilizării activelor, altfel spus, capacitatea
managerului companiei de a obţine profituri din activele pe care le are la dispoziţie.
Spre deosebire de ROA, rentabilitatea financiara (ROE) se concentrează numai asupra
randamentului capitalului investit de actionari. O rata mica poate da insatisfacţii acţionarilor pentru
ca nu da posibilitatea distribuirii de dividende pe măsura aşteptărilor si exprimă totodată o eventuala
supracapitalizare. Dar o rata scăzuta poate fi si un semn ca firma duce o politica de reinvestire a
profitului pentru a creste activele si fluxul de venituri viitoare. Daca ţinem cont de faptul ca multe
din aceste investiţii se fac in activităţi de cercetare-dezvoltare, care vor aduce profituri, dar nu pe
termen scurt, este posibil ca in viitor ROE sa crească, oferind satisfacţie acţionarilor. Pe de alta
parte, o rata prea mare indica o subcapitalizare si deci un grad mare de îndatorare.
Putem spune ca indicatorii de profitabilitate au cunoscut aprecieri în ultimul an, cu
excepţia ratei rentabilităţii economice. Astfel, rentabilitatea financiară s-a apreciat la 14,18%,
nivel cu mult superior ratelor dobânzilor bancare. Şi marja brută din vânzari s-a apreciat semnificativ
ca urmare a creşterii cifrei de afaceri.
In ceea ce priveste profitabilitatea activitatii desfasurata de companie, atat indicatorii ROA si
ROE, cat si marja neta a profitului au inregistrat in 2006 nivele maxime comparativ cu anii
analizati.
Rentabilitatea exercitiului financiar
R = (PROFIT BRUT / CIFRA DE AFACERI) x 100 = 31,7%.
Aici se observa efectele acelor venituri din productia stocata, care nu sunt venituri din
vanzari insa sunt prinse in profitul brut. Astfel, indicatorul este unul ridicat, ce poate indica o
rentabilitate foarte buna a cifrei de afaceri.
Gradul de evaluare al pietei
Se calculeaza dupa formula P/S si are valoarea de 8,2.
Acest indicator reflecta modul in care coteaza piata cifra de afaceri a societatii, sau, cu alte
cuvinte, cu cat se cumpara cifra de afaceri realizata de companie pe piata bursiera. O valoare mai
mica de 50% ne indica o subevaluare puternica a cifrei de afaceri, acest fapt putand fi explicat de
una dintre urmatoarele cauze: o profitabilitate in suferinta, valori slabe ale solvabilitatii societatii sau
o imagine mai putin favorabila a sectorul economic in care aceasta activeaza. In lipsa uneia dintre
cauzele enumerate mai sus, valoarea acestui indicator poate fi considerata ca un factor favorabil unei
recomandari de cumparare a actiunilor societatii.
Un alt indicator este P/Bv si are valoarea 3,9
Activul net pe actiune raportat la curs are o valoare pozitiva iar cursul a depasit valoarea
activului net. Aceasta situatie este una normala pe o piata matura de capital, insa pe piata bursiera
autohtona media acestui indicator se situeaza la o valoare in jurul a 100%. O valoare mai mica decat
100% a indicatorului analizat poate sa isi gaseasca explicatia fie intr-o nereevaluare a activelor
Page 46
societatii, fie intr-o profitabilitate mult peste medie, fie trebuie interpretata ca o apreciere pozitiva
data de piata managementului si perspectivelor societatii in viitor.
Eficienta activului
Se calculeaza dupa formula (CIFRA DE AFACERI / ACTIV TOTAL) x 100 si releva gradul
in care activele societatii realizeaza activitate economica (numarul de rotatii ale activului). O valoare
de 17,2%, atesta faptul ca activul participa la mai putin de un ciclu de productie in cadrul unui
exercitiu financiar, durata medie de rotatie a activului total in cadrul exercitiului financiar fiind de
524 zile.
4.5 Analiza S.W.O.T
Puncte tari
 societatea inregistreaza profit de la an la an, cu un ritm de crestere accentuat in ultimul an;
 pozitia buna pe care o detine societatea atat in piata interna cat si pe cele externe, la
principalele produse;
 intrarea cu succes pe noi piete de desfacere;
 sectorul in care activeaza este unul cu profitabilitate mare;
 rezultate in crestere importanta in primul trimestru din 2006, ce a dus la aprecierea
semnificativa a indicatorilor de rentabilitate;
 extinderea certificarilor GMP.
Puncte slabe
 accentuarea dezechilibrului financiar, desi acesta este o trasatura a tuturor producatorilor de
medicamente interni;
 grad redus de lichiditate;
 societatea se afla inca in propietatea statului.
Oportunitati
 posibila valorificare integrala sau partiala a creantelor;
 extinderea pe noi piete de desfacere;
 privatizarea societatii.
Amenintari
 concurenta straina si autohtona;
 accentuarea blocajului financiar al sistemului sanitar romanesc.
Page 47
CAPITOLUL 5
Analiza tehnica-proces de analizare a
istoriei cursului valorilor mobiliare
 Introducere in Indicatori Tehnici si Oscilatori
 Pragurile de Suport si de Rezistenta
 Mediile Mobile ( SMA, EMA)
 Benzile Bollinger (arata volatilitatea unei actiuni)
 Indicatorul MACD (Moving Average Convergence/Divergence)
- Medie Mobila Convergenta/Divergenta (unul dintre cei mai
utilizati indicatori AT)
 Oscilatorul Stochastic
 Indicatorul de Acumulare / Distributie (indicator ce tine cont de
volumul de tranzactionare)
 Indicatorul si Oscilatorul Aroon (indicator ce detecteaza
trendul)
 Oscilatorul ADX ( arata taria unui trend)
 Indicatorul ATR (arata volatilitatea unei actiuni)
 Relative Strength Index RSI (oscilator ce arata directia si
intensitatea)
 Williams %R (oscilator cu banda pentru nivelele de supra-
vanzare/supra-cumparare)
 Sabloanele ce apar in grafice si cum le putem recunoaste usor
 Sfaturi pentru folosirea indicatorilor
Page 48
Capitolul 5: Analiza tehnica-proces de analizare a istoriei

cursului valorilor mobiliare
Fundamentalistii realizeaza estimari si previziuni asupra preturilor de pe piata pornind de la
statistici economice, industriale, ale companiilor. Principalele variabile de decizie folosite de ei
imbraca forma profiturilor si dividendelor. Analiza fundamentala judeca valoarea bursiera pe baza
unui cadru conceptual al riscului si rentabilitatii, fundamentat pe capacitatea de a aduce beneficii si
pe mediul economic.
Acest lucru implica un efort considerabil, fara garantia unui succes sigur, chiar daca munca
este bine realizata. Informatiile folosite sunt cele aflate la dispozitia oricui, deci informatii
disponibile. Astfel, chiar daca analistul gaseste un titlu subevaluat, este foarte probabil ca si multi
altii sa-l gaseasca, o multime de indivizi folosind aceleasi date si in general aceleasi reguli. Daca toti
ajung la concluzia ca un titlu este subevaluat, ei se vor grabi sa-l cumpere, ceea ce va avea ca efect
cresterea cursului acelui titlu, el nemaifiind subevaluat. Conform tehnicienilor care folosesc analiza
tehnica, titlurile subevaluate pot fi gasite si cu alte metode.
“Cred ca viitorul este doar repetarea trecutului, dar intrat pe o alta poarta” a spus Sir Arthur
Wing Pinero in 1893.
In acest capitol vom examina o abordare alternativa a estimarii comportamentului cursurilor
bursiere, si anume analiza tehnica. Acest tip de analiza nu constituie un substituent al analizei
fundamentale, ci mai degraba cunoaste o utilizare complementara cu a acesteia. In aceste conditii,
analiza tehnica poate, si de cele mai multe ori o face, sa confirme rezultatele derivate din aplicarea
aanlizei fundamentale.
Analiza tehnica este procesul de analizare a istoriei cursului valorilor mobiliare, intr-un efort
de a determina cursurile viitoare probabile.Un chartist demodat ar putea defini analiza tehnica ca un
proces in care istoria se repeta, pe când altii l-ar putea defini ca un proces prin care invatam din
trecut.
Asemeni fundamentalistilor, tehnicienii isi bazeaza demersul tot pe valoare, dart nu in sensul
pe care il reţin si il folosesc cei dintai. Tehnicienii sau chart-isti cred ca fortele cererii si ofertei sunt
reflectate de preturile si volumele tranzactiilor, de modelele create pe baza acestora. Examinand
aceste structuri, ei pot realiza estimari si prevederi cu privire la sensul in care se vor misca cursurile,
precum si la amplitudinea acestor miscari.
In sensul cel mai restrans, analistul tehnic crede ca fluctuatiile pretului reflecta forţe si
influente logice si emotionale. Mai mult, miscarile pretului, oricare ar fi factorii ce le determina,
odata aparute, vor persista inca o perioada de timp, putand fi astfel detectate.
Se constata, asadar, ca analiza tehnica poate fi folosita ca mai mult decat un suplement al
analizei fundamentale. Cea din urma permite analistului sa determine randamentul in perioada de
posesie si riscul obtinerii beneficiului respectiv, dar acestea singure nu sunt suficiente pentru a
indica daca el sa cumpere sau sa vanda. Analiza tehnica devine importanta in indicarea momentului
lansarii ordinului de vanzare sau cumparare - ordin fundamentat, de altfel, pe previziunile referitoare
la risc si rentabilitate.
Activitatea tehnicianului se orienteaza in doua directii:
 sa identifice tendinta
 sa determine sfarsitul trend-ului, momentul cand preturile incep sa evolueze in directia opusa
acestuia.
Page 49
Aspectul esential consta in a identifica si a face distinctie intre "intoarcerile" si "rasturnarile"

din cadrul trend-ului si schimbarile, modificarile trend-ului insusi. Aceasta problema este critica,
atata vreme cat modificarile preturilor nu se fac intr-o maniera "lina" si neintrerupta.
Tehnicienii privesc modificarile preturilor si semnificatia lor prin prisma statisticilor
referitoare la pret si volum. Acesti indicatori ajuta la cuantificarea si masurarea relatiilor pret-volum
si cerere-oferta atat pentru ansamblul pietei, cat si pentru actiunile individuale. Analiza tehnica se
bazeaza rareori pe un singur indicator, nici unul nedovedindu-se infailibil, ci acorda credit utilizarii
unui grup de indicatori agregati.
5.1 Introducere in Indicatori Tehnici si Oscilatori
Introducere
Acest capitol are scopul de a introduce conceptul de indicator tehnic si de a explica cum se
foloseste in cadrul analizei tehnice. Se va face diferenta dintre indicatorii care urmaresc si cei care
anticipeaza pretul, fiecare cu avantajele si dezavantajele lor. O mare parte a indicatorilor sunt sub
forma de oscilatori. Se va explica cum trebuie interpretat un oscilator si cum se obtine acesta.
Exemplele prezentate au scopul de a sublinia anumite idei si cazuri prezentate. Exemplele folosesc
graficele de la BVB, studiul de caz Antibiotice Iasi si sunt preluate de pe infoBURSIER.
Ce este un Indicator Tehnic?

Un indicator tehnic reprezinta o serie de date care sunt obtinute prin aplicarea unei formule
(ecuatii) asupra pretului unei actiuni. La calculul indicatorului se pot folosi oricare din valorile de
deschidere, inchidere, minime, maxime , volum. Unii indicatori folosesc doar o parte din aceste
valori iar altii le folosesc pe toate. Toti indicatorii folosesc valori din mai multe zile de
tranzactionare. De obicei numarul de zile pe care le folosesc este introdus ca parametru. Unii
indicatori se afiseaza suprapus peste graficul de pret iar altii se afiseaza intr-un grafic separat. O
formula de calcul pentru un indicator are ca rezultat o valoare pentru o anumita zi.
De exemplu, media pretului de inchidere pentru 3 zile consecutive este
(2.1+2.2+2.2)/3=2.16. Totusi o singura valoare nu ne ofera prea multa informatie si nici nu
formeaza un indicator. Mai utile sunt o serie de astfel de valori pentru o anumita perioada de timp.
Un grafic obtinut cu aceste valori e mult mai util.
Ce ne ofera un Indicator Tehnic?

Un indicator tehnic ofera o alta perspectiva in analiza pretului unei actiuni. Unii indicatori
cum ar fi mediile mobile se obtin cu formule simple si usor de inteles. Alti indicatori , ca de
exemplu Stochastic, au formule complicate si mai dificil de inteles. Dar indiferent de complexitatea
formulei de calcul, indicatorul are scopul de a aduce o noua abordare in studiul evolutiei uni pret.
De ce se folosesc indicatorii?
In general indicatorii au 3 tipuri de functii: de alerta, de confirmare si de anticipare.
 Un indicator se poate folosi ca o alerta. Daca ne stabilim un nivel de suport si constatam ca

media a trecut sub acest nivel atunci putem spune ca alerta e de aparitie a unui trend in jos al
Page 50
pretului. Sau daca de exemplu observam o divergenta pozitiva in crestere atunci e o alerta ca
s-ar putea forma un trend ascendent.
 Indicatorii pot fi folosit ca o confimare a altor indicatori/oscilatori. Daca 2 sau mai multi
indicatori arata acelasi lucru atunci e o mare probabilitate ca acel lucru sa fie adevarat.
 Unii indicatori pot fi folositi pentru a anticipa o posibila viitoare evolutie.
5.2 Pragurile de Suport si de Rezistenta
Pragurile de Suport si de Rezistenta reprezinta valorile la care se intalneste oferta cu cererea.

In general pe o piata libera pretul e supus fluctuatiilor (variatiilor) datorita luptei continue intre
cerere si oferta. Vanzatorii care reprezinta oferta au tot interesul de a vinde la un pret mare. Pe de
alta parte cumparatorii, care reprezinta cererea, sunt interesati de un pret mic de achizitie. Astfel,
daca una din parti (cerere sau oferta) e mai puternica se produce o variatie de de pret. Exista doua
denumiri pentru momentele de dezechilibru din piata. Astfel daca pretul e pe un trend crescator se
mai spune ca e "bull" (bull=taur in engleza). Pentru un pret in scadere se mai foloseste expresia
"bear" (bear=urs in engleza). Cand cererea si oferta sunt relativ comparabile ca putere se spune ca
pretul (piata) este in echilibru. In aceste situatii apare notiunea de suport si cea de rezistenta.
Pragul Suport
Nivelul de Suport (simplificat Suportul) este valoara la care cererea e suficient de puternica
pentru a opri pretul din trendul de scadere. In mod logic, in momentul in care pretul a scazut
suficient de mult tot mai multi cumparatori vor profita de situatie si vor incerca sa cumpere actiunea
la un pret pe care ei il considera mic. De asemenea cand vanzatorii vad ca pretul nu mai scade nu se
mai grabesc sa vanda.
Iata un exemplu grafic in imaginea de mai jos:
Figura 12
Page 51
Se poate observa ca de cate ori pretul ajunge la pragul de suport apare o crestere cauzata de
cumparatorii ce cred ca actiunea e suficient de ieftina. Se poate intampla ca uneori pragul de suport
sa fie trecut dar de fiecare data pretul creste din nou. Trecerea sub valoarea de suport poate apare
datorita disponibilitatii vanzatorilor de a vinde mai ieftin. De obicei cumparatorii sunt cei avantajati
intr-o astfel de situatie ei avand interes ca pretul sa fie cat mai mic.
Unde se stabileste Suportul?
In mod uzual nivelul de suport este la o valoare inferioara pretului si se traseaza grafic ca o
linie orizontala ce uneste minimele de pret. Cum analiza tehnica nu e o stiinta exacta, uneori e dificil
de gasit un nivel de suport. De multe ori o succesiune de minime pot fi la valori diferite. Pe o piata
volativa e posibil ca uneori pretul sa scada brusc sub suport si sa isi revina la fel de brusc. De aceea
unii considera nu o linie de suport ci o zona de suport.
Pragul de Rezistenta
Nivelul de Rezistenta este valoara la care oferta e suficient de puternica pentru a opri pretul
din trendul de crestere. In mod logic, in momentul in care pretul a crescut suficient de mult tot mai
multi vanzatori vor profita de situatie si vor incerca sa vanda actiunea la un pret pe care ei il
considera mare. De asemenea cand cumparatorii vad ca pretul nu mai creste nu se mai grabesc sa
cumpere.
Iata un exemplu grafic in imaginea de mai jos:
Figura 13
Se poate observa ca, de cate ori pretul ajunge la pragul de rezistenta, apare o scadere cauzata
de vanzatorii ce cred ca actiunea e prea scumpa. Unii isi marcheaza profitul. Se poate intampla ca
uneori pragul de rezistenta sa fie trecut dar de fiecare data pretul scade sub prag. Trecerea peste
valoarea de rezistenta poate apare datorita disponibilitatii cumparatorilor de a cumpara mai scump.
Page 52
De obicei vanzatorii sunt cei avantajati intr-o astfel de situatie ei avand interes ca pretul sa fie cat
mai mare.
Unde se stabileste Rezistenta?
In mod uzual nivelul de suport este la o valoare superiora pretului si se traseaza grafic ca o
linie orizontala ce uneste maximele de pret. Uneori e dificil de gasit un nivel de rezistenta. De multe
ori o succesiune de maxime pot fi la valori diferite. Pe o piata volativa e posibil ca uneori pretul sa
creasca brusc peste nivelul de rezistenta si sa isi revina la fel de brusc. De aceea unii folosesc o zona
de rezistenta si nu o simpla linie.
Identificarea pragurilor de Suport si de Rezistenta
Pragurile de Suport si de Rezistenta se considera de multe ori ca o pereche de elemente

