INSTRUMENTE FINANCIARE SINTETICE

- INDICI BURSIERI

- “Piața de capital în context european”, G. Anghelache, Editura Economică, București, 2009

Pag. 497-506; 533-543

Conf. univ. dr. Carmen OBREJA

(FABBV – ASE)
 INDICII BURSIERI

BAROMETRE ALE Active sintetice ce reflectă evoluţia generală a

PIEŢEI cursului pe o piaţă bursieră sau într-o anumită zonă

Exprimare tendinţă pe o anumită Instrument de acoperire a riscurilor

piaţă bursieră/sector de activitate

Măsurare performanţe Măsurare schimbări pe

SCOPUL CALCULĂRII I.B. termen scurt la nivelul
portofolii
pieţei bursiere

Suport în contractele derivate

(futures şi options)
Adoptare decizii de
structurare a portofoliilor

Conf. univ. dr. Carmen OBREJA

(FABBV – ASE)
 SCURT ISTORIC AL INDICILOR BURSIERI

sunt produse sintetice ce exprimă evoluția cursului bursier pe o anumită piață, într-o regiune geografică sau la nivel mondial

inițial, au fost construiți doar pentru a reflecta evoluția cursului acțiunilor

primul indice bursier = Dow Jones Industrial Average – DJIA (1896 la Bursa din New York)
structură = 30 de acțiuni din ramura industriei

în prezent, urmăresc evoluția cursului și pentru alte instrumente financiare:

obligațiuni, titluri emise de fondurile de investiții, alte instrumente financiare

GENERAȚII DE INDICI BURSIERI

Generația a I-a = indici în structura cărora se includ valori mobiliare din același domeniu de activitate, de regulă din ramura
industriei.
Ex: DJIA, FTSE 30 (Financial Times Stock Excenge 30), Nikkei (de pe piața japoneză) etc.

Generația a II-a (indici compoziți) = indici ce includ valori mobiliare din diverse sectoare de activitate.
Ex: NYSE (pe piața americană), FTSE 100 (pe piața Londrei), TOPIX (pe piața japoneză), CAC-40 (pe piața franceză) etc.

Conf. univ. dr. Carmen OBREJA

(FABBV – ASE)
 - IB pe acţiuni
- IB pe obligaţiuni
- IB pe fonduri mutuale
- IB pe alte instrumente financiare
- IB naţionali - IB sectoriali
- IB zonali - IB generali
- IB internaţionali Instrument financiar de bază

Zona de referinţă Grad de acoperire

CLASIFICARE I.B.

Instituţie emitentă
Mod de calcul

Interval de calcul - IB oficiali

- IB din generaţia I - IB ai publicaţiilor financiare
- IB din generaţia a II-a - IB combinați
- IB calculaţi de intermediarii
- IB calculaţi în timp real financiari
- IB calculaţi la anumite intervale de timp

Conf. univ. dr. Carmen OBREJA

(FABBV – ASE)
 PRINCIPII DE CONSTRUCȚIE INDICI BURSIERI

reflectare permanentă a realității prin metodele de calcul

grad relativ accesibil de complexitate pentru calcularea valorii indicilor

disponibilitate date utilizate la calcul

surse autorizate a datelor utilizate la calcul

asigurare continuitate și comparabilitate calcule

stabilitate surse de date și metode de calcul

satisfacere nevoie de informații existentă pe piața bursieră respectivă

CERINŢE PENTRU ALCĂTUIRE I.B. DIN GENERAŢIA a II-a

Selectare eşantion de firme incluse Alegere dată de referinţă și Ponderare valori mobiliare incluse în
în structura I.B. dată de start structura I.B.