foarte utile in analiza tehnica. Ele sunt ca doua imagini in oglinda si de obicei au caracteristici
asemanatoare.
Minime si maxime
In general, minimele si maximele de pret pe o anumita perioada formeaza liniile de suport si

respectiv de rezistenta. De multe ori cand piata e in echilibru pretul are fluctuatii intre suport si
rezistenta. Unii folosesc aceste praguri pentru a-si stabili momentele optime de cumparare/vanzare.
Cand piata este in echilibru si pretul variaza intre rezistenta si suport se spune ca piata e in "range"
(range=gama in engleza). Cand pretul trece de un prag exista posibilitatea ca sa se formeze un trend.
Unii monitorizeaza astfel de momente si le considera momente optime de vanzare/cumparare. E
recomandabil ca aparitia unui trend sa fie confirmata si de alti indicatori pentru a ne asigura ca nu e
doar o trecere intamplatoare peste linia de prag.
Suport = Rezistenta
Se poate ca uneori pragul de Suport sa devinevina unul de rezistenta sau viceversa. De

exemplu dupa ce pretul a penetrat pragul de rezistenta nu are suficienta putere pentru a dezvolta un
trend si fostul prag de rezistenta devine prag de suport.
Zonele de Suport si Rezistenta
Pentru ca analiza tehnica nu e o stiinta exacta e necesar uneori sa fie definite nu doar niste
linii de suport/rezistenta ci niste zone. Fiecare actiune are caracteristici proprii. Uneori sunt mai utile
liniile alteori zonele. O zona este de fapt o multitudine de linii (de suport sau rezistenta) si are o
anumita grosime. Cu cat e mai subtire zona cu atat avem un nivel mai precis pentru
suport/rezistenta.
5.3 Mediile Mobile (SMA, EMA)
Introducere
Page 53
Mediile mobile sunt printre cele mai utilizate in analiza tehnica. Asta si din cauza ca sunt
foarte usor de inteles de publicul larg. Aceste medii au rolul de a elimina fluctuatiile zilnice ale
pretului unei actiuni cu scopul de a indentifica mai usor un trend. De asemenea, mediile mobile sunt
folosite si la constructia altor indicatori tehnici.
Cele mai utilizate medii mobile sunt SMA si EMA.
 SMA este prescurtarea de la “Simple Moving Average” (din engleza) si se traduce prin
“Media Mobila Simpla”.
 EMA este prescurtarea de la “Exponential Moving Average” (din engleza) si se traduce prin
“Media Mobila Exponentiala”.
Media Mobila Simpla (SMA)
Media mobila simpla se obtine prin calcularea mediei aritmetice a pretului unei actiuni pe un
anumit numar de zile. Ca valoare a pretului pentru o anumita zi se ia, de obicei, pretul de inchidere.
De exemplu SMA pe 5 zile se calculeaza prin adunarea valorilor de inchidere pentru 5 zile
consecutive fata de data la care se calculeaza SMA (inclusiv ziua curenta!!). Rezultatul se imparte
apoi la 5.
Iata un exemplu simplu: de luni pana vineri pretul de inchidere al unei actiuni a fost 2.12 ,
2.13, 2.14, 2.14 si 2.14. Deci media SMA5 pentru ziua de vineri este:
(2.12+2.13+2.14+2.14+2.14)/5=2.134. Pentru SMA5 pentru ziua urmatoare (luni) se iau in calcul
valorile de marti pana luni inclusiv. Si tot asa mai departe. Se observa ca nu se iau in calcul zilele de
week-end. Zilele de sambeta si duminica nu se afiseaza si nici nu se iau in calcul in nici un grafic
sau indicator.
Figura 14
Page 54
In exemplul de mai sus avem cu linie neagra pretul de inchidere pentru ATB (Antibiotice
Iasi). Cu linie verde este trasta media mobila simpla la 10 zile (SMA-10). Se observa cum media e
mult mai neteda decat valoarea pretului care are fluctuatii destul de mari. De asemenea e de observat
faptul ca media urmareste cu o oarecare intarziere valoarea pretului , intarziere ce este data de
numarul de zile pe care se calculeaza SMA. Aceasta intarziere face ca toate mediile mobile sa fie
indicatori de urmarire si sa fie intotdeauna in urma miscarii pretului. De abia la cateva zile
dupa ce a aparut miscarea de pret se poate vedea efectul ei pe media mobila. Pentru un trend
scazator pretul este sub medie iar pentru un trend crescator pretul este peste medie.
Deoarece este un indicator de urmarire rezulta ca media mobila este utila doar cand pretul se
afla pe un trend. De aceea se mai numeste si indicator de trend. Nu se recomanda folosirea nici unui
tip de medie mobila cand pretul variaza intre suport si rezistenta.
Media Mobila Exponentiala (EMA)
Media mobila exponentiala seamana cu SMA doar ca ultimua valoare are o pondere mai
mare in calculul EMA. Media mobila exponentiala a aparut ca urmare a incercarii de a indeparta
dezavantajul major al SMA, si anume intarzirea. Astfel EMA e mai “aproape” de miscarea pretului.
In calculul EMA intervine un coficient numit si coeficient de ponderare care se inmulteste cu
valoarea pentru ziua curenta. Efectul este ca daca perioada pentru EMA e din ce in ce mai mica
atunci si ponderea ultimei valori a pretului este tot mai mare. De exemplu pentru un EMA pe 10 zile
ponderea ultimei valori e de 18.18% iar pentru un EMA de 20 zile ponderea este de 9.52%.
Cum se calculeaza Media Mobila Exponentiala (EMA)
EMA poate fi specificat in doua feluri:
 EMA pe baza de procent

 si EMA pe baza de perioada.
Ema pe baza de procent are ca parametru un procent iar EMA pe baza de perioada are ca
parametru de intrare doar numarul de zile pe care se calculeaza EMA.
Formula generala de calcul pentru EMA este:
EMA(azi)=((Pret(azi)-EMA(ieri))x Multiplicator)+EMA(ieri)
unde:
a)Multiplicator este o valoare in procente pentru EMA pe baza de procent,

b)Multiplicator este 2/(1+N) unde N este numarul de zile, pentru EMA pe baza de perioada,
De exemplu pentru EMA pe 10 zile multiplicatorul (numit si coeficient de ponderare) se calculeaza

astfel:
Page 55
Asta inseamna ca un multiplicator de 0.1818 la un EMA pe perioada este exhivalent cu un

multiplicator de 18.18% pentru EMA pe baza de procent.
Figura 15
In graficul de mai sus avem aceiasi situatie ca la SMA doar ca acum EMA e cu culoare
albastra. Se observa ca de data ceasta nu mai avel o linie atat de domoala, ea tinzand sa urmeze mai
indeaproape miscarea pretului. Cu cat perioada de calcul pentru EMA e mai mica cu atat EMA va
urmari mai precis variatiile pretului.
SMA fata in fata cu EMA
Aparent diferentele dintre SMA si EMA sunt minore. Cu toate astea sunt diferente. Le vom
detalia in cele ce urmeaza. Din cele doua exemple prezentate anterior se poate observa ca EMA e
mai aproape de pret. Daca pretul are o miscare brusca atunci EMA se modifica mai repede decat o
face SMA, in mod special daca se aleg perioade scurte pentru mediile mobile.
Iata un exemplu practic pe un caz real. Pentru emitentul Antibiotice Iasi (ATB) mediile SMA
si EMA folosesc o perioada de 30 zile. Cu albastru este SMA, iar rosu este culoarea pentru EMA.
Cu sageti albastre sunt marcate punctele de intersectie ale celor doua medii mobile.
Se observa ca EMA urmeaza pretul mai indeaproape decat SMA. Mai mult trendul este
imediat urmat de EMA pe cand SMA se misca prea greoi. De exemplu, pentru luna Martie 2006 se
observa cum SMA e pe scadere desi pretul incepuse deja sa urce. Doar EMA a urmat noul trend
ascendent. SMA a inceput sa creasca de abia cand pretul ajunsese deja la un maxim.
Page 56
Figura 16
Care medie mobila e mai buna?
A alege sa folosim EMA sau SMA este o decizie ce trebuie luata in functie de tipul de
investitor si de preferintele personala. Alegerea e de fapt subiectiva. SMA are o intarziere fata de
miscarea pretului dar are avantajul ca nu ne da semnale false. In imaginea anterioara se observa
cum, la mijlocul lunii Noiembrie 2005, EMA a aratat ca se formeaza un trend pe cand SMA si-a
continuat stagnarea. Trendul a fost prea mic ca intensitate si s-a terminat repede. Unii investitori pot
alege un risc mai ridicat si pot folosi EMA pe o perioada mica. Astfel se identifica si trendurile mici.
Alti investitori, ce au un orizont de timp mai mare pentru investitia lor, aleg SMA deoarece da gres
foarte rar si urmeaza doar trendurile mari. De asemenea, numarul de zile pe care se face media este
important. Cu cat perioada de timp e mai mare, cu atat riscul scade, dar scade si castigul. In final,
totul se rezuma la alegerea subiectiva a investitorului. Daca isi asuma un risc mai mare in speranta
ca va castiga mai mult atunci alege EMA pe perioade mici. Daca nu vrea sa riste prea mult alege
SMA pe perioade mai mari, dar in acest caz trebuie sa se astepte la profituri mai mici si la o durata
mai mare de timp.
Mai exista un risc pentru cei ce aleg perioadele mici. Daca investitorul foloseste perioade
foarte mici de timp se poate ca numarul tranzactiilor sa fie mare si, desi castiga, sa plateasca
comisioane mari la broker. Trebuie tinut cont si de faptul ca in Romania comisionul brokerului e
foarte mare fata de ceea ce se practica in USA sau Europa. La o tranzactie comisionul e, in medie de
1-1.5%, si e cu atat mai mare cu cat valoarea tranzactionata e mai mica. Rezulta deci ca, pentru o
cumparare si o vanzare, doar comisionul poate ajunge in jur la 3% din suma tranzactionata. Daca
investitorul nu are un profit la acea tranzactie de minim 4% atunci nu mai are rost sa mai faca
Page 57
tranzactia. Al doilea mare risc e ca, folosind perioade mici, sa obtinem semnale false sau trenduri
foarte mici cu un profit mic sau chiar deloc.
Concluzia e ca alegerea unei medii mobile se face in functie de profilul investitorului, de cat
de mult risc isi asuma si e o alegere subiectiva. Experienta are un rol important. E bine ca inainte de
a investi o incredere mare intr-o medie mobila si, in general, in orice indicator, sa testam
comportamentul pe evolutiile anterioare ale pretului. Asa ne vom da seama care indicator a fost mai
aproape de adevar.
Cum folosim mediile mobile?
Mediile mobile au mai multe utilizari dar in mod special sunt folosite la:
 Identificarea si confirmarea unui trend
 Identificarea si confirmarea nivelelor de Suport si Rezistenta
Identificarea si confirmarea unui trend
Sunt trei metode de a identifica un trend. Se iau in considerare mediile mobile si se observa:
directia, locatia si intersectia. Toate aceste vor fi descrise in detaliu mai jos.
Prima metoda de identificarea a unui trend are la baza identificarea directiei mediei mobile. Se
considera astfel ca daca media mobila creste atunci si trendul este crescator. Daca in schimb media
mobila scade atunci si trendul e scazator. Pentru acesta identificare nu trebuiesc cunostinte speciale
ci e de ajuns sa ne uitam cateva secunde la o medie mobila. Atentie insa la perioada pe care se
calculeaza media mobila. Cu cat media e pe o perioada mai mare cu atat trendul e mai mare. Nu se
recomanda folosirea perioadelor mici mai ales la actiunile cu o volatilitate mare a pretului deoarece
vor genera o multime de semnale false.
Figura 17
Page 58
De asemenea nu trebuiesc luate in consideratie nici miscarile slabe ale mediei. Daca de
exemplu media are o forma aproape orizontala nu trebuie sa o consideram ca ne indica vreo-un
trend. In acest caz se considera ca e o perioada de stagnare si trebuie sa asteptam aparitia unui trend
abia atunci cand taria miscatii e destul de mare. Pentru a scapa de situatiile de indecizie pusem folosi
mai multe perioade pentru mediile mobile. De exemplu pe un trend de un an de zile pot exista alte
mici trenduri de saptamani/luni.
In cazul analizei Antibiotice Iasi (ATB) se observa cum am identificat usor cateva momente
de BUY/SELL cu un simplu SMA pe 20 zile. Insa trebuie sa tinem cont si de volatilitatea mare a
emitentului si ca in aceste conditii e posibil ca nu toate semnalele sa fie corecte. De exemplu cel din
Martie 2006 nu e.
A doua metoda de identificare a trendului este de a stabili locatia pretului fata de media
mobila. Daca pretul e peste media mobila atunci se considera ca avem un trend ascendent. Similar
pentru trendul scazator. Insa aceasta metoda mai e folosita si in confirmarea unui trend sau
identificarea terminarii unui trend. Aceste detalii vor fi trezentate mai jos. In cazul ATB se observa
cum din Iulie pana in Martie pretul a fost (aproape) tot timpul peste media mobile. De abia in Martie
2006 a trecut sub SMA ceea ce inseamna ca s-a terminat trendul inceput in Iulie 2005 si a inceput un
posibil trend descendent.
Figura 18
A treia metoda consta din identificarea punctelor de intersectie a doua medii mobile. In
general se alege acelasi tip de medie mobile si difera doar perioada. Daca media cu perioada mica
trece peste media cu perioada mare se considera ca avem un trend ascendent. Daca, in schimb, avem
Page 59
o trecere a mediei cu perioada mica sub media cu perioada mare atunci se considera ca trendul e
scazator. Iata un exemplu:
Figura 19
Se observa ca daca alegem cu atentie media si perioada putem obtine cateva tranzactii
profitabile. Cu toate aste se observa in lunile Nov 2005 - Ian 2006 o indecizie datorata intersectiilor
repetate a celor doua medii si ale pretului.
Nivele de Suport/Rezistenta
O alta utilizare a mediilor mobile este identificarea nivelelor de Suport si de Rezistenta. In

general se foloseste o singura medie mobila si se alege o perioada. Alegerea perioadei de timp
pentru media mobila se face astfel incat media sa joace rolul unei linii de suport/rezistenta pentru un
anumit trend. Asadar metoda se aplica doar la trendurile masi si confirmate. Pentru un trend
ascendent alegem perioada pentru care media mobila atinge minimele de pe acel trend. Astfel
obtinem o medie de suport pentru acel trend. Pentru un trend descendent alegem perioada pentru
care media mobila atinge maximele de pe acel trend. Astfel obtinem o medie de rezistenta pentru
acel trend. Noile medii obtinute astfel joaca acelasi rol cu liniile drepte de suport/rezistenta. Au insa
avantajul ca urmaresc mai precis trendul si avem o avertizare timpurie pentru momentul cand
trendul se termina.
Page 60
Figura 20
Se observa cum pretul a testat de doua ori suportul, la inceputul lui Septembrie 2005 si la
inceputul lui Noiembrie 2005. Dar deoarece media a urmat mai indeaproape pretul semnalul de
SELL generat de medie e mai profitabil decat cel generat de linia de suport.
Concluzii:
Mediile mobile sunt foarte utile atunci cand vrem sa analizam un trend. Deoarece sunt foarte
usor de inteles multi investitori cu experienta le pot estima direct mental. Cu toate astea se
recomanda desenarea lor peste graficul de pret pentru a evita eventualele greseli. Mediile mobile se
folosesc intotdeauna impreuna cu alti indicatori pentru a avea confirmarea celor constatate. La
analizaunui trend se foloseste ADX care impreuna cu mediile mobile pot da informatii foarte
credibile despre un trend. Nu se recomanda folosirea nediilor mobile cand pretul nu e pe un trend. O
posibila solutie ar fi si in acest caz dar riscul e foarte mare (EMA cu perioade mici).
Deoarece fac parte din categoria indicatorilor cu urmarire nu vom putea niciodata gasi, cu
mediile mobile, momentele exacte in care un pret are un minim sau un maxim. Multi folosesc
mediile mobile pe indicii bursieri pentru a avea o vedere de ansamblu asupra pietei.
5.4 Benzile Bollinger (arata volatilitatea unei actiuni)
Introducere
Benzile Bollinger (create de John Bollinger) sunt un indicator ce permite investitorului sa

analizeze volatilitatea si valorile relative de pret pentru o actiune. In mod uzual Benzile Bollinger se
Page 61
prescurteaza cu “BB”. Indicatorul se deseneaza prin suprapunere peste graficul de pret si este format
din trei elemente:
 O medie mobila simpla (SMA) in mijloc

 O banda superioara formata din SMA plus doua deviatii standard
 O banda inferioara formata din SMA minus doua deviatii standard
Deviatia standard e un parametru statistic ce este folosit pentru a afla volatilitatea. Folosirea
deviatiei standard ne asigura o variatie foarte rapida a benzilor la miscarile bruste ale pretului. Cu
cat pretul pretul are o volatilitate mai mare cu atat benzile Bollinger vor fi mai late.
Alegerea perioadei pentru BB
John Bollinger recomanda folosirea BB cu o perioada de 20 zile si doua deviatii standard.

Aceastea sunt si valorile implicite utilizate de infoBURSIER.ro. Insa utilizatorul isi poate alege o
perioada diferita. De fapt alegerea perioadei pentru BB seface pe considerentul ca trebuie gasita o
combinatie optima pentru o anumita actiune. Gasirea combinatiei optime se face prin incercari
succesive.
In mod normal dupa o miscare foarte brusca a pretului se poate ca pretul sa iasa in afara
benzilor.
Daca insa acest lucru se intampla prea des inseamna ca trebuie sa alegem o perioada mai
mare pentru BB. Daca pretul nu atinge decat foarte rar marginile benzilor atunci putem alege o
perioada mai mica. Varianta optima ar fi ca pretul sa atinga din cand in cand marginile BB dar nu sa
le depaseasca de prea multe ori. Aceasta a fost metoda vizuala, intuitiva. Unii insa folosesc o metoda
mai precisa. Si anume, se stabileste trendul, se cauta macar doua puncte de extrem si se alege
perioada BB pentru care marginile BB ating punctele de extrem. De exemplu pentru un trend
crescator se aleg cel putin doua puncte de maxim local si se alege perioada BB astfel ca punctele de
maxim sa atinga marginea superioara a BB. Daca urmatoarele maxime trec in afara BB atunci
inseamna ca trebuie sa marim perioada pentru BB. In acest caz banda inferioara a BB joaca rol de
banda de suport iar banda superioara are rol de banda de rezistenta. Situatia e similara si pentru
trendul scazator.
Cum se foloseste BB?
Benzile Bolliger au rolul principal de a ne arata volatilitatea unei actiuni. Insa impreuna cu
alti indicatori poate fi folosita in luara unor decizii. Iata cateva moduri simple de generare de
semnale de vanzare/cumparare. Semnal de cumparare (BUY)
Semnalul apare la inceputul unui trend ascendent si se bazeaza pe felul cum se misca pretul
in interiorul benzii Bollinger. Se cauta un sfarsit de trend descendent si se urmareste aparitia a doua
minime cu divergenta pozitiva (minile ce ajung pe banda inferioara a BB sau in apropierea ei). Apoi
se asteapta pana cand pretul trece peste linia mediana a BB (adica peste linia de SMA) si daca pretul
se mentine pe trend crescator atunci e semn ca putem cumpara. Atentie la faptul ca trebuie sa avem
si confirmarea altor indicatori
Semnal de vanzare (SELL)
Page 62
Semnalul apare la sfarsitul unui trend ascendent si se bazeaza pe gasirea a doua puncte de
maxim local. Daca dupa aceste doua maxime pretul coboara sub si sta sub linia mediana a BB atunci
inseamna ca avem un posibil semnal de vanzare. Trebuie insa sa cautam confirmari si din partea
altor indicatori.
Benzile Bollinger se folosesc de asemenea si pentru a estima aparitia viitoare a unor miscari
bruste. Din pacate aceasta metoda nu ne da nici un indiciu despre directia vitorului trend si nici
despre cat va fi de mare. Insa daca folosim si alti indicatori atunci BB are un rol important pentru ca
ne ajuta sa alegem momentul optim de a intra/iesi de pe o actiune. Metoda consta in cautarea
momentelor in care BB este foarte ingusta. Cand BB este foarte ingusta (subtire) inseamna ca avem
o volatilitate foarte scazuta. De obicei acesta situatie apare inaintea aparitiei unui trend. Cautarea
acestor momente se face vizual.
Figura 21
Pe exemplul de mai sus se vede cum primele 3 zone de volatilitate scazuta (BB ingust) au
aparut inaintea unor trenduri ascendente. Insa cel de-al 4-lea moment de volatilitate redusa a anuntat
un trend negativ. Insa datorita faptului ca pretul a fost in urcare aparend ar fi urmat un trend pozitiv.
Insa n-a fost asa. Iata de ce trebuie intotdeauna sa folosim confirmarea altor indicatori. BB ne spune
doar ca va apare un trend dar nu ne spune directia trendului.
Concluzii
Benzile Bollinger ne arata volatilitatea unei actiuni. Cu cat benzile sunt mai late cu atat
volatilitatea e mai mare. De asemenea faptul ca BB se ingusteaza foarte mult e un semna ca in
Page 63
curand va apare un trend. Insa BB nu ne poate spune directia sau intensitatea trendului. De aceea se
recomanda ca in analiza tehnica BB sa fie folosit impreuna cu alti indicatori. Folosirea corecta a BB vine
odata cu experienta si in general tine de subiectivitatea investitorului. De asemena trebuie tinut cont si de
alegerea unei perioade optime pentru calculul BB. Atentie insa la faptul ca daca pretul atinge banda
superioara sau inferioara nu insemna neaparat ca se genereaza un semnal.
5.5 Indicatorul MACD (Moving Average Convergence/Divergence) -

Medie Mobila Convergenta/Divergenta (unul dintre cei mai utilizati
indicatori AT)
Introducere
MACD este indicatorul cel mai utilizat in analiza tehnica. Aceasta deoarece este foarte usor
de inteles si folosit de investitori. MACD este prescurtarea din engleza de la “Moving Average
Convergence/Divergence” si a fost creat de Gerald Appel. Dupa cum spune si numele, MACD
foloseste mediile mobile. MACD are doua caracteristici ce deriva din cele doua componente de baza
ale sale. Astfel, MACD imbina indicatorul de urmarire cu cel de anticipare. Componenta de
“urmarire” (temporizare, “lagging”) este data de faptul ca se folosesc mediile mobile exponentiale.
Componenta de “anticipare” este data de faptul ca in formula MACD apare diferenta intre doua
medii mobile. Ceva similar este si la indicatorii de momentum (impuls). Astfel prin diferenta se
obtine MACD ce este de fapt un oscilator cu linie centrala (pe 0) dar care nu are limite in plus sau
minus.
Cum se calculeaza MACD?
MACD are 3 parametri la intrare. In mod uzual se utilizeaza notatiile 12/26 MACD sau
MACD(26,12,9) sau alte variatiuni. Ideea de baza e ca sunt prezente 3 numere ce reprezinta
perioade (zile) pentru cele 3 EMA ce intra in componenta MACD. Astfel, MACD este rezultatul
diferentei dintre EMA(26) si EMA(12). MACD=EMA(26)-EMA(12).
Atentie la faptul ca MACD se obtine intotdeauna prin scaderea EMA cu perioada mica din
EMA cu perioada mare si nu invers. Ca linie de semnal se foloseste cea de-a treia EMA care are ca
perioada cel mai mic numar din cele trei. In cazul de fata 9. In graficele de pe infoBURSIER.ro linia
de semnal este de culoare rosu-mov si valoarea ei este prezentata astfel: “EXP(9):____” .
Pe langa cele doua linii prezentate anterior pe grafice mai sunt si linii verticale de culoare
verde ce reprezinta histograma MACD. Aceasta histograma se obtine prin diferenta intre MACD si
EMA(9).
Cei trei parametri ai MACD au valorile implicite 26, 12 si 9. Utilizatorul ii poate schimba
dupa dorinta. Se recomanda folosrea unor perioade mici pentru actiunile cu fluctuatii mari si a unor
perioade mari penru actiunile cu variatii mici. Combinatia 26, 12, 9 considerata de multi ca fiind
optima pentru majoritatea actiunilor.
Ce arata MACD?
MACD este folosit pentru generarea de semnal de tip BUY (cumparare) si SELL (vanzare).
Se folosesc pentru aceasta intersectiile dintre MACD si EMA(9), intersectia MACD cu linia de la 0,
Page 64
trecerea histogramei prin 0 precum si divergenta MACD. Astfel, MACD este mai mare ca 0 cand
EMA(12) e mai mare decat EMA(26). Cand EMA(12) are valori mai mici decat EMA(26) atunci si
MACD va avea valori negative. Daca MACD trece de la valori pozitive la valori negative (adica
trece sub linia de la 0) se considera a avem un posibil semnalde tip SELL (“bearish”). Similar daca
MACD trece deasupra liniei 0 se considera ca avem un posibil semnal BUY (“bullish”). Am
precizat ca e semnal “posibil” deoarece avem nevoie de confimare din partea altor indicatori.
Semnale se pot obtine si prin gasira momentelor in care MACd se intersecteaza cu EMA(9). Astfel ,
daca EMA(9) trece deasupra MACD se considera ca e SELL (“bearish”) iar daca EMA(9) trece sub
MACD atunci e BUY (“bullish”). Trebuie observat aici ca, atunci cand MACD este mai mare ca
EMA(9) inseamna ca si histograma MACD are valori peste 0. Iar daca MACD este mai mica decat
EMA(9) atunci si histograma are valori sub 0. Tocmai acesta e scopul desenarii histogramei, si
anume, observarea usoara a acestor momente. La MACD se mai observa si divergenta pozitiva sau
negativa fata de graficul pretului. Si aceste semnale sunt utile pentru investitori.
Figura 22
In exemplul de mai sus se observa cateva situatii tipice. Astfel, la inceputul lunii Noiembrie
2005 se observa cum MACD a trecut deasupra EMA(9). Histograma a devenit pozitiva ceea ce
anunta un semnal BUY. E adevarat ca trendul negativ era inca puternic si probabil majoritatea ar fi
crezut ca e un semnal fals. Faptul ca intradevar avem un trend pozitiv e confirmat de trecerea
MACD peste linia de 0 la sfarsitul lui Noiembrie (prima sageata rosie). Apoi la mijlocul lui
Page 65
Decembrie histograma coboara usor sub zero dar trendul nu se inverseaza ci o doar o consolidare.
La inceputul lui 2006 trendul puternic revine dar e foarte scurt deoarece la inceputul lui Februarie
apare deja o trecere scurta a histogramei sub zero si in plus apare si o divergenta negativa.
Divergenta semnaleaza faptul ca trendul pe termen mediu se va inversa in curand. Apoi la mijlocul
lui Martie MACD ia valori negative confirmand trendul descendent.
Scaderea pare a se termina la mijlocul lui Aprilie cand histograma trece din nou la valori
pozitive. Pe acest caz descris anterior se pot observa cateva aspecte importante. Si anume,nu exista o
corelatie intre intersectia MACD cu EMA(9) si intersectia MACD cu linia 0. Aceste doua
evenimente pot apare impreuna sau separat. Faptul ca cele doua evenimente se confirma reciproc
inseamna ca putem avea mai mare incredere in ceea ce arata ele. In plus in cazul in care pretul nu e
pe un puternic trend este posibil ca intersectia dintre MACD si EMA(9) sa apara frecvent si astfel sa
obtinem o multitudine de false semnale.
Semnale Bullish (BUY) obtinute cu MACD
Cu MACD se pot obtine semnale de tip BUY (“bullish”) prin:
1. Divergenta pozitiva
2. MACD trece peste EMA(9) (“Bullish moving average crossover”)
3. MACD trece peste linia centrala de la 0 (“Bullish centerline crossover”)
 Divergenta positiva apare cand MACD creste in timp ce pretul scade. Acest fapt se
interpreteaza ca o posibila viitoare schimbare de trend.
 MACD trece peste EMA(9). Aceasta insemna ca histograma devine pozitiva. Se genereaza
astfel semnale de BUY dar nu putem avea tot timpul incredere in ele. De multe ori apar
astfel de semnale la intervale de cateva zile. Nu le putem considera ca fiind viabile si reale
pentru ca daca am vinde si cumpara foarte des atunci am pierde o gramada de bani pe
comisioanele platite brokerului. Unii investitori se mai folosesc de un aspect al
histogramelor. Astfel asa cum MACD poate dorma o divergenta tot asa si o histograma poate
forma o divergenta. De obicei histograma se mai interpreteaza ca fiind intensitatea trendului.
Astfel putem observa ca atunci cand histograma scade in valoare absoluta trendul pe termen
scurt slabeste. Cei ce doresc sa maxmizeze profitul urmaresc acest aspect si cand observa ca
trendul slabeste se pregatesc sa actioneze. Un astfel de caz este prezentat in figura 23.
La sfarsitul lui Februarie si inceputul lui Martie se observa cum trendul negativ slabeste si
apare o divergenta pozitiva pe histograma MACD. Momentul optim de cumparare a fost la sfarsitul
lui Februarie dar si riscul era foarte mare deoarece nu aveam confimarea altor indicatori. Se observa
cum in luna Martie pretul a trecut desupra pragului de rezistenta de la 0.56 RON. Trecerea s-a facut
pe un volum mult mai mare fata de saptamanile anterioare ceea ce semnifica faptul ca trendul
pozitiv e puternic. Tot acum MACD trece peste linia centrala. Apoi spre sfarsitul lui Martie vedem
cum trendul pozitiv slabeste si histograma MACD scade lent spre 0. Observam ca momentele de
maxime de pe histograma corespund cu momentele optime de vanzare si de cumparare. Aceasta
tehnica de a obtine semnalele de BUY si SELL este foarte riscanta deoarece pot apare oricand
miscari neprevazute ale pretului si riscul pierderii unor sume de bani este major.
 MACD trece peste linia centrala de la 0. Aceste intersectari apar de obicei mult mai rar decat
cele de la punctul 2. Ele arata de obicei trendul pe termen lung.
Page 66
Figura 23
Semnale Bearish (SELL) obtinute cu MACD
Cu MACD se pot obtine semnale de tip SELL (“bearish”) prin metode similare cu ce s-a prezentat
anterior:
1. Divergenta negative
2. MACD trece sub EMA(9) (“Bearish moving average crossover”)
3. MACD trece sub linia centrala de la 0 (“Bearish centerline crossover”)
 Divergenta negativa apare cand MACD scade in timp ce pretul creste. Acest fapt se
interpreteaza ca o posibila viitoare schimbare de trend.
 MACD trece sub EMA(9). Situatia este similara cu ceea ce s-a prezentat la “MACD trece
peste EMA(9)”. Diferenta consta in faptul ca acum semnalul generat e de tip SELL si ca
totul e in oglinda.
 MACD trece sub linia centrala de la 0. Trecerea sub linia 0 este semnul ca trendul negativ e
pe termen mediu/lung.
Page 67
Semnale combinate
Semnalele ce se obtin cu MACD trebuiesc confirmate cu alti indicatori. Unii investitori