Modalitate de exprimare: număr de puncte de indice

Conf. univ. dr. Carmen OBREJA
(FABBV – ASE)
 CONSTRUCȚIA INDICILOR BURSIERI

grad ridicat de capitalizare bursieră, lichiditate, dispersie

reflectare evoluţie generală a pieţei/sectorului de activitate

Selectare valori mobiliare ce alcătuiesc coșul indicelui cotare valorilor mobiliare prin sistemul bursei informatizate

replicare structură cota bursei

reprezentativitate la nivelul pieţei

Data de referință = data la care indicele este egalat cu numărul de puncte inițial

Numărul inițial de puncte poate fi: 100, 1.000, 10.000

Data de start = data de la care indicele începe să fie cotat

De la această dată se măsoară evoluția cursului valorilor mobiliare din coșul

indicelui, fiind calculat nivelul indicelui în timp real, exprimat în puncte de indice

Conf. univ. dr. Carmen OBREJA

(FABBV – ASE)
 CONSTRUCȚIA INDICILOR BURSIERI

Atribuirea unei anumite importanțe valorilor mobiliare din coșul indicelui prin:
- pondere egală pentru toate titlurile din coșul indicelui
- pondere cu capitalizare bursieră
- ponderare pe baza altor criterii (exemplu: lichiditate, dispersie, evoluție preț etc.)

Nivelul indicilor se publică în timp real.

Orice modificare a cursului valorilor mobiliare din coșul indicelui generează o altă mărime a indicelui (un alt număr de puncte de indice).

RELAȚIE GENERALĂ de CALCUL INDICE BURSIER

Np = număr puncte de indice la data de referință

pi0 = prețul mediu ponderat al acțiunii i în momentul de referință t0
pit = prețul mediu ponderat al acțiunii i în momentul curent t
qi0 = numărul total de acțiuni i în momentul de referință t0
f = factori de influență (recalculați la producerea de modificări în structura indicelui)

Conf. univ. dr. Carmen OBREJA

(FABBV – ASE)
 CALCUL GENERAL INDICE BURSIER

Se bazează pe un algoritm care reprezintă proprietatea bursei/firmei de brokeraj care lansează indicele

Indicele = medie ponderată a prețurilor valorilor mobiliare din coșul indicelui cu

cantitățile tranzacționate, la un moment dat față de momentul anterior

Pentru exprimarea în număr de puncte de indice, media ponderată se multiplică cu numărul de puncte stabilit la data de referință
(100, 1.000, 10.000 puncte etc.)

Rezultatul este corectat cu unul sau mai mulți factori de influență (factor de reprezentare, de free-float, de corecție etc.)

Calculul indicilor de generația a II-a presupune ponderarea mediei cursurilor valorilor

mobiliare din coșul indicelui cu ajutorul unor factori de influență specifici fiecărui indice

Metodologia de calcul trebuie adaptată oricăror situații noi care se referă la evenimente corporative ce au loc în activitatea emitenților,
precum și la relevanța indicelui.
Trebuie luați în considerare factori precum: capitalizare bursieră, lichiditate, dispersia valorilor mobiliare în rândul investitorilor etc.

Conf. univ. dr. Carmen OBREJA

(FABBV – ASE)
 FACTORI DE INFLUENȚĂ

În relația de calcul a unui indice se includ unul sau mai mulți factori de
influență pentru a se asigura o relevanță cât mai mare a indicelui.

Cel mai frecvent utilizați:

• Factorul de reprezentare
• Factorul de free-float
• Factorul de lichiditate
• Factorul de corecție

Factorul de reprezentare
- Scop = determinarea importanței fiecărui emitent în structura indicelui
- În coșul indicelui se includ valorile mobiliare ale emitenților cu cea mai mare capitalizare bursieră
- Capitalizarea bursieră = prețul valorilor mobiliare * cantitatea tranzacționată la un moment dat
- Factorul de reprezentare are o limită maximă (x%) pentru fiecare indice
- Ponderea fiecărui emitent nu trebuie să nu depășească x% din totalul capitalizării tuturor emitenților din coșul indicelui
- La modificarea coșului indicelui se atribuie noi ponderi

Factorul de free-float
(free-float = numărul de acțiuni emise și aflate în circulație, disponibile pentru tranzacționare de către public)
- Scop = contracararea posibilității ca emitenții cu capitalizare mare, dar cu free-float redus, să exercite o influență prea mare în
indice
- Nivelul factorului se revizuiește trimestrial pentru a cunoaște cât mai corect dispersia acțiunilor în rândul publicului investitor,
respectiv numărul de acțiuni disponibile pentru tranzacționare