folosesc MACD si pentru generare si pentru confirmare. Astfel, daca avem o divergenta pozitiva si o
trecere a MACD peste linia centrala atunci putem avea o mai mare incredere ca un trend pozitiv se
formeaza. Ideea de baza consta in a gasi cat mai multe semnale ce sa se confirme unele pe altele. Cu
cat sunt mai multe cu atat putem avea o mai mare incredere in semnalele astfel generate.
Avantajele MACD
Primul avantaj ar fi ca MACD are o componenta ce arata trendul (indicator de urmarire) si o

componenta ce arata intensitatea (momentum, taria). In acest fel se combina avantajele celor doua
mari tipuri de indicatori. Astfel faptul ca putem fi avertizati din timp asupra viitoarelor posibile
miscari de pret este de maxima impotanta pentru orice investitor (vezi divergenta). Cei trei parametri
ai MACD pot fi ajustati pentru a optimiza momentele de aparitie a semnalelor.
Dezavantajele MACD
Cel mai mare dezavantaj este faptul ca MACD se calculeaza din medii mobile. Astfel vom
avea tot timpul o intarzierein gasirea momentelor optime de vanzare/cumparare. Un alt aspect este
faptul ca MACD nu trebuiesc folosite ca indicator de supravanzare/supracumparare. Trebuie
reamintit faptul ca MACD nu are limite pentru valorile sale. De aceea MACD are valori ce depind
de fiecareemitent in parte si nu se pot face comparatii intre emitenti pe baza MACD. O alta
problema e faptul ca MACD se calculeaza pe baza valorilor absolute ale mediilor si nu pe baza
procentelor. Astfel daca pe o perioada lunga de timp pretul unei actiuni a variat foarte mult nu se pot
face comparatii intre perioada in care pretul era mic fata de perioada cand pretul era mare.
5.6 Oscilatorul Stochastic
Introducere
Oscilatorul Stochastic a fost creat de George C. Lane la sfarsitul anilor 50. Oscilatorul
reprezinta o indicatie a intensitatii (tariei) unei schimbari/variatii de pret si arata raportul in care se
afla pretul de inchidere pentru ziua curenta fata de minimulsi maximul din perioada selectata. DAca
Oscilatorul Stochastic ajunge la valori mari inseamna ca avem o acumulare (cu presiune la
cumparare) iar daca ajunge la valori foarte mici atunci avem o distributie (presiune la vanzare).
Cum se calculeaza
Oscilatorul Stochastic are ca parametri de intrare doua numere. Unul reprezinta perioada de
timp pe care se face calculul (numarul de zile) si se noteaza cu %K iar celalalt e numarul de
perioade pentru filtrarea rezultatului si se noteaza cu %D. In sistemul implementat pe
infoBURSIER.ro linia verde reprezinta raportul dintre valoarea la zi si diferenta max-min.
Parametrul %K controleaza aceasta linie. Linia maronie este controlata de parametrul %D si
reprezinta media mobila simpla a liniei verzi. Ca valori implicite se foloseste %D=3 si %k=14.
Iata formula de calcul:
Page 68
Modul de interpretare este urmatorul. Daca de exemplu pentru %K obtinem un numar 23.34
aceasta inseamna ca valoarea de inchidere pentru ziua curenta este de 23.34% din diferenta
extremelor (maxim minus minim) din perioada selectata (%K). Bineinteles ca 0% inseamna ca
valoarea curenta e minimul perioadei alese iar daca Stochastic da 100 inseamna ca suntem pe un
maxim. Linia %D are rol de filtra valoarea lui %K si e o simpla media mobila. De asemenea, aceasta
linie serveste si ca linie de semnal (trigger).
Trebuie mentionat faptul ca Oscilatorul Stochastic poate fi de trei feluri: Slow, Fast si Full.
Pe acest site e implementata doar varianta Slow pentru ca are mai putine sanse de a genera semnale
false.
Cum se foloseste?
Daca Oscilatorul Stochastic ajunge sub linia de la 20 inseamna ca avem supra-vanzare, iar
daca ajunge peste 80 inseamna ca avem supra-cumparare. Totusi autorul acestui oscilator recomanda
ca sa se considere semnal in mod special parasirea zonelor de extrem (<20 sau >80) si asta
deoaarece pretul unei actiuni poate sa mai creasca mult pana trendul se opreste.
Semnale de cumparare/vanzare se mai pot genera si daca linia %K se intersecteaza cu %D.
Dezavantajul e ca aceste intersectii apar destul de des si multe astfel de semnale sunt false.
Se pare ca cel mai de incredere semnal generat este cel ce apare pe o divergenta. Astfel,
pentru un semnal de BUY trebuie sa asteptam sa se formeze o divergenta pozitiva cand Stochastic
este sub pragul de la 20 (sau in apropiere). De obicei aceste cresteri apar ca doua cocoase si apoi
apare trecerea hotarata peste linia de la 20. Abia acum e semnal de cumparare. Pentru semnalul de
vanzare cautarease face similar. Atentie insa la faptul ca trebuie ca cautam si confirmarea altor
indicatori!
Un exemplu (ATB)
Se observa cum pe fondul unui trend pozitiv apare o divergenta negativa. Exact la momentul
la care Stochastic coboara sib linia de la 80 apare o vanzare mare iar in acea zi pretul scade mult.
Apoi cand oscilatorul trece sub linia de la 50 apare di nou oscadere brusca de pret. E semnul ca
cineva a folosit analiza tehnica si a vandut masiv cand a observat ca trendul da semne sa devina
negativ.
Page 69
Figura 24
5.7 Indicatorul de Acumulare / Distributie (indicator ce tine cont de volumul

de tranzactionare)
Introducere
Acest indicator face parte din categoria acelora care iau in calcul si volumele zilnice de
tranzactionare. Trebuie tinut cont ca nu toti indicatorii iau in calcul si volumul de tranzactionare ci
doar valorile de pret (inchidere, deschidere, minim si maxim). De aceea indicatorul de
Acumulare/Distributie e mai special si destul de mult folosit de traderii/brokerii de pe pietele cu
experienta. Indicatorul pleaca de la premisa ca volumul precede pretul. Volumul (de tranzactionare)
reflecta numarul de actiuni tranzactionate. Acest numar de actiuni tranzactionate e o indicatie a
banilor transferati prin intermediul actiunilor emitentului. De multe ori o miscare a pretului e
anticipata de o crestere a volumului de actiuni transferate. Aceasta e ideea de baza din spatele
indicatorilor de volum. In literatura de limba engleza, sumele transferate prin actiuni se mai numesc
generic “money flow” (sau “volume flow”) iar indicatorii: “money flow indicators”. Indicatorii ce
Page 70
iau in calcul si volumul incearca de fapt sa anticipeze viitoara miscare a pretului pe baza corelatiilor
cu numarul de actiuni tranzactionate.
Indicatorul Acumulare/Distributie a fost creat de Marc Chaikin.
Modul de calcul
Pentru a intelege metodologia de calcul vom prezenta un mic istoric si modul cum s-a ajuns
la crearea acestui indicator.
In 1963, Joe Granville a creat indicatorul OBV("On Balance Volume") care a fost prima
incercare de a crea un indicator ce tine cont de volumul de tranzactionare. OBV este relativ simplu
si se calculeaza prin adunarea volumului daca pretul a crescut si scaderea lui daca pretul a scazut.
Linia OBV se compara cu graficul de pret si se cauta divergente sau alte confirmari pentru semnale.
Indicatorul de Acumulare/Distributie creat de Chaikin are o abordare putin diferita. Asa cum
am prezentat anterior, OBV se bazeaza pe valorile de inchidere ale pretului si daca inchiderea
curenta e mai mare decat inchiderea zile precedente atunci volumul se aduna. Chaikin nu tine cont
de variatia valorii de inchidere de la o zi la alta ci de ce face pretul intr-o anumita zi. Astfel se
calculeaza un numar (numit CLV) care reprezinta pozitia relativa a valorii de inchidere fata de
minimul si maximul acelei zile (sau perioade).
Valoarea CLV (prescurtarea de la “Close Location Value”) are valori intre 1 si -1 si ia

valoarea 0 daca inchiderea e la mijlocul distantei intre valoara minima si cea maxima.
Astfel sunt 5 combinatii de baza:
 CLV=1, daca valoarea de inchidere e aceeasi cu valoarea maxima

 CLV= intre 0 si 1, daca valoarea de inchidere e mai mica decat valoarea maxima dar mai
mare decat jumatatea
 CLV=0 , daca pretul de inchidere e exact la jumatatea distantei intre minim si maxim
 CLV= intre 0 si -1, daca valoarea de inchidere e mai mare decat valoarea minima dar mai
mica decat jumatatea
 CLV=-1, daca valoarea de inchidere e aceeasi cu valoarea minima
Valoarea CLV astfel obtinuta se inmulteste cu volumul si se adauga la suma totala pentru
valoarea indicatorului pe perioada selectata. E de mentionat ca intotdeauna valoarea de inceput a
indicatorului este 0 pentru orice perioada am selecta pentru afisare. Linia ce se afiseaza este suma
totala a tuturor produselor obtinute pentru fiecare zi.
Cum se foloseste indicatorul Acumulare/Distributie
Cu acest indicator se pot obtine semnale SELL/BUY la fel ca la orice alt indicator/oscilator.
De asemenea se foloseste adesea pentru confirmarea altor indicatori.
Semnele de tip BUY (cumparare)
Page 71
Semnalul de vanzare apare atunci cand indicatorul formeaza o divergenta pozitiva. Inseamna
ca tot mai multi bani sunt folositi pentru a cumpara actiuni. Atentie insa la divergentele pozitive
slabe sau prea mici. Cele mai de incredere sunt divergentele mari ca amplitudine si foarte abrupte
(sume imense pe perioade mici de timp). Se cauta indeosebi trendul si divergentele pe durate mari
de timp (cel putin cateva luni). Nu e un indicator pentru speculatori (timp scurt) ci pentru investitori
(timp mediu/mare).
Ca semnal de confirmare se foloseste pentru verificarea seriozitatea unei miscari de pret.
Astfel, daca pretul creste dar indicatorul sta sau scade inseamna ca acea crestere nu e credibila caci
se bazeaza pe volume mici de tranzactionare. In general daca volumul creste inseamna ca e o
confirmare de trend, indiferent daca trendul e in sus sau in jos! Daca de exemplu pretul a ajuns
aparent la un prag de rezistenta dar indicatorul Acumulare/Distributie e tot pe crestere e semn ca va
urma o strapungere a rezistentei si un nou trend pozitiv se va forma (adica e “presiune mare la
cumparare” cum spun analistii).
Semnele de tip SELL (vanzare)
Generarea de semnale SELL e oarecum echivalenta cu ceea ce s-a prezentat anterior. De

aceasta data se cauta divergenta negativa. Se identifica trendul pe termen lung (luni) si se compara
cu evolutia pretului. Divergentele negative mici sau slabe ca amplitudine trebuie privite cu
suspiciune caci pot fi semnale false.
Concluzii
Indicatorul Acumulare/Distributie este un mod de a estima cantitatea de bani investita intr-o

actiune. Ca indicator de volum ne arata presiunile pe care le fac investitorii. Un trend crescator
inseamna ca e prsiune la cumparare iar daca trendul e negativ inseamna ca vanzatorii domina piata.
Indicatorul se foloseste adesea pentru a verifica increderea pe care o putem acorda unei miscari de
pret (trend).
Un exemplu (ATB) (figura 25)
Am marcat pe grafic 3 momente importante. Cu 1 am notat cresterea si scadera brusca din

primavara anului 2005. Se observa ca desi pretul a crescut brusc totusi indicatorul nu a facut-o.
Rezulta deci ca acea crestere a fost speculativa si s-a facut pe volume mici. E ceea ce in limbajul
economic e cunoscut ca “bubble” (bula). Bine ca n-a fost crash ca in 1927 in USA. Momentul
marcat cu 2 ne arata un lucru interesant. Desi volumul e mare si e verde totusi indicatorul coboara
brusc.Aceasta se poate produce doar daca in ziua respectiva pretul de inchidere a fost foarte aproape
de valoarea minima, astfel coeficientul CLV avand valoare negativa. Indicatorul a avut dreptate
cand a anticipat o scadere doar ca a fost de scurta durata (panica). Apoi trendul pozitiv arevenit si
acum si indicatorul a crescut in consecinta. E semnul ca aceasta crestere nu e speculativa. Se
observa acum volumele mai mari de tranzactionare. Mai observam cum din Dec 2005 pana in Apr
2006 indicatorul a fost relativ constant,ceea ce inseamna ca nu au mai aparut bani noi in piata iar
cresterea brusca din Ian 2006 a fost speculativa.
Page 72
Figura 25
5.8 Indicatorul si Oscilatorul Aroon (indicator ce detecteaza trendul)
Introducere
Indicatorul a fost creat de Tushar Chande in 1995. Numele provine din limba Sanscrita si
s-ar traduce prin “Prima raza a diminetii”. Numele a fost ales de autor pentru a sugera faptul ca
indicatorul e destinat sa semnaleze aparitia unui nou trend. Indicatorul Aroon se foloseste pentru a
determina daca actiunea e pe un trend sau nu si cam cat de puternic este trendul. Aroon este folosit
indoua forme: de indicator si de oscilator. Fiecare vor fi descrise in detaliu mai jos.
Modul de calcul
Indicatorul Aroon este format din doua linii numite “Aroon sus” si “Aroon jos”. Indicatorul
are ca parametru doar numarul de perioade (zile) pe care se calculeaza. Linia “Aroon sus” reprezinta
timpul (in procente) ce a trecut intre inceputul perioadei de calcul si punctul de maxim absolut din
acea perioada. Daca ultima valoare a pretului pe perioada selectata e cea mai mare din toata
perioada, atunci linia “Arron sus” are valoarea +100. Pentru fiecare perioada care trece si care nu are
un mou maxim, linia Aroon sus scade cu (1/nr)x100.
Page 73
Formula pentru linia “Aroon sus” este
[[(nr zile)-(nr zile de la ziua cu valoare maxima)] / (nr zile)] x 100
In mod similar se calculeaza si linia “Aroon jos”:
[[(nr zile)-(nr zile de la ziua cu valoare minima)] / (nr zile)] x 100
de exemplu daca vrem sa calculam valoarea pentru “Aroon sus” pe o perioada de 20 zile si in aceste
ultime 20 zile pretul a avut cea mai mare valoare in ziua a 8-a (adica cu 12 zile in urma), atunci
avem ((20-12)/20)x100 = (8/20)x100 = 40. In mod similar se calculeaza pentru “Aroon jos”.
Oscilatorul Aroon
Oscilatorul Aroon se calculeaza pe baza valorilor obtinule la Indicatorul Aroon. Astfel

valoarea pentru oscilator se obtine scazant valoarea Arron jos din Aroon sus. Deoarece cele doua
linii ale indicatorului au valori doar intre 0 si +100, rezulta ca oscilatorul va avea valori intre -100 si
+100. Am obtinut astfel un oscilator cu linia centrala la valoarea zero.
Cum se foloseste?
Autorul recomanda urmatoarele interpretari. Cand ambele linii ale indicatorului coboara
simultan si au valori foarte apropiate inseamna ca avem un moment de consolidare si ca nu avem
nici un trend. Cand linia Aroon sus trece sub 50 inseamna ca actualul trend (crescator) si-a pierdut
puterea de a mai creste. Similar, cand Aroon jos trece sub valoarea 50 inseamna ca actualul trend
negativ si-a pierdut puterea. Valorile peste 70 arata un trend puternic de acelasi fel ca si linia (Aroon
sus = trend pozitiv, Aroon jos = trend negativ).
Oscilatorul Aroon arata un trend pozitiv daca e peste valoarea 0 si un trend negativ daca e
sub valoarea 0. Cu cat oscilatorul e mai departe de linia centrala (linia 0) cu atat trendul e mai
puternic. Uneori oscilatorul poate avea valori de 0 sau foarte apropiate. In acest caz e o indecizie in
piata si inseamna ca nu avem nici un trend.
Un exemplu (ATB) (figura 26):
Am marcat pe grafic 3 semnale. Primul este de vanzare (SELL) dar care nu este asa de sigur
pentru ca oscilatorul coboara doar pana la -60 iar linia Aroon jos urca doar pana la 65. Asta
inseamna ca e doar un trend slab care nu inverseaza trendul pe termen lung. Avem confimarea ca
trendul crescator e puternic cand apare semnalul de cumparare. Se observa ca oscilatorul creste ca
valoare spre +100 ceea ce inseamna ca trendul devine din ce in ce mai puternic. Apoi oscilatorul nu
mai scade sub 0 decat la mijlocul lunii Feb 2006. Trendul descendent e clar aratat de oscilator care
se apropie foarte mult de valoarea de la -100. Apoi pretul incearca un mic trend pozitiv dar care e
foarte slab si nu duce oscilatorul cu mult peste +20.
Page 74
Figura 26
5.9 Oscilatorul ADX (arata taria unui trend)
Introducere
Oscilatorul ADX are menirea de a arata cat de puternic e un trend fie ca e trend negativ sau
pozitiv. Denumirea vine de la “Average Directional Index” si a fost creat de J. Welles Wilder.
Indicatorul se foloseste in special pentru confirmarea semnalelor date de alti indicatori.
ADX poate avea valori intre 0 si 100, si cu cat e mai mare cu atat trendul curent e mai
puternic. In mod uzual ADX are valori in zona 20-40. Destul de rar ia valori mai mari de 60. ADX
nu tine cont de tipul trendului ci doar de intensitatea (puterea) lui. Rezulta deci ca poate fi folosit si
pentru trendul pozitiv dar si pentru cel negativ si ca este necesar ca mai intai sa stabilim ce tip de
trend avem. De aceea ADX se foloseste in special la confirmarea altor indicatori.
Page 75
ADX mai poate fi folosit si pentru detectarea timpurie a unui sfarsit de trend. Astfel daca
observam ca trendul slabeste mult (ADX scade spre 20), inseamna ca e posibil ca trendul sa se
opreasca. De asemenea trecerea ADX peste 20 si cresterea peste 40 e considerata de unii ca o
aparitie posibila a unui nou trend.
Indicatorii de directie
ADX se obtine din alti doi indicatori +DI si -DI numiti “Directional Indicators” (indicatori
de directie). Acesti doi indicatori se afiseaza impreuna cu ADX. +DI si -DI se folosesc pentru a
genera semnale BUY si SELL la intersectia lor. Astfel daca +DI trece peste -DI inseamna ca avem
BUY. Daca -DI trece peste +DI inseamna ca avem semnal SELL. Aceste semnale sunt de luat in
consideratie doar daca avem un trend clar. Altfel ele se vor intersecta foarte des. Bineinteles ca se
vor folosi si alti indicatori pentru confirmare.
Mai multe informatii despre acest indicator pot fi gasite cartea New Concepts In Technical
Trading Systems (1978) scrisa de J. Welles Wilder.
Exemplu ATB (figura 27)
Figura 27
Page 76
Pe grafic am marcat momentele de SELL/BUY obtinute cu +DI si -DI. Semnalul SELL de la

sfarsitul lunii Iulie 2005 este credibil deoarece apare la o valoare mare a ADX si in plus avem si o
mica divergenta negativa. Semnalul BUY de la mijlocul lunii Noiembrie e doar ipotetic pentru ca la
acea data avem si ADX cu valori foarte mici. Deci ne-ar fi trebuit alti indicatori pentru confirmare.
Semnalul SELL de la mijlocul lunii Decembrie 2005 apare prin crestrea puternica a lui -DI si
inseamna ca vanzatorii domina piata. Ne trebuie insa si alte confirmari. Semnalul BUY din primele
zile ale lui 2006 apare brusc si e determinat de cresterea brusca a pretului. In luna Ianuarie observam
o divergenta negativa mare iar prima saptamana din Februarie 2006 ne aduce si semnalul SELL. Nu
trebuiesc luate in considerare valorile pentru ADX, +DI si -DI din prima luna afisata pe grafic
deoarece pot reprezenta informatii eronate, datorate modului de calcul.
5.10 Indicatorul ATR (arata volatilitatea unei actiuni)
Introducere
Indicatorul ATR a fost prima data introdus de J. Welles Wilder in 1978. ATR este
prescurtarea de la “Average True Range”. Indicatorul ATR este destinat a arata volatilitatea unei
actiuni. El se bazeaza pe alt indicator numit “True Range” (TR). TR se obtine prin diferenta intre
valorile pe care le ia un pret in doua zile consecutive. ATR reprezinta media mobila simple a TR pe
numarul de zile specificat ca parametru.
True Range
TR se obtine conform cu imaginea de mai jos:
Figura 28
Cele 3 cazuri din imagine reprezinta modul de calcul al TR pentru cazurile in care pretul de
deschidere pentru o anumita zi este diferit de cel de inchidere din ziua precedenta. Avem astfel 3
cazuri:
 Max minus min pentru ziua curenta.
 Max curent minus inchiderea anterioara daca in ziua curenta avem “gap up”.
 Inchiderea anterioara minus minim curent daca in ziua curenta avem “gap down”.
Astfel, intotdeauna TR este un numar pozitiv.
Page 77
“Gap up” reprezinta ruptura ce se realizeaza cand pretul de deschidere dintr-o zi este mai
mare decat pretul de inchidere din ziua precedenta. “Gap down” reprezinta ruptura ce se realizeaza
cand pretul de deschidere dintr-o zi este mai mic decat pretul de inchidere din ziua precedenta.
Imaginea de mai sus a aratat 3 posibile cazuri, unul cu “gap down” (B) si doua cu “gap up” (A si C).
Cum se foloseste
ATR este folosit doar pentru a afla volatilitatea unei actiuni. El nu genereaza semnale de
BUY sau SELL. Deoarece seamana conceptual cu Benzile Bollinger acest indicator e folosit pentru
a anticipa o posibila miscare de pret. Cand ATR ajunge la nivele de extrem se spune ca e posibil ca
sa apara o viitoare miscare de pret. Nu ne spune insa cand, in ce directie si cu ce intensitate.
Valoarea ATR nu este importanta, ci doar punctele de extrem (minim si maxim). Pe graficul ATR
nu sunt prezente valorile pentru TR. Aceasta deoarece majoritatea emitentilor BVB au o volatilitate
mare si daca ar fi afisat ATR impreuna cu TR atunci s-ar putea distinge foarte greu valorile lui ATR.
Exemplu ATB:
Momentele de maxim de pe graficul ATR corespund cu momentele cand pretul ar formatiuni
de tipul “gap up” si “gap down”. Se observa ca dupa fiecare din aceste momente trendul s-a terminat
sau s-a schimbat.
Figura 29
Page 78
5.11 Relative Strength Index RSI (oscilator ce arata directia si intensitatea)
Introducere
RSI este un oscilator creat de J. Welles Wilder si introdus pentru prima data in anul 1978 in
cartea sa New Concepts in Technical Trading Systems. RSI este prescurtarea de la Relative Strength
Index, ceea ce in romaneste s-ar traduce prin Indicele Puterii Relative.
RSI compara de fapt cresterile cu scaderile de pe o anumita perioada. RSI are valori intre 0 si
100 si autorul recomanda folosirea ca parametru de intrare a unei perioade de 14 zile.
Cum se calculeaza RSI:
Pentru a simplifica lucrurile RSI se compune din cateva elemente simple: Castigul mediu,
Pierderea medie, Primul RS si RS filtrat.
Pentru o perioada de 14 zile, Castigul mediu este suma tuturor castigurilor impartita la 14.
Chiar daca de exemplu pentru acea perioada sunt doar 4 zile in care pretul a crescut ele se aduna si
se impart la 14. In mod similar se procedeaza pentru scaderi si se obtine Pierderea medie. Apoi se
calculeaza Primul RS prin impartirea Castigului mediu la Pierderea medie, obtinute anterior. Iata
toate formulele de calcul pentru RSI:
E important de observat ca Pierderea medie si Castigul mediu nu sunt medii mobile asa cum
sunt SMA si EMA.
Cum se foloseste RSI
Cu RSI se pot genera trei tipuri de semnale.
Supra-vanzare/Supra-cumparare
Autorul recomanada folosirea nivelelor 30 si 70 ca praguri pentru supra-vanzare si respectiv

supra-cumparare. In general daca RSI urca de la valori mici si trece de pragul de la 30 se considera
ca a inceput un trend pozitiv. In mod similar pentru trendul negativ care se considera valabil doar
daca RSI coboara de la valori mari sub limita de la 70. Trebuie tinut cont si de faptul ca pe un trend
Page 79
mare (luni/ani) pot exista trenduri mai mici. Acestea se cauta pentru a afla momentele optime de
intrare/iesire de pe o actiune.
Divergenta
Divergenta se cauta vizual pe grafice si are scopul de a se afla daca trendul se va schimba.
MEtoda e similara cu gasirea divergentei la MACD sau la alti indicatori.
Intersectia cu linia centrala (de la 50)
E foarte simplu de cautat punctele de intersecie cu linia de la 50. Daca RSI depaseste linia
centrala se considera ca e trnd ascendent iar daca RSI trece sub linia centrala atunci e trend
descendent. Trebuie reamintit faptul ca avem nevoie de confirmarea altor indicatori. Niciodata nu
trebuie sa luam o decizie doar pe baza unui singur indicator. Riscul e prea mare.
Un exemplu practice (ATB):

Pe figura de mai jos se observa cum desi trendul pozitiv era foarte puternic totusi RSI anunta
prin divergenta negativa o viitoare schimbare de trend. Aceasta evolutie e confirmata apoi de
trecerea RSI sub linia de la 50. Cine a vandut atunci a evitat trendul negativ ce a urmat.
Figura 30
Page 80
5.12 Williams %R (oscilator cu banda pentru nivelele de

supra-vanzare/supra-cumparare)
Introducere
Williams %R este un indicator ce arata intensitatea variatiei unui pret. El a fost dezvoltat de
Larry Williams si este oarecum asemenator cu Oscilatorul Stochastic. Williams %R se foloseste in
mod special pentru a afla momentele de supra-vanzare si de supra-cumparare. Acest indicator are
valori intre 0 si -100. Se considera ca zona de supra-cumparare este intre 0 si -20 iar zona de
supra-vanzare este intre -80 si -100.
Williams %R, uneori notat simplificat ca “%R”, arata relatia intre pretul de inchidere si
domeniul dintre minim si maxim pe o anumita perioada. Ca valoare de intrare nu are decat un numar
ce reprezinta numarul de zile pe care se face calculul. Cu cat pretul de inchidere pentru o anumita zi
e mai aproape de valoarea maxima pe perioada aleasa cu atat Williams %R este mai aproape de zero
(adica mai mare). Si cu cat valoarea de inchidere este mai aproape de valoarea minimei pe perioada
selectata cu atat %R este mai aproape de -100 (adica e mai mic).
Modul de calcul
In mod tipic, Williams %R este calculat pentru o perioada de 14 zile. Aceasta e valoarea
implicita folosita si de infoBURSIER.ro. Formula de calcul este:
Unde Val_max si Val_min sunt valorile de maxim si minim pe toata perioada aleasa.
Cum se foloseste?
Williams %R este un oscilator cu banda. El arata doar nivelele de supra-vanzare si de supra-