Conf. univ. dr. Carmen OBREJA

(FABBV – ASE)
Determinare free-float
Utilizarea factorului de free-float se bazează pe determinarea numărului de acțiuni disponibile pentru tranzacționare
Din numărul total de acțiuni emise de o societate se scad:
• Acțiunile din trezoreria emitentului (răscumpărate de emitent)
• Acțiunile deținute de stat și alte agenții guvernamentale
• Acțiunile investitorilor strategici
• Deținerile acționarilor majoritari, deținerile de cel puțin 5% ale altor categorii de investitori
• Deținerile de cel puțin 30% ale societăților de asigurare, fondurilor de pensii și fondurilor de investiții

CONCEPTUL DE LICHIDITATE

Lichiditatea = capacitatea de a transforma în bani un activ financiar, într-un timp cât mai scurt și fără pierderi

Lichiditatea + Riscul + Randamentul = triunghiul de aur al investiției pe piața de capital

Riscul de lichiditate = unul dintre cele mai importante riscuri financiare

Riscul de lichiditate poate fi prevenit prin diversificarea investiției în active financiare.
Indicii bursieri sunt construiți pe un coș de active financiare, deci prezintă diversificare.

Lichiditatea reprezintă, atât o caracteristică a pieței de capital, cât și o cerință a oricărei investiții.

Lichiditatea este un criteriu principal de selecție a emitenților care intră în coșul unui indice.

Conf. univ. dr. Carmen OBREJA

(FABBV – ASE)
Lichiditatea se exprimă cu ajutorul unor indicatori: volumul tranzacțiilor, mărimea spread-ului, media dintre prețul cererii și al ofertei

În cazul instrumentelor derivate, lichiditatea se măsoară și cu luarea în

considerare a caracteristicilor pieței de tranzacționare și ale activului suport.

Factorul de lichiditate = se determină plecând de la coeficientul de lichiditate calculat pentru fiecare simbol din coșul indicelui

Pentru determinarea factorului de lichiditate, societățile din coșul indicelui sunt ierarhizate după valorile coeficientului de lichiditate,
în ordinea descrescătoare a acestor valori

FACTORUL DE CORECȚIE

Este inclus în algoritmul de determinare a indicilor bursieri în cazul ajustărilor operaționale generate de:
- splitarea/consolidarea valorii nominale a acțiunilor unei societăți din coșul indicelui
- distribuirea de dividende prin acordarea de acțiuni gratuite
- acordarea dreptului de a subscrie la acțiuni noi la un preț inferior prețului de piață

Scop = eliminarea influențelor artificiale asupra valorii indicelui datorate evenimentelor corporative

Conf. univ. dr. Carmen OBREJA

(FABBV – ASE)
 Concluzie = indicii bursieri sunt revizuiți periodic de către Comitetul
Indicilor care funcționează în cadrul fiecărei burse de valori mobiliare

Revizuirea echivalează cu ajustările periodice generate de:

- evenimente corporative în viața oricărei societăți din coșul indicelui
(majorări de capital, splitări, consolidări, distribuire de dividende sub formă de noi acțiuni etc.)
- modificarea compoziției indicelui, ca urmare a includerii/excluderii unei societăți din coșul indicelui
- evoluții semnificative ale prețului acțiunilor din compoziția indicelui

Conf. univ. dr. Carmen OBREJA

(FABBV – ASE)
 INDICI BURSIERI DIN ROMÂNIA

BET – cele mai tranzacționate companii de pe Piața Reglementată a BVB (exclusiv SIF-uri)

BET – TR - indice de tip Total Return (pe structura BET); reflectă evoluția prețurilor companiilor componente și dividendele oferite

BET – PLUS - companiile listate pe Piața Reglementată a BVB (exclusiv SIF-uri)

BET – FI - indice sectorial pentru evoluția SIF-urilor și a altor enitități asimilabile acestora