cumparare. Daca un pret a ajuns la unul din aceste nivele nu inseamna neaparat ca avem un semnal
de SELL ori de BUY. Unii folosesc Williams %R pentru a determina momentul optim dupa ce
trendul se schimba. Se asteapta mai intai ca trendul sa se opreasca si sa avem certitudinea ca se
inverseaza. Apoi se cauta momentul in care %R iese in benzile de extrem si intersecteaza linia de la
-50. Se foloseste intotdeauna impreuna cu alti indicatori.
Williams %R se mai foloseste si pe directia trendului. Se cauta momentele optime de a intra
sau iesi de pe o actiune. Astfel pe un trend ascendent se cauta momentele de supra-vanzare si se
cumpara la acele momente pentru a specula viitoarea crestere puternica. Pe un trend descendent se
cauta momentele de supra-cumparare pentru a putea vinde la preturi mari. Aceasta utilizare e
oarecum generala pentru toti oscilatorii cu banda.
Un exemplu practic (ATB)
Pe figura de mai jos se observa cum dupa ce a stat la valori de supra-vanzare %R a crescut
brusc si a depasit linia de la -50. A fost semnalul ca ia nastere un trend pozitiv. A venit oarecum
brusc dupa ce a stat pe zona de suport doua luni (Nov si Dec 2005) si nu a fost detectat de unii
Page 81
indicatori. Apoi pe sfarsitul lunii Feb 2006 trece din nou brusc sub linia de la -50 si ajunge direct la
zona de supra-vanzare. E semnal clar ca trendul negativ e puternic.
Figura 31
5.13 Sabloanele ce apar in grafice si cum le putem recunoaste usor
In general pentru a usura munca celui ce analizeaza un grafic din punctul de vedere al
Analizei Tehnice se folosesc anumite sabloane care sunt relativ usor de tinut minte.
Double Top (Maxim dublu) - arata schimbare de trend
Introducere
Formatiunea de tip “double top” este un important semnal de schimbare de trend mai ales
daca apare la sfarsitul unui trend mare (lung). Asa cum arata si numele acest sablon este format din
doua varfuri de maxim local de valori apropiate si intre care exista o vale de marime moderata.
In viata de zi cu zi pot apare fel de fel de variatiuni dar ideea de baza este ca cele doua
varfuri (care arata ca doua cocoase de camila) trebuie sa aiba maximele pe la aproximativ acelasi
nivel. In forma sa clasica aceasta formatiune arata ca se schimba trendul pe termen lung din trend
pozitiv (“bullish”) in trend negativ (“bearish”). Semnalul dat de “double top” trebuie sa fie
Page 82
confirmat de trecerea sub pragul de suport. Fara aceasta confirmare inseamna ca e doar o stagnare a
trendului si nu o inversare de trend. Trebuie mare atentie la confirmare.
Detalii
Inainte de a incepe folosirea acestui sablon trebuie ca investitorul sa aiba o imagine detaliata
a fiecarui aspect al acestei formatiuni (sablon). Si bineinteles ca ele trebuiesc intelese inainte de
utilizare.
 Trendul anterior - Daca nu exista anterior un trend pozitiv atunci nu mai are rost sa cautam
formatiuni de tipul “double top” pentru ca ele nu au nici o valoare in acesta situatie. In plus
trendul trebuie sa fie de cel putin cateva luni pentru a avea incredere in “double top”
 Primul Varf - Primul varf trebuie sa fie la valoarea maxima, dar sa faca parte din trend. De
cele mai multe ori acest varf apare ca o crestere exagerata a trendului. E ca si cum pe final de
trend ritmul de crestere se mareste.
 Valea dintre varfuri - Dupa primul varf scaderea e de obicei cam in acelasi ritm cum a fost
cresterea. Panta e relativ similara. Scaderea e de aproximativ 10-20% in mod uzual. In
general fundul vaii ce se formeaza e relativ rotund ca o albie de rau (eventual usor plata la
mijloc).
 Al doilea varf - Dupa vale vine deal. Acest al doilea varf ce se formeaza apare pe un volum
mic si e semnul ca e doar o crestere speculativa. Ne asteptam ca acest varf sa se opreasca din
crestere la un nivel foarte apropiat de maximul din primul varf (maxim +/-5% diferente).
Acum cele doua varfuri formeaza o linie de rezistenta. Trebuie sa avem confirmari si din
partea altor indicatori ca sa putem considera acum ca avem intradevar o formatiune de tipul
"double top". Durata de timp dintre cele doua varfuri poate varia intre saptamani si luni. De
obicei e de 1-3 luni.
 Scaderea dupa al doilea varf - Dupa ce apare clar al doilea varf scaderea e destul de
accelerata si se face in general pe volume mai mari decat la urcare. E posibil sa apara si
formatiuni de tipul “gap down”. Avem acum dovada ca oferta e mult mai mare decat cererea.
Trebuie sa ne asteptam ca scaderea sa continuie pana la nivelul de suport ce se stabileste la
minimele formate de valea dintre cele doua varfuri.
 Trecerea sub Suport - Chiar daca pretul ajunge in jurul liniei (zonei) de suport tot nu avem o
formatiune “double top” completa. Trebuie sa mai asteptam sa vedem daca va trece sub
suport sau nu. De obicei se trece puternic sub suport si in plus volumul pe care se face
aceasta e mare si/sau in crestere. Daca avem investitii pe termen lung e bine sa le vindem
acum pentru ca avem semnalul ca trendul se schimba pe termen lung.
 Suportul devine Rezistenta - Se poate intampla ca dupa ce a trecut sub pragul de suport acum
pretul sa foloseasca valoarea lui ca un prag de rezistenta. Daca se intampla asa atunci daca
nu am vandut anterior mai avem o sansa sa vindem (short selling) cand pretul ajunge la noua
rezistenta.
 Tinta de pret - Putem calcula diferenta intre valoarea de suport si valoarea de la unul din cele
doua varfuri. Aceasta valoare o scadem apoi din pragul de suport si obtinem astfel o estimare
a tintei de pret la care se va ajunge dupa trecerea sub suport. De obicei regula se respecta si e
folosita de cei de pe pietele USA pentru short selling.
Poate la prima vedere pare o formatiune usoara atat ca intelegere cat si ca folosire dar nu
intotdeauna e asa. Ceea ce am prezentat mai sus e un caz tipic care apare pe o piata sanatoasa, cu
volatilitate mare si fara “insiders” (numite la noi “persoane initiate”).
Page 83
Se poate ca uneori sa apara o astfel de formatiune “double top” dar doar faptul ca are doua
varfuri nu inseamna neaparat ca e si schimbare de trend. Se intampla des ca cele doua varfuri sa fie
foarte apropiate (zile). In acest caz nu avem o formatiune de tipul “double top”. De asemenea, daca
valea dintre varfuri e foarte mica iar nu putem spune ca e “double top”. O astfel de vale trebuie sa
aiba cel putin o scadere de 10%. Trebuie de asemenea tinut cont si de volumele de tranzactionare.
Volumul trebuie sa confirme miscarea de pret. Daca de exemplu la al doilea varf observam ca avem
crestere masiva a volumului pe o crestere a pretului, inseamna ca a fost doar o mica pauza in trend si
nu o schimbare de trend. Volumul mare pe o crestere de pret inseamna, de obicei, ca oferta e mica si
ca cererea e tot mai mare si dispusa sa cumpere chiar si la un pret ridicat.
Unul din marile pericole ale celor care utilizeaza “double top” este sa nu astepte ca pretul sa
treaca sub suport dupa cel de-al doilea varf. E o greseala comuna a celor ce nu au rabdare. De frica
sa nu vanda prea ieftin se grabesc si nu asteapta ca sa aiba confirmarea ca intradevar e schimbare de
trend. Daca nu trece sub pragul de suport inseamna ca nu avem confirmare de schimbare de trend. In
acest caz putem astepta reluarea trendului ascendent sau daca nu, putem vinde ulterior la un pret
foarte apropiat de pragul de rezistenta format de cele doua varfuri.
Un exemplu (ATB)
Dupa un lung trend ascendent apare o crestere brusca (inceputul lui Ian 2006) si se formeaza
un prim varf. Pretul scade apoi de la 3.07 la 2.73 si astfel avem o vale cu o diferenta de -11%. Al
doilea varf are un maxim la o valoare foarte apropiata de primul varf. Avem astfel un prag de
rezistenta la 3.07. Apoi urmeaza scaderea spre pragul de suport. La inceputul lui Martie 2006 pretul
trece sub suport. Apoi pragul de suport a devenit de rezistenta si se vede cum pretul a testat acest
prag la mijlocul lui Martie. In cazul particular al SIF-urilor trebuie sa tinem cont si de faptul ca
evolutia naturala a fost distorsionata de informatiile referitoare la schimbarea pragului de detinere.
Figura 32
Page 84
Double Bottom (minim dublu) - arata schimbare de trend
Introducere
Formatiunea de tip “double bottom” este un important semnal de schimbare de trend mai
ales daca apare la sfarsitul unui trend mare (lung). Asa cum arata si numele, acest sablon este format
din doua minime locale de valori apropiate si intre care exista un maxim de marime moderata.
In viata de zi cu zi pot apare fel de fel de variatiuni dar ideea de baza este ca cele doua
minime (care arata ca doua santuri) trebuie sa aiba varfurile aproximativ pe la acelasi nivel. In forma
sa clasica aceasta formatiune arata ca se schimba trendul pe termen lung din trend negativ
(“bearish”) in trend pozitiv (“bullish”). Semnalul dat de “double bottom” trebuie sa fie confirmat de
trecerea peste pragul de rezistenta. Fara aceasta confirmare inseamna ca e doar o stagnare a trendului
si nu o inversare de trend. Trebuie mare atentie la confirmare.
Detalii
Inainte de a incepe folosirea acestui sablon trebuie ca investitorul sa aiba o imagine detaliata
a fiecarui aspect al acestei formatiuni (sablon). Si bineinteles ca ele trebuiesc intelese inainte de
utilizare.
Trebuie mentionat aici ca “double bottom” este similar cu “double top” doar ca e pe dos.
 Trendul anterior - Daca nu exista anterior un trend negativ atunci nu mai are rost sa cautam
formatiuni de tipul "double bottom" pentru ca ele nu au nici o valoare in acesta situatie. In
plus trendul trebuie sa fie de cel putin cateva luni pentru a avea incredere in “double
bottom”.
 Primul minim - Primul minim trebuie sa fie la valoarea minima dar sa faca parte din trend.
De cele mai multe ori aceast minim apare ca o scadere exagerata a pretului in cadru
trendului. E ca si cum pe final de trend ritmul de scadere se mareste.
 Maxima intre minime - Dupa primul minim cresterea e de obicei cam in acelasi ritm cum a
fost scaderea. Panta e relativ similara. Cresterea e de aproximativ 10-20% in mod usual. In
general varful ce se formeaza e relativ rotund ca un deal (eventual usor plat la mijloc).
 Al doilea minim - Dupa maxim vine un minim. Aceast al doilea minim ce se formeaza apare
pe un volum mic si e semnul ca e doar o scadere speculativa. Ne asteptam ca aceasta scadere
sa se opreasca la un nivel foarte apropiat de valoarea de minim din primul minim (maxim +/-
% diferente). Acum cele doua minime formeaza o linie de suport. Trebuie sa avem
confirmari si din partea altor indicatori ca sa putem considera acum ca avem intradevar o
formatiune de tipul “double bottom”. Durata de timp dintre cele doua minime poate varia
intre saptamani si luni. De obicei e de 1-3 luni.
 Crestera dupa cel de-al doilea minim - Dupa ce apare clar al doilea minim, cresterea e destul
de accelerata si se face in general pe volume mai mari decat la coborare. E posibil sa apara si
formatiuni de tipul “gap up”. Avem acum dovada ca oferta e mult mai mica decat cererea.
Trebuie sa ne asteptam ca aceasta crestere sa continuie pana la nivelul de rezistenta ce se
stabileste la maximele formate de varful dintre cele doua minime.
 Trecerea peste Rezistenta - Chiar daca pretul ajunge in jurul liniei (zonei) de rezistenta tot nu
avem o formatiune “double bottom” completa. Trebuie sa mai asteptam sa vedem daca va
trece peste rezistenta sau nu. De obicei se trece puternic peste rezistenta si in plus volumul pe
Page 85
care se face aceasta e mare si/sau in crestere. Daca avem investitii pe termen lung e bine sa
cumparam acum pentru ca avem semnalul ca trendul se schimba pe termen lung.
 Rezistenta devine Suport - Se poate intampla ca, dupa ce a trecut peste pragul de rezistenta,
acum pretul sa foloseasca valoarea lui ca un prag de suport. Daca se intampla asa atunci,
daca nu am cumparat anterior, mai avem o sansa sa cumparam (intram long) cand pretul
ajunge la noul suport.
 Tinta de pret - Putem calcula diferenta intre valoarea de rezistenta si valoarea minima de la
cele doua vai. Aceasta valoare o adunam apoi din pragul de rezistenta si obtinem astfel o
estimare a tintei de pret la care se va ajunge dupa trecerea peste rezistenta. De obicei regula
se respecta si e folosita de cei de pe pietele USA pentru BUY.
Poate la prima vedere pare o formatiune usoara atat ca intelegere cat si ca folosire dar nu
intotdeauna e asa. Ceea ce am prezentat mai sus e un caz tipic care apare pe o piata sanatoasa , cu
volatilitate mare si fara “insiders” (numite la noi “persoane initiate”).
Se poate ca uneori sa apara o astfel de formatiune “double bottom” dar doar faptul ca are doua
minime nu inseamna neaparat ca e si schimbare de trend. Se intampla des ca cele doua minime sa fie
foarte apropiate (zile). In acest caz nu avem o formatiune de tipul “double bottom”. De asemenea
daca varful dintre minime e foarte mic iar nu putem spune ca e “double bottom”. Un astfel de varf
trebuie sa aiba cel putin o crestere de 10%. Trebuie de asemenea tinut cont si de volumele de
tranzactionare. Volumul trebuie sa confirme miscarea de pret. Daca de exemplu la al doilea minim
observam ca avem o crestere masiva a volumului pe o scadere a pretului, inseamna ca a fost doar o
mica pauza in trend si nu o schimbare de trend. Volumul mare pe o scadere de pret inseamna, de
obicei, ca cererea e mica si ca oferta e tot mai mare si dispusa sa vanda chiar si la un pret mic.
Unul din marile pericole ale celor care utilizeaza "double bottom" este sa nu astepte ca pretul sa
treaca peste rezistenta dupa cel de-al doilea minim. E o greseala comuna a celor ce nu au rabdare.
De frica sa nu cumpere prea scump se grabesc si nu asteapta ca sa aiba confirmarea ca intradevar e
schimbare de trend. Daca nu trece peste pragul de rezistenta inseamna ca nu avem confirmare de
schimbare de trend. In acest caz putem astepta reluarea trendului descendent sau daca nu, putem
cumpara ulterior la un pret foarte apropiat de pragul de suport format de cele doua minime.
Page 86
CAPITOLUL 6
CONCLUZII SI PROPUNERI
Page 87
Capitolul 6: Concluzii si propuneri
Visul oricarui om este sa cistige bani stind acasa in fotoliu, in fata calculatorului. Desi
multora asa ceva li se pare ireal, in prezent citeva mii de romani fac bani din tranzactii on-line la
bursa, din fata calculatorului de acasa sau de la serviciu. Aproape un sfert din investitorii de pe bursa
romaneasca utilizeaza internetul pentru a da ordine de vinzare/cumparare de actiuni. Sint oameni
concentrati asupra ecranului, care au televizorul setat pe o televiziune de stiri, controleaza tot timpul
cotatiile la bursa si iau decizii in fractiuni de secunda.Cind tranzactionezi on-line ai senzatia ca totul
depinde de tine si de iuteala cu care poti transmite tu ordinele de tranzactionare.
VANGUARD – PRIMUL IN TRANZACTIONAREA ON-LINE. Prima platforma de
tranzactionare on-line a fost lansata, in 1999, de societatea de servicii de investitii financiare (SSIF)
Vanguard. O lunga perioada de timp aceasta a fost singura oferta viabila de tranzactionare on-line la
bursa din Romånia. Succesul de care s-a bucurat aceasta platforma a facut ca tot mai multe societati
de brokeraj sa-si lanseze propriile platforme de tranzactionare on-line, prin care investitorii sa dea
ordine brokerilor. Site-ul de tranzactionare al SSIF Vanguard are cel mai mare numar de vizitatori
unici pe luna – adica 72.360, fiind urmat de www.primet.ro (Prime Transaction) cu un trafic de
24.309 vizitatori unici pe luna. Alte site-uri de tranzactionare mai cunoscute sunt Ieba Trust (18.153
vizitatori pe luna), ktrade.ro, apartinind societatii Intercapital (12.023 vizitatori pe luna) si SSIF
Broker (17.619 vizitatori pe luna), GIF – Grupul de Intermediere Financiara (24.240 vizitatori pe
luna).
EXISTA UN SISTEM REAL DE TRANZACTIONARE ON-LINE? Inca nu avem o
tranzactionare on-line reala. In prezent, un investitor poate transmite ordinele de tranzactionare prin
Internet, acestea sunt preluate de catre un broker, care le introduce in sistemul bursei. In mod
normal, tranzactionare on-line este doar in momentul in care investitorul introduce el insusi ordinele
de tranzact ionare in sistemul Bursei de Valori Bucuresti. Aceasta a anuntat ca este pregatita sa
lanseze tranzactionarea on-line. Pina atunci, unii jucatori s-au declarat nemultumiti de actualul
sistem. In zilele cu tranzactionari intense se intimpla uneori ca unele ordine lansate pe Internet sa
intre in piata cu o intirziere de citeva minute, acest fapt ducind uneori la pierderea unor oportunitati.
CUM POTI TRANZACTIONA? Primul pas este inregistrarea la un SSIF cu platforma de
tranzactionare on-line. Inregistrarea se poate face la sediul societatii sau prin intermediul site-ului.
Daca inregistrarea se face on-line, in termen de o saptamina trebuie contactata societatea de
brokeraj. Datele transmise trebuie verificate si clientul trebuie sa aduca personal sau sa trimita prin
posta copii ale actelor de identitate. Dupa ce toate aceste etape au fost traversate, investitorul va
primi o parola cu ajutorul careia poate intra pe platforma de tranzactionare. In fiecare luna se
plateste o taxa pentru gestionarea contului, iar comisionul de tranzactionare este in functie de
volumul tranzactiilor.
Reglementari pentru tranzactiile on-line
Tranzactiile prin Internet (tranzactiile on-line) sunt definite de Regulamentul nr. 12/2004 al
Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM). Noul regulament a intrat in vigoare de la 1 iulie
2005. Potrivit regulamentului CNVM, pentru a presta astfel de servicii, o companie de brokeraj
trebuie sa incheie contracte cu furnizorii de Internet si alte societati implicate in acest proces.
Societatile de brokeraj trebuie sa asigure verificarea identitatii investitorului, atunci cind acesta
acceseaza sistemul si sa protejeze site-ul impotriva oricarui acces neautorizat. Clientii vor avea doua
parole de acces. Prima este necesara pentru vizualizarea ordinelor de vinzare/cumparare de
Page 88
instrumente financiare, a limitelor de tranzactionare si a balant ei portofoliului propriu de

instrumente financiare, iar a doua parola permite introducerea ordinelor respective, precum si
transferul de instrumente financiare si/sau numerar. O societate care presteaza servicii de investitii
financiare in baza unui contract la distanta poate utiliza ca mijloc de comunicare telefonul, faxul,
Internetul sau sistemul automatizat de apel fara interventie umana. Pentru validitatea incheierii unui
contract la distanta, Societatea de Servicii de Investitii Financiare trebuie sa solicite si sa obtina, in
prealabil, consimta mintul scris al investitorului.
Avantaje:
- Rapiditatea lansarii ordinelor de tranzactionare.

- Existenta in timp real a unui portofoliu de actiuni actualizat la cotatiile momentului.
- Unele SSIF-uri ofera si analize ale unor actiuni cu recomandari pentru investitori.
Dezavantaje:
- Nu exista inca un sistem real de tranzactionare online si, de aceea, pot aparea unele intirzieri.
- Lipsa relatiei cu un broker, ceea ce presupune ca investitorul nu are acces la sfaturi si recomandari
din partea unui expert.
ANTIBIOTICE IASI
Rezultatele obtinute in anul 2006 au fost in stransa interdependenta cu eforturile

depuse, astfel cifra de afaceri a fost de 196 milioane lei, ce a reprezentat o crestere cu 20% fata de
anul precedent. Ponderea majora (91%) este detinuta de vanzarile pe piata interna,
totalizand 176 milioane lei, in crestere cu 21% fata de 2005, usor peste indicele de crestere al
pietei.
Intreaga piata farmaceutica din Romania a fost deservita la nivelul anului 2006 de un numar
de aproximativ 250 producatori. De mentionat este ca doar 20% dintre acestia au acoperit
aproximativ 80% din valoarea de piata, adica aproximativ 4.302 milioane lei (in crestere cu 19%
fata de 2005).
Plasandu-se pe locul 9 in topul producatorilor de medicamente activi pe piata farmaceutica
din Romania, compania Antibiotice a inregistrat in anul 2006 o crestere continua a cotei de piata
valorice de la 2,85% in anul 2004 la 3,17% in 2005 si la 3,21% in 2006.
Prin diversitatea nomenclatorului de produse detinut, compania Antibiotice se pozitioneaza
in topul primilor 10 producatori pentru urmatoarele segmente terapeutice: preparate dermatologice
(locul 1), antiinfectioase (locul 3), sistem musculo-scheletic (locul 10).
In topul primelor 10 companii farmaceutice producatoare de medicamente generice,
Antibiotice SA ocupa in 2006 locul 3, cu o cota de piata de 7,20% .
Portofoliul de medicamente antiinfectioase dezvoltate pe canalul Hospital (traditionale -
Ampicilina, Oxacilina, Penicilina, antituberculoase sau de generatie noua Cefort®-ceftriaxon,
Ceftamil®-ceftazidima, AmpiPlus®-ampicilina cu sulbactam, AmoxiPlus®amoxicilina cu
sulbactam) reprezinta aproximativ 35% din cifra de afaceri. In farmacii, compania Antibiotice
dezvolta 50% din cifra de afaceri, reprezentative fiind clasele terapeutice: antiinfectioase
(Ciproquin®-ciprofloxacina, Norfloxacin, Eritromicina, Ceforan®cefadroxil, Eficef®-cefixima),
antiulceroase (Ranitidina), medicatie cardio (Lisinopril, Bisotens®-bisoprolol, Simcor®-simvastatina).
Page 89
Pentru perioada 2007-2010, compania Antibiotice si-a propus dezvoltarea portofoliului

de produse cu un numar de aproximativ 100 de noi produse. Accentul va fi pus pe antidiabetice,
medicamente din clasa cardiovascular, sistem nervos central si cefalosporine pulberi
injectabile.
Anii 2007 si 2008 vor reprezenta practic perioada innoirii portofoliului companiei pe
majoritatea claselor terapeutice, cu aproximativ 35 produse noi in 2007 si 50 produse noi in
2008.
Sub aspectul formelor farmaceutice dezvoltate, compania Antibiotice este producatorul
roman cu cea mai diversificata capacitate de fabricatie (9 fluxuri autorizate GMP), ocupând locul 1
atat valoric cat si fizic pentru pulberi injectabile sterile, preparate topice (creme, unguente, geluri)
si supozitoare.
Compania Antibiotice nu este dependenta semnificativ de un singur client sau un grup

de clienti din mai multe considerente :
 Segmentele de clienti abordate de companie sunt repartizate echilibrat in structura de

vanzari. Astfel ponderea vanzarilor pe canale de consum urmareste evolutia pietei,
segmentul de spitale reprezentand 35% din totalul vanzarilor, iar segmentul de retail 65%
(produse cu prescriptie medicala - 45%, produse fara prescriptie medicala OTC - 20%),
cu potential de crestere prin aportul adus de produsele noi asimilate in portofoliu in perioada
urmatoare.
 Structura de fabricatie a companiei este una echilibrata si optimizata in mod permanent in
functie de evolutia vanzarilor, ponderea in unitati fizice avand urmatoarea structura:
produse parenterale - 35%, capsule - 16%, comprimate - 18%, unguente - 17%, supozitoare -
14%.
 Politica de distributie are in vedere relationari cu un numar de 10 distribuitori, cu ponderi
insemnate in piata farmaceutica romaneasca, atat pe segmentul de spitale, cat si pe cel de
retail; din punctul de vedere al structurii vanzarilor companiei pe distribuitori, acestia detin
fiecare intre 10%-30% din valoarea vanzarilor.
ANALIZA FUNDAMETALA
Aceasta analiza ia in considerare “sănătatea” financiara a societăţii, condiţiile

macroeconomice si politice ale mediului in care societatea operează, factorul de dezvoltare globala
a industriei in care se înscrie, precum si prognozele cu privire la performantele societăţii in viitor.
Analiza fundamentala a situaţiei economico-financiare a firmelor ale căror acţiuni sau, după
caz, obligaţiuni se afla la dispoziţia investitorilor pe piaţa de capital, fie ca este vorba de cea
primara, fie de cea secundara, se refera la studiul comparativ al unui set de indicatori. Aceşti
indicatori se obţin pe baza analizei rezultatelor financiare conţinute in rapoartele financiare ale
societăţii (Contul de Profit si Pierdere, Bilanţul Contabil) si ale preţului format pe baza confruntării
cererii cu oferta. Pe o piaţa organizata, acesta din urma va reflecta in mod justificat performantele
emitentului, pretul de piaţa nefiind altceva decât imaginea interesului investitorilor pentru activul
financiar respectiv. Se obţine astfel o evaluare a echilibrului financiar al companiei analizate.
In acelaşi timp, analiza fundamentala îşi propune sa determine un curs teoretic al acţiunilor,
o valoare intrinseca si pornind de la aceasta, daca valorile mobiliare in discuţie sunt supra-, sub- sau
corect evaluate. Pentru acest tip de analiza informaţiile si datele necesare se procura din bilanţurile
companiei. Pornind de la aceste date se pot elabora prognoze asupra fluxurilor de venituri viitoare,
Page 90
dividendelor si ale preţului. Rezultatele obţinute sunt corelate cu efectele pe care mediul economic si
politic naţional si internaţional le are asupra companiei, cu modul in care se comporta aceasta in
diferite zone ale ciclului de afaceri.
Concluzionând, câteva din aspectele de baza ale analizei fundamentale sunt:
 evaluarea stabilităţii veniturilor societăţii prin una din metodele statistice (deviaţie standard,
coeficient de variaţie, index de instabilitate al veniturilor etc.);
 determinarea factorilor de risc care sunt implicaţi in operarea curenta (de afacere, de mediu,
social, de industrie, economic, politic);
 analiza calitativa a produselor si a pieţei de desfacere;
 calitatea managementului.
Rezultatele financiare
Valoarea cifrei de afaceri nete in 2006 a fost de 197.748 mii lei, in crestere fata de anul
2005 cu 18,75% si fata de anul 2004 cu 37,96%.
Cheltuielile de exploatare au fost in 2006 de 164.312 mii lei, in crestere fata de anul 2005 cu
18,62% si fata de anul 2004 cu 33,69%.
Analizate in structura, in cursul anului 2006, nu s-au inregistrat modificari semnificative,
ponderea principala fiind la grupa materii prime si materiale care reprezinta 28,8% din
cheltuielile de exploatare, inregistrandu-se comparativ cu anul 2005 o reducere a cheltuielilor cu
materiile prime si materiale, in conditiile unei productii si implicit a unei cifre de afaceri mai mari cu
20%. O modificare importanta a intervenit la cheltuielile cu prestarile de servicii executate de terti
prin faptul ca in anul 2006 cifra de afaceri a fost sustinuta printr-o promovare puternica a produselor
societatii, crescand astfel cheltuielile de promovare.
Reducerea cheltuielilor cu materiile prime se datoreaza in cea mai mare parte structurii
de fabricatie, dar si influentei din reducerea pretului de achizitie pentru materii prime din import
ca urmare a reducerii cursului valutar.
Cheltuielile cu energia au inregistrat scaderi semnificative compartiv cu cele inregistrate in
anul anterior, chiar daca in anul 2006 s-au inregistrat cresteri semnificative de pret atat la energie
electrica cat si la gaz metan si apa. Acest lucru s-a datorat reducerii consumului fizic de utilitatati.
Economiile intregistrate la utilitati reprezinta efectele favorabile ca urmare a investitiilor
efectuate in ultimii ani in instalatiile de producere a aerului si aburului si a agentului de racire.
Rezultatul din exploatare a fost la 31 decembrie 2006 de 29,1 milioane lei in crestere cu 11%
fata de anul anterior rezultand o rentabilitate a exploatarii pentru anul incheiat de 16% comparabila cu
cea din exercitiul precedent.
Veniturile financiare inregistrate au fost de 4,4 milioane lei, valoarea semnificativa
fiind obtinuta din diferentele favorabile de curs valutar aferente creantelor si obligatiilor in
valuta.
Cheltuielile financiare contabilizate au fost de 3,4 milioane lei din care cheltuieli cu
dobanzile bancare aferente creditelor pe termen scurt si lung de 2,1 milioane lei si 1,3 milioane
lei diferente nefavorabile de curs valutar aferente obligatiilor si creantelor in valuta.
Profitul brut a avut o evolutie pozitiva atingand suma de 30.073 mii lei in anul 2006, in
crestere fata de anul 2005 cu 26,76% si fata de anul 2004 cu 71%, depasind astfel previziunile
stabilite prin Bugetul de venituri si cheltuieli.
Page 91
Profitul net a crescut de la 23.839 mii lei in anul 2006 cu 21,14% fata de 2005 si cu 192% fata
de anul 2004. Atat profitul brut, cat si profitul net au depasit previziunile stabilite prin Bugetul de
venituri si cheltuieli.
Principalele elemente de active si pasive
Activele imobilizate au inregistrat o crestere cu 25% fata de anul anterior pe fondul punerii
in functiune de noi mijloace fixe, a lucrarilor de investitii noi, a modernizarilor, cat si ca urmare a
actiunii de reevaluare a mijloacelor fixe efectuata la sfarsitul anului conform Standardelor
Internationale de Contabilitate.
Activele circulante au crescut la sfasitul execitiului incheiat cu 22% fata de inceputul anului
ca urmare a cresterii in principal a creantelor de la 98,5 milioane LEI la 106,8 milioane LEI, in
conditiile in care valoarea stocurilor s-a redus de la 22,2 milioane LEI la 18,3 milioane LEI. O
crestere importanta a inregistrat-o numerarul si echivalentele in numerar de la 5,4 milioane lei la
29 milioane lei. Durata medie de incasare a creantelor a fost in anul 2006 de 199 zile in conditiile in
cae in anii 2005 si 2004 a fost de 220 zile respectiv 223 zile.
Incasarea cu intarziere a creantelor fata de termenul contractual de 150 de zile pentru
livrari medicamente in circuit deschis si 210 zile pentru livrari in circuitul spitalicesc se datoreaza
fondurilor insuficiente alocate consumului de medicamente gratuite si compensate situate cae se
perpetueaza de mai multi ani.
Datoriile curente ale societatii au cunoscut o crestere de 14,2 milioane lei pe fondul cresterii
liniei de credit pentru finantarea activitatii curente cu 3 milioane de euro.
Gradul de indatorare al firmei determinat ca raport intre datoriile totale si capitalul propriu a
fost la 31 decembrie 2006 de 40,22%.
La sfarsitul exercitiului financiar societatea a inregistrat o crestere a capitalurilor proprii
de 33,5 milioane lei, indicele de crestere fata de valoarea inregistrata la sfarsitul anului 2005 fiind de
23,3%. La 31 decembrie 2006 societatea avea achitate toate obligatiile bugetare ajunse la
scadenta. In cursul exercitiului financiar incheiat firma a virat la bugetul statului obligatii in
valoare de 28 milioane lei.
Nivelul numerarului si a echivalentelor de numerar la inceputul perioadei a fost de 5,4
milioane lei. Incasarile in numerar din activitatea de exploatare au fost de 133,5 milioane lei,
la care se adauga valoarea compensarilor efectuate de catre societate cu diversi clienti si
furnizori in suma de 35,7 milioane lei. Platile in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii au
fost de 81,5 milioane lei, iar cele catre si in numele angajatilor in legatura cu personalul de 43
milioane lei. Totodata au fost efectuate plati de 10,4 milioane lei, reprezentand impozit pe profit,
impozite locale si dobanzi bancare. Din activitatea de investitii s-au inregistrat incasari de 1,3
milioane lei si au fost efectuate plati pentru achizitia de mijloace fixe de 10,1 milioane lei. Din
activitatea de finantare s-au rambursat 0,27 milioane lei reprezentand imprumuturi pe termen scurt
si imprumuturi pe termen lung. La sfarsitul perioadei nivelul numerarului si a echivalentelor de
numerar a fost de 2,7 milioane lei.
Situatia echilibrului financiar al societatii:
Se mentine si in primul trimestru al acestui an trezoreria neta negativa, dezechilibrul

financiar la nivelul bilantului contabil specific societatilor de profil romanesti. Chiar s-a accentuat
acest deficit, ajungand la 27,2 milioane RON.
Page 92
Fondul de rulment a crescut cu circa 9,45 milioane RON, datorita cresterilor de profit, insa
necesarul de fond de rulment a crescut mai mult, sub impulsul stocurilor si creantelor. Cu toate
acestea, rata de finantare a capitalului circulant a crescut in primul trimestru, la 59,5%, reflectand o
acoperire mai buna a activelor circulante din sursele proprii si atrase pe termen lung.
Creantele societatii au crescut an de an, insa in primul trimestru din 2006 cresterea lor nu
este compensata de un ritm bun de crestere al cifrei de afaceri, ceea ce face ca durata medie de
rotatie a lor sa urce de la 217 zile la 257 zile. In aceasta perioada au mai crescut si stocurile, durata
lor medie de rotatie urcand la 76 de zile, de la 49 zile in 2005. In conditiile in care durata media de
rotatie a datoriilor curente se situeaza la 67 zile, de aici apare dezechilibrul la nivelul bilantier.
ANLIZA TEHNICA
Fundamentalistii realizeaza estimari si previziuni asupra preturilor de pe piata pornind de la