BET – BK - folosit ca benchmark de către administratorii de fonduri

BET – NG - indice sectorial care reflectă evoluția companiilor din domeniul energiei și utilităților aferente

BET – XT - cele mai tranzacționate 25 companii de pe Piața Reglementată a BVB (inclusiv SIF-uri)

BET – XT – TR – indice de tip Total Return (pe structura BET-XT)

ROTX – indice creat de BVB + Bursa de la Viena care reflectă mișcarea acțiunilor blue-chip tranzacționate la BVB

Conf. univ. dr. Carmen OBREJA

(FABBV – ASE)
 FAMILIA DE INDICI BET

Primul indice al BVB = Bucharest Exchange Trading (BET) – anul 1997

Majoritatea indicilor sunt indici generali ai pieței

Indici sectoriali:
- indicele BET - FI (pentru fonduri de investiții)
- indicele BET – NG (pentru sectorul energiei)

Toți indicii BVB:

- sunt ponderați în funcție de capitalizarea bursieră
- se exprimă în număr de puncte
- se revizuiesc trimestrial

Conf. univ. dr. Carmen OBREJA

(FABBV – ASE)
 FAMILIA DE INDICI BET

Indice Data referință Data start Valoare inițială Structură

cele mai tranzacţionate titluri de pe Piața
BET 19 septembrie 1997 22 septembrie 1997 1.000 puncte
Reglementată a BVB (exclusiv SIF-uri)

cele mai lichide 10-20 societăți listate pe Piața

BET-TR 21 septembrie 2012 22 septembrie 2014 4.910,39 puncte
Reglementată a BVB (exclusiv SIF-uri)

toate titlurile listate pe Piața Reglementată a

BET-Plus 20 iunie 2014 23 iunie 2014 1.000 puncte
BVB (exclusiv SIF-uri)
BET-FI 1 noiembrie 2000 31 octombrie 2000 1.000 puncte titlurile emise de fondurile de investiţii
cele mai reprezentative societăţi listate la BVB
ROTX 15 martie 2005 16 martie 2005 1.000 puncte
(blue-chip)

cele mai tranzacţionate 25 titluri de pe Piața

BET-XT 2 ianuarie 2007 1 iulie 2008 1.000 puncte
Reglementată a BVB (inclusiv SIF-uri)

cele mai tranzacţionate 25 titluri de pe Piața

BET-XT-TR 28 decembrie 2012 23 mai 2015 486,44 puncte
Reglementată a BVB (inclusiv SIF-uri)

societăți cu domeniu de activitate energia și

BET-NG 2 ianuarie 2007 1 iulie 2008 1.000 puncte
utilitățile aferente
BET-BK 18 septembrie 2009 3 iulie 2012 1.000 puncte cele mai lichide 25 societăți locale sau străine

Conf. univ. dr. Carmen OBREJA

(FABBV – ASE)
 - primul indice dezvoltat de BVB
- indice de referință pentru piața de capital din România
BET - criteriul principal de selecție pentru societățile componente = lichiditatea
- alte criterii de selecție = transparența emitenților, calitatea raportărilor și a comunicării acestora
cu investitorii

- primul indice de tip Total Return lansat de BVB

- indice construit după structura BET
BET - TR
- reflectă evoluția prețurilor companiilor componente + dividendele oferite de acestea
- ajustare: în funcție de valoarea dividendelor distribuite de societățile componente

Reguli de selecţionare titluri componente

- Criterii cantitative
(factor de lichiditate, factor de free float, factor de lichiditate)
- Criterii calitative
• numărul și valoarea tranzacțiilor să reflecte o evoluție sustenabilă a lichidității
• situația financiară a emitentului
• elemente de ordin juridic (litigii)
• transparența și interesul investitorilor
• publicarea de rapoarte periodice și curente în conformitate cu standardele internaționale
• relația cu investitorii (mărime indice VEKTOR)

- reflectă evoluția companiilor românești listate pe Piața Reglementată

BET - PLUS - criteriul minim de selecție = lichiditatea titlurilor
- număr de titluri incluse = variabil

Conf. univ. dr. Carmen OBREJA

(FABBV – ASE)
 Reguli de selecţionare titluri componente
BET - FI - fonduri de investiţii financiare și alte entități asimilabile acestora
- număr de titluri incluse = variabil

Actualizare indice
- modificări de capital (majorări, diminuări)
- operaţiuni de divizare (diminuare valoare nominală)
- operaţiuni de consolidare (mărire valoare nominală)
- modificare componenţă indice (listare/delistare societate) etc.