statistici economice, industriale, ale companiilor. Principalele variabile de decizie folosite de ei
imbraca forma profiturilor si dividendelor. Analiza fundamentala judeca valoarea bursiera pe baza
unui cadru conceptual al riscului si rentabilitatii, fundamentat pe capacitatea de a aduce beneficii si
pe mediul economic.
Acest lucru implica un efort considerabil, fara garantia unui succes sigur, chiar daca munca
este bine realizata. Informatiile folosite sunt cele aflate la dispozitia oricui, deci informatii
disponibile. Astfel, chiar daca analistul gaseste un titlu subevaluat, este foarte probabil ca si multi
altii sa-l gaseasca , o multime de indivizi folosind aceleasi date si in general aceleasi reguli. Daca
toti ajung la concluzia ca un titlu este subevaluat, ei se vor grabi sa-l cumpere, ceea ce va avea ca
efect crestere cursului acelui titlu, el nemaifiind subevaluat. Conform tehnicienilor care folosesc
analiza tehnica, titlurile subevaluate pot fi gasite si cu alte metode.
“Cred ca viitorul este doar repetarea trecutului, dar intrat pe o alta poarta” a spus Sir Arthur
Wing Pinero in 1893.
Acest tip de analiza nu constituie un substituent al analizei fundamentale ci mai degraba
cunoaste o utilizare complementara cu a acesteia. In aceste conditii, analiza tehnica poate, si de cele
mai multe ori o face, sa confirme rezultatele derivate din aplicarea aanlizei fundamentale.
Analiza tehnica este procesul de analizare a istoriei cursului valorilor mobiliare, intr-un efort
de a determina cursulrile viitoare probabile.Un chartist demodat ar putea defini analiza tehnica ca un
proces in care istoria se repeta, pe când altii l-ar putea defini ca un proces prin care invatam din
trecut.
Asemeni fundamentalistilor, tehnicienii isi bazeaza demersul tot pe valoare, dar nu in sensul
pe care il reţin si il folosesc cei dintai. Tehnicienii sau chart-isti cred ca fortele cererii si ofertei sunt
reflectate de preturile si volumele tranzactiilor, de modelele create pe baza acestora. Examinand
aceste structuri, ei pot realiza estimari si prevederi cu privire la sensul in care se vor misca cursurile,
precum si la amplitudinea acestor miscari.
In sensul cel mai restrans, analistul tehnic crede ca fluctuatiile pretului reflecta forţe si
influente logice si emotionale. Mai mult, miscarile pretului, oricare ar fi factorii ce le determina,
odata aparute, vor persista inca o perioada de timp, putand fi astfel detectate.
Se constata, asadar, ca analiza tehnica poate fi folosita ca mai mult decat un suplement al
analizei fundamentale. Cea din urma permite analistului sa determine randamentul in perioada de
posesie si riscul obtinerii beneficiului respectiv, dar acestea singure nu sunt suficiente pentru a
indica daca el sa cumpere sau sa vanda. Analiza tehnica devine importanta in indicarea momentului
lansarii ordinului de vanzare sau cumparare - ordin fundamentat, de altfel, pe previziunile referitoare
la risc si rentabilitate.
Page 93
Activitatea tehnicianului se orienteaza in doua directii:
 sa identifice tendinta
 sa determine sfarsitul trend-ului, momentul cand preturile incep sa evolueze in directia opusa
acestuia.
Aspectul esential consta in a identifica si a face distinctie intre “intoarcerile” si “rasturnarile”

din cadrul trend-ului si schimbarile, modificarile trend-ului insusi. Aceasta problema este critica,
atata vreme cat modificarile preturilor nu se fac intr-o maniera “lina” si neintrerupta.
Tehnicienii privesc modificarile preturilor si semnificatia lor prin prisma statisticilor
referitoare la pret si volum. Acesti indicatori ajuta la cuantificarea si masurarea relatiilor pret-volum
si cerere-oferta atat pentru ansamblul pietei, cat si pentru actiunile individuale. Analiza tehnica se
bazeaza rareori pe un singur indicator, nici unul nedovedindu-se infailibil, ci acorda credit utilizarii
unui grup de indicatori agregati.
Randamentul actiunilor Antibitice Iasi face investitorii fericiti
Cei ce detineau la sfarsitul anului trecut actiuni Antibitice Iasi (ATB) in portofoliu sunt acum
niste investitori fericiti. Actiunile producatorului de medicamente cotat la categoria intai a Bursei de
Valori Bucuresti continua inca trendul ascendent inceput inca din prima zi de tranzactionare din
2006. Dupa ce a terminat prima saptamana de bursa din acest an la pretul de 10900 lei pe actiune, in
crestere cu aproximativ 15% fata de finalul anului trecut, nu s-a lasat mai prejos nici in saptamana
urmatoare, cand pretul a crescut cu peste 17 procente, incheind sedinta de vineri, 13 ianuarie, la
pretul de 12800 lei pe actiune. Actionarii Antibitice se pot astfel lauda cu un randament de peste
32% dupa numai doua saptamani de tranzactionare din 2006, timp in care indicele general al pietei
BET-C a inregistrat o crestere de 9.9%.
Situatia se datoreaza faptului ca piata asteapta iminenta privatizare a companiei iesene prin
vanzarea pachetului de 53% din actiuni detinut in prezent de catre AVAS, lucru preconizat sa se
intample in primul semestru al acestui an. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului
(AVAS) a preluat in luna septembrie a anului trecut de la Ministerul Sanatatii pachetul de actiuni
reprezentand 53,01% din capitalul social al producatorului de medicamente Antibitice Iasi tocmai in
scopul pregatirii privatizarii companiei. Alti actionari semnificativi la ATB sunt fondul de investitii
Broadhurst si SIF Oltenia (SIF 5).
Investitorii spera intr-o repetare a situatiei in care s-a aflat de curand Sicomed Bucuresti, alta
reprezentanta a sectorului farmaceutic la BVB; actionarilor Sicomed le-a fost oferit un pret de oferta
foarte bun de la compania ceha Zentiva, oferta care a dublat pretul de piata al unei actiuni SCD la
momentul respectiv. Piata este momentan optimista, iar presiunea spre cumparare de actiuni ATB
este mare in continuare, cea de-a treia saptamana bursiera a anului gasind pretul ATB tot “pe verde”,
o actiune valorand deja 13200 lei la sfarsitul sedintei de marti, 17 ianuarie.
Privatizarea nu este insa asteptata numai de catre investitori, ci si de conducerea companiei.
Aceasta a initiat anul trecut o campanie de rebranding. “Prin aceasta schimbare de identitate dorim
sa comunicam ca suntem o companie moderna, competitiva si ca vrem parteneri corporatisti,
companii farmaceutice de renume”, afirma la inceputul lunii decembrie Ioan Nani, directorul
general al Antibitice Iasi. Aceasta investitie in imaginea firmei va avea cu siguranta un impact
pozitiv asupra viitorului pret de oferta, iar investitorii sunt constienti de acest lucru, incorporand
deja in pretul de piata al actiunii ATB o viitoare oferta atractiva. Schimbarea identitatii corporatiste,
Page 94
in contextul viitoarei privatizari are astfel un impact direct asupra valorii de piata a actiunii. In lipsa
unei viitoare privatizari, impactul unei investitii in imagine asupra pretului actiunii in piata ar fi
poate mai putin vizibil imediat, dar ar putea contribui in mod direct la cresterea cifrei de afaceri, fapt
reflectat in viitoarele rapoarte financiare si in cele din urma si in pretul actiunii in piata.
Pana in prezent, cel putin doua companii s-au aratat interesate de participarea la privatizarea
Antibitice: producatorul Ozone Laboratories si firma canadiana Acic Pharmaceuticals. Ramane de
vazut daca acest interes se va materializa curand intr-o oferta atractiva pe care bursa romaneasca
deja o anticipeaza. Evolutia pretului actiunilor Antibitice va depinde in continuare de orice noi
informatii in aceasta privinta vehiculate in media, dar si de publicarea rezultatelor financiare anuale
ale companiei.
Strategii de investitii:
Urmatoarele elemente trebuie luate in considerare la stabilirea strategiei de investitii:
 Diversificarea este element cheie pentru diminuarea riscului si valorificarea oportunitatilor

aparute pe bursa.
 Termenul care se are in vedere este foarte important deoarece instrumentele financiare au
evolutii diferite pe diverse perioade de timp de la termen scurt la termen lung;
 Suma pe care un investitor trebuie sa o aloce investitiilor in actiuni depinde de aversiunea la
risc a fiecarui investitor dar poate fi, in mod normal, intre 25% si 50% din totalul investitiilor
unei persoane.
 Trebuie luati in calcul o serie de parametri macroeconomici si microeconomici cum ar fi:
evolutia economiei in general, mediul de afaceri si cresterea economica, rata inflatiei si
deprecierea monedei nationale, dobanzile acordate de banci la depozite si randamentele
titlurilor de stat; performantele si evolutia fondurilor mutuale, evolutia de ansamblu a
pietelor bursiere, exprimata prin indicii bursieri. Astfel este mai usor de castigat pe bursa
atunci cand conjunctura este favorabila.
 Investitorul trebuie sa aleaga corect trendul pietei avand in vedere ca, odata ales trendul
corect, riscul se diminueaza semnificativ. Trendul trebuie stabilit pe termen scurt, mediu si
lung si poate diferii in functie de aceste perioade.
 Este important de retinut ca investitiile in actiuni au, in general (exista si actiuni care nu se
incadreaza in cele ce urmeaza), grad de risc mediu, lichiditate mare si sunt investitii pe
termen mediu si lung.
 Disciplina emotionala este foarte importanta in vederea realizarii investitiilor pe bursa si
dusmanii cei mai mari ai investitorilor care sunt raspunzatori pentru cele mai multe decizii
gresite sunt sunt panica si lacomia.
Page 95
BIBLIOGRAFIE
1. Anghelache Gabriela - "Piata de capital. Caracteristici. Evolutii. Tranzactii",

Ed.Economica, Bucuresti, 2004
2. Anghelache Gabriela, Nan Sanda, Badea Dora, Ioacara Anca - "Reglementari
actuale pe piata de capital", Ed. Economica, Bucuresti, 2005
3. Bajenescu Titu - "ABC Bursier", Ed. Polirom, Iasi, 2002
4. Fatu S. - "Piata romaneasca de capital privita din interior", Ed. Vox, 1998
5. Gallois Dominique - "Bursa.Origine si evolutie" (traducere), Ed. Teora,
Bucuresti
6. Ghilic Micu Bogdan - "Strategii pe piata de capital", Ed. Economica, Bucuresti,
2002
7. Negrea Bogdan - "Evaluarea activelor financiare", Ed. Economica, Bucuresti,
2006
8. Pepi Mitica - "Piata de capital si bursele de valori", Ed. Exponto, Constanta,
2005
9. Stancu I., Huidumac C. - "Teoria portofoliilor (cu aplicatii pe piata financiara)",
Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999
10. Stancu Ion - "Finante. Piete financiare si gestiunea portofoliului. Investitii reale
si finantarea lor. Analiza si gestiunea financiara a intreprinderii", editia a treia,
Ed. Economica, Bucuresti, 2002
11. Stancu Ion ( coordonator) - "Piete financiare si gestiunea portofoliului" - editia
a doua, Ed. Economica, Bucuresti, 2004
12. Vrejba Ileana - "Primii pasi ca investitor la bursa", Ed. All Beck, Bucuresti,
2004
13. Weinstein Stan - "Secretes for Profitingin Bull and Bean Markets", Copyright,
1998, Business One in Win, Homewood
Page 96
xxx “Ghidul investitorului” – BVB

xxx Ghidul investitorului. Indreptar pentru investitiile pe piata de capital. Editia a
II a, 2006
xxx Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, nr. 571, din 29.06.2004
xxx Regulamente, instructiuni si ordine emise de Comisia Nationala a Valorilor
Mobiliare
xxx Regulamentele si procedurile Bursei de Valori Bucuresti
xxx Sistemul de tranzactionare HORIZONTM al Bursei de Valori Bucuresti
http://www.bvb.ro
http://www.kmarket.ro
http://www.onlinebroker.ro
http://www.SSIFbroker.ro
http://www.intercapital.ro
http://www.vanguard.ro
http://www.asociatiabrokerilor.ro
http://www.marketmaker.ro
http://www.ktrade.ro
http://www.wall-street.ro
http://www.gif.ro
http://www.antibiotice.ro/
http://www.infobursier.ro
http://www.markmedia.ro
http://www.primet.ro
http://www.cnvm.ro
Page 97

Analiza Tehnica Si Fundamentala Importanta Si Rolul Acestora in Luarea Deciziei Tranzactionarii Online

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Tehnica Si Fundamentala Importanta Si Rolul Acestora in Luarea Deciziei Tranzactionarii Online

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Facultatea de Stiinte Economice

Specializarea Finante si Banci

Capitolul 1: Ghidul investitorului

1.1 Produse tranzactionate la BVB 5

Capitolul 2: Tranzactionarea On – line, modalitate moderna de tranzactionare a

2.1 Avantajele si dezavantajele tranzactionarii on line 16

Capitolul 3: Prezentarea Societatii Antibiotice Iasi

3.1 Obiectul de activitate al firmei 30

Capitolul 4: Analiza fundamentala-metoda de studiere a situatiei economica si

4.1 Introducere in analiza fundamental 36

Capitolul 5: Analiza tehnica-proces de analizare a istoriei cursului valorilor

5.1 Introducere in Indicatori Tehnici si Oscilatori 50

5.7 Indicatorul de Acumulare/Distributie (indicator ce tine cont de volumul de

Capitolul 6: Concluzii si propuneri 88

 Practica tranzactionarii in BVB

 Tranzactionarea la Bursa de Valori Bucuresti

Capitolul 1: Parametri si caracteristici pentru tranzactionarea

Toate produsele tranzactionate la BVB sunt dematerializate.

1.2 Practica tranzactionarii in BVB

Actiunile, ca tip de valori mobiliare, sunt titluri financiare ce reprezinta drepturile

Cum sa devii actionar

Portofoliul de actiuni la BVB

 SSIF membra a Asociatiei Bursei

Cum poate un investitor sa tranzactioneaze in BVB

Valoarea comisionului perceput de o SSIF pentru fiecare tranzactie poate fi negociata de

Compensarea banilor si a actiunilor aferente sunt efectuate de BVB. Decontarea banilor se

BVB supravegheza si actioneaza pentru a preveni, identifica si raporta activitatea de

1.3 Tranzactionarea la Bursa de Valori Bucuresti

Note despre Tranzactionare

 Regular - sau segmentul de Piata Principala

 este o piata de tip “order-driven” (tranzactionarea se face pe baza introducerii de ordine

 Odd Lot - segment de piata

 este o piata de tip “order-driven” cu tranzactionare automata;

 Deal – segment de piata pentru tranzactii cu valori mari

 segmentul de piata pentru Nelistate (Unlisted), in care sunt tranzactionate societatile

Introducerea pretului ordinelor este restrictionata la anumiti pasi de pret, in functie de

 starea de pre-deschidere - se introduc ordine dar nu se executa tranzactii; sistemul

 procesare ordine (introducere, anulare, imperechere sau schimbare a ordinelor in cadrul

 monitorizarea unui segment de piata pe baza ordinelor sau a pretului;

Personalul de specialitate al BVB, care controleaza piata, poate suspenda tranzactionarea pe

Ordinele de vanzare si cumparare pot avea urmatoarele tipuri:

Note despre Compensare-Decontare

Note despre Registru

 Prezentarea paltformei STOCK – HIT de tranzactionare on-line de la

Capitolul 2: Tranzactionarea On – line, modalitate moderna de

2.2 Prezentarea paltformei STOCK – HIT de tranzactionare on-line de la GIF –

In cazul in care conexiunea a fost stabilita cu serverul, se va deschide o fereastra in care

Platforma prezinta avantajul ca lasa la alegerea utilizatorului sa dimensioneze cele patru

PLATFORMA STOCK - HIT

Market watch va prezinta urmatoarele informatii:

Structura raportului Online Market Overview:

Structura raportului Markets Summary:

Buy Order / Sell Order

Sistemul de tranzactionare al Bursei de Valori Bucuresti este de tipul “order driven”.

Similar se lanseaza si ordinul de vanzare cu deosebirea ca acesta poate fi initiat si din

Ferestrele de ordin contin urmatoarele campuri:

Action - sensul ordinului: de cumparare sau vanzare.

Sell price - pretul la care s-a executat tranzactia de vanzare.

 Obiectul de activitate al firmei

 Rezultatele obtinute de catre S.C. Antibiotice Iasi SA

Capitolul 3: PREZENTAREA SOCIETATII

 produse sterile - forme solide divizate cu antibiotice ß - lactamice penicilinice preparate

Totodata societatea dispune de capacitati proprii de obtinere a aburului tehnologic, aerului