ROTX = colaborare între Bursa de Valori Bucureşti şi Bursa de la Viena

Reguli de selecţionare titluri componente

• capitalizare bursieră
• lichiditate
• disponibilitate preț
• reprezentativitate în cadrul sectorului
• interes participanţi la piaţă în deţinerea titlurilor
- număr de titluri incluse = variabil

Reguli de selecţionare titluri componente

BET - XT
- lichiditate ridicată

Conf. univ. dr. Carmen OBREJA

(FABBV – ASE)
 Reguli de selecţionare titluri componente
BET – XT - TR - varianta de tip Total Return a indicelui BET - XT
- reflectă evoluția prețurilor companiilor componente + dividendele oferite de acestea

Reguli de selecţionare titluri componente

BET - NG - companii listate la BVB cu activitate în domeniul energiei și utilităților aferente
- indice sectorial care reflectă evoluția companiilor listate pe Piața Reglementată a BVB

- indice ce poate fi folosit ca benchmark de către administratorii de fonduri, dar și de

BET – BK
către alți investitori instituționali

Reguli de selecţionare titluri componente

- Criterii cantitative
(factor de lichiditate, factor de free float, factor de lichiditate)
- Criterii calitative
(situație financiară, elemente de ordin juridic, transparență, interes participanți la piață etc.)

Conf. univ. dr. Carmen OBREJA

(FABBV – ASE)
 CONTRACTE FUTURES PE INDICI BURSIERI

= contracte de vânzare / cumpărare a unui IB la un preţ prestabilit şi cu lichidare la o dată viitoare

CARACTERISTICI CONTRACT FUTURES PE INDICI BURSIERI

Valoare teoretică contract: VT = IB crt * (1 + r – d)

r = rata medie a dobânzii pe piaţa indicelui
d = rata de distribuire a dividendelor pentru titlurile din componenţa indicelui

Exprimare în număr de puncte > Multiplicator monetar

Scadenţa contractului > 3 luni consecutive + 1 scadenţă trimestrială > Orizont de timp = 4 – 6 luni

Mod de cotare > cu sau fără zecimale

Scara de cotare > 0,1 puncte de indice

Limita de fluctuaţie

Depozit de garanţie > DG = Puncte aferente depozitului * Număr de contracte * Multiplicator monetar

Număr de contracte > N = (Valoare portofoliu * Coeficient de volatilitate) / (Valoare IB * Multiplicator monetar)

Executarea contractului > în numerar Conf. univ. dr. Carmen OBREJA

(FABBV – ASE)
 CONTRACTE OPTIONS PE INDICI BURSIERI

= același mecanism ca în cazul suportului pe instrumente primare

= exprimare în număr de puncte de indice ► multiplicator monetar pentru determinare valoare în unități monetare

EXEMPLU: Poziție long pe 3 PUT pe indicele X la PE = 1.020 puncte .... prima 12 puncte .... multiplicator monetar 10 u.m.
? rezultatul operatorului pentru un curs de piață al indicelui de 997 puncte ?

+ LONG PUT PM = K – P0 PM = 1.020-12 = 1.008

St < K = exercitare contract = +K-P0-St

St > K = abandon contract
+ + + K=1.020
PM=1.008
S
St=997
- -
- - - -

St = 997 < K → exercitare cu câștig → Rezultat = (+1.020-12-997)*3 contracte*10 u.m. +330 u.m.

Conf. univ. dr. Carmen OBREJA

(FABBV – ASE